r-,!

ai+ r,:

; .1 a
 Minerua
I. Homines et mores
2.
Bogdan Mateescu
Recensdmdntul gi administra[ia publicd
SeiesMincnta

Comitet Etiin$fic Ioan Bolovarr, Constantin Bungiu, Gheorghe Cliveti, Dorin C. Domuta,
NicolaeEdroiu,RudolfGrlif,Coriolanflora$uOpreanuLeonardOrbaru
$erban Papacostea, Ioan-Aurel Pop, Vasile Puqcag Victor Spinel Ioan
Marian fiPlic Alexandru VulPe
Comitet editorial Dan Apaiaschivei, Alina B6dulescu, Radu Biienaru, Adina Boronean!,
IonCirja,IleanaCizan,EugenCiurtin'OvidiuCristea'GheorgheLazir'
SaUnearianLuca,LordndLaiosMddly'AndiMihalache'ZenoKarl
Pinter, Anca Popescu, Alexandru Simon, Sorin $ipog Vlad Vintili Zirra
Sectiuni l. Homines (editor Ovidiu Cristea)
et morcs
ll. (editor Radu Bijenaru)
Eontes atchaeologici
1ll. Acta europaea (editor Dorin C' Domula)
lY. Colleetanea (editor Andi Mihalache)

Editor Alexandru Simon

DTP gi reda$e Alexandru-Bogdan Bud, Oana Mhaela Timaq

Ti0uri apirute:
Min*aa,l. Homines et morcs.
1. Alexandru-Bogdan Bud, Litttitele toidtitdtii dinastice: losif
al ll-lea Ei rcmilnii din Transiloania
in EPoca Modernrt Q0l5),336 P'
2. Bogdan Mate f}Jsr, R rridmaitul qi ,l*initt o{ia publicd in lara Romineasci. studiu dc caz li
documentedcarhiaddesprerecensdmfrntulldiiRominegtiinifiatinlS3T(2o15),286p,
Minerua, n. F ontes archamlo gici.
1. Sorin-Cristian Ailincii, Trdind cr.r morlii. Inmormhntfui
in agezirile de la inceputul epocii fie:
ruluiintre Balcmri, Trsa gi Nistru (2015),218 p'
2. Vlad ciribigi , Forme de habitat gi fenomen lrnerar ?n oltenia tn cca de a doua epocd a fietului

(secolele N a. Cht-I p. Chr) (2015\,775 p'

Miner zt a, lll. Act a eur oP ae a.
"1..Melania-cab*elaCiot,ldiosyncrasiesandlnterculturalisminEorcignPolicyDecision-Making
(2015),170 P.
gi premodern (2a1$,
z. uvia Magini Laperifoin Europei Cenfiale: studiiprioinit Banatul medieual
720p.
3.Cosminonofrei,Expansiune,societategireligie:orientaliidinAsiaMicdinDaciaRomand
(2015), 130 P.
decenii ale prooinciei Dacia 6i
4. Vlad-Andrei Lizirescu, Locuirea in Transiloania din'ultimele
pfrni la prfuuqiea ,,imperiului" hunic Q50-450 (2015)' 258 p'
Mfuerua, I\l . Colle c t ane a.
l. lstorie, cultuti, cufloa1tere, editor Ion CAri a (2015)' 172 p'
2. Oamerigi comunitdliin iurul Carpa[ilor, editot Ioan
Marian liplic (20I5)'202p'
editor Dan Aparaschivei (2015)' 418 p'
3. Strtctui, rcptezzntdi, identitdli,
uta,
lill
lxln

m9
d,t,
hrl
I
Bogdan Mateescu

Rccens dmfrntul gi administr ali a publicd

tn lara Romfrneascd.
Studiu de caz gi documente de arhiad
dcspre r e cens dmfrntul T drii Rom frne sti
iniliat tn 1837

AcademiaRomAni
Centrul de Studii Transilvane
Clui-Napoca
2015
Lucrare sprijiniti prin proiectul MINERVA- Cooperare pentru cariera de elitd in cercetaren
doctorald gi post-doctorald, finan{at prin Programul Operalional Sectorial Dezvoltarea Re-
surselor Umane 2007 - 2013, Axa prioritari ru. l. Educalia gi formarea profesionald in spri-
jinul cregteii economice Ei dezooltdrii societdlii baznte pe cunoa1tere, Domeniul major de inter-
venlie 1.5. Programe iloctorale gi post-iloctorale in sprijinul cercetdii, pfir. contrachrl ITOSDRU
1s911.slsl\37832.

Bogdan Mateescu (n. 198& Giurgiu). Doctorand al Institutului de Istorie Nicolae lorga
din Bucuregti, cu teza in lucru: Demografia familici gi a gospoddriei in spaliul extracarpatic
din perspectiaa micro-analizei statistice. L780-L860. Domenii de interes: istoria demografici,
sociali gi institulionali a JIrii RomAneqti (1830-1860)/ precum gi gi istoria robiei in fara
RomAneasci (1830-1850). Cea mai recenti lucrare: Familia in timpul robiei. O perspectioi
demograficd. Studiu 9i liste de populalie din mhioe (Iagi: Editura Universitifii Alexandru loan
Cuza,20'1.5),31.8 p.

Coperta

I. [stAnga] Portretul lui Mihail (Mhalache) Ghica, mare ban, $eful Departamentului
Dinliuntru ir
timpul recensimAnhrlui (publicat in Almanahul Statului din 1838; pagini
nenumerotatl urmAnd celeia de titlu) [dreapta]. Detaliu de pe coperta AlbumValaque de
Michel Bouquet (Paris: Goupil et Vibert, 1843), reprezent6nd un doroban[ strind de vor-
bi cu nigte lirani. IV. Fragment din imaginea documentului publicat aici ca Dos.5, f.57.

@ Bogdan Mateescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Mateescu, Bogdan
fucensdmfrntul gi ailministralia publicd in lara Romkneascd. Studiu de caz qi ilocumente de
arhiad despre recensdmintul ldii Romfrnegti iniliat in 1.837 / BogdanMateescu. - Cluj-
Napoca: Editura Academia RomAni. Centrul de Studii Transilvane. 2015.
286p.
Bibliogr.

ISBN 978-606-8 69 4.1'8- 4

e4(4e8.2)

Tipar executat la
PRODCOMS.R.L.
TArgu ]iu
 Cuprins

I. Cuvânt înainte: abordarea generală a sursei sau nevoia unei resetări

istoriografice 7

II. Notă asupra ediţiei 14

II.a. Materialul creat ca parte a recensământului 14

II.b. Materialul păstrat de la recensământ 16
II.c. Materialul acoperit în acest volum 21
II.c.1. Principalele caracteristici, probleme și abordări editoriale 21
II.d. Selecția documentelor transcrise și publicate în acest volum 25
II.e. Așezarea în pagină a elementelor documentului 26
II.f. Succesiunea documentelor transcrise 27
II.g. Transcrierea textului 27

III. Recensământul şi administraţia publică 29

III.1. Fundamentele instituționale ale recensământului: nevoia unei re-

descoperiri a perioadei regulamentare 33
III.2. Mecanismul recenzării 49
III.2.a. Conceperea operațiunilor: multe întrebări încă fără răspuns 49
III.2.b. Scopul recensământului 52
III.2.c. Lanțul administrativ implicat și procedurile urmate 53
 III.3. Desfășurarea recensământului: radiografia unei
administrații 55
III.3.a. Durata 55
III.3.b. Raportul dintre instituții: tensiune între centru și
periferie 58
III.3.c. Neregularități, confuzii, indisciplină 71
III.3.d. Încheierea recenzării 75
III.4. Concluzii 77

IV. Documentele de arhivă 80

Dosarul 1. Corespondența Ocârmuirii Romanați 81

Dosarul 2. Corespondența Subocârmuirii Marginea de Jos, jud. Slam-
Râmnic 128
Dosarul 3. Corespondența Subocârmuirii Ogrăzeni, jud. Vlașca 134
Dosarul 4. Corespondența Departamentului Dinlăuntru (I) 154
Dosarul 5. Corespondența Departamentului Dinlăuntru (II) 192

Bibliografie selectivă 219

Anexe 221

Anexa A. Rezumatul întregii corespondențe a operațiunilor

recensământului, centralizată la nivel de Departament și găsită până în
stadiul actual 222
Anexa B. Formularele recensământului 259
Anexa C. Hărți istorice 264
Anexa D. Diverse 271

Index 277

Index de neologisme 283

Lista Hărților 283

Lista Figurilor 284

Lista abrevierilor 285

 I.
Cuvânt înainte:
abordarea generală a sursei sau nevoia unei resetări
istoriografice

Publicarea acestui volum se încadrează într-un demers mai larg de a

valorifica recensământul Țării Românești din anii 1837-1841. Recensă-
mântul reprezintă o sursă extrem de complexă și nu doar datorită conți-
nutului foarte bogat al formularelor completate (care acoperă populația,
agricultura, habitatul urban, rural, mediul înconjurător, proprietățile,
etc) dar și din perspectiva operațiunilor de recenzare. Acest volum se
concentrează pe acest ultim aspect și propune cititorilor o abordare
inedită: recensământul ca sursă pentru studiul istoriei administrației
publice.
Sursa de față a făcut subiectul unor studii care i-au valorificat formu-
larele produse, fie pe cele de populație, fie pe cele de moșii sau listele de
mori. Ne-am angajat în cadrul studiilor doctorale să valorificăm formu-
larele de recensământ dar inevitabil am atins și un alt material produs
de operațiunile de recenzare: corespondența administrativă purtată între
instituții, în vederea recenzării. Pătrunzând în aceste documente, a
devenit foarte clar că acest recensământ, ca orice sursă de acest tip, ar
trebui studiat intensiv acoperind originea și efectuarea sa, nu doar
demografic. Aceste aspecte ce au influențat direct calitatea infor-
mațională a materialului rezultat, putând astfel contura modul în care
interpretăm acest conținut. A devenit de asemenea clar că studierea unui
asemenea material extrem de amplu poate să contrbuie nu doar ca
suport metodologic pentru studiul populației, ci și să constituie o sursă
principală în demersurile care se apleacă asupra instituțiilor și a
relațiilor dintre ele. Acest recensământ a solicitat la maxim capacitatea
administrației Ministerului de Interne de a funcționa, de la pregătirea
Subocârmuitorilor și disciplinarea Ocârmuitorilor, până la personalul
cancelariei aparatului central din București, chiar până la banalele
instrumente de birou. Recensământul a pus în mișcare un lanț ad-
7
ministrativ și mai presus de toate a arătat inițiativa pen-tru un nou mod
de a guverna, prin cunoaștere statistică. Așadar: de ce nu o privire a
administrației din perspectiva unui recensământ? Istoriografia occiden-
tală a făcut și mai mult de atât cu recensămintele sale, și nu doar
istoriografia. Încă înainte de primul război mondial recensămintele au
fost subiecte de atenție și dezbatere politică și publică, au pătruns chiar
și în viața artistică1. În planul demografiei istorice au fost valorificate
intensiv și au servit ca important suport pentru demersuri de istorie
socială și economică și nu numai. Au fost abordate inclusiv cultural și in-
stituțional2. Și demografia istorică românească este în curs de a se ra-
corda progreselor făcute în alte țări: pe de o parte prin natura studiilor,
multe din ele produse ca parte a școlii de demografie istorică a Universi-
tății Babeș-Bolyai3; iar pe de altă parte în aria instrumentelor de lucru s-a
făcut pasul crucial al creării sau utilizării bazelor de date ca platforme de
publicare a informațiilor din formularele de recensământ. Anul 2014 a
văzut la Cluj înființarea bazei de date Historical Population Database of
Transylvania (HPDT)4 iar anul 2015 a cunoscut formulare ale acestui
recensământ publicate ca set de date în baza de date internațională
MOSAIC5. Acest volum își propune să facă parte din procesul de
aprofundare a acestor surse, încercând să facă un pas de mult timp
necesar în domeniu: explorarea intensivă a originii recensământului.
Ca multe alte teme de studiu din domeniul istoriei, impedimentul
principal l-a constituit bibliografia extrem de redusă pe subiectul ales,
nu doar sub raport cantitativ ci și calitativ, în special metodologic. Am
avut aici două mari probleme. Prima este legată de critica sursei, a
originii și calității informațiilor din formulare, aspecte cheie aproape ig-
norate cu totul, inclusiv în studiile și publicațiile centrate pe acest recen-
sământ. Atât de slabă a fost această critică încât sursa de față a devenit
larg cunoscută printr-o denumire și datare eronată: Catagrafia de la 1838.

1
În 1851 se joacă la Londra piesa: The Census de William Brough și Andrew Halliday;
iar în 1914 la Chicago, Taking the census, de Elizabeth Guptill.
2 Margo J. Anderson, The American Census (New Haven: Yale University Press, 1988);

Kathrin Levitan, A Cultural History of the British Census (New York-London: Palgrave
Macmillan, 2011).
3 Vezi studiile lui Ioan și Sorina Bolovan, Luminița Dumănescu şi Daniela Deteșan.

4 http://hpdt.granturi.ubbcluj.ro/about/project/

5 http://censusmosaic.org/web/home

8
Vom detalia argumentat în cele ce urmează. În al doilea rând, venind
din zona demografiei și a preocupărilor pentru istoria socială, ne-a fost
foarte greu să identificăm un reper important în studiul administrației
acestei epoci în Țara Românească. Vom discuta problema în capitolul III
iar în acest cuvânt introductiv dorim să prezentăm cititorului cum am
confruntat primul impediment semnalat, și, mai presus de toate, să
lămurim pe scurt: ce a fost acest recensământ? Când s-a desfășurat, ce a
presupus, ce material a supraviețuit până astăzi? Poate să pară un
demers de rutină metodologică dar a aborda chiar și aceste aspecte
generale reprezintă o provocare pentru orice istoric, cercetător sau
student care se inițiază în această sursă. În primul rând pentru că nu s-a
putut trasa exact durata tuturor etapelor sale și în al doilea rând pentru
că nu se cunoaște exact cantitatea de material păstrat dar, mai ales,
pentru că istoriografia românească, deși a folosit această sursă și chiar a
publicat din materialul păstrat, a perpetuat atât lipsa unei metodologii
consistente de analiză a informațiilor seriale care apar, cât și unele date
eronate sau unele inexactități proiectate asupra „catagrafiei”. Natura și
originea sursei de care vorbim au fost acoperite extrem de fragmentar și
de confuz în istoriografie, astfel încât, în stadiul actual al evoluției sale în
istoriografie, orice demers care își propune o analiză intensivă a sursei
trebuie să răspundă, mai mult sau mai puțin detaliat la simpla întrebare:
ce a însemnat acest recensământ? Aceasta este cauzată în principal de
faptul că, deși primele demersuri care tratează sursa o fac extrem de
coerent, direcțiile trasate nu au mai fost continuate.
Recensământul începe să fie temeinic studiat în anii 1960 de istoricii
Ion Donat și George Retegan, care elaborează două studii importante pe
baza lui: „La Valachie en 1838 (d`après une source statistique inédite)”,
Revue Roumaine d`Histoire, IV (1965), 5, pp. 925-941; și „Primul
recensământ modern al populaţiei şi agriculturii Ţării Româneşti: 1838”,
în Din istoria Statisticii Româneşti (Bucureşti: Direcţia Generală de
Statistică, 1965), pp. 157-172. Ultimul studiu e semnat doar de George
Retegan, deși, după cum mărturisește autorul, concluziile aparțin și lui
Ion Donat. Cele două stu-dii au meritul de a scoate această sursă la
lumină și de a o discuta din perspectiva coordonatelor sale
fundamentale. Studiul lui Retegan se concentrează pe dimensiunea
instituțională a sursei: bazele instituționale ale operațiunilor, lanțul de

9
comandă, tipurile de formulare concepute, tehnica de înregistrare,
dificultăți întâmpinate; în vreme ce Ion Donat abordează și rezultatele
dar și problema calității informațiilor. Demersul celor doi istorici nu a
reușit însă să clarifice pe deplin aceste probleme, rămânând încă goluri
semnificative în cunoașterea acestor coordonate de bază. Istoricii nu au
putut clarifica dacă au fost folosite toate tipurile de formulare concepute,
nici care a fost durata totală a lucrărilor. Despre dificultățile întâmpinate
în timpul lucrărilor și abaterile de la ordine și instrucțiuni, precum și
despre calitatea materialului rezultat și cantitatea celui păstrat,
considerăm că au rămas destule de adus la lumină sau de reinterpretat:
multitudinea de reclamații pornite de recenzori, multiplele cazuri de
lipsă de disciplină, omisiunea indivizilor semnalată în unele documente,
omisiunea averilor dedusă din altele, identificarea în Arhive a
formularelor de moșii păstrate, etc. Aceste goluri ar fi putut fi umplute
dacă direcțiile pe care le-a trasat acest studiu ar fi fost urmate și
aprofundate, însă istoriografia românească a evoluat extrem de ciudat
pe această problemă. După anii 1960 au existat puține studii care să atin-
gă acest recensământ, pentru ca sursa să reintre în atenția istoricilor în
ultimele două decenii. După anul 2000 observăm că atenția a căzut nu
asupra recensământului ca lucrare administrativă ci asupra conținutului
formularelor. Au fost publicate formulare6 pentru anumite localități și
le-a fost analizat conținutul, în timp ce cunoașterea originii sursei a
rămas practic la stadiul din anii 1960. De fapt, nu doar că istoriografia nu
s-a dezvoltat pe această direcție dar a pierdut aproape în întregime
importanta contribuție a celor doi istorici. În cele câteva decenii care s-au
scurs de la publicarea celor două articole s-a diminuat din cunoașterea
originii și naturii acestei surse. S-ar putea spune că istoriografia pur și
simplu „a uitat” câteva date vitale ale acestui recensământ:

 Recensământul nu a cuprins doar populația, ci și diverse aspecte legate de

moșii, habitat și mediul geografic. Istoricii amintiți mai devreme, negăsind

6
Ion Dedu, Catagrafia orașului Ploiești de la 1838 (Ploiești: Mileniul III, 2006); Spridon
Cristocea, Ștefan Trâmbaciu, Câmpulungul Mușcelului reflectat în catagrafia din 1838
(Pitești: Ordessos, 2007); S. Cristocea, Orașul Pitești în catagrafia din 1838 (Pitești: Or-
dessos, 2011); Idem, Orașul Brăila în catagrafia din anul 1838 (Brăila: Istros, 2012); Stanca
Bounegru, Alinta Vidis, Gheorghe Iavorschi, Cristian Filip, Județul Brăila în catagrafia
din anul 1838 (Brăila: Istros, 2015).
10
 formulare păstrate pentru proprietăți, s-au și întrebat dacă ele au fost
făcute. Chiar din dosarul de arhive folosit în studiul din 1965 reiese clar că
au fost efectuate și, între timp, astfel de formulare au și ieșit la iveală, însă
fără a fi încorporate în istoriografia acestei surse: nu sunt contextualizate
ca făcând parte din acest recensământ. Sunt numite simplu „catagrafii”
sau „statistici”7. Pe de altă parte istoricii care s-au ocupat de formularele
de populație nu doar că nu le-au abordat și pe cele de proprietate, dar nu
le menționează nici existența în epocă.
 Istoricii au numit această sursă „Catagrafia din 1838” sau „Catagrafia Ob-
ștească din 1838”, denumire profund eronată, scoțând această sursă cu to-
tul din context, pentru că:
 Nu a fost o „catagrafie”/„catagrafie obștească”. În epocă acest termen avea
înțelesul exact de recensământ fiscal, ori, această sursă nu a fost un recen-
sământ fiscal și nici nu s-a numit catagrafie, ci „Statistică”. A fost efectuată
urmând altă procedură decât recensămintele fiscale, bazată pe altă parte a
Regulamentului Organic decât cea referitoare la catagrafii. Numind sursa
„catagrafie”, nu doar că am scoate-o din contextul istoric dar am pierde cu
totul din vedere valoarea sa de recensământ modern și rezultat al primei
vârste a statisticii oficiale românești. Ea nu a fost nicidecum concepută ca
un instrument administrativ al Visteriei. Cum a ajuns să fie numit
„catagrafie”? Credem că este vorba de preluarea denumirii cu care, eronat,
materialul păstrat a fost arhivat. Cea mai bine conservată și cunoscută
parte a acestuia, registrele de populație, se află în inventarele de arhivă
citate „catagrafii”. Credem că istoricii au preluat această denumire fără
introspecția necesară, ignorând inclusiv denumirea pe care recensământul
a avut-o în epocă, de „Statistică”. Plecând de la denumirea eronată de
„catagrafie” unele studii descriu acest recensământ ca unul fiscal.
 Nu s-a desfășurat doar în anul 1838. Chiar dacă ne referim la registrele de
populație, singurele de fapt citate drept „Catagrafia din 1838”, operațiu-
nile de recenzare propriu-zisă, din casă în casă, au avut loc, foarte
probabil, doar pe parcursul anului 1837, și foarte puțin în anul 1838. Din
nou, istoricii au ignorat date fundamentale despre această sursă, anterior
făcute cunoscute prin studiile amintite. Ordinul de recenzare al populației
s-a dat la 1 noiembrie 1837 iar ceea ce s-a păstrat astăzi la SANIC nu sunt
formularele completate de recenzori, ci copii ale acestora, efectuate con-
form ordinului. Ori, copiile au fost făcute după recenzarea de teren, adică
în cursul anului 1838. Multe din registrele datate la SANIC în 1838, au fost
datate astfel pentru că în 1838 au fost într-adevăr realizate, dar în calitate

7
Spiridon Cristocea, „O catagrafie a morilor de apă din fostul județ Argeș din anul
1839”, Studii și Materiale de Istorie Modernă, IX (1995), pp. 171-179; Andrei Pănoiu,
Arhitectura și sistematizarea așezărilor din Argeș și Mușcel, sec. XVIII–XIX (Piteşti:
Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Argeș, 2004).
11
 de copii, nu în calitate de produse ale recenzării de teren. De aceea,
informațiile conținute sunt tehnic valabile pentru sfârșitul anului 1837.
Unele din registre și sunt datate cu acest an: registrul pentru plasa Ialomița
a județului Ialomița sau cel pentru plasa Dumbrava din jud. Dolj.

Dincolo de originea sursei, alte aspecte analizate doar într-un stadiu

incipient în anii `60 nu și-au găsit continuitate în prezent. Cel mai
important îl considerăm a fi calitatea informațiilor: cât de exact/inexact
este conținutul materialului păstrat și cu ce metode poate fi măsurată
acuratețea sa. Inclusiv din acest punct de vedere este importantă
studierea dimensiunii administrative a recensământului pentru că
obținem fie mărturii directe, fie indicii despre posibile inexactități, ca
omisiuni de indivizi, sub-înregistrarea averii, înregistrarea denaturată a
anumitor informații. Fiind cercetător preocupat în primul rând de
pelucrarea informațiilor din formulare, considerăm studiul operațiunilor
de recenzare un pas metodologic obligatoriu și credem că istoriografia
pe de o parte are nevoie să recupereze cunoașterea produsă în anii `60,
iar pe de alta trebuie să o aprofundeze. Este ceea ce propunem să facem
aici și, dincolo de analiza intrinsecă a sursei, să contribuim și la o istorie
instituțională a acestei epoci.
Obiectivele volumului de față sunt:

1. reconstituirea operațiunilor administrative din care a rezultat acest recen-

sământ, dincolo de punctul atins în studiile din anii `60. Am folosit în cadrul
acestui obiectiv corespondența administrativă purtată de instituții, inclusiv
materialul folosit în studiul publicat de George Retegan, insistând pe aspecte
omise sau acoperite incomplet de autor. Am folosit de asemenea corespondență
centralizată la nivelul unei Ocârmuiri și la nivelul a două Subocârmuiri, păs-
trată în arhive județene.
2. contextualizarea acestor operațiuni în viața instituțională a epocii: care au
fost instituțiile implicate în recenzare, ce rol jucau în epocă, cum funcționau?
Cum poate fi văzută această operațiune în raport cu alte recensăminte din se-
colul al XIX-lea dar și în raport cu procesul de modernizare instituțională?
3. publicarea întregii corespondențe administrative folosite în studiu.

Înainte de a intra propriu-zis în subiect, tocmai pentru că studiul acestui

recensământ este puternic marcat de discontinuitate și inconsistență, re-
dăm mai jos câteva date fundamentale despre acest recensământ:

12
 Este ceea ce în studiile din anii 1960-1980 apare ca „Recensământul Țării
Românești (din 1838)” / „Recensământul General al Țării Românești (din
1838)” / „recensământul populației și argiculturii din Țara Românească
(din 1838)”; și azi apare sub numele de „Catagrafia din 1838”;
 S-a desfășurat ca parte a statisticii oficiale a Țării Românești, reprezentată
instituțional de Secția III a Departamentului Dinlăuntru (Ministerul de
Interne);
 A recenzat populația, agricultura, proprietățile, clădirile și mediul încon-
jurător folosind: pentru provincie: șase tipuri de formulare și două cata-
grafii neînsoțite de formular tip; pentru București: două tipuri de for-
mulare.
 Pentru provincie s-a desfășurat în faze succesive: s-a ordonat în primă fază
completarea unui singur formular (pentru populație), ca apoi să se ordone
completarea celorlalte.
 Fiecare fază a presupus la rândul ei două etape: pe de o parte recenzarea
de teren iar pe de alta copierea în două exemplare a materialului produs;
 Recenzarea populației a început în 1837 și s-a finalizat pentru cea mai
mare parte a țării, în anul 1838; recenzarea moșiilor a durat în multe cazuri
până în 1840; în București, recensământul a durat până în 1841.
 Cea mai mare parte a materialului păstrat este reprezentat de copiile fă-
cute după formularele de populație completate din casă în casă, copii păs-
trate la SANIC, fond Catagrafii, partea I și II. Există foarte puține formulare
de moșii păstrate și găsite în cadrul acestei cercetări, în schimb, deși re-
prezintă un material puțin voluminos, catagrafiile de „producturi” și de
mori s-au păstrat pentru toată țara.

13
 II. Notă asupra ediției

II.a. Materialul creat ca parte a recensământului

În cadrul sursei de față au rezultat două tipuri principale de documente.

Pe de o parte corespondența administrativă purtată în timpul operațiu-
nilor iar pe de altă parte formularele și listele produse, fie cele comple-
tate de recenzori, fie cele de centralizare a rezulatelor.
Formularele completate de recenzori, materialul cel mai voluminos
creat și păstrat, poate la rândul său fi împărțit în: formulare de
populație, formulare de proprietate și două catagrafii cerute separat de
aceste formulare: o catagrafie de „producturi” / „producte” și alta de
mori.
Formularele de populație cuprind informații individuale despre toți
locuitorii recenzați, informații socio-profesionale (naționalitatea, ocupa-
ția, categoria fiscală, forma de locuire), demografice (vârsta, starea civiă,
dizabilități psihice și fizice) și referitoare la posesiile agricole. Pentru Bu-
curești formularul diferă ușor: sunt mai puțin reprezentate posesiile
agricole (iar alături de animale sunt incluși câinii) dar se concentrează în
schimb pe unele informații socio-demografice ce reflectă probleme puse
de o populație mult mai diversificată decât în provincie: religia, „treapta”
(socială) și vaccinarea.
Însă, între capitală și provincie, cele mai mari diferențe sunt la for-
mularele de proprietate, unde avem de-a face cu două obiecte diferite ale
recenzării. Dacă pentru provincie (și sate, și orașe), sunt înregistrate
informații individuale pe așezări și moșii, Bucureștiul este acoperit pe
cuprinsuri gospodărești. Formularul de proprietate „Litera A” din Bucu-
rești se concentrează pe numeroase trăsături legate de urbanitate: pre-
zența diverselor stabilimente economice, arhitectura clădirii de pe acel
cuprins, capacitatea șopronurilor și a grajdurilor, etc. Pentru provincie
însă, avem impresia că sunt înregistrate aproape toate aspectele ce au
putut fi cuantificate, după specificul formularului:

14
  Formularul B: proprietarul moșiei, întinderea și vecinii;
 Formularul C: apele de pe moșie, curgătoare și stătătoare: poziția, dacă
seacă sau nu vara, cum sunt trecute, ce stabilimente au; nr. de fântâni și iz-
voare, etc.
 Formularul D: munții și dealurile
 Formularul E: drumurile (numirea, locul de intrare și cel de ieșire în/din
moșie)
 Formularul F: casele locuitorilor (tipologie generală), ale proprietarilor (nr.
de caturi, camere, materialul de construcție și împrejmuirea curții), infor-
mații despre alte stabilimente: biserici, hanuri, poverni, cârciumi, dar și zi-
lele de târg și de bâlci.

Pentru conținutul exact al formularelor folosite recomandăm consul-

tarea capetelor de tabel redate în Anexa B și a instrucțiunilor emise de
Departament, transcrise și publicate aici astfel: cele pentru populație în
Dos. 1 (filele 1-3) și Dos. 4 (filele 21 și 24) iar pentru moșii în Dos. 3 (filele
1; 9-10; 12; 14; 16; 18). Privitor la recenzarea „producturilor” și a morilor,
am reprodus corespondența în Dos. 1, 2 și 3. Pentru o privire de ansamblu
a materialului creat în cadrul acestui recensământ, propunem tabelul ce
urmează:

Tipul de material creat la recensământ și teritoriul acoperit

Denumirea
Denumirea Teritoriul Unitatea
folosită în Rezultate centralizate
din epocă acoperit recenzată
volumul de față
Corespondență
delă
administrativă
Centralizate pe diverse
categorii demografice,
sociale și agricole
înregistrate în rubricile
sale. Prezentate Adunării
toată țara,
Obștești în ședința din 27
Formulare de Tabla Litera A mai puțin
Persoana iunie 1840; publicate în:
populație București
 Almanahul Statului pe
1842;
 Analele Parlamentare
ale României, tomul IX,
Partea I.
Tabla Litera B București Situație ambiguă, nu par a

15
 se fi făcut, situația
centralizată de mai sus
prezintă date sumare
pentru București dar
corespondența
administrativă sugerează că
au fost preliminare și că s-
au bazat inclusiv pe
informații din alte surse
decât recensământul.
cuprinsul
Tabla Litera A București gospodăresc
și clădirea
Formulare de Tabla Litera B Din câte știm, nu s-au
proprietate Tabla Litera C toată țara, făcut.
moșia și
Tabla Litera D mai puțin
satul
Tabla Litera E București
Tabla Litera F
Catagrafie de toată țara, Încorporate în rezultatele
Catagrafii de
producturi / mai puțin Satul pentru populație și
„producturi”
producte8 București agricultură.
toată țara,
Catagrafii de Catagrafie de Din câte știm, nu s-au
mai puțin Satul
mori mori făcut.
București

II.b. Materialul păstrat de la recensământ

A depista materialul păstrat de la acest recensământ este o sarcină în-

greunată de gradul mare de dispersie al său în Arhive dar și de lipsa de
uniformitate cu care este acoperit în inventarelele fondurilor arhivistice.
Ambele dificultăți pot fi văzute ca derivând din vastitatea și complexita-
tea sursei, care a fost creată pe parcursul mai multor ani și a implicat in-
stituții creatoare de documente de la trei nivele administrative (Depar-
tament, Ocârmuiri și Subocârmuiri). Un rol trebuie să fi avut și faptul că
sursa a rămas mult timp necunoscută (chiar și după cercetarea sa), astfel
încât arhiviștii nu au avut un reper solid, provenind din istoriografie,
după care să arhiveze și să inventarieze corespunzător această sursă. În
loc să existe un fond arhivistic al acestui recensământ, care să conțină
măcar toate formularele rezultate (nu și corespondența), acestea se gă-
sesc păstrate, potrivit propriei cercetări, în câteva arhive județene și în

8
S-au înregistrat ocalele de fasole, bob, linte, mazăre, sămânță de in, cânepă și tutun.
16
două fonduri ale Arhivelor Centrale. În inventarele arhivelor,
formularele rezultate se găsesc de cele mai multe ori sub denumirea
generică de catagrafii sau table statistice, fără însă ca descrierea din
inventar să și ofere o trimitere exactă la acest recensământ general.
Denumirea de catagrafie pe care o poartă cele mai multe formulare de
populație păstrate nu face diferența dintre această sursă și catagrafiile
fiscale (recensămintele fiscale) iar cazurile de table statistice nu conțin în
descriere nimic care să facă referire la operațiunile de recenzare
respective, nu identifică acele table ca parte a acesui recensământ sau a
etapei în care au fost create.
În cadrul cercetării noastre am încercat să depistăm orice material
păstrat de la acest recensământ. În cadrul unui prim demers, colaborând
cu Institutul Max Planck de Cercetare Demografică, am încercat să de-
pistăm doar formularele de populație iar rezultatele cercetării au fost
publicate sub forma unui raport de cercetare9. Cercetarea a fost apoi ex-
tinsă, vizând toate tipurile de documente create, și continuă până în pre-
zent. Pe parcursul ei am încercat să depășim greutățile amintite mai sus,
rafinându-ne căutarea în Arhive astfel:

 Am acoperit întreg intervalul intervalul 1837-1840, și nu doar anul 1838

 Am acoperit toate fondurile care ar putea conține material de la acest re-
censământ: minister, prefecturi, preturi, poliții și primării;
 Am acoperit toate unitățile arhivistice descrise în inventar ca statistici/ table
statistice sau catagrafii.

Nu am reușit să cercetăm exhaustiv toate arhivele județene din Mun-

tenia și Oltenia, și, deci, să inventariem exhaustiv materialul păstrat. Pe
lângă gradul mare de dispersie în Arhive și inventarierea necorespunză-
toare, un impediment în cercetarea de Arhivă l-a constituit uneori și li-
psa accesului la unele unități arhivistice, din motive tehnice. Au existat
cazuri în care accesul a fost împiedicat din cauza procesului de microfil-
mare dar și pentru că unitatea arhivistică nu a fost reperată în depozitul
de arhivă. Am întâlnit de asemena cazul deosebit al registrului de
populație pentru plasa Dumbrava de Dolj, volum inventarat ca parte a
registrului de recensământ fiscal pentru aceeași plasă, dar din anul 1844.

9
http://censusmosaic.org/sites/default/files/downloads/publications/mosaicWP/mosa
ic-wp-2013-001.pdf
17
Astfel de impedimente și capcane au făcut ca instrumentul propus ca
inventar al acestui recensământ, cel publicat în raportul de cerectare
amintit, să fie incomplet, unele unități arhivistice neputând fi consultate
decât ulterior publicării sale. Tot aceste impedimente ne obligă să
avertizăm cititorul că situația materialului păstrat, așa cum este ea
prezentată în această secțiune, nu trebuie luată ca 100% exactă,
subliniem că există posibilitatea găsirii de nou material, rămas
neinventariat, inventariat necorespunzător sau pur și simplu nedepistat
din propria noastră eroare.
Redăm mai jos situația generală a materialului păstrat și a teritoriului
pe care îl acoperă, potrivit rezultatelor propriei cercetări.
Corespondența administrativă păstrată conține materialul înregistrat
la Departamentul Dinlăuntru dar și cel creat la nivelul câtorva instituții
teritoriale. La nivel de Subocârmuire, materialul găsit până acum
acoperă doar faza de recenzare a moșiilor, nu și cea a populației.

Harta 1: Teritoriul acoperit de corespondența administrativă păstrată (situația

generală).

18
 Formularele de populație găsite reprezintă materialul păstrat în cel
mai mare volum: acoperă aprox. trei sferturi din teritoriul țării și cele
mai multe din târgurile și orașele țării.

Harta 2: Teritoriul acoperit de formularele de populație găsite (situația generală)

Formularele de proprietate sunt marcate de departe de cea mai mare

diferență între ce s-a creat în epocă și ce s-a păstrat astăzi. Cauzele
pentru care nu s-au păstrat credem că sunt puternic influențate de felul
în care s-a desfășurat și încheiat recensământul. Mai exact, de faptul că
realizarea acestui material a fost de departe‫ ‏‏‬cea mai îndelungată și
lipsită de uniformitate în timp de la un județ la altul. Ele nu au fost
ordonate simultan pentru toate județele iar în unele cazuri a durat și în
jur de 2 ani până ca ele să fie trimise la Depratament. La rândul său,
Departamentul, întâmpinând dificultăți și, probabil, tratând cu
neîncredere materialul rezultat, nu a purces la centralizarea rezultatelor
(sau cel puțin nu știm ca aceasta să fi avut loc) și nici nu a arhivat
materialul odată cu cel pentru populație. Negăsind în dosarul de

19
coresp‫‏‬ondență nici o dovadă a faptului că el ar fi fost arhivat, luăm în
calcul inclusiv ipoteza ca el să fi fost tratat ca irelevant și neglijat chiar de
autoritatea care la ordonat, astfel devaforizând condițiile sale de
păstrare.

Harta 3: Teritoriul acoperit de formularele de moșii găsite (harta generală)

În ceea ce privește cele două catagrafii ordonate ca parte a acestui re-

censământ, cea de „producturi” și cea a morilor, s-a păstrat materialul
pentru toată țara, atașat corespondenței administrative centralizată la ni-
velul Departamentului Dinlăuntru (SANIC, Vornicia Dinlăuntru, 447/
1837 și 448/1837). Avem inclusiv dubluri ale unor asemenea catagrafii:
cum ele au fost create în câteva exemplare, fiecare exemplar destinat
unei anumite instituții din ierarhie, avem astfel de catagrafii păstrate și
în dosare de Subocârmuire, și de Ocârmuire, și de Departament.
Pentru cotele de arhivă a întregului material găsit, recomandăm
consultarea hărților detaliate din Anexa C.

20
II.c. Materialul acoperit în acest volum

Demersul de față privește doar recensământul ca lucrare adminis-

trativă, materialul utilizat aici a fost deci corespondența administrativă
creată cu ocazia recensământului. Am făcut apel și la conținutul
formularelor pentru a lămuri unele detalii, dar accentul în acest studiu
cade pe activitatea instituțiilor și pe raportul dintre ele. În cadrul acestui
demers am abordat două direcții principale: pe de o parte am urmărit să
acoperim dosare de la toate nivelele administrative implicate: Departa-
ment (Minister), Ocârmuire (Prefectură) și Subocârmuire (Subprefectu-
ră) iar pe de altă parte am acoperit fiecare dosar în întregime, studiind
toate documentele dosarului, încercând să reconstituim operațiunile cât
mai fidel posibil. Nu ne-au interesat doar circularele ministeriale sau
instrucțiunile emise, am ținut cont de toate documentele emise, chiar și
de banalele rapoarte de confirmare a primirii. O bună parte din
documentele studiate fiind și transcrise, însoțim studiul nostru de
transcrierea lor, sprerând să fie util oricărui interesat de demers sau de
epocă în general. Un avantaj în studiul acestui recensământ este că, fiind
vorba de o lucrare foarte amplă, atinge subiecte și instituții foarte diferite
și găsim în corespondența rezultată de la instituții precum Domnia,
Departamentul Finanțelor, Dreptății, Poliții, Maghistraturi, chiar și
situații ce implică persoane particulare. Nodul instituțional care a creat
acest dosar, cancelaria Departamentului Dinlăuntru a avut cu această
ocazie raporturi cu o multitudine de instituții, locale și centrale, dându-
ne ocazia unică de a studia operațiunile recensământului din multe
puncte de vedere. Dacă folosirea acestui material a pus probleme
metodologice, publicarea lui a pus unele probleme editoriale despre care
vom detalia în subcapitolele următoare.

II.c.1. Principalele caracteristici, probleme și abordări editoriale

Modul în care a fost alcătuit acest volum a fost puternic modelat de

specificul surselor din perioada regulamentară, care a marcat toate
etapele realizării volumului: de la selecția documentelor, la transcrierea
lor și alcătuirea instrumentelor de lucru ce însoțesc volumul. Specificul
sursei a impus unele diferențe față de abordări tradiționale în ceea ce

21
privește publicarea de documente istorice. Vom enumera mai jos ceea ce
considerăm a fi caracteristici specifice surselor create în această epocă și
principalele probleme pe care le pun, urmând apoi a prezenta maniera
în care am gestionat problemele respective.
Serialitatea documentelor: documentele produse în perioada regula-
mentară sunt mult mai strâns legate unele de altele, prin conținut infor-
mațional și lanț de comandă între instituții, decât cele produse în se-
colele anterioare. Vom argumenta în cap. III că introducerea Regulamen-
telor Organice și a reglementărilor ce au urmat în primul deceniu de după
a pus practic bazele administrației moderne în Principatele Române. În
planul corespondenței purtate, aceasta a însemnat o schimbare semnifica-
tivă față de trecut. Majoritatea covârșitoare a instituțiilor au o cancelarie
și sunt obligate să țină evidența întregii corespondențe purtate: atât
documente primite cât și copii ale documentelor emise. Documentele
sunt legate și păstrate până astăzi sub forma dosarelor (sau „delelor”),
un dosar conținând toate documentele trecute prin cancelarie și care țin
de un anumit subiect (o lucrare administrativă, o reformă, o măsură, o
dispoziție de orice fel, etc). Putem admite așadar că în această perioadă
documentele sunt produse în serie și putem vorbi de o serialitate:

 ierarhică: documentele administrative vin pe linia unui lanț administrativ

care reflectă o anumită ierarhie a creatorilor de documente, adică a insti-
tuțiilor;
 În funcție de conținutul documentului: există serii de documente
referitoare la aceeași problemă sau lucrare administrativă.

Aceasta înseamnă că aproape orice document administrativ am

studia, el este legat în mod direct de altele și putem uneori reconstitui
corespondența administrativă de la nivel de minister, până la nivel de
sat. Astfel, reconstituim implicit procesul în care o lege, o reformă sau o
măsură administrativă a fost concepută și aplicată. Și, tocmai pentru că
perioada pe care o studiem este una de tranziție, de modernizare, a
urmări aplicarea unei măsuri pe tot parcursul aparatului birocatic
reprezintă o necesitate metodologică fundamentală în studiul acestei
epoci. În planul editorial, al publicării surselor, aceasta ar însemna că
metodologic corect este să acoperim toate documentele dintr-o delă sau

22
produse ca parte a aceleiași lucrări administrative (surse istorice). Există
însă unele obstacole.
Cantitatea mare de material creat ca parte a aceleiași lucrări admi-
nistrative. Reformele importante ale epocii au produs o cantitate enormă
de material scris, păstrat la cel puțin două nivele instituționale. Dosare
privind organizarea școlilor sau punerea caselor la linie găsim păstrate
în fondurile fostelor ministere dar și în cele ale prefecturilor și sub-pre-
fecturilor. A publica întregul material păstrat pentru un anumit subiect
este lesne de înțeles că reprezintă un demers consumator de timp și efort.
Publicarea și a unui singur dosar poate reprezenta o sarcină dificilă din
cauza mărimii acestuia, și nu doar din cauza mărimii:
Înmulțirea documentelor ce conțin informație serială. Epoca regula-
mentară este prin excelență una a statisticii și evidențelor sub formă de
liste și tabele, ce sunt utilizate ca instrumente de lucru în cele mai multe
lucrări administrative. Materialul rezultat ca urmare a diferitelor recen-
zări – adică tabelele sau formularele propriu-zise – deseori sunt păstrate
alături de corespondența administrativă a lucrării care le-a produs, în
același dosar. Ori, după cum am argumentat și în rânduri trecute10 și
după cum poziția este împărtășită și de alți istorici11 problema publicării
de surse ce conțin informații seriale pune problema utilității formatului
în raport cu avantajele publicării și folosirii materialului în format
electronic. Formatul tradițional de publicare al surselor, pe hârtie, face
extrem de dificil lucrul cu informația conținută în tabele, față de for-
matul electronic. Mai mult, unele tabele abia dacă se pot publica pe
hârtie, fiind prea mari și complexe. Dosarele 2 și 3 publicate aici, de
exemplu, conțin 6 tipuri de tabele, unele având peste 15 rubrici,
conținând informații extrem de complexe. Credem că publicarea unui
asemenea material ar trebui să fie orientată spre formatul electronic, în

10
Bogdan Mateescu, Compoziția familiei și a menajului în târgurile din Prahovași Săcuieni
în recensământul general din 1838, în volumul „Oraşe vechi, oraşe noi în spaţiul
românesc : societate, economie şi civilizaţie urbană în prag de modernitate (sec. XVI-
jumătatea sec. XIX)”, coordonat de Laurențiu Rădvan, Editura Universităţii „Al. I.
Cuza”, Iași 2014, pp. 249-282.
11 Paul Cernăvodeanu și Irina Gavrilă, Arhondologiile Țării Românești de la 1837,

Editura Istros, Brăila. 2002, Partea I-a, secțiunea I.Constext istoric și prezentarea
surselor.
23
care s-au și publicat până acum informații transcrise din formularele de
populație12.
În demersul nostru ne-am confruntat așadar cu această situație: am
dorit să publicăm sursele cercetate și folosite dar care în același timp
sunt păstrate în volum mare, cu prezența masivă a tabelelor. Am
conștientizat că nu putem include în această publicație întregul material
dar în același timp am avut în vedere necesitatea metodologică a
acoperirii sale în întregime, într-o formă sau alta. Am ales să gestionăm
această situație astfel:

 Am exclus tabelele care apar, avându-se în vedere publicarea lor sub formă
de set de date. Însă le-am semnalat, atât în corespondența publicată, cât și
în rezumatul corespondenței nepublicate;
 Am efectuat transcrieri complete doar în cazul dosarelor mai puțin volumi-
noase: Dosarele 1, 2 și 3. Pentru cele foarte voluminoase, respectiv Dosarele
4 și 5, am transcris și publicat doar anumite documente dar am rezumat
conținutul tuturor documentelor conținute. Am detaliat aceste principii
generale de abordare în subcapitolul II.d.Selecția documentelor transcrise și
publicate în acest volum.

Prezența în același document a texte de la persoane diferite. Fiindcă

aparatul birocratic din epoca regulamentară este puternic orientat spre
înregistrarea cât mai precisă a activității cancelariei, deseori un singur
document conține text scris atât de emitentul lui, cât și de destinatar.
Textul adăugat de destinatar reprezintă de cele mai multe ori înre-
gistrare de primire și/sau înregistrare în cancelarie, dar și rezoluția dată
la actul respectiv. Prezența textelor de la ambii protagoniști în același
document poate crea confuzie atât în forma originală a documentului cât
și în cea publicată, mai ales atunci când elemente de text de la persoane
diferite apar intercalate între ele. De aceea am considerat necesară
folosirea în transcriere a unui format care să distingă cât mai mult textul
original de textul adăugat ulterior, minimalizând astfel posibilitatea
confuziilor.
Scrisul neregulat, care poate pune probleme nu doar de citire dar și
metodologice, de transcriere.

1838 Census of Wallachia, Version 1.0 [Mosaic Historical Microdata File].

12

www.censusmosaic.org, 2015.
24
II.d. Selecția documentelor transcrise și publicate în acest volum

Acest volum conține corespondență administrativă din dosare de arhivă.

Am ales să acoperim cinci din șapte astfel de dosare găsite până acum
din Arhive. Însă acest volum nu publică întregul conținut al dosarelor,
din două motivele enunțate mai devreme: prezența masivă a tabelelor,
despre care credem că ar fi mai bine publicate într-o bază de date; și
volumul foarte mare de corespondență. Cum s-a făcut selecția
documentelor publicate aici?
1. pentru primele trei dosare am exclus doar formularele și tabelele
păstrate și am reprodus transcrierile întregii corespondențe admi-
nistrative, cu o singură execepție: documentele cu același conținut, găsite
în mai mult de un dosar. Circularele ministeriale, instrucțiunile și mode-
lele de formular emise și care se găsesc în două sau chiar trei dosare con-
sultate, au fost reproduse o singură dată, într-un singur dosar din acest
volum.
2. ultimele două dosare conțin atât tabele (excluse din transcriere),
dar și o corepondență mult prea numeroasă pentru a fi reprodusă sub
formă de transcrieri complete, însumând un total de 449 de pagini scrise.
Din ea am ales să publicăm transcrieri doar pentru anumite documente
considerate mai importante:

 Circulare de inițere a lucrării administrative (sau de modificare a

instrucțiunilor inițiale) și care nu apar în primele trei dosare;
 Rapoarte din teritoriu care arată dificultăți întâmpinate sau:
 Situații de orice fel legate de operațiunile de recenzare care nu se regăsesc
în primele trei dosare;
Am exclus din transcrierea acestei corespondențe, în principal:
o Rapoarte/adrese de confirmare a primirii unui document (de obicei
un ordin);
o Rapoartele ce însoțeau trimiterea produselor lucrării administrative
(rapoartele prin care se trimit formularele de recensământ sau
catagrafiile de „producte” și mori).

Dacă a trebuit să facem compromisul exlcuderii de material din această

ediție, asta nu înseamnă că nu am ținut cont în structurarea acestui
volum de o trăsătură foarte importantă a surselor epocii: serialitatea. Un
document din dosar nu poate fi analizat indepenedent, ci în relație cu

25
alte documente din același dosar și credem că asta nu se aplică doar
studiului ci și formei publicate a documentului. Poziția noastră
metodologică este că orice colecție de documente din această epocă
trebuie să țină cont de toate documentele dintr-un dosar, și, dacă nu este
posibilă o transcriere (din motivele amintite), el ar trebui măcar
semnalate sau rezumate. Astfel:

 Pentru primele trei dosare, am semnalat pe parcursul transcrierilor, folosind

text bold, toate documentele excluse din transcriere: tabele sau duplicate;
 Pentru ultimele două dosare, oferim cititorului un rezumat complet al
dosarelor, în Anexa A.

II.e. Așezarea în pagină a elementelor documentului

Transcrierea pe care o oferim publicului interesat a fost în așa fel editată

încât să se evite orice confuzie legată de autorii diferitelor părți compo-
nente ale documentului. Pe de o parte:

 Am utilizat un cod al fontului: textul aparținând emitentului l-am redat în

font normal iar pe cel al destinatarului l-am redat în font înclinat.
 Am separat elementele de document aparținând unor instituții diferite,
acolo unde aceste elemente apar intercalate. Astfel: dacă textul adăugat de
destinatar apare în partea de sus a documentului (intercalat cu formula de
adresare pusă de mitent sau cu antetul acestuia), l-am, redat mereu
înaintea oricărui element de document aparținând emitentului. Iar dacă
apare în partea de jos (intercalat cu data, numărul de înregistrare sau
semnătura pusă de emitent), l-am redat mereu la sfârșitul documentului.

În mare, ordinea în care am aranjat diferitele componentele ale docu-

mentului este următoarea:

 Numărul de înregistrare pus de detinatar, transcris în italice;

 Înregistrarea de primire pusă de destinatar, transcrisă în italice;
 Antetul emitentului (dacă apare);
 Titulatura destinatarului, adresată de emitent;
 Titulatura emitentului, menţionată de emitent;
 Corpul mesajului;
 Data documentului pusă de emitent, dacă în original apare sub
corpul mesajului;

26
  Iscălitura emitentului;
 Iscălituri ale membrilor cancelariei emitentului (dacă apar: ajutor
sau secretar);
 Data şi numărul de înregistrare puse de emitent, dacă în original
apar sub iscălituri;
 Rezoluţia pusă de destinatar, transcrisă în italice.

II.f. Succesiunea documentelor transcrise

Documentele transcrise apar în acest volum în aceeași succesiune ca în

dosarul de arhivă, numărul filei din dosar fiind indicat înaintea docu-
mentului, în bold (a se vedea Anexa D – exemplificarea așezării în pa-
gină a elementelor documentului). În cazul primelor trei dosare, pentru
care am redat integral corespondența administrativă, am indicat numă-
rul paginii inclusiv pentu tabelele excluse din transcriere.

II.g. Transcrierea textului

Transcrierea textului a urmat principiul grafic. Trăsăturile scrisului din

această perioadă fiind foarte neregulate, am dorit să oferim cititorului
varianta cât mai exactă a opțiunii noastre de citire. Am marcat astfel toa-
te caracterele care din textul sursei lipsesc din eroare sau prin abreviere.
Am procedat astfel în toate cazurile, inclusiv cu cele pe care multe ediții
le tratează prin întregiri tacite; cum ar fi cazurile de genitiv:
„Departamentul<u>i”; „tablel<o>r”, sau altele: „pent<ru>”, „să s<ă>”, etc.
Am urmat de asemenea fidel distincția ă/â: am transcris cu „ă” toate
cazurile de ь sau ъ (adică și pe cele care astăzi se reprezintă prin „â”) și
cu „â” toate cazurile de ѫ.
În privința diferitelor marcaje folosite și a constituirii aparatului critic,
am urmat în general regulile folosite în colecția Documenta Romaniae His-
torica, cu excepțiile semnalate mai jos, acolo unde este cazul:

 Pentru părțile de text ce fie lipsesc din sursă, fie au fost barate, dar au
putut fi reconstituite (ca în exemplele anterioare), am folosit croșetele:
„< >”;
 Pentru părțile de text ce fie lipsesc din sursă, fie au fost barate, dar nu au
putut fi reconstituite, am folosit convenția […], adnotând cu notă de final
fiecare caz în funcție de caz împrejurarea lipsei acelei părți de text:

27
 o Ilizibilitatea am adnotat-o prin „Ilizibil” sau „Indescifrabil”, în
cazul semnăturilor;
o Părțile rupte din document: „Rupt”;
o Părțile ce în document pur și simplu nu sunt umplute cu text: „Loc
alb în original”;

În cazul părților de astfel de text mai extinse de un cuvânt, am folosit

convenția: [……].

 Părțile de text care par a fi adăugate în urma oricăror intervenții ulte-

rioare:
o Textul adăugat deasupra rândului au fost adnotate cu „Ad. Inter-
linear”;
o Textul adăugat pe marginea documentului: „Ad. marginal”;
o Textul adăugat de altă mână: „alea manu”;
o Alte cazuri: „Ad. ulterior”.

Dacă exemplele de mai sus se aplică unui singur cuvânt, în adnotare am

folosit doar mențiunea corespondentă cazului; dacă este vorba de mai
multe cuvinte, am citat întreg fragmentul, urmat de mențiune.
Cu textul adăugat de alt autor decât cel al textului original, adică, de
cele mai multe ori, de destinatarul documentului, am procedat în manie-
ra prezentată în secțiunea II.e.Așezarea în pagină. Dacă asemena cazuri sunt
dublate și de situații date ca exemple în această secțiune, s-a procedat în
mod identic cu orice alt caz prezentat în această secțiune. Dacă, de
exemplu, destinatarul a adăugat o rezoluție ce conține cuvinte barate,
rezoluția a fost redată cu text înclinat iar tăierile au fost adnotate.

28
 III. Recensământul și administrația publică

Pătrunderea în corespondența prezentată în secțiunile anterioare s-a

dorit inițial a servi ca suport pentru o mai bună cunoaștere a acestui re-
censământ. Am dorit să reconstituim cronologia operațiunilor și să des-
coperim aspecte ce ne-ar putea ajuta la interpretarea datelor statistice re-
zultate din datele recensământului. Am căutat mai ales defecte ale recen-
zării: omisiuni de indivizi sau tipuri de informații predispuse la înre-
gistrare eronată. A devenit însă evident că miza pătrunderii în acest
material poate fi de fapt și alta. Am întâlnit pe acest parcurs rapoarte și
ordine referitoare la o multitudine de situații: de la importanța pe care a o
avea statistica în epocă și statutul celor care efectuau recensământul, la
dificultăți de desfășurare a operațiunilor, soluții propuse, sancțiuni
aplicate, cazuri de disciplină și (mai ales) de indisciplină. Dată fiind
această diversitate dar și volumul mare de corespondență, a fost clar că
acest material se suprapune peste o lucrare administrativă extrem de
amplă și care astfel poate constitui o sursă pentru un studiu de caz asupra
administrației în sine. Ne-am propus să facem acest studiu de caz în care
să abordăm deopotrivă intrinsec acest recensământ iar pe de alta să
încercăm să-l plasăm în perspectiva mai largă a modului în care funcționa
atunci administrația.
Așadar: cum putem privi administrația publică din perspectiva unui
recensământ? Abordarea generală pe care am adoptat-o a fost aceea de a
descompune operațiunile de recenzare în datele sale principale, apoi de
a lua fiecare aspect în parte și de a-l contextualiza în raport cu mecanis-
mele instituționale mai largi din care făcea parte, sau de a-l raporta la
cele petrecute în timpul recensămintelor viitoare. Am descompus recen-
sământul în date fundamentale, precum: lege invocată la inițierea sa, in-
stituțiile care l-au efectuat, durata sa, problemele întâmpinate, etc. Am în-
cercat apoi să contextualizăm fiecare aspect. Contextualizarea a presupus
inclusiv privirea în ansamblu a aparatului administrativ de care ne ocu-
păm și încercarea de a răspunde la întrebarea: unde putem plasa
desfășurarea lucrărilor pe scara modernizării? Întreg demersul de
contextualizare s-a bazat pe studiul:

29
  Regulamentului Organic13;
 Reglementările adiacente Regulamentului Organic;
 Corespondența din epocă a altor lucrări;
 Modelului lui Max Weber de caracterizare a birocrației moderne, ca model
teoretic de lucru.

Dacă folosirea de material de arhivă adiacent este mereu binevenită,

dată fiind slaba lui cercetare în orice domeniu important, folosirea Regu-
lamentului Organic poate să pară mai puțin productivă, dată fiind mul-
titudinea de studii și câteva paradigme istoriografice bine consacrate care
îl invocă. Nu este însă așa. Acest cod fundamental încă suferă, din
păcate, de stigmatul ocupației rusești și a intervenției profunde a
guvernării rusești în viața politică și publică a Principatelor. Nu negăm
nicidecum acest lucru însă ne opunem clișeelor derivate din subiectele
de macro-istorie pe care istoriografia a rămas blocată în tratarea acestui
cod de legi (alegerea Principelui sau reglementarea relațiilor agricole).
Regulamentul Organic a fost numit pe bună dreptate un instrument de
control al Principatelor de către Rusia sau un mijloc instituționalizat de a
gestiona proprietatea pământului după pacea de la Adrianopol. Credem
că astfel de considerente – din nou, îndreptățite – au nevoie de o corecție
fundamentală: doar o parte din Regulament acoperă aceste aspecte,
restul codului de legi a reglementat viața publică și instituțională iar
istoriografia românească a fost prea puțin preocupată să aprofundeze
acest „rest”.Viața politică și instituțională a secolelor XVIII-XIX a fost
acoperită consistent de studii pe subiecte precum regimuri de guvernare,
ideologii și elite politice, și foarte puțin pe subiectul administrației
publice, care, pentru perioada regulamentară în Țara Românească
practic nu cunoaște o abordare sistematică. Studiul ei se face în bună
măsură printr-o paradigmă factuală: sunt inventariate instituțiile
existente și atribuțiile lor, ierarhiile instituționale și ramurile de
guvernare (deseori fără a se face distincția între ultimele două). În ceea ce
privește interpetarea lor, efortul istoricilor a fost unul minimal.
Considerațiile asupra administrației publice sunt de cele mai multe ori
atașate considerațiilor despre temele mari (puterea concentrată în
mâinile boierilor, împărțirea puterilor în stat, influența rusească, rolul

13
Regulamentele Organice ale Valahiei și Moldovei, ediție Paul Negulescu, George Ale-
xianu (Bucureşti: Întreprinderile Eminescu S.A., 1944).
30
unor personalități), fără a se dezvolta pe o metodologie aparte de analiză
a administrației, așa cum se și impune. Deseori se proiectează asupra lor
unele considerente generale, lipsite de factură metodologică: instituțiile
inventariate sunt privite, de la caz la caz, fie ca „reminescențe feudale”,
fie ca „elemente de modernitate”, ca sau ca unele ce se vor fi modernizat
pe deplin „în timpul lui Cuza”, fără a clarifica de fapt ce presupune
această modernitate și ce o diferențiază față de perioada anterioară și de
perioada domniei lui Cuza. Astfel de defecte le au inclusiv studiile care
chiar au în centru administrația publică, acolo unde ele tratează Țara
Românească în perioada regulamentară. Sunt fie lipsite de o secțiune
metodologică14, de un aparat conceptual, fie tratează subiectul fără a
atinge decât superficial principiile formale de funcționare a admi-
nistrației. O problemă aici este și studiul vastelor arhive care există
pentru această perioadă dar foarte puțin acoperite, istoricii de multe ori
oprindu-se doar la rezumatele din inventarele de arhivă, pe care le
folosesc și citează ca atare în studiile lor. O excepție o constituie lucrarea
lui Manuel Guțan, Istoria administrației publice românești15, care discută
principiile de funcționare ale administrației. Punctul de plecare al
cercetării noastre nu l-a constituit însă această lucrare ci studiul Arhivelor
și credem că rezultatul propriei cercetări, dincolo de consensul în ceea ce
privește existența unor modele administrative în epocă pe care îl avem
față de lucrarea lui Manuel Guran, poate aduce contibuții importante.
Vom elabora pe seama unor principii pe care le considerăm definitorii
pentru caracterul modern al administrației: cel al delimitării
competențelor (și cel al diferențierii dintre atribuții de guvernare și
competențe adminstrative), cel al impersonalizării instituțiilor după 1831,
cel al standardizării procedurilor administrative. Autorul amintit fie doar
le rezumă, fie concluziile domniei sale sunt bazate pe documentația
valabilă mai ales pentru Moldova (pentru care și bibliografia este mult
mai generoasă și studiile mai consistente).
Nu ne propunem nicidecum să umplem golurile istoriografice
discutate, nici să abordăm exhaustiv problema. Propunem în schimb un

14
Florin Negoiță, Istoria administrației publice din România (București: Editura
Universitară, 2009).
15 Manuel Guțan, Istoria administrației publice românești, Ediția a 2-a revăzută și

adăugită, (București: Editura Hamangiu, 2006).

31
studiu de caz în care pe de o parte vom privi în detaliu mersul unei
lucrări administrative, iar pe de alta vom încerca să problematizăm su-
biectul administrației publice din Țara Românească: ce înseamnă
administrație publică în această perioadă și care sunt trăsăturile ei?
Abordarea noastră este una simplă: vom încerca să vedem în ce măsură
principiile consacrate de Max Weber în studiul administrației moderne
se aplică în Țara Românească în contextul istoric studiat. Avertizăm
cititorii și criticii deopotrivă că demersul nostru nu este orientat spre a
vedea cum s-au aplicat anumite legi și reglementări. Nu vom discuta
practica reglementărilor și a principiilor de funcționare decât în măsura
în care ea poate fi surprinsă în lucrările recensământului. Altfel, înainte
de a vedea în sens larg cum modernitatea s-a aplicat sau nu s-a aplicat, și
înainte de a încerca să vedem de ce nu s-a aplicat, credem că
istoriografia românească încă are nevoie de o dezbatere simplă dar
esențială: ce a însemnat, în teorie, administrație publică în anii 1830? Ce
principii, ce modele teoretice puneau administrația în mișcare?
Vom începe prin a ne delimita obiectul de studiu și în acest sens
vom face distincția între:

 Elementele centrale ale guvernării: Principele, Adunarea Obștească și

Sfatul Administrativ;
 Ramurile de guvernare: ordinea publică, justiția, sănătatea, educația,
fiscalitatea, etc.
 Administrațiile care servesc aceste ramuri de guvernare, compuse din:

o Minister (Departament): un minister poate servi mai multor ramuri

de guvernare;
o Aparatul teritorial: un aparat teritorial poate servi mai multor
ramuri de guvernare din cadrul aceluiași minister precum și,
indirect, altor ministere.
 Instituțiile locale, care, ca și astăzi, sunt doar în parte integrate în
administrație. Pe de o parte sunt supuse (în limita prevederilor
Regulamentului Organic) ministerelor și sunt și birocratizate conform
regulilor stabilite la nivel central, dar pe de alta conducerea lor nu e
numită de Centru ci de reprezentanți locali, salarizarea lor făcându-se din
bugetul local și nu ca parte a statelor de plată ale administrației. Astfel
funcționau municipalitățile și instituțiile sătești în perioada
regulamentară.

32
 Raportându-ne la clasificarea oferită mai sus, enunțăm că obiectul
nostru de studiu este aparatul teritorial al Departamentului Dinlăuntru,
studiat din punctul de vedere al lucrărilor recensământului și
contextualizat în raport cu principiile weberiane de lucru.
Vom începe acest demers de la un cadru foarte general: cine a efec-
tuat acest recensământ și în ce cadru instituțional?

III.1. Fundamentele instituționale ale recensământului: nevoia unei re-

descoperiri a perioadei regulamentare

În articolul din 1965 semnat de George Retegan este conturat succint dar
foarte clar cadrul instituțional care a făcut posibil recensământul: preve-
derile Regulamentului Organic care nu doar că prevăd obligativitatea fa-
cerii de recensământ general dar și pun bazele statisticii oficiale, mult
înainte de înființarea oficiului statistic. Reluăm aici aceste considerente,
încercând totdată o contextualizare mai largă a acestui cadru instituțio-
nal.
Primele recensăminte generale (din sec al-XVIII-lea, de exemplu) sunt
produsul unor mecanisme instituționale destul de diverse: de la
administrația publică obișnuită, la cler. Însă secolul al-XIX-lea vede
dezvoltarea și răspândirea unei infrastructuri instituționale aparte,
destinată recenzării. Apar oficiile statistice, instituțiile care întruchipau
statistica oficială, dar și legile statistice, care impun facerea de
recensăminte generale. Privind Țara Românească la 1838, am fi tentați,
din acest punct de vedere, să vedem recensământul Țării Românești ca
venind prematur, înainte ca această infrastructură să existe, pentru că
primul oficiu statistic este înființat abia în 1859. Ceea ce însă nu
transpare ‫‏‬din acest reper convențional folosit în istoriografie este faptul
că o infrastructură instituțională – adică o instituție și o lege – exista și
înainte de acest moment, doar sub o altă form‫‏‬ă de organizare. Această
infrastructură derivă chiar din Regulamentul Organic. Prevederile sale
statutează nu doar existența unui organ cu rol statistic, respectiv sub-
diviziunea Departamentului Dinlăuntru, cunoscută ca Secția III, dar și
realizarea recensământului general, ca obligație a acestei secții.
Istoriografia românească a supradimensionat rolul oficiului statistic
înființat la 1859, valorizând acest moment ca nașterea statisticii oficiale

33
în Principatele Române. Ori, dacă am face o comparație între Secția III și
Oficiul Statistic, vom observa că ele funcționează fundamental la fel:

 Efectuează statisticile vitale ale țării: natalitatea, fertilitatea și mortalitatea,

sau, potrivit Regulamentului: „...perilipsisul condicilor coprinzătoare de
acturile Statului civil, adecă nașteri, însurări și morți...”16; dar și altele;
 Efecuează recensământul general, numit în Regulament „Statistica Țării”17;
 Ambele erau subordonate Ministerului de Interne;
 Ambele se folosesc de administrația publică obișnuită și/sau de notabilită-
țile locale pentru a-și efectua lucrările (a se vedea capitolul III.3. Desfășura-
rea recensământului: radiografia unei administrații).

Diferențele între recensământul studiat și celelalte ar fi mai degrabă

de nuanță: oficiul statistic de abia târziu se va bucura de un personal
mult mai numeros, va avea inclusiv un aparat teritorial18 și asta îi va
permite o mai bună coordonare și supraveghere a lucrărilor.
Vorbind tot despre infrastructura instituțională și menționând rolul
administrației publice în recenzarea populației, ar trebui să insistăm mai
pe larg inclusiv pe acest aspect. Recensămintele generale moderne nu
sunt asociate doar cadrului instituțional amintit dar și unui anumit tip
de guvernare și unui anumit tip de administrație. Le-am putea numi ge-
neric guvernare și administrație „moderne” dar vom apela la alte termi-
nologii pentru a le surprinde caracteristicile. Recensămintele moderne
sunt diferite de listele de populație făcute în regatele sau principatele
Evului Mediu clasic. Ele apar mai ales acolo unde preocuparea puterii
pentru reformă și îmbunătățire socială și economică depășește simpla ra-
țiune fiscală a recenzării și astfel cere informații mai detaliate despre po-
pulație și economie (este cazul regimurilor iluministe ale secolului XIX și
al welfare state-ului secolului al-XIX-lea, sau ceea ce Karl Kaser numește
sisteme intervenționiste de putere19). Aceste sisteme de guvernare sunt toto-

16 Regulamentele Organice, art. 151 (p.71).

17
Aceasta este denumirea folosită nu doar pentru sursa de față, dar și pentru
recensăminte generale numerice din epocă.
18 Manea Mănescu, „Centum decem anni statisticea Romaniae”, Din istoria statisticii

românești, (București: Direcția Generală de Statistică, 1965), pp. 7-35.

19 Karl Kaser, The Balkans and the Near East: Introduction to a Shared History (Münster:

LIT Verlag, 2011), Cap. 2.

34
dată dublate de o administrație modernă, de ceea ce Max Weber20 nu-
mește un sistem rațional-legal de gestiune a ramurilor guvernării, carac-
terizat de:

 Principiul ierarhic;
 Principiul delimitării competențelor ale fiecărei instituții;
 Principiul delimitării competențelor al fiecărui membru (angajat) al in-
stituției;
 Principiul reglementării scrise a celor de mai sus: ierarhia administrativă,
competențele fiecărei instituții componente, competențele fiecărui mem-
bru al instituției;
 Principiul impersonalității;
 Principiului înregistrării scrise al activității instituției;
 Principiul formării sau existenței unei clase administrative: membri admi-
nistrației .

Pentru a cunoaște mai bine recensământul nostru și bazele sale in-

stituționale ne punem desigur întrebarea: cât din cele exprimate mai sus
erau valabile pentru Țara Românească la 1838? În ceea ce privește tipul de
guvernare pe care îl cunoștea atunci, modelul formal după care era con-
dusă țara era, fără îndoială, unul intervenționist. În circulara de inițiere a
recenzării populației se vorbește de această lucrare ca având scopul de a
dezvolta instrumentele administrative ce în final aveau să ducă la „feri-
cirea nației” (Dos. 1, fila 1). La puțin timp distanță, în 1838, Journal of the
Statistical Society of London nota, referindu-se la informații statistice:

[...] the knowledge and proper appreciation of those facts which determine and explain
the civilization, riches, power, and happiness of our own and of other nations, is not
inferior in usefulness to any other science [...].21

„Fericirea națiunii” este din leitmotivele discursului oficial

aparținând guvernărilor intervenționiste. Ea este asociată cu dorința de
reforme cheie din educație, sănătate, habitat și agricultură care au ca
scop bunăstarea generală a societății și este ușor de văzut cum și în Țara
Românească se însușește nu doar un discurs asemănător (chiar dacă

20
Max Weber, „The Nature, Conditions, and Development of Bureaucratic Herrschaft”,
în [Idem,] Weber`s Rationalism and Modern Society, ediţie Tony Waters, Dagmar Wa-
ters (New York-London: Palgrave MacMillan, 2015).
21 Levitan, A Cultural History, p. 23.

35
mult mai puțin elaborat), dar și inițiativele de reformă și îmbunătățire.
Epoca regulamentară este prima perioadă de modernizare sistematică de
tip occidental din istoria Principatelor și nu poate exista îndoială că
spiritul guvernării regulamentare este unul intervenționist, de îmbună-
tățire a condiției sociale și morale a populației. Acest lucru este de la sine
evident, date fiind numeroasele reforme puse în practică în aceată epocă:
sistemul public de sănătate, educația, așezarea caselor la linie, etc. O
provocare ar reprezenta-o mai degrabă administrația: putem vorbi în
perioada regulamentară de o administrație publică modernă? Putem
regăsi principiile lui Max Weber funcționând în Țara Românească?
Studiind dacă aceste principii se aplicau în cazul românesc, ne vom re-
feri în continuare mai ales la administrația Departamentului Dinlăuntru.
Putem vorbi de administrații sau de ierarhii administrative sau birocra-
tice ale diferitelor ramuri de guvernare existente atunci: afacerile interne,
sănătatea, educația, finanțele, justiția. Cele mai multe puncte de vedere
exprimate mai jos se aplică pentru toate aceste administrații dar vom
exemplifica folosindu-ne mai ales de administrația studiată în acest vo-
lum. Iar în cazul ei, cu excepția ultimului principiu, toate celelalte sunt
foarte ușor de regăsit.
Administrația regulamentară este un lanț de organizații (instituții). A
nu se înțelege prin asta existența doar a unei piramide a puterii, care
exista de altfel și înainte de Regulamentele Organice. Ceea ce face din
fosta piramidă a puterii o ierarhie administrativă modernă este
ierarhizarea strictă a atribuțiilor și competențelor potrivit unor reguli
scrise. Avem de-a face cu un lanț administrativ:

[...] the principles of “herarchy of offices” and “proper channels” exist. This mean that there
is a strictly organized system of super- and subor-dination of government Behörde with levels
of authority, where the higher ones supervise the lower ones. [...] When it is fully developed,
this hierarchy of offices is organized in a manner in which is one final authority (e.g., a
monocracy).22

Un exemplu despre cum funcționa această ierarhie de atribuții. Unii din

Subocârmuitori constată amploarea procesului de recenzare a moșiilor și
specializarea superioară pe care o cere și consideră că lucrarea poate fi
serios îmbunătățită prin ajutorul acordat de boierii locului. Nu

22
Weber, „The Nature”, p. 77.
36
procedează însă în a le cere ajutorul pentru că nu aveau o atribuție care
să le permită aceasta și nici nu fuseseră autorizați prin instrucțiunile
primite; cer în schimb permisiunea instituției superioare în acest sens. La
rândul ei, Ocârmuirea, nefiind nici ea instruită și autorizată în acest sens
cere „dezlegarea” Departamentului, autoritatea care ordonase recensă-
mântul și îi elaborase instrucțiunile. La fel se petrece când Maghistratul
orașului Câmpulung vede recensământul ca un bun prilej de a
reactualiza împărțirea administrativă a orașului și numerele de casă.
Însă nu purcede fără a cere permisiunea Ocârmuirii, care la rândul ei
înaintează propunerea Departamentului. Sistemul funcționează diferit
față de decenile și secolele anterioare, când ierarhia existentă nu
distribuia competențe ci putere. Este mai mult decât ușor de presupus că
această ierarhie nu era mereu respectată, că puteau exista destule ocazii
de a acționa cu samavolnicie. Inclusiv în cazul recensământului și al mai
sus amintitului caz al Subocârmuitorilor. Confruntați cu refuzul
Departamentului de a-i autoriza să ceară ajutor din partea boierilor dar
în același timp amenințați cu amenda pentru întârzierea recenzării,
recenzorii apelează la ajutorul boierilor, după numeroase plângeri,
Departamentul acceptând tacit, acest lucru. De asemenea, este lesne de
preupus cum și relațiile de putere ar prevalat deseori peste atribuții și
ordine. Recenzorii cer „dezlegare” prin canalul administrativ chiar și
atunci când aveau deja autorizare și puteau acționa conform atribuțiilor
lor dar s-au confruntat cu autoritățile de facto locale: când, vornicul
Scarlat Ghica (Dos. 5, fila 130) și unii stareți din Ilfov (Dos. 4, fila 136) se
opun recenzării, în loc să-și intre în atribuții și să îndeplinească ordinele
și instrucțiunile, Subocârmuitorii apelează la superiori.
Altfel, modelul de ierarhie ce funcționează în această epocă
presupune delimitarea și ierarhizarea:

o Atribuțiilor administrației – ramurile de guvernare ce cad în

seama unei administrații;
o Atribuțiilor fiecărui nivel administrativ (fiecărei instituții)
o Competențelor din cadrul fiecărei organizații (instituții);

Ultimele două puncte, și mai ales ultimul, pot fi încadrate în ceea ce

Weber numește a division of labor:

37
 A regular division of labor is in place for the purpose of performing regular daily tasks
as official duties in the functioning of the bureaucratically governed sustem23.

Administrația modernă face distincția precisă între atribuții și

competențe: dacă atribuțiile sunt domeniile generale din viața publică în
care poate sau este obligată să acționeze o administrație potrivit
Regulamentului Organic, competențele dictează cine și cum acționează
în cadrul fiecărei organizații. Funcționarea fiecărei organizații
(instituții, centrale sau locale) din administrația regulamentară este
bazată pe un ansamblu de atribuții și competențe delimitate prin
reguli scrise și asta o diferențiază de piramida de putere din secolele
anterioare, bazată pe cutumă și lipsită de un aparat birocratic
reglementat la toate nivelele de exercitare a puterii legitime. În perioada
regulamentară fiecare instituție din cadrul ierarhiei administrative este
de obicei compusă din24:
 șeful instituției: cel care conduce instituția: are funcția de decizie și
gestionează activitatea instituției
 cancelaria: cea care care 1. înregistrează în scris activitatea instituției și/sau
2. gestionează activitatea instituției. Poate să cuprindă o singură persoană
sau mai multe persoane; caz în care specializările sunt de obicei următoa-
rele:

o secundul sau suplinitorul șefului: este cel care gestionează ac-

tivitatea istituției alături de șeful acestuia; îl poate înlocui (are pute-
rea de a emite documente și a da rezoluții), este totodată șeful can-
celariei, este dator să o țină în bună orânduială;
o ajutorul, pe lângă secundul instituției.
o reghistratorul: înregistrează documentele și dosarele și le ține
evidența;
o scriitorul: redactează documentele emise de instituție sau con-
ținutul diverselor lucrări administrative;

23
Ibidem, p. 76.
24Pentru o organigramă completă, a se vedea de exemplu Tabla Litera A ce urmează
articolului 146 din Regulamentul Organic (p. 45). Am reconstituit de asemenea com-
petențele individuale la nivel de Ocârmuire după regulamentul de funcționare al
cancelariei Ocârmuirii găsit la SJAN DJ, Prefectura județului Dolj – Serviciul Adminis-
trativ, 6/1842, filele 4-7.
38
  Personal special prin care se exercită atribuțiile instituției, în funcție de spe-
cificul ei: dorobanții pentru instituțiile cu rol de menținere a ordinii publice;
ingineri, traducători, vătafi de aprozi și aprozi, moașe, slugi, vâslași, etc..

Acest model este reprodus pe întreg parcursul aparatului adminis-

trativ (indiferent de ramura de guvernare), într-un format mai extins
sau mai comprimat, în funcție de necesitățile fiecărui nivel
administrativ. Aparatul central de exemplu era „polinuclear”: compus
din mai multe organizații care urmau modelul de mai sus. Avea trei
secții, fiecare cu un șef și ajutor (numit șef de masă, doi în cazul Secției II),
ajutor care comanda direct o masă de scriitori și un reghistrator. La
aceste secții adăugăm o masă extraordinară, o secție inginerească, și un
corp de personal specializat: cinovnici și dorobanți. Întreaga organizație
era condusă de Șeful de Departament, ajutat de secundul său, Directorul.
Ocârmuirile și Polițiile aveau în schimb o organizare „mononucleară”,
formată dintr-o singură cancelarie: un șef de instituție (Ocârmuitor,
Polițai), un secund (secretar sau sameș – la Ocârmuiri), un ajutor, un
reghistrator și patru scriitori; la care adăugăm ca personal special un
odăiaș și dorobanții atașați Ocârmuirii25. Cancelaria Suocârmuirilor însă
nu era compusă decât dintr-un singur scriitor și un corp de dorobanți.
Articularea instituțiilor pe un lanț administrativ și pe un sistem de
atribuții și competențe a fost dublată de uniformizarea procedurilor
urmate în raporturile oficiale, destinată eficientizării activității fiecărei
instituții, sau pentru a utiliza motivul invocat de autoritățile centrale în
1831:

„...(organizare care să ducă la o) urnire așa metodiciască încât să lipsiască cu totul orice
înpiedicare pricinuită din nești<i>nța formalităților trebuincioase și orice zadarnică
corespondență ce să obicinuia până acum din pricină că, fieșcare dregătoriie ocârmuindu-și
trebile însărcinări ale sale după un plan, ce însuși închipuia, urma firește o neasemănare la
căutaria trebilor în cele mai multe județe.”26

Documentele din această epocă sunt procesate după o procedură

standard la nivel de cancelarie și care în principal presupune:
înregistrarea oricărui document primit, confirmarea de primire, înregis-

SJAN DJ, Prefectura Județului Dolj, 22/1837, fila 24.

25

SJAN DJ, Prefectura Județului Dolj, 6/1842, fila 4 (dosarul e datat în 1842 dar
26

documentul referențiat datează din 1831).

39
trarea documentului emis și păstrarea unei copii (concept). Aceasta face
ca documentele să aibă în general aceeași structură și redactarea
mesajului propriu-zis să se facă după aceleași norme, la toate nivelele.
Inclusiv în acest sens au existat reglementări scrise: dacă atribuțiile
administrației sunt stabilite prin Regulamentul Organic, competențele și
procedurile administrative au fost acoperite de reglementări ulterioare
sau adiacente. Astfel de reglementări sunt regulile de funcționare a
cancelariilor Ocârmuirilor. Nu am reușit să găsim și de la alte instituții
dar faptul că toate urmau proceduri standard ne duc la ipoteza că
trebuie să fi existat și în cazul lor regulamente. Alte reglementări apar
adiacent față de regulamentele de funționare a cancelariilor sau ulterior,
pe măsură ce noua administrație acumula experiență. În mai 1831
Departamentul Dinlăuntru impune Ocârmuirilor un regulament ce le
obligă:

 ca la primirea documentelor (după înregistrarea lor, ce aparent fusese im-

pusă anterior), pe de o parte să le citească pe loc și să înceapă punerea la
cale a ordinului, iar pe de alta, să răspundă de primirea lor.
 să aducă raporteze stadiul îndeplinirii ordinului cu fiecare expediție poș-
tală. Din toate regulile găsite, aceasta este singura care pare să nu se fi res-
pectat deloc. Nu știm dacă s-a renunțat la ea sau dacă pur și simplu nu a
fost respectată iar Departamentul a trecut cu vederea aceasta.
 sa raporteze îndeplinirea ordinului
 să precizeze în orice document pricina ce privește acel document, precum
și data emiterii sale și secția din Departament căreia îi este destinată
 să împacheteze documentele în plicuri, pe secția din Departament căreia îi
este destinată, și să precizeze acest detaliu pe plic.

În 1835 este emisă o nouă regulă, cu privire la alinierea textului, astfel

încât o margine echivalentă cu un sfert al hârtiei să rămână nescri-
să,pentru a se putea lega în delă, fără ca acest proces să strice slovele27, se
oferă și un model în acest sens28.
În 1837, când a fost inițiat recensământul, parcursul obișnuit al unui
document într-o Ocârmuire era următorul:

27
SJAN DJ, Subocârmuirea Dumbrava, 76/1835, fila 96.
28
SJAN DJ, Subocârmuirea Dumbrava, 76/1835, fila 100.
40
  Plicul de corespondență este primit de secretar, care semnează de primire
la solicitarea curierului;
 Plicul este dus la Ocârmuitor, care, deschizându-l, notează pe loc, în colțul
din dreapta sus, primirea sa la data respectivă;
 Ocârmuitorul citește documentul și își dă rezoluția pe acesta;
 Documentul este preluat apoi de secretar și predat reghistratorului pentru
a-l înregistra în condica de primire
 Apoi din nou preluat de secretar pentru a se acționa conform rezoluției;
 Dacă această acțiune preupune emiterea unui document, acesta este redac-
tat de scriitor după rezoluția dată de Ocârmuitor, în două exemplare, din
care unul este păstrat în dosarul problemei respective, al doilea este emis
și trimis către o altă instituție;
 În paralel se răspunde de primire emițătorului documentului.

Am dat aici doar exemplul Ocârmuirii dar despre oricare instituție am

vorbi, de la Deprtament la aleșii satului, indiferent de complexitatea or-
ganizării instituției, procedurile urmate sunt aceleași și au ca scop ține-
rea unei evidențe stricte a activității cancelariei și eficentizarea ei, eficien-
tizare venită de obicei prin distribuirea de sarcini.

[...] modern administration is based on two things. First, on documents that are pre-
served as original copies or as concepts, and second, on a staff of subordinated Beamte
and writers of all kind29.

Rezultatul acestui întreg sistem de competențe și proceduri institu-

ționalizate după 1831 este forma în care vedem astăzi documentele păs-
trate în arhivă, cu elementele prezentate în II.e.Așezarea în pagină a eleme-
ntelor documentelor: numărul de înregistrare dat de emitent și cel dat de
destinatar; înregistrarea primirii, rezoluția, etc.
Regulile scrise de funcționare a acestui sistem sunt totodată și cele
care îi definesc (sau de care este strâns legată) și o altă trăsătură weber-
iană importantă: impersonalitatea (neutralitatea).

In a modern organization of a Behörde, the office is, as a matter of principle, separated

from the private living quarters of the staff. Altogether, the modern bureaucratic orga-
nization separates the duties and interests of the official position from the private sphere
of life. It also strictly separates public funds and public means from the private pro-
prety of the Beamte30.

29
Levitan, A Cultural History, p. 77.
30
Ibidem, p. 78.
41
Puterea în epoca regulamentară nu mai aparține persoanei ci postului,
indiferent de nivelul administrativ. Și, prin faptul că instituțiile își derivă
existența și obligațiile din reguli scrise, ele nu mai sunt aservite personal
Principelui sau marilor boieri (din nou, nu ne referim la situația de facto,
ci la modelul urmat). Instituțiile se depersonalizaează în ansamblul lor și
acum se naște ceea ce deopotrivă în epocă și în ziua de zi se numește
Statul, un ansamblu de instituții configurat și pus în mișcare după reguli
scrise. Toate lucrările care se întreprind în această epocă, de la reforme
sociale la strângerea taxelor, vin ca parte a obligațiilor generale
prevăzute în Regulamentul Organic, inclusiv acest recensământ.
Înțelegem foarte bine cum funcționează acest model de impersonalitate
și dacă privim valența sa terminologică și simbolică:
Separarea titlului personal de titulatura instituțională. Perioada
medievală și pre-modernă este prin excelență perioada dregătoriilor.
Puterea legitimă poartă numele dregătorului sau a slujbașului: de la
logofătul sau vornicul Sfatului Domnesc, la ispravnicul de județ și
zapciul din subordonarea sa și la pârcălabii de orașe. Foarte rar întâlnim
nume de instituții în această epocă. Abia după reformele sporadice ale
secolului fanariot și ocupației ruse întâlnim, de exemplu, cuvântul
Departament. Însă după 1831 schimbarea terminologică se va generaliza
și se va suprapune și peste o schimbare de mentalitate administrativă.
Chiar și acolo, unde, înainte de 1831, apar nume de instituții, ele derivă
de la titulatura personală a deținătorului lor: vornicie, logofeție,
isprăvnicat. Pe de o parte ele nu sunt folosite decât alternativ (uneori
foarte rar), iar pe de alta avem centre de putere care nu au nicio
denumire în afara titulaturii personale a deținătorului: zapciul sau
pârcălabul ar fi asemenea cazuri. Perioada regulamentară generalizează
însă numele de instituții și înlătură titulatura personală din adresarea
formală: cvasimajoritatea documentelor publicate în epocă provin de la
Departament, Ocârmuiri, Subocârmuiri, Agie; nu de la vornic, ispravnic,
zapciu, agă. Există însă și excepții: întâlnim deseori Vornicia Dinlăuntru,
Visteria sau Logofeția Dreptății și Logofeția Pricinilor Bisericești; însă
regula pentru această epocă este mai degrabă titulatura de instituție
depersonalizată de rangul sau taitulatura deținătorului. Antetele lor,cel
puțin, respectă pattern-ul formal.

42
 Două formule de adresare care, după părerea noastră, indică o schimbare de
mentalitate la nivelul administrației, în sensul discutat mai sus.

Separarea serviciului personal de serviciul public. Distincția

dintre titlu și titulatură nu este doar una terminologică, este și una cât se
poate de concretă. Epoca regulamentară este cea care schimbă
paradigma legăturii dintre slujbă și dregătorie. Reforma lui Constantin
Mavrocordat leagă fundamental dregătoria de slujba în folosul
Stăpânirii, cele două suprapunându-se: vornic, logofăt, ispravnic sunt
atât slujbe cât și ranguri. Noua organizație adusă de Regulamentul
Organic anulează această legătură: nu mai există o corespondență
statutată dintre slujbă și rang. O funcție publică o găsim ocupată și de
persoane fără rang, dar și de persoane cu ranguri diferite. Un
Departament (minister) putea fi condus de un mare logofăt, mare vornic,
mare ban, cum și instituțiile locale puteau fi conduse de dregători de
diverse ranguri sau de persoane neprivilegiate. Tabelul de mai jos
reflectă această realitate:

Numărul de șefi de instituții din statele de plată ale Departamentului

Dinlăuntru după dregătorie și rang31

31
Tabelul a fost alcătuit pe baza informațiilor extrase din Almanahul Statului pe
1837, valabile deci pentru sfârșitul anului 1836. Nu am acoperit aici șefii din
43
 Funcția publică
Dregătoria și Total
Șef de
Rangul32 Ocârmuitor Subocârmuitor Polițai dregătorii
Departament
mare vornic 1 0 0 0 1
mare agă 0 0 0 1 1
vistier (IV) 0 0 1 0 1
postelnic (V) 0 0 3 1 4
polcovnic (V) 0 0 4 0 4
clucer (VI) 0 0 3 0 3
mare clucer 0 1 0 0 1
căminar (VI) 0 1 0 0 1
paharnic (VII) 0 3 0 0 3
stolnic (VII) 0 4 0 0 4
comis (VII) 0 3 0 0 3
serdar (VIII) 0 2 0 0 2
parucic (VIII) 0 0 0 1 1
medelnicer (VIII) 0 0 0 1 1
sluger (VIII) 0 2 2 0 4
șetrar (IX) 0 0 1 0 1
logofăt 0 0 4 0 4
logofăt 2 0 0 1 0 1
logofăt 3 (IX) 0 0 2 0 2
pitar (IX) 0 0 1 0 1
vistier 2 (IX) 0 0 1 0 1
FĂRĂ RANG 0 2 73 14 89
TOTAL 1 18 96 18 133
Excepție face capitala, unde atât vornicul de oraș cât și aga sunt
deopotrivă funcții publice și dregătorii. Dacă nu există o suprapunere a
dregătoriei și funcției publice, aceasta nu înseamnă că nu există o relație
între cele două, după cum indică tiparul ce reiese din tabel: funcțiile mai
înalte erau în general ocupate de dregători mai importanți și invers (cu
excepția ciudată a Subocârmuitorilor de rangurile IV-VI, pe care nu o
putem explica), după cum și persoanele fără rang sunt mult mai

organismele autonome din cadrul Departamentului: Comitetul Carantinelor, Eforia

Caselor Făcătoare de Bine, Vornicia Temnițelor, Direcția Poștelor, etc.
32 Rangul a fost indicat în paranteză, având ca bază lista publicată în Paul

Cernăvodeanu și Irina Gavrilă, op. cit., pp. 20-21. Acolo unde nu am precizat rangul,
nu am găsit în lista respectivă rangul corespondent dregătoriei dată de Almanahul
Statului.
44
numeroase la nivelurile inferioare ale administrației: doar doi din 18
Ocârmuitori sunt fără rang, față de 14 din 19 șefi de poliție și 76% din
Subocârmuitori. Tiparul este unul inevitabil de întâlnit într-o societate
bazată pe privilegii dar credem că nu anulează distincția pe care o
semnalăm, dintre funcția publică și dregătorie, anterior unificate. Mai
mult, sistemul în vigoare subordonează dregătoria funcției în ceea ce
privește posibilitatea de promovare în rang, condiționată de vechimea
într-o funcție publică33. Și poate cea mai bună expresie a acestei distincții
este în sine termenul și ideea de funcție publică, sau „post”. Cel care
ocupă un loc în administrație nu se mai află în slujba Domniei, ci a
Statului. Din ce în ce mai mult este folosit cuvântul „post”, ca termen
generic pentru funcția sa, în contrast cu „slujbă”; iar „dregătorie” nu l-
am întâlnit deloc după 1831. „Post” în același timp devine utilizat pentru
toate funcțiile administrative, de la șeful de Departament, până la
Subocârmuitor iar toți angajații Statului, fără excepție, depun un
jurământ în această calitate:

Jur în numele Preasfintei Troițe să slujesc slujba ce mi s-au încredințat cu râvnă, cu credință
și cu dreptate, fără de a mă abate din datoriile prescrise, precum și de a păzi pravilile și de a
respecta instituțiile patri<i>i mele34.

Noul model de slujbaș reiese poate cel mai bine din una din mărturiile
directe ale epocii, căreia îi dăm grai mai jos. Primind a doua circulară a
Departamentului după începerea lucrării de recenzare a populației, în
care se sublinia disciplina cerută în această lucrare, Ocârmuitorul de
Romanați, Iancu Bibescu, o transmite subordonaților săi,
Suborcârmuitorii județului și Polițaiului de Caracal, îndemnându-i:

[...] trebue să-ți înplinești datoriia cu cel mai bun chip, ca un amploiat înpărtășit de ajutoru
Stăpâniri<i> și cugetător de binele public și cinstea Statul<u>i, care este și a însuți în parte
(Dos. 1, fila 9).

Modelul de funcționar din această perioadă nu mai este slujitorul

personal al boierului sau al Domnului, ci slujitorul binelui public, în
calitate de reprezentant al Statului.

33
Paul Cernăvodeanu, Irina Gavrilă, op. Cit., p.5.
34
Regulamentul Organic, p. 126.
45
 Instituția Domniei însăși cunoaște un proces de depersonalizare. În
primul rând Principele nu mai deține puterea absolută în Stat ci, devine
el însuși parte a Statului. El deține puterea executivă dar în același timp
este și capul administrațiilor și ca parte a acestui aparat, este supus
aceluiași principiu al funcționării pe baza atribuțiilor și competențelor
scrise, pe care jură să le respecte:

Jur în numele Sfintei Troițe să păzesc întocmai și nestrămutat pravilele și legiuirile

Prințipatului Valahi<i>i, după Regulamentul cel întocmit și să fac a se păzi și a se ținea întru
toată virtutea lor (Regulamentul Organic, art. 44).

În al doilea rând, Principele pierde puterea personală asupra

proprietăților Domniei și dăm aici exemplul foștilor robi domnești, căci
de la 1831 nu mai putem vorbi de această categorie:

Domnii luaseră asupră-le un drpt fără cuviință, de a dărui dintr-acești țigani pe la feluri de
particulari, ci fiindcă de acum înainte venitul de la acești țigani nu are să mai fie a<l>
Domnului, ci al Statului, drept aceia să cuvine a înceta abuzul de a să mai dărui dintr-
ânșii35.

La fel se întâmplă și cu moșiile și clădirile, care acum devin

„domenii ale Statului” și clădiri „publice”. Acum apare de fapt distincția
în sens și terminologie dintre public și particular. Impersonalizarea
instituțiilor mai înseamnă:
Separarea spațiului personal de spațiul oficial. Sediul autorității
locale sau centrale nu mai este casa boierului sau a slujbașului, ci casa
instituției, de la ministere la „casa satului”36.
Separarea timpului personal de timpul oficial: este instituit
programul de lucru al instituțiilor. Ocârmuirile, de exemplu
funcționează astfel:

Pentru ca să să caute trebile județul<u>i regulat, sameșul cu toți scriitori<i> canțelari<i>i să

află în canțelariie de diminiață de la noă ceasuri până la doă și siara de la șapte până la zece
iar Oc<â>rmuitori să va afla în sala presusvi<i>i numai zioa, de la zece ciasuri până la doă
(socotindu-să toate acestia ciasuri evropenești); unde să să va îndeletnici întru lucraria

35
Regulamentul Organic, p. 59.
36
Recomandăm pentru acest subiect vastul studiu al lui Andrei Pănoiu, Arhitectura și
sistematizarea așezărilor din Argeș și Mușcel, sec. XVIII–XIX (Piteşti: Direcția Județeană
pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Argeș, 2004).
46
trebilor, având pă această vreme și ciasuri hotărâte întru care să va îndeletnici dinpreună cu
sameșu. Siara însă este slobod să se îndeletniciască și acasă la dânsul, afară numai dacă vreo
trebuință mai osibită ar cere să se afle în casa presusvi<i>i37.

Foarte greu de găsit a fi aplicat este însă principiul clasei administra-

tive. Weber vorbește de specializarea de funcționar referindu-se la as-
pecte ce clar pot fi găsite ca funcționând (cel puțin teoretic) în cazul nos-
tru: slujba administrativă ca ocupație principală, salarizarea lor
conformă cu un stat de plată suprapus peste competențe și ierarhia în
care se află. Weber se referă însă și la o administrație modernă ca la un
sistem care are încorporat un mecanism de recrutare a funcționarilor. Nu
toți oamenii pot deveni funcționari, ci doar cei cu anumite calificări iar
aceste calificări și evaluarea lor sunt subiectul unor reglementări. Acesta
este poate dimensiunea cea mai puțin evoluată a modelului ad-
ministrativ existent în Țara Românească pentru că nu o găsim
reglementată decât la nivelul unor principii foarte generale. Criteriile
pentru recutarea unui secretar de Ocârmuire puteau fi vechimea și
destoinicia iar cel pentru recrutarea slujbașilor în general era educația. Pe
5 octombrie 1835, Principele emite următorul ofis (nr. 534):

Luând Domniia Mea cu denadinsul în băgare de seamă, pă de o parte că dreptatea și obștescul

folos cere neapărat ca tinerimea ce intră în slujbă să fiie pregătită cu învățături temeinice și
cu bune obiceiuri, iar pă de alta că școalele naționale dă acum înnainte pot avea toate
mijloacele să înplinească această trebuință, am chibzuit că la întrarea în slujbele Statului, pă
viitorime să le înainteze atestaturile ce trebuie să aibă fieșcare dă la școală, și pentru cursul
învățăturilor ce au făcut, și pentru moralul său, ca după temeiu acestora să facă și Stăpânirea
priimirea lor în aceste slujbe.// Sfatul Administrativ Ecstraordinar va face punere la cale spre
a să așăza și a să obști aceast<ă> orânduială.// Iscălit Alexandru Ghica38.

Problema cu aceste principii este că ele erau incomplete, nu aveau o

metodologie de aplicare, sau cel puțin nu am reperat una în cadrul
cercetărilor noastre. Nu știm cum se făcea evaluarea vechimei sau a
educației și nici cine anume o făcea. Cel care propunea candidatul în
post sau cel care îl numea (adică Principele)?
Legat tot de ideea de clasă administrativă este sistemul rigid de
responsabilizare a funcționarului: cum și în ce condiții poate fi

37
SJAN DJ, Prefectura Județului Dolj – Serviciul Administrativ, 6/1842, fila 5.
38
SANIC, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, 17/1835.
47
sancționat. Din nou, avem situații bazate pe principii generale, fără a fi
găsit regulament urmat. Există jalbe pentru abuzuri de putere și
destituiri din funcție ca urmare a lor39, precum și sancțiuni aplicate
pentru neîndeplinirea ordinelor sau întârzierea lor – și cel mai bun
exemplu la îndemână este chiar acest recensământ, în cadrul căruia
Ocârmuirile sunt sancționate pentru întârzierea lucrărilor. Ideea de
responsabilizare exista sub forma coerciției practicate nu doar de
superiori, ci și de inferiori, care aveau obligația de a se autosesiza în
cazurile de lipsă de conduită ale superiorilor. Același regulament de
funcționare al cancelariei de Ocârmuire prevede la articolul 4:

„Daca însă vreo rezoluțiie a Ocârmuitorul(u)i după întâmplare va fi protivnică prăvililor

coprinse în feluri de porunci ce s-au dat până acum și să vor da și de acum înainte,
soglăsuite cu noule întocmiri, sau cunoscut că poate să aducă vreo vătămare la buna urmare
și săvârșiria trebilor, sameșul (secretarul Ocârmuirii, n.n.) este dator să m(e)argă înnaintia
Ocârmuitorului și să-i facă cuviincioasele băgări de siamă spre a să îndrepta rezoluțiia sa.”

Lucrurile funcționează la fel și la polul opus: știm că buna

performanță a funcționarului era bine văzută și încurajată, nu știm însă
cum era evaluată, nici ea, nici felul cum era răsplătită. În cazul lucrărilor
de recenzare din anii 1837-1841 avem de-a face doar cu laudele aduse
recenzorilor, care însă sunt exprimate prematur. În urma ordinelor de
grăbire a recenzării moșiilor, Subocârmuitorul plășii Balta de Romanați
răspunde că formularele fuseseră completate și că vor fi trimise îndată
după ce se vor copia. Impresionată de finalizarea lucrării, Ocârmuirea îl
dă ca exemplu celorlalte Subocârmuiri (Dos. 1, filele 81-2). Însă, când
formularele sunt predate ele sunt găsite nepotrivite, respinse și se
ordonă a fi corectate (fila 102). În al doilea caz mulțumirea superiorilor
este de și mai scurtă durată. Când în august 1839 Ocârmuirea Prahova
predă primele formulare de moșii, rezoluția pusă pe raportul său
prevede să se răspundă cu adăogire...de...laudă pent<ru> grabnica lor
săvărșire (Dos. 5, fila 128). Când, însă, formularele sunt cercetate, se
descoperă că lipsesc cele pentru plasa Târgușor iar răspunsul către
Ocârmuire vede laudele înlocuite cu strășnicirea de finalizare a lucrării
pentru tot județul (fila 129).

A se vedea, de exemplu‫‏‏‬, Analele Parlamentare ale României sau Buletin Gazetă Oficială
39

pentru cazuri concrete.

48
 În același timp credem că și simpla existență a acestor principii de
funcționare, fără a fi însoțite de metodologii precise de aplicare, pe lângă
faptul că reprezintă o noutate față de deceniile și secolele anterioare,
poate fi considerată ca atribut ale modernității administrației. Este
cumva firesc să nu existe unele metodologii de aplicare din moment ce
nu aveau obiectul pe care să se aplice. Nu existau, de exemplu,
absolvenți de școli publice, din moment ce abia atunci se puneau bazele
sistemului de învățământ. Privite în ansamblu, principiile teoretice de
funcționare ale administrației discutate aici sunt cele care definesc o
birocrație weberiană. Avem în anii 1830 o administrație sub forma unei
ierarhii a atribuțiilor și competențelor reglementate în scris, cu proceduri
standardizate (de asemenea reglementate în scris), pliate pe instituții
impersonale, distincte de rangul boieresc, cu funcționare distinctă de
spațiul și timpul personal al deținătorului postului, având obiective
distincte de interesele acestuia: binele public și al țării. Apare ideea de
funcție publică și de clasă de oameni destinați acesteia: care au calități
specifice, care sunt plătiți pentru serviciul lor, serviciu care le permite și
ascensiunea socială, dacă ne gândim la condiționarea înălțării în rang de
slujba publică. Perioada anterioară aplicării Regulamentului Organic
vede aplicarea doar a câtorva din asemenea principii și doar parțial sau
doar la un anumit nivel administrativ. Perioada posterioară, însă, cea de
după 1860 vede aplicarea tuturor acestor principii într-o formă mai
elaborată. Astfel, suntem îndreptățiți să considerăm perioada regula-
mentară și anii 1830 ca momentul de naștere al administrației publice
moderne în Țara Românească.

III.2. Mecanismul recenzării

III.2.a. Conceperea operațiunilor: multe întrebări încă fără răspuns

Cadrul instituțional în care a avut loc acest recensământ este așadar

caracterizat de existența unei legi pentru realizarea recensământului,
instituții cu funcție de statistică oficială și a unei administrații moderne
care a preluat sarcina cea mai costisitoare ca timp și efort, aceea a recen-
zării de teren. Cum a funcționat acest cadru? Care au fost oamenii, ideile
și ordinele care au dat viață aceste operațiuni? Cum acest cadru formal a

49
preluat ideea de recenzare generală și a transformat-o în produsele cu-
noscute azi?
Din păcate ne e foarte greu să răspundem la două probleme cheie:
cine a conceput acest recensământ și de unde s-a inspirat? Nu am găsit
în documentele consultate o indicare clară a persoanei sau persoanelor
care au decis efectuarea și conceperea recenzării. Pe cale instituțională
putem doar presupune că un rol l-ar fi jucat cei doi membri marcanți ai
Departamentului Dinlăuntru: Mihail Ghica, șeful Departamentului, și
Iordache Crețeanu, șeful Secției III. Recensământul general ținând de
obligația constituțională a Departamentului, putem presupune că unul
din cei doi ar fi mobilizat Departamentul în vederea respectării acestei
îndatoriri. Un raport din iunie 1840 al Șefului Departamentului, adresat
Principelui, pune meritul operațiunii pe seama șefului secției statistice
însă nu oferă indicii clare despre conceperea lui (Dos. 4, fila 299). Situația
este parțial elucidată în cazul formularelor de proprietate. În articolul din
1965, George Retegan, în partea dedicată importanței statisticii în epoca
regulamentară, vorbește și despre inițiativa de cadastrare a moșiior,
supusă Adunării Obștești în 1835 dar respinsă. Faptul că operațiunile
întrevăzute în proiectul respectiv par să țintească spre obținerea
acelorași informații ca și cele extrase prin formularele de moșii, este după
părerea noastră un indiciu clar că aceste formulare au fost inspirate din
acest proiet cadastral, la rândul lui venit pe linia prevederilor din
Regulamentele Organice.
Dincolo de problema inițiatorului recensământului este și cea a na-
turii recenzării: ce s-a recenzat și cum s-a recenzat. În ceea ce privește
populația, întrebările punctuale care se pun sunt:

 De ce recenzarea nominală și generală a indivizilor? Nu mai existase nici

un astfel de demers anterior efectuat de autoritățile autohtone.
 De ce informațiile adiacente cerute în formular? Sau: de ce modelul res-
pectiv de formular?

Documentele cercetate nu oferă nici un răspuns direct la aceste în-

trebări iar una din căile abordate în cercetare a fost căutarea unui model
extern ce ar fi putut fi identificat ca sursă de inspirație pentru autoritățile
de la București. În cazul ambelor întrebări puse, acest demers, aparent
unul simplu, nu a putut oferi până acum un răspuns concludent. Despre

50
prima întrebare – maniera nominală și generală de recenzare a popu-
lației – nu putem decât să observăm decât că anii sau deceniile dinainte
de 1838 nu oferă multe astfel de exemple pe plan european. De fapt, doar
unul, chiar cu un an înainte: Franța își înregistrează nominal și general
populația în 1836 și putem presupune că acesta a fost un model de ur-
mat însă în ceea ce privește informațiile înscrise (adică a doua întrebare
pusă), acest recensământ și cel al Valahiei contrastează puternic. Dacă
excludem din comparație rubrica numărului de casă și cea a numelui
(fără de care nu ar exista ca liste de recensământ nominal), observăm cum
cele două formulare au doar trei rubrici comune: ocupația (Meșteșugul,
respectiv Titre40), starea civilă și vârsta. Altfel, formularul francez cuprin-
de o rubrică absentă din cel valah (rubrica Observations) dar îi lipsesc 19.
Spre deosebire de cel valah, formularul francez nu cuprinde naționalita-
tea, categoria fiscală, diz‫‏‬abilități fizice sau psihice, forma de locuire și
nici o rubrică referitoare la posesiile agricole. În plus, chiar și rubricile
comune diferă. În cazul francez există de fapt două rubrici pentru nume
(Nom și Prenom) și două pentru numărul de ordine, în timp ce în cazul
valah avem doar câte o rub‫‏‬r‫ ‏‬ică pentru fiecare informație în parte. De
asemenea, în cazul stării civile, formularul francez se sub-diviza în șase
rubrici, completate prin bifare cu „1” (État civil des habitants>Sexe mascu-
lin>>Garçons; Hommes mariés; Veufs; ~ > Sexe feminin>>Filles; Femmes ma-
riées; Veuves). Cel valah prezintă pentru stare civilă o singură rubrică,
destinată a fi umplută prin scris. Este clar că, dacă recensământul
francez a folosit ca inspirație sau model, a făcut-o foarte limitat, poate
doar prin simpla idee de a înregistra nominal toți locuitorii țării.
În lipsa identificării unui model extern punctual, o altă direcție de
abordat ar fi inspirarea din diferite recensăminte europene fiscale dau de
capi de familie, preluând modelul de formular dar aplicându-l întregii
populații. Lucrul cu o astfel de ipoteză este încă în desfășurare, dată
fiind multitudinea de recensăminte de tot felul din această epocă.
Un detaliu sigur ar fost doar acela al faptului că recensământul a fost
încă înainte de inițierea sa planificat să cuprindă toate aceste tipuri de
formulare. Faptul că s-a desfășurat în două faze succesive – recenzarea
populației, urmată de cea a moșiilor – ar putea sugera că de fapt a fost

40
A se vedea formularele digitizate de Arhivele de Stat din Franța: http://www.
archivesdefrance.culture.gouv.fr/ressources/en-ligne/etat-civil/.
51
vorba de două recensăminte separate. Ori, credem că sursele arată clar
că a fost vorba de o singură operațiune. Pe de o parte avem numerotarea
succesivă a formularelor: formularul A (de populație, apoi formularele
B, C, D, E și F (pentru moșii), dar pe de alta avem și mărturii în
corespondența administrativă propriu-zisă: presând Ocârmuitorii să
finalizeze operațiunile, Departamentul își motivează poziția prin însăși
complexitatea lucrării, prevăzută a avea mai multe etape: prin porunca
1521 se face cunoscut că prima etapă trebuie finalizată pentru a trimite
alte instrucțiuni și formulare, rănduri-rănduri (Dos. 4, fila 61). Aşadar,
operațiunile fuseseră planificate ca un întreg.

III.2.b. Scopul recensământului

Legat de conceperea recensământului, ce se poate spune până acum în

mod cert este că el a fost proiectat strict ca un mijloc de cunoaștere
statistică și în nici un fel ca instrument fiscal sau de lucru administrativ
de orice fel. Am putea fi induși în eroare în acest considerent de faptul
că a înregistrat averi, statut fiscal, precum și de încorporarea în
operațiunile sale a recenzării moșiilor, despre care știm sigur că în
proiectul cadastral amintit a fost concepută cu scopul practic de a
preveni numeroasele dispute dintre proprietari. Am putea fi induși în
eroare și de cum au fost inventariate registrele păstrate pentru populație:
cu descrierea catagrafia, unele din ele păstrează în interiorul unității
arhivistice o etichetă din carton, nelegată de filele registrului, cu
înscrisul Visteria, posibil indicator al păstrării anterioare în acest fond.
Oricum ar fi, aceste detalii nu ar trebui să ne inducă în eroare:
recensământul a fost conceput ca un instrument de cunoaștere statistică,
și nu ca un instrument administrativ sau fiscal. Pe de o parte asta derivă
din simpla sa bază instituțională, iar pe de altă parte și din contextul
administrativ: recensământul general a fost inițiat după ce începuseră
deja lucărăile celui de-al doilea recensământ fiscal regulamentar.
Recensământul fiscal, sau Catagrafia Obșească începe a fi planificată prin
dezbateri în Adunare încă din primăvara lui 1837, pentru ca pe 15 iulie
să fie aprobat de Principe proiectul final elaborat în urma dezbaterilor.
Proiectul stabilește 1 august data începerii recenzării fiscale și termenul
de 4 luni pentru finalizarea sa. Așadar, la 1 noiembrie, când este inițiat

52
recensământul general, adică Statistica, recensământul fiscal, adică
Obșteasca Catagrafie se afla în fazele finale, dacă nu chiar luase sfârșit. Cele
două lucrări nu s-au suprapus nici ca timp, nici ca mecanism de
realizare, comisiile de recenzare fiind pur și simplu diferite, la fel și
tehnica de recenzare. Materialul rezultat din recensământul fiscal va fi
predat Visteriei și va servi ca instrument fiscal, de reglare a ramurilor de
venit ale Statului și de sursă pentru crearea tabelelor de impunere fiscală
pentru fiecare sat. Materialul rezultat în urma recensământului general
însă va fi predat Secției III din Departamentul Dinlăuntru iar o parte din
el va avea rezultatele centralizate, prezentate în Adunare și publicate. In-
clusiv în timpul lucrărilor sale se face distincția clară între cele două re-
censăminte: avem cazuri în care se verifică cifre de la ambele lucrări pen-
tru a se verifica acuratețea datelor din recensământul general: astfel pro-
cedează Ocârmuitorul de Gorj (Dos. 4, fila 62) și Șeful Secției III a
Departamentului; dar și alte cazuri în care se verifică inclusiv dacă toate
satele au fost recenzate, comparând centralizări de la ambele
recensăminte.
Așadar, în privința populației, acest recensământ nu s-a dorit a su-
plini rolul catagrafiilor din epocă, după cum nici recenzarea moșiilor nu
s-a dorit a suplini rolul eșuatei comisii cadastrale. La 18 august 1839, în
timpul etapei de recenzare a moșiilor, Ocârmuirea Ilfov face cunoscută
Departamentului situația întâmpinată de Subocârmuitorul plășii Sabar
care fusese împiedicat să măsoare moșia Bragadiru de proprietarul aces-
tuia vornicul Alexandru Scarlat Ghica, până nu-i va arăta pă larg pricina
măsurătoarei (Dos. 5, fila 130). Departamentul se adresează vornicului,
dând asigurări că lucrarea nu urmează pentru alt sfărșit decăt numai pentru
îndeplinirea lucrăril<o>r statisticești (fila 131).

III.2.c. Lanțul administrativ implicat și procedurile urmate

Recensământul a fost efectuat de administrația Departamentului Dinlă-

untru, astfel. Instituția centrală, Departamentul Dinlăuntru, a fost res-
ponsabilă de conceperea, ordonarea și supravegherea lucrărilor. Recen-
zarea propriu-zisă a fost efectuată de: Subocârmuiri pentru plase și târ-
guri, și de poliție în cazul orașelor: Polițiile de oraș, respectiv comisarii
sectoarelor capitalei. Instituțiile intermediare pe scara ierarhică aveau ro-

53
lul de a face legătura dintre Departament și recenzori dar și de a supra-
veghea bunul mers al lucrărilor. Acestea au fost: Ocârmurile, care supra-
vegheau Subocârmuirile și Polițiile de oraș, și Agia, care supraveghea
comisarii de sectoare de capitală.
Operațiunile au presupus în principal două etape de desfășurare. În
prima etapă s-a ordonat recenzarea populației (și a posesiilor agricole in-
dividuale) iar în cea de-a doua etapă, recenzarea moșiilor, a morilor și a
producturilor. În București, completarea celor două formulare (unul pen-
tru populație, altul pentru proprietăți și clădiri) a descurs simultan.
Ordinul de recenzare se dă în noiembrie 1837. Pe 1 noiembrie se or-
donă în provincie recenzarea populației iar pe 12 noiembrie se ordonă în
București recenzarea populației, a proprietăților și a clădirilor. Comple-
tarea în provincie a celorlalte formulare (pentru moșii) și recenzarea mo-
rilor și a producturilor nu va mai fi inițiată la aceeași dată pentru toate ju-
dețele ci la momente diferite. În mare parte, pentru completarea acestor
din urmă formulare, s-au emis ordine, instrucțiuni și modele către un ju-
deț sau mai multe, pe măsură ce în cazurile respective fusese finalizată
recenzare populației. Pentru 10 județe, circulara de recenzare a moșiilor
a fost emisă pe 19 august 1838, iar pentru alte opt județe, în intervalul
septembrie 1838 – februarie 1839. Catagrafierea productelor și a morilor și
a a fost ordonată în același timp, în cursul anului 1839: pe 17 februarie,
respectiv 22 mai.
Putem rezuma ordinele care au pus în mișcare această operațiunie,
astfel:

 1 noiembrie 1837: Recenzarea populației din provincie, ordin însoțit de

model de formular și instrucțiuni (Dos. 1, filele 1-3 și Anexa B)
 12 noiembrie 1837: Recenzarea populației, a proprietăților și a clădirilor
din București, ordin însoțit de modele de formular și instrucțiuni (Dos. 4,
filele 21 și 24 și Anexa B).
 19 august 1838 pentru 10 județe, și date ulterioare pentru alte 8 județe:
Recenzarea moșiilor, ordin însoțit de modele de formular și instrucțiuni
(Dos. 3, filele 1; 9-10; 12; 14; 16; 18);
 23 septembrie 1838: Reiterarea instrucțiunilor de recenzare a moșiilor:
ordin ca măsurătorile prevăzute în instrucțiunile anterioare să se facă nu
cu pasul, ci cu o sfoară de orice număr de stânjeni (Dos. 1, fila 56);
 13 ianuarie 1839: Reiterarea instrucțiunilor de recenzare a moșiilor: ordin
ca măsurătoarea să se facă folosind o sfoară de 20 de stânjeni Șerban-Vodă,

54
 întinsă în linie dreaptă, și de a se preciza și direcția în care a fost întinsă
(Dos. 1, fila 59);
 17 februarie 1839: Recenzarea producturilor (a ocalelor de fasole, bob, linte,
mazăre și de sămânță de in, cânepă și tutun) (Dos. 1, fila 63);
 22 mai 1839: Recenzarea morilor (Dos. 1, fila 79).

III.3. Desfășurarea recensământului: radiografia unei administrații

III.3.a. Durata

Durata desfășurării operațiunilor a fost determinată, în cadrul fiecărei

etape, de durata mai multor procese. În primul rând este vorba de re-
cenzarea propriu zisă, de teren: mersul din casă în casă, dintr-un sat în
altul și de la moșie la alta, obținerea informațiilor și completarea pe loc a
formularelor. Apoi este vorba de copierea în două exemplare a materi-
alului rezultat. Abia după ce într-un singur județ fuseseră finalizate aceste
procese pentru toate circumscripțiile (plase + orașul de căpetenie),
operațiunea recensământului lua sfârșit iar Departamentul primea
formularele cuvenite Secției III.
Corespondența administrativă creată în timpul operațiunilor nu ne
permite din păcate să reconstituim durata tuturor acestor procese. Date-
le ce pot fi extrase din corespondență sunt, în cvasi-majoritatea cazurilor,
cele în care copii ale formularelor completate pe teren au fost predate
instituției superioare. Avem fie rapoarte de trimitere a copiilor de la
Subocârmuiri sau Poliții către Ocârmuiri, fie de la Ocârmuiri către Depar-
tament. Aceasta ne permite, în mare, să reconstituim pentru fiecare județ
durata totală a operațiunilor: adică intervalul scurs de la trimiterea or-
dinului de recenzare către acel județ până la primirea la Departament a
întregului material produs în acel județ. Chiar dacă putem face asta pe
fiecare etapă a recenzării în parte – populație, moșii, producte, mori – tot
nu putem reconstitui fidel durata fiecărui proces din interiorul acestor
etape. Excepțiile care apar, apar ca detalii inserate de Subocârmuitori în
rapoartele lor, contexte în care se urmărește justificarea întârzierii trimi-
terii materialului, pusă, printre altele, pe seama sarcinii de a copia for-
mularele completate pe teren.
În acest chip, pentru etapa recenzării populației avem un raport al
Subocârmuitorul plasei Câmpu către Ocârmuirea Romanați prin care se

55
precizează că recenzarea de teren durase până la 25 decembrie 1837;
durase așadar aproximativ 55 de zile (Dos. 1, fila 22). Copiile sunt
trimise la Ocârmuire abia pe 6 mai; realizarea lor durase așadar circa 130
zile. Județul Romanați însă nu a putut raporta finalizarea lucrărilor decât
pe 12 iunie, după ce fusese predat materialul pentru toate
circumscripțiile. Astfel, în cazul plasei respective, recenzarea de teren se
desfășurase doar în cursul anului 1837 iar copierea formularelor durase
de două ori mai mult! Și mai mult durase procesul în întreg județul. Ne-
am pus desigur întrebarea de ce copierea exemplarelor originale a durat
atât de mult în comparație cu recenzarea de teren, despre care am fi
poate tentanți să credem că ar necesita mai mult timp. Ne-am pus
inclusiv întrebarea dacă nu cumva Subocârmuitorul a încălcat ordinele și
a delegat sarcina recenzării pe seama aleșilor satului, așa cum știm de
exemplu că a făcut Subocârmuitorul de Ogrăzeni-Vlașca în etapa
recenzării moșiilor. Nu putem spune dacă acesta a fost cazul și aici dar
în același timp credem că raportul de durată între recenzarea de teren și
copierea materialului, așa cum se prezintă în documentul amintit, poate fi
plauzibil dacă ținem cont de următoarea distincție între cele două
procese. Recenzarea de teren este văzută în cadrul acestui recensământ
ca producând niște ciorne (Dos. 1, fila 81-2; Dos. 5, fila 430): liste fără cap
de tabel și fără linii trase (sau trase dar nu drept)41; față de copiile
înaintate superiorilor, care sunt varianta pe curat (Dos. 1, fila 81-2; Dos. 4,
fila 41; Dos. 5, fila 61), scrise mai îngrijit, cele mai multe cu cap de tabel
pe fiecare pagină și cu linii trasate drept, cu creionul. Credem că este
plauzibil ca acest proces de copiere să fi durat mai mult decât
preumblarea din casă în casă, dacă ținem cont că teoretic a fost făcut de un
singur scriitor și că a trebuit să meargă în paralel și cu alte lucrări ale
cancelariei.
Durata totală a operațiunilor, de la trimiterea ordinelor de la Departa-
ment până la primirea materialului la aceeași instituție, a durat foarte
mult. Cazul județului Romanați este unul fericit. Dacă formularele de
populație s-au primit la Departament după 227 de zile de la ordonarea
lor, media pe toată țara este de aprox. 300 de zile, cu unele județe depă-
șind mult această cifră: Teleorman – 395 zile, Ilfov – 357 zile, Dâmbovița –

41
A se vedea materialul original produs de Subocârmuitorul plășii Șerbănești (jud.
Olt), păstrat la SJAN TL, Pretura Plășii Turnu Măgurele, 55/1837.
56
481 zile. Operațiunile care au acoperit moșiile au durat însă cel mai mult:
în medie cam 490 de zile de județ, cu excepții mult mai pronunțate: județe
unde recenzarea moșiilor a durat și doi ani. Cel mai puțin a durat reali-
zarea celor două catagrafii, de „producturi” și de mori, durând, în
medie, 64 respectiv 41 de zile.

Durata operațiunilor acestui recensământ este una foarte mare. Chiar

dacă ne referim doar la recenzarea de teren și luăm ca reper cele 50 de
zile parcurse de Subocârmuirea plasei Câmpu, tot ar fi un interval destul
de mare, comparativ cu alte cazuri ale epocii. În Marea Britanie, un astfel
de proces dura o săptămână, iar în Principatele membre Zollverein, re-
censământul din 1858 fusese planificat a dura o singură zi!42
Explorarea acestei durate ne conduce spre altă posibilitate de a studia
mecanismele instituționale implicate.

42
Rolf Gehrmann, German Census-Taking Before 1871 (=MOSAIC WORKING PAPER
WP2012-001 SEPTEMBER 2012), p. 11 (http://censusmosaic.org/sites/ default/files/
downloads/publications/mosaicWP/MOSAIC-WP-2012-001.pdf.).
57
 III.3.b. Raportul dintre instituții: tensiune între centru și periferie
‫‏‬
Recenzorii: între nemulțumire și nedumerire

Această durată medie de sute de zile pentru fiecare județ nu este un sim-
plu interval marcat, la început și la sfârșit, de un ordin și un raport de în-
deplinire al ordinului. De fapt, este o perioadă foarte densă în cores-
pondență administrativă și de ceea ce pare a fi lucru intens și o puternică
tensiune între instituții.
La peste trei luni de la inițierea recenzării, pe 11 februarie 1838, De-
partamentul, neprimind de la nici o Ocârmuire materialul ordonat,
solicită grăbirea lucrărilor dar fără succes. Abia după câteva luni primele
județe vor raporta finalizarea recensământului populației: Buzău în
aprilie și Mehedinți în mai. În aceste condiții, Departamentul recurge la
sancțiuni, trimițând în teritoriu executori. Circulara din 3 iunie 1838
trimite cinovnici la toate județele, mai puțin la cele ce predaseră
materialul și la Vlașca, Ilfov și Teleorman. Este totuși clar, din rapoartele
ulterioare ale unor cinovnici trimiși la Ocârmuirile respective, că și
acestea trei au suferit penalizări. Măsura are efect căci în iunie și iulie
1838 alte șase județe trimit materialele, însă, în ciuda altor circulare de
gărbire a operațiunilor, întârzierile continuă până la sfârșitul anului, și
chiar până în anul 1839. Tiparul va fi reluat și în celelalte etape ale
recenzării: Departamentul ordonă recenzarea fără a impune un termen
limită; la un moment dat ordonă predarea materialului; neprimind
materialul amenință cu executarea silită; execută silit Ocârmurile, în
paralel cu trimiterea de noi circulare de gărbire a lucrării.
Acestei presiuni, recenzorii, adică Subocârmuitorii, răspund la rândul
lor prin nemulțumirea față de ceea ce consideră o lucrare ce le depășește
capacitatea de muncă și specializarea, și venită pe fondul unei activități a
cancelariei ce oricum o solicita intensiv. Se plâng că:

[...] aciastă lucrare, fiind foarte cu înpovărare, nu să va putia săvârși în curândă

vreme [...] (Dos. 4, fila 171).
[...] această Suptocârmuire are orănduit de cătr<e> Înalta Stăpânire numai un pomoj-
nic, care di-abia aduce la îndeplinire celelalte lucrări de hărtii după greutatia aceștii
plăși (Dos. 4, fila 173).

58
 [...] au zăbovit săvărșirea și trimiterea [formularelor de populație] din pricina ne-
îndămânări<i> de scriitori, fiind o lucrare însemnătoare, și pă lângă aceasta păzind și
celelalte legiuite îndatoriri ale trebilor plășii (Dos. 1, fila 22), etc.

Am dorit să explorăm și tensiunea existentă între auroritățile centrale

și recenzori și să privim obiectiv cauza întârzierilor și nemulțumirile
arătate. Aceasta ne-a condus spre altă direcție de studiu al adminis-
trației acestei epoci. Dacă în subcapitolul trecut am prezentat cum, acest
recensământ, ca toate ale secolului, se folosește de administrația publi-
că, dificultățile întâmpinate de aceasta ne-au obligat să aprofundăm și să
vedem cum anume era folosită administrația publică. Iar aici asemănă-
rile cu celelalte recensăminte dispar. Amploarea lucrării pare să fie o
problemă deosebită nu doar din rapoartele recenzorilor și din comple-
xitatea formularelor dar și când privim lanțul de comandă pe care s-a ar-
ticulat această lucrare în raport cu alte recensăminte. Avem, de la recen-
sământ la recensământ, diferite nivele paliere de implicare a administra-
ției în operațiunile de teren. Recenzorii propriu-ziși pot fi:

 Nivelul administrativ local (notabilitățile locale): primarii, polițiile. Exem-

plu: au acționat ca recenzori (sau șefi de comisie de recensământ) Polițaii
de Orașe la 1837-41 și primarii la 1899.
 Nivelul administrativ teritorial. Exemplu: Subocârmuitorii la 1837-41 (pen-
tru sate), sau Prefecții, la 1859 (pentru orașele-prefectură);
 Cazuri mixte în care iau parte ambele nivele la recenzarea aceleiași cir-
cumscripții;
 Persoane din afara instituțiilor:

o Comisari numiți aleși cu această ocazie (ca la 1859, de exemplu,

pentru mediul rural);
o Persoane particulare: proprietari de moșie sau înșiși cei recenzați,
cum se face și astăzi în Marea Britanie (capilor de menaj le sunt dis-
tribuite formulare, pe care apoi le completează și le depun la oficiul
statistic).

Comparând recensământul nostru cu aceste diferite modele, vedem

cum iese din tipar. Doar la orașe se apelează la instituții locale, respectiv
polițiile, însă, la sate, acest recensământ este singurul pe care îl cunoaș-
tem unde sarcina recenzării revine exclusiv unei instituții teritoriale:
Subocârmuitorii. Putem vedea în aceasta un semn al lipsei de profesio-

59
nalizare birocratică la nivel de sat însă lucrurile nu ar trebui totuși pri-
vite nuanțat. Excluderea aleșilor satelor ca recenzori poate să pară fireas-
că fie și din perspectiva analfabetismului din rândul acestora, dar, pri-
vită în raport cu alte lucrări ale epocii, această excludere nu mai pare
însă atât de firească:

 Țara Românească avea deja experiență în recenzarea cu ajutorul localni-

cilor: catagrafiile (recensămintele fiscale) apelau la un mecanism mixt,
local-teritorial, de recenzare, ce îi includea și pe aleșii satelor, cutierii
satelor, pe preoți și pe logofeți;
 instituțiile locale efectuau singure unele lucrări administrative ale vremii,
inclusiv unele lucrări de recenzare: de populație, boli, vite, etc, urmând
lanțul administrativ obișnuit: Departament-Ocârmuiri-Subocârmuiri-pâr-
călabi. Ei sunt încorporați în lucrările administative, din care multe urmate
cu regularitate, mai ales raportările privind starea de sănătate a populației
sau evidențele de producție agricolă. Dăm aici un exemplu:
Fila 9:

Cinstita Suptocărmuire a plăși<i> Cămpului

Aleși<i> satului Bărca

Cu cinste răportuimu Cinstitii Suptocărmuiri că toți lăcuitorii pă

săptămăna trecută să află în stare și petercer<e> bună; să urmează însă:
1. nici ună feli de pricin<ă> nu s-au întămplatu;
2. plóe viforu au dată duminec<ă> spre luni nóptea, viscolu foarte. Unu
copilu ca de ani 10-11, a lui Ioan Fălan, ducăndu-să cu oile în cămpu în
dumineca trecută pe ninsóre, au rătăcit și oile s-au găsit a doao zi, luni, iară
copilu nu s-au mai găsit nici mortu, nici viiu, păn<ă> astăz<i>;
3. străjilele să urmează după orănduială;
4. boli în vitele mar<i> și mici nu iaste;
5. drumur<i> nu s-au dresu dar poduil<e> săntu în star<e> bună;
6. roduril<e> cămpului s-au strănsu.

<1>836 deche<v>r<ie> 27

Eu Marin Greblă alesu adevărez

Eu Barbu Vime alesu, adevărez
Eu Stan părcălab<ul> satului, adevărez

SJAN DJ, Subcârmuirea plășii Câmpu, 53/1836

 faptul că mulți aleși și pârcălabi ai satelor sunt analfabeți nu ar trebui să ne

împiedice să observăm o realitate pe care am insistat mai devreme: că la
60
 nivel de sat există aceleași proceduri urmate de orice cancelarie, de redac-
tarea documentelor ocupându-se scriitori atașați pe lângă fiecare casă a sa-
tului. În alte cuvinte, satele sunt supuse unui proces de birocratizare.

Decât să respingem ideea incompetenței aleșilor satului, credem că

lucrurile ar trebui privite ceva mai nuanțat și poate a doua circulară a
Departamentului pentru recenzarea populației în provincie, din 5
noiembrie 1837, ne poate oferi o cheie de interpretare:

„[...] fiind că lăcuitori<i> din pricina nedomeriri<i> obicinuescu să tăinuească multe

din obiecturile care să cer de la dănși<i> a le arăta, de aceea Ocărmuirea să îndatoreze
pă Suptocărmuitori ca cercetarea ac<e>ea să o facă prin chear vederea ochilor, pre-
unblăndu-să înșile din casă în casă, în tot coprinsul fieșcăruea sat, spre a să putea cu-
noaște fi<i>nța adevărului, ear nu după cum obicinuescu să ceară foi de la părcă-
labi<i> satelor [...].

Nu neapărat incompetența administrativă este motivul pentru care De-

partamentul nu apelează la aleși sau pârcălabi ci părerea sa că frica de
recenzare din epocă este una prea puternică pentru a fi compensată de
priceperea funcționărească (și simțul datoriei?) a acestor reprezentanți ai
săi în teritoriu. Răspunsul Departamentului în fața acestei frici de re-
cenzare marchează o distanță între populație și instituții și a influențat
decisiv configurarea mecanismului de recenzare prin apelarea la aparatul
teritorial al administrației și nu la cel local. Abordarea reprezintă totodată
o anomalie dacă e comparată cu alte recensăminte românești, unde o
vedem un răspuns diferit al autorităților la această frică de recenzare. Ea
nu este doar conștientizată dar și abordată activ, printr-un discurs public,
mai mult sau mai puțin elaborat, care are rolul de a câștiga încrederea
publicului. Amintim un exemplu de la 1859:

Art.36. Fiind că cea mai mare parte a locuitoriloru privescu asemenea cercetări cu o groază
oare-care, cea d-ăntăiu lucrare a comisiei (de recensământ, n.n.) intrându într-o comună va fi
a ceti tuturoru locuitoriloru de față la casa comunei alăturata publicațiă, a le o escplica cu de a
măruntul și a le pune în vedere că scopulu acestoru lucrări nu este atîtu pentru a pune biruri
(dări) pe objteștele arătate, ci mai multu pentru a pune avea legiuitorii o icoană despre mărimea
averei nației intregi, și despre modulu cum este împărțită această avere între locuitorii țărei43.

43
Extras din instrucțiunile emise pentru comsiiile de recenzare, publicate în Moni-
torul Oficial, numărul din 6 noiembrie 1859.
61
 Al exemplu, de la 1912:

Fragment dintr-un afiș publicat cu ocazia recenzării generale din

1912.
În 1837 autoritățile au ales să nu abordeze deloc această problemă, și,
mai degrabă decât să încerce să-și apropie populația, au ales să-și
disciplineze funcționarii. La fel se va întâmpla și când, în 1841,
Ocârmuirea Dolj hotărește să facă propriul recensământ general al
orașului Craiova, Departamentul aprobând inițiativa dar dispunând să
nu se aducă zmăcinare locuitorilor (Dos. 5, filele 183 și 184). Poate să pară
o atitudine lipsită de viziune și de strategie dar am subestima puternic
această perioadă dacă nu am plasa recensământul într-un context mai
larg. Perioada regulamentară este de fapt una a deschiderii autorităților
către populație, în mai multe feluri. Este perioada în care pătrunde la
nivel de localitate discursul oficial, pe mai multe căi. Una din ele este
obligația aleșilor satului de a citi poruncile și circularele de reformă către
locuitori, duminica, după slujbă, în casa satului. Tot în casa satului se
citesc numeroasele „enstrucții” adresate populației despre ferirea de
boli. O altă cale de propagare a discursului oficial, pentru populația
alfabetizată, este afișul public. Acesta anunță lucrări sau reforme
importante. Însăși instituirea Regulamentului Organic și a înființării
Departamentelor este anunțată prin afișe tipărite. Chiar și primul
recensământ fiscal este astfel anunțat:

62
 Fragment din afișul folosit în anunțarea Catagrafiei din 1831
(SANIC, Administrative Vechi, 4751/1831)

Fragment din afișul care anunța instituirea Sfatului Administrativ (Guvernul) și a

Departamentului Dinlăuntru (Ministerul de Interne), detaliind atribuțiile acestuia
din urmă.
(SANIC, Administrative Vechi, 3761/1831)

Privită în contextul epocii, pasivitatea Departamentului față de frica

de recenzare, mai degrabă decât să pară expresia reminescenței medie-
vale a distanței dintre instituții și populație, poate fi văzută ca o anoma-
lie. De ce autoritățile nu s-au angajat într-un discurs activ al combaterii
acestei frici, așa cum vor face la recensămintele viitoare? Nu putem încă
oferi un răspuns. Poate fi vorba de o lipsă de planificare dar în același
timp și de conștientizarea faptului că un discurs nu ar fi putut schimba
pe loc o mentalitate bine înrădăcinată în lumea rurală, și, în spiritul „de-
licateții” lucrării, ministerul a preferat să mizeze pe garantarea bunelor
rezultate prin contarea totală pe funcționari.
Cazul excluderii instituțiilor sătești din recenzare oferă un exemplu
interesant despre cum, în studiul unei perioade de tranziție, de moderni-
63
zare, datele unei probleme pot să pară contrastante dar de fapt fiecare
parte contrastantă nu este de fapt o decât o nuanță diferită a procesului
de modernizare, compunând imaginea unui aparat care evoluează și se
modernizează în mod inegal, de la centru la periferie. Pe de o parte sa-
tele făcuseră un progres enorm în birocratizare dar nu îndeajns de mult
încât să poată fi încredințate cu o asemenea lucrare. Statul, la rândul său,
se angajase încă din 1831 într-un discurs public și în promovarea
reformelor sale, dar cu siguranță că nu fusese de ajuns. În amblele
planuri, acest recensământ a fost o lucrare care a marcat limitele
modernizării din primul deceniu regulamentar: instituțiile sătești se
modernizaseră dar nu îndeajuns de mult încât să poată constitui o
punte directă între guvern și populație iar Statul făcuse eforturi de a-și
apropia populația dar nu atât de mult încât măcar să spere în
răspunsuri sincere la întrebările recensământului.
Rezultatul a fost că recensământul a căzut pe seama Subocârmuito-
rilor, ceea ce este evident că a însemnat o sarcină mult mai mare plasată
unui singur recenzor. Dacă instituției sătești i-ar fi revenit în medie 100
de familii, unui Subocârmuitor i-a revenit 4000-5000 de familii de recen-
zat. Este așadar foarte ușor de înțeles de ce recensământul a durat atât
de mult. Totuși, sarcina prea mare atribuită unui singur Subocârmuitor
nu este singurul factor care explică întârzierea atât de mult detestată de
Departament. Subocârmuitorii nu reclamă doar volumul mare al acestei
lucrări ci și volumul mare de lucru în general la care este supusă can-
celaria lor. Găsim această motivație una cât se poate de verosimilă dacă
plasăm activitatea lor în contextul și mai concentrat al activității
administrației Departamentului Dinlăuntru:
1. Subocârmuirile preluau din sarcinile teritoriale ale altor
organisme sau ministere. Conform Regulamentului Organic,
Departamentul Dinlăuntru îngloba cele mai multe din atribuțiile
guvernării. Era însărcinat cu ceea ce astăzi am numi ordinea publică,
sănătatea, asistența socială, dezvoltarea economică și bunăstarea
populației (a se vedea Cap IV, Secția I din Regulament).
În cadrul Departamentului funcționau ca organisme autonome:
Comitetul Carantinelor (sănătatea), Eforia Şcoalelor (educația), Eforia
Caselor Făcătoare de Bine (asistența socială), Vornicia Temnițelor,
Direcția Poș-telor. Având toate aceste ramuri ale guvernării sub o

64
singură autoritate, cum a funcționat așadar acest minister? Toate
organismele enumerate în acest paragraf aveau propria lor
administrație, pliată pe propriul aparat teriorial:

 Comitetul Carantinelor: carantinele, doctorii și moașele din capitală.

 Eforia școlilor: școlile naționale, cele sătești și revizorii.
 Eforia Caselor Făcătoare de Bine: orfelinate și alte instituții;
 Vornicia Temnițelor: temnițe, ocne și Subocârmuirile de Țigani ai Statului.
 Direcția Poștelor: poștele din Principat.

Aparte de aceste administrații autonome din cadrul Departamentului,

exista administrația aflată în subordinea directă a Șefului de Departa-
ment: Ocârmuirile, Subocârmuirile, Polițiile. Acestea preluau celelalte
sarcini, altele decât cele ale organismelor amintite. Este vorba în
principal de ordinea publică, adică atribuția principală a Ministerului de
Interne de astăzi. Dincolo de asta însă, acest aparat servea ca instrument
în numeroase alte lanțuri administrative:

1. Făcea legătura de corespondență între diferite organisme sau Departa-

mente44.
2. Prelua o parte din lucrările administrative necesare altor organisme sau altor
Departamente.

Motivul pentru care aceste sarcini cădeau pe seama administrației

obișnuite a Departamentului este unul simplu de constatat dacă privim
întreaga organigramă a Statului valah. Vom observa că administrația
Departamentului Dinlăuntru este singura administrație care are un apa-
rat teritorial pe deplin dezvoltat, nu doar ca personal dar și ca structură,
nici o altă administrație având instituții la toate nivelele teritoriale:
localitate, plasă/plai/sector de capitală, județ. Dacă principiile de func-
ționare ale administrațiilor diferitelor ramuri de guvernare sunt fun-
damental aceleași ca și după 1860, dezvoltarea cantitativă a adminis-
trației este una cu mult inferioară, lipsindu-le mai ales aparatele terito-
riale care să facă legătura dintre centru și teritoriu. Eforia Școlilor sau
Comitetul Carantinelor sunt lipsite de instituții la nivel de județ: nu exis-

44
SANIC, Administrative Vechi, 3761, fila 15: [...] [Departamentul trebuie să asigure] o
deslușită corespondențiie cu toate direcțiile așăzărilor publice, școale, spitaluri, și altele, pre-
cum și cu toate obștimile din Prințipat.
65
tă de exemplu instituții cu funcție de inspectorate școlare iar carantinele
acoperă de cele mai multe ori câte două județe. Poate cel mai bun exem-
plu îl dau însă Finanțele, una din puținele ramuri de guvernare care este
organizată sub un minister separat. Ministerul Finanțelor (Visteria) este
practic lipsit de aparat teritorial. Organismul acestui minister este com-
pus doar din cancelaria din București, instituția care elaborează ramurile
de venit și cheltuieli ale Statului, tabelele de impunere fiscală și centra-
lizează taxele din teritoriu. Iar în teritoriu acest proces este îndeplinit în
mare parte de alte instituții. În mediul rural de exemplu, taxele sunt
strânse direct de la săteni de pârcălabii satelor, apoi colectate de admi-
nistrația Departamentului Dinlăuntru: Subocârmuitori și de Ocârmuitori,
ajungând apoi la București45. Ce-i drept, Departamentul Fianțelor are au-
toritate asupra unor funcționari ai Departamentului Dinlăuntru, respec-
tiv secretarii Ocârmuirilor: ei sunt numiți și sameși și sunt cei care se
ocupă cu primirea banilor și trimiterea lor București. Autoritatea asupra
lor nu este una deplină, ei fiind remunerați tot în statele de plată ale De-
partamentului Dinlăuntru și funcționând în principal în ierarhia acestui
minister. Slaba dezvoltare a acestor aparate teritoriale este ceva cu totul
firesc la început de modernizare, unde lipsa de personal calificat este lesne
de privit ca firească. Ea explică și de ce acești Subocârmuitori, Polițai și
Ocârmuitori sunt implicați în tot felul lucrări administrative. Îi găsim pe
Subocârmuitori ori pe ajutoarele lor prinzând hoți, cercetând pricini, apla-
nând conflicte, colectând bani, transmițând corepondență, verificând ca-
sele sătești, dând chitanțe și, mai ales, făcând sau centralizând tot felul
de recensăminte, necesare în atâtea aspecte ale guvernării: populație, de
sănătatea populației, de sănătatea animalelor, de recolte, de vite, de pă-
duri, de cruci de piatră, de tot felul... . În plus, ei trebuie să și:
2. Subocârmuirile preluau din sarcinile autorităților locale. Sunt
lucrări la care pârcălabii și aleșii satelor iau parte cu regularitate, ca cele
amintite anterior dar sunt și lucrări puse doar pe seama Subo-
cârmuitorilor, cum este recensământul de față. Din acest punct de
vedere putem considera circulara Departamentului din 5 noiembrie 1837
(cea care îi exclude expres pe pârcălabi din recenzare) ca o precizare
tehnică. Putem citi mesajul circularei și ca (parafrazând): această lucrare
este din acelea ce cade direct în seama Subocârmuitorilor și nu a pârcălabilor.

45
Regulamentele Organice, Cap. III, Secția V.
66
 Dacă la aceasta adăugăm și alte neajunsuri, precum dotarea cance-
lariei cu un singur scriitor, vedem astfel pe deplin cum punerea acestei
lucrări ample și complexe pe seama doar a Subocârmuitorilor avea ine-
vitabil să-i extindă durata pe o perioadă mare de timp dar și să creeze
nemulțumire din partea celor însărcinați. Este la fel de firesc să presupu-
nem că întârzierea ar fi putut fi cauzată și de lipsă de disciplină din par-
tea lor, mai ales în cazurile extreme ale județelor care au predat lucrarea
la mai mult de jumătate de an de la inițierea sa (există un contrast între
județele Buzău și Mehedinți, care au predat primele materialul, și aproa-
pe toate celelalte). Putem astfel judeca parcursul lung al lucrărilor pe de
o parte ca o consecință firească a slabei dezvoltări a aparatului teritorial,
iar pe de alta ca venind și din simpla neurmare a datoriei. Credem însă
că oricum ne-am poziționa, a generaliza acest ultim factor pentru județe
întregi ar fi o greșală. Am precizat la începutul acestui capitol cum dur-
ata recensământului într-un județ se prelungea până în momentul când
toate circumscripțiile predaseră materialul rezultat. Abia atunci acesta
putea fi trimis Departamentului, odată cu raportul de îndeplinire a or-
dinului. Deci, nu înseamnă că, dacă într-un județ recensământul a durat
foarte mult, toate Subocârmuirile prelungiseră neobișnuit de mult finali-
zarea operațiunilor. Era practic de ajuns doar de un singur caz de indis-
ciplină sau de neregulă ca să „tragă în jos” întreg județul, și avem și do-
vezi în acest sens: județul Dâmbovița, ultimul care a predat formularele
de populație, pune întârzierea pe seama Subocârmuitorului plasei
Dealu, carele nici o lucrare nu au făc<u>t, care fusese chiar destituit, cel nou
numit socotindu-să din rătăcire apărat de răspundere, pentru o însărcinare ne-
săvârșită până acum46. În Ilfov recensământul rămâne nefinalizat din
aceeași pricină, a așteptării unei singure Subocârmuiri, cauzate de data
asta nu de lipsa de disciplină, ci de refuzul unor egumeni de a-și lăsa
mănăstirile recenzate (Dos. 4, fila 136). Există astfel cauze multimple pen-
tru durata mare a recenzării dar credem că un rol principal l-au jucat:
amploarea lucrării ca populație recenzată (4,000-5,000 de familii per
recenzor) și ca exemplare alcătuite (câte trei pentru fiecare sat), lipsa de
capacitate de muncă a aparatului teritorial al Departamentului Dinlăun-
tru și supraîncărcarea sa cu lucru ce privea și alte Departamente și nivele
administrative.

46
A se vedea Anexa A, rezumatul pentru dosarul 448, fila 296.
67
 Având în vedere că acestea se aplică mai ales Subocârmuitorilor, am
putea crede că, din moment ce fuseseră însărcinați cu o circmuscripție
mai puțin populată, polițaii orașelor ar fi avut o sarcină mai ușoară. Două
rapoarte găsite în corespodnența purtată de Deprtament vorbesc de
situația contrară. Polițaiul orașului Caracal, confruntat cu primul termen
limită impus de Deprtament, se plânge Ocârmuirii nu doar pentru că lu-
crarea este una cu anevoie, dar că nici nu o poate săvârși singur, neavând
scriitor, și propune ca soluție întrebuințarea unui scriitor al Maghistratu-
lui (primăriei). Ocârmuirea aprobă soluția propusă dar chiar și așa, Po-
liția Caracal va fi ultima instituție din județ care va preda materialul. Este
așadar vorba de lipsă de timp, de personal, dar chiar și de instrumente
de birou. Polițaiul Ploiești reclamă Ocârmuirii că a trebuit să cumpere cu
proprii bani hârtia necesară recenzării și cere o despăgurbire.
Recenzarea moșiilor însă este cea care produce nemulțumirile cele
mai bine și mai pe larg exprimate. Subocârmuitorii reclamă incompatibili-
tatea dintre natura lucrării și funcția lor:

„[...] nici chear un meșter hotarnic cu inginerul său nu poate săvărși în curs de un an
atătea hotărnicii (Dos. 2, fila 22).
„[...] măc<a>r că aceaste să vede o lucrare ca de <meșteșug> înginele<s>c dar prin
silința ce să va face să va pune în lucrare cu urmare întocmai (Dos. 1, fila 53).

Inițiativa cea mai elaborată vine din partea Subocârmuitorul plășii

Marginea de Jos din județul Slam-Râmnic, ce își exprimă poziția sub for-
ma a trei puncte, cerând modificarea instrucțiunilor recenzării, astfel în-
cât: 1. la ea să ia parte și proprietarii de moșie cu moșii în litigiu pentru a
clarifica situația unor hotare; 2. la măsurătoare să ajute și boiernașii locu-
lui; 3. măsurători valide a fi trecute în formular să poată fi considerate și
cele extrase din documente de hotărnicie (Dos. 2, fila 22). Chibzuirea
acestui Subocâmuitor este împărtășită și de alții, de doi din același județ
dar și de unii din Prahova (Dos. 4, fila 126), toți cerând fundamental
același lucru: permisiunea de a apela la proprietari în vederea
îndeplinirii acestei operațiuni. Cel din plasa vecină – Marginea de Sus –
propune chiar și o listă cu boiernași ce ar putea da ajutor (Dos. 4, fila
173).
Alte dificultăți apar în faza de desfășurare a recenzării moșiilor: con-
dițiile de deplasare pe teren devin ele însele provocări care fie întârzie,

68
fie blochează cu totul lucrarea. Ocârmuitorul de Vâlcea reclamă terenul
muntos din județ, zăpada și ploile (Dos. 4, fila 294), de zăpadă se plânge
și cel de Prahova (Dos. 4, fila 199). Subocârmuitorul plaiului Slănic de
Buzău se vede pus în dificultate din cauza munților (Dos. 4, fila 150) iar
în Brăila impedimentul natural este albia Dunării, cu mlaștinile și ostroa-
vele ei, care îngreunează măsurarea domeniului Brăila. Dacă Subocâr-
muitorii cer ajutorul boierilor locului, Ocârmuitorul de Brăila cere ex-
tragerea informațiilor din harta făcută de fosta comisie a delimitării gra-
niței cu Turcia (Dos. 4, fila 348).
Pe lângă aceste impedimente serioase în realizarea lucrării – lipsa de
personal și de specializare și terenul dificil – performanța recenzorilor
este sabotată de neclarități și neconcordanțe în chiar instrucțiunile emise
de Departament. Unii recenzori se dovedesc nu doar sensibili la detaliu ci
și responsabili, și decid să nu înceapă lucrarea în lipsa unor precizări
exacte pe care le consideră necesare: în ce localitate ar trebui înregistrați
cei cu locuințe în mai multe localități și cum ar trebui recenzate averile
celor cu averi imobile în afara localității. Își pun aceaste probleme Sub-
ocârmuitorul de Sabar (jud. Ilfov, Dos. 4, fila 31) și Polițaii de Focșani
(Dos. 4, fila 34) și Pitești (Dos. 4, fila 37). Dar, din nou, faza de recenzare
a moșiilor a cunoscut cele mai bune exemple. Dacă cele anterioare s-au
aplicat doar recenzorilor care și-au exprimat nelămurirea, de data aceas-
ta reconsiderarea instrucțiunilor se face pentru toată țara, după ce lucră-
rile deja începuseră! Dacă inițial se dispusese ca măsurătorile cerute în
formularul Litera B să se facă în pași, pe 23 septembrie 1838 Departa-
mentul reiterează printr-o circulară, ca ele să se facă în stânjeni. Chiar și
așa instrucțiunile se dovedesc incomplete și trezesc noi nedumeriri: nu
se precizează dacă, în cazul noilor dispoziții, ar trebui să se aplice ace-
eași formulă de calcul în cazul suprafețelor colinar-muntoase (de a se în-
registra în cazul lor, în formular, doar trei sferturi din măsurătoarea re-
ală); nu se precizează nici dacă unitatea de măsură folosită la măsurare
ar trebui să coincidă cu unitatea în care se exprima valoarea înregistrată
în formular. Căci, asupra formularelor nu se dăduse practic nici o dispo-
ziție, ele au rămas, formal, tot în pași, și nu în stânjeni. În cele din urmă
am putut deduce că formula de calcul avea să se aplice și după noile in-
strucțiuni iar unitatea de măsură din măsurătoare trebuia să coincidă cu
cea intrată în formular. Doar că lămurirea acestor detalii s-a dovedit o

69
adevărată încurcătură și nici nu pare să se fi realizat într-un mod coerent.
Într-o primă fază, Departamentul însuși pare desprins de logica recenzării
căci pur și simplu nu știe ce să răspundă întrebărilor venite din teritoriu.
Pe de o parte avem indicii că ar fi răspuns doar parțial unui raport, iar
pe de alta vedem că la rândul său cere lămuriri, adresându-se Eforiei
Școlilor Naționale, care are nici ea nu răspunde pe deplin la nelămurirea
recenzorilor. În cele din urmă se face o nouă reiterare a instrucțiunilor de
măsurare, potrivit recomandărilor Eforiei: să se folosească o sfoară de 20
de stânjeni de-ai lui Șerban-Vodă, întinsă în linie dreaptă, și să se precizeze
în formular nu doar valoarea măsurătorii obținute ci și direcția în care a
fost întinsă (exprimată ca punct cardinal). Nu se face nici o referire pri-
vitoare la aplicarea formulei de calcul din instrucțiunile inițiale.
Surprinzătoare pare atitudinea Departamentului în fața tuturor aces-
tor dificultăți, neajunsuri și nemulțumiri. Mesajul constant pe care îl pro-
pagă în teritoriu este cel de grăbire a lucrărilor, fără a se implica decât
minimal în problemele întâmpinate. La lămuririle cerute de recenzori,
deși pe unele le consideră prea lesne de înțeles (Dos. 4, fila 32), nu le abor-
dează decât superficial. Se dă de exemplu dispoziție, la întrebările Poli-
țailor de Focșani și Pitești, să fie recenzate doar averile pe care le au lo-
cuitorii în oraș, rămânând ca cele din afară să cadă pe seama Subocâr-
muitorilor. Judecata este însă greșită pentru că potivit acelorași indicații
date de Departament Subocârmuitorului de Sabar, locuitorii nu urmează
a fi înregistrați decât la locuința lor stabilă. Alăturând cele două indi-
cații, rezultă că averile locuitorilor aflate în altă localitate decât cea sta-
bilă au rămas pur și simplu neînregistrate în recensământ. Altfel, către
dificultățile reclamate de subalterni, atitudinea Departamentului este
una intransigentă, cel mai bine rezumată prin răspunsul standard pe care
îl dă în cazul cererii de a autoriza ajutorul din partea boierilor, acela ca
Subocârmuitorii să îndeplinească ordinele fără a mai face vreo asemenea
cerere absurdă (Dos. 4, filele 127 și 174).
Prinse la mijloc sunt autoritățile intermediare, cele care aveau ca rol
supravegherea lucrărilor. Prinse între exigențele superiorilor și nemulțu-
mirile subordonaților, Ocârmuitorii iau atitudine când de o parte, când
de alta. Reprezentative sunt exemplele Ocârmuitorului de Prahova care
găsește plângerile Subocârmuitorilor cu rezon și recomandă Departamen-
tului urmarea soluțiilor propuse de aceștia (Dos. 4, filele 61 și 126); și al

70
Ocârmuitorului de Ialomița care, la insistențele Departamentului de a
preda materialul, declară pur și simplu că nu poate fi predat curând din
cauza greutăților întâmpinate de Subocârmuitori (Dos. 5, fila 57). În
schimb, Ocârmuitorul de Romanați nu vede întârzierea lucrărilor decât
ca rezultat al lenevirii, sau, mai degrabă, al obișnuitei leneviri:

Extras de imagine și transcriere pentru fila 78 a Dos. 1.

‫‏‬III.3.c. Neregularități, confuzii, indisciplină

Lucrările recensământului au fost marcate de dificultăți ce pot fi ușor de

înțeles și care în mare credem că sunt bine rezumate în reclamațiile
făcute de Subocârmuitori: o lucrare disproporționat de mare și de com-
plexă în raport cu o administrație deja încărcată. Credem că acestea stau
în spatele mersului anevoios al lucrării dar nici problema lipsei de
conduită presupusă de Ocârmuitorul de Romanați nu ar trebui exclusă.
Nerespectarea instrucțiunilor pare să fie o problemă majoră în unele
cazuri:
Omisiunea indivizilor este cert documentată în Gorj, acolo unde Ocâr-
muitorul verifică el însuși formularele respectate. Comparând numărul
de familii dat de acestea cu sumele date de recensământul fiscal, s-a aș-
teptat firește ca recensământul general să dea valori mai mari, din mo-
ment ce, în teorie, ar fi cuprins și familii neimpuse fiscal. Descoperind în-
să contrariul, respinge formularele pentru neconcordanțe, ordonând re-
facerea lor (Dos. 4, fila 62).
Omisiunea indivizilor și completarea greșită a formularelor. Cu
ocazia recensământului, Maghistratul de Câmpulung cere permisiunea
71
Ocârmuirii de a reactualiza numerotarea caselor din oraș și delimitarea
sectoarelor, adăugând că această lucrare este și după pilda Bucureștiul<u>i
(Dos. 4, fila 178). Era probabil vorba de ceea ce se știa din trecut a fi sis-
temul de numerotare a caselor din capitală, căci pilda dată de București
în timpul recensământului a fost una cu totul negativă, încadrându-se
practic în toate punctele de „nereguli” prezentate aici. După ce Agia
depășise câteva termene limită de predare a formularelor de
recensământ, în toamna lui 1838, când jumătate din județe predaseră
deja formularele, Departamentul încă nu cunoaște stadiul lucrărilor din
capitală. Abia în urma amenințării cu sancțiunea i se raportează mersul
recensământului. Din raportul Agiei din 5 septembrie deducem că
lucrările fuseseră finalizate pentru Vopselele Albastru și Galben. Cele
pentru Negru și Verde fuseseră predate Agiei de Comisiile de Vopsea
(adică de recenzori), dar respinse ca nefiind bine regularisite (Dos. 4, fila
116) . Înțelegem prin aceasta că nu s-a respectat formatul de tabel sau că
unele informații nu fuseseră introduse. Cât pentru sectorul central al
Bucureștiului, Vopseaua Roșie, la 10 luni de la ordonarea sa,
recensământul nici măcar nu începuse! Motivul: exact opusul pentru care
Bucureștiul fusese dat ca exemplu de Maghistratul de Câmpulung:
orașului de căpetenie al Principatului îi lipsea un sistem adecvat de
numerotare a caselor. Raportul Comisiei de Roșu din 24 august (de
asemenea transmis Departamentului) arată că, deși se stabiliseră
numerele clădirilor din acel sector iar tabelele fuseseră trimise Sfatului
Orășenesc, acesta nu trecuse încă la așezarea plăcuțelor, motiv pentru
care încă nu se delimitaseră mahalalele (Doc. 4, fila 117). Se indică spre
aceasta ca pricina nelucrări<i> statistici<i> și se cere să se facă demersuri
pe lângă Sfatul Orășenesc pentru așezarea plăcuțelor. La rândul ei, Agia,
respectând ierarhia, cere rezoluție de la Departament, care poruncește
Sfatului Orășenesc potrivit cererii Comisiei de Roșu dar problemele sunt
departe de a se rezolva. Urmează alte ordine ale Departamentului către
Agie de a finaliza recensământul, dar fără răspuns. La sfârșitul anului
1839 doar în București nu se încheiase recensământul populației. La 9
luni după ce ultimul județ predase formularele de populație
(Dâmbovița, pe 24 februarie 1839), Departamentul decide că nu mai
poate aștepta capitala în vederea centralizării rezultatelor, așa că decide
să solicite din partea Agiei fie și sumele populației din formularele

72
completate, despre care probabil se presupunea că atunci se aflau în faza
de copiere. Pe 4 decembrie 1839 i se ordonă Agiei să raporteze, pe baza
formularelor aflate în lucru, numărul de boeri privilegheați, lăcuitori,
streini și țigani, necesar probabil centralizării rezultatelor. Cinci zile mai
târziu Departamentul primește cele cerute iar rezoluția dată la primirea
acestor informații reprezintă un text extrem de greu de citit, pe care nu l-
am putut transcrie în întregime (Dos. 5, fila 36). Este însă clar, din ceea ce
am putut descifra, că sumele prezentate sunt cu totul nesatisfăcătoare,
motiv pentru care, presupunem, capitala nici nu apare în forma
publicată a rezultatelor recensământului populației din Almanahul
Statului. Departamentul Dinlăuntru le verifică acuratețea așa cum a
procedat și Ocârmuitorul de Gorj, comparându-le cu cele derivate din
catagrafia trecută (recensământul fiscal) iar concluzia este aceeași: valori
mult mai mici arătate de recensământ. Agia este aspru mustrată și i se
cere corectarea erorilor dar aceasta se va prelungi mult peste așteptările
ministerului.
În ianuarie anul următor, Agia reușește să predea formularele pentru
toate vopselele, mai puțin pentru cea de Roșu. Evoluția lucrării va lua
din nou o turnură foarte proastă. Formularele trimise din nou par a fi
necorespunzătoare instrucțiunilor și exigențelor iar unul din defectele
principale este absența sumelor. Probabil dornic să centralizeze
rezultatele, Departamentul nu poate folosi aceste formulare în stadiul
respectiv al folosirii lor, așa că solicită din partea Agiei sume extrase dn
ciornele de lucru ale formularelor (adică din originalele păstrate la
Agie). Ele sunt transmise pe 9 aprilie și probabil acestea sunt folosite în
centralizarea rezultatelor prezentate în ședința Adunării Obștești din 27
iunie 1840. Incapacitatea Agiei de a finaliza lucrările culminase așadar
cu postura în care fusese pusă Secția III, aceea de a prezenta rezultate
bazate doar pe date preliminare. Răspunsul către Agie (Dos. 5, fila 301),
rămâne cea mai aspră mustrare pe care am găsit-o emisă în timpul lu-
crărilor acestui recensământ, însumând o serie întreagă de probleme
detectate în formularele respective: omisiune de indivizi, nerespectarea
formatului cerut, posibila delegare a ordinului de recenzare către
funcționari neautorizați.
Evoluția lucrărilor recensământului în capitală este greu de urmărit
din acest punct. Este neclar când se predau ultimele formulare, adică

73
cele pentru Vopseaua Roșie. Pe 6 noiembrie 1840 se predau formularele
de „namestii” pentru Vopseaua Roșie, adică formularele de cuprinsuri
gospodărești și clădiri. Nu ne este foarte clar dacă aici se încheie
procesul predării formularelor: pe de o parte nu avem indicații clare
pentru celelalte vopsele când (și dacă) s-au predat ambele tipuri de
formulare (și de populație, și de cuprinsuri și clădiri), iar pe de altă
strășnicia Agiei va continua în ceea ce privește corectarea sumelor
extrase din formulare, proces despre care nu știm sigur dacă a preupus
și revenirea asupra întregului conținut al formularelor (adică dacă s-a
reluat înregistrarea locuitorilor inițial omiși). Abia pe 14 iulie 1841 se
trimit ultimele sume raportate de Agie,
Delegarea ordinului de recenzare către inferiori sau apropiați este o
ipoteză pe care am luat-o în calcul. Ne punem întrebarea: cine a efectuat
de fapt recenzarea de teren? Au fost Subocârmuitorii, așa cum cereau
instrucțiunile și cum ei înșiși au lăsat de înțeles, sau au delegat această
sarcină altor persoane, scriitorului, aleșilor satului? Dovezi clare în acest
sens nu am găsit decât pentru Subocârmuitorul plasei Ogrăzeni de
Vlașca care în mod deschis și în scris cere ajutorul unui om al locului,
logofătul Ștefan Hârsescu, adresând acestuia o scrisoare prin care
mărturisește deschis că nu mă pot îndeletnici a desăvârși o asemenea lucrare.
Logofătul este rugat să facă el lucrarea, cunoscându-te Suptocârmuirea
întru destoinicie (Dos. 3, filele 4 și 5). Nu am găsit dovezi ale participării
acestui logofăt la lucrările de recenzare, în schimb, sunt destule care îl
exlud pe Subocârmuitor. Formularele par a fi fost comple-tate de aleșii
satului, contrar ordinului expres al Departamentului. Cunoaștem acest
detaliu în primul rând din semnăturile păstrate pe formularele originale,
făcute de aleși sau de scriitorii satelor în numele lor. În al doilea rând,
pentru catagrafierea morilor, știm că Subocârmuitorul apelează direct la
aleși, dar și la un orânduit pe care îl trimite prin sate cu dorobanț și cu
îndemnul: Orânduitule, zăbavă să nu faci! (Dos. 3, fila 24).
Nu doar recenzorii se fac vinovați de neorânduieli, ci și superiorii lor.
Trimis să execute silit câteva Ocârmuiri, cinovnicul Vasile Bolintineanu
își prezintă raportul Departamentului, detaliind cele întâlnite la Ocâr-
muirea Olt: faptul că la venirea sa doar de la două Subocârmuiri (din pa-
tru) fuseseră primite registrele de populație. Ele nu erau însă corespun-
zător formatului cerut și neverificate de Ocârmuire, ci cum le-au primit,

74
fără să le mai cerceteze, le-au aruncat în canțelariie și tocmai după venirea mea
la jud<e>ț i-au făc<u>t băgare de seamă. Foarte contrastant cu situația din
Gorj, unde, formularele fuseseră analizate și respinse de Ocârmuitor. Ast-
fel de nereguli nu ar trebui să ne mire în această primă vârstă a moderni-
zării administrației, unde o problemă poate fi și:
Comunicarea fizică dintre instituții, o condiție de bază pentru func-
ționarea oricărei lanț instituțional. Nu toate documentele ajung la desti-
natar sau dacă o fac, o fac prea târziu. O parte din vină o are Poșta Ro-
mână, cum se numea ea în epocă. De fapt, chiar primul registru de re-
censământ trimis la Departament, cel al plaiului Pârscov de Buzău, pare
a fi pierdut de funcționarii poștali. Registrul este trimis pe 18 martie 1838
însă Ocârmuirea primește răspuns de la Departament că formularele nu
s-au văzut aici și să înțălege că s-au uitat. Replica însă este fermă: ele fusesră
trimise. Departamentul adresează apoi Direcției Poștelor o adresă în acest
sens, și, cum nu știm răspunsul dar cunoatem că registrul respectiv într-
adevăr a fost trimis la București, unde și astăzi se păstrează, este foarte
probabil ca acest prim registru de recensământ general să fi fost rătăcit de
poștă. Episodul este însă unul minor în comparație cu altele ce au impli-
cații mult mai serioase. În două instanțe, Departamentul trimite porunci
de recenzare a moșiilor dar fără a le însoți de instrucțiunile și modelele de
formular (la ocârmuirile Ilfov și Teleorman). Este nevoie ca Ocârmuirile
însele să le solicite din partea Departamentului. În unele cazuri, formu-
larele predate de Ocârmuiri nu sunt luate în evidența Secției III și din
acest motiv se începe, fătă temei, executarea silită. Ocârmuirile Dolj și
Olt refuză să achite costurile de deplasare ale cinovnicului, tocmai
pentru acest motiv (a se vedea rezumatul din Anexa A, 7 august 1839).

III.3.d. Încheierea recenzării

Până acum nu am reușit să identificăm un moment sigur pe care-l putem

marca drept sfârșitul lucărilor de recenzare. Dificil a fost și să ne deta-
șăm de ideea găsirii unui moment fix în timp și de a înerca să căutăm mai
degrabă o fază a operațiunii care să poată fi considerată, teoretic, sfârși-
tul recensământului. Orice ipostază am aborda, este una ambiguă.

75
 Sfârșitul recenzării de teren nu poate fi nicidecum reconstituită în fa-
za actuală de investigație. Recenzorii nu erau obligați s-o raporteze, ci să
ofere direct materialul rezultat și cerut conform ordinelor;
Sfârșitul întregii activități a recenzorilor, adică întregul proces re-
cenzare de teren + copierea formularelor + trimiterea lor; poate fi recon-
stituit dar nu pentru toată țara. Mai exact, nu știm când s-a terminat faza
de recenzare a moșiilor în Ilfov, Ialomița, dar nici recenzarea în București.
În cele mai multe județe, activitatea recenzorilor s-a încheiat în anul 1840,
doar pentru Dâmbovița s-a prelungit până în 1841.
Sfârșitul activității Secției III a Departamentului Dinlăuntru în ca-
drul acestui recensământ – din nou, nu am putut găsi un moment exact.
Rezultatele pentru populație au fost într-adevăr centralizate, a presupus
efortul întregii secții, o cantitate mare de hârtie – peste 180 de hârtii mari
de Olanda cu tabele tipărite (Dos. 5, filele 203, 204, 205) și mobilier și us-
tensile de birou împrumutate de la alte secții: două mese, patru scaune,
o cutie cu instumenturi inginerești și altele (Dos. 5, fila 387). Procesul s-a
în-cheiat în iunie 1840 dar activitatea secției a revenit la normal abia în
martie 1841, când mobilierul menționat a fost predat secțiilor de la care a
fost împrumutat. Știm că s-a avut în vedere și centralizarea datelor
pentru moșii dar nu știm dacă s-a și realizat. Știm doar că, anti-cipând
un efort și mai mare de la personalul secției, a existat inițiativa de
suplimenta temporar acest personal: se fac două cereri repetate către Prin-
cipe, care, în cele in urmă le aprobă, cu rezoluția de a se face proiect
pentru a fi prezentat Adunării Obștești (Dos. 5, filele 344 și 432). Nu am
găsit însă acest proiect prezentat Adunării, și nici vreo urmă a
centralizării formularelor de moșii.
Pentru Departament, deznodământul acestui recensământ nu a fost
unul pozitiv. În final, după toate neregulile constatate și după parcursul
anevoios cunoscut, întârzieri și amenzi aplicate, avem motive să credem
că opinia generală față de rezultate a tins spre dezamăgire. Totodată, în
cele din urmă, Departamentul a recunoscut și că aceasta e cauzată de
lipsurile pe care el însuși le ignorase, după ce fuseseră de atâtea ori
semnalate, că lucrarea provenea din puținele îndele<tni>ciri și înlesniri ce s-
au putut dobândi prin Ocărmuiril<e> jud<ețe>lor (Dos. 5, fila 434). Când, în
martie 1844, Visteria cere Departamentului rezultate ale recensământului,
acesta le oferă, avertizând totodată cu privire la precaritatea rezultatelor,

76
încer-când totodată să nu lasă să se întrevadă un eșec total: în conceptul
răspunsului, este evitat cuvântul (in)exact în a descrie deznodământul
operațiunii. Conceptul este și cel care închide dosarul 5:

III.4.Concluzii

După acest parcurs extrem de anevoios al lucrărilor de recenzare, trebuie

să ne punem firesc întrebarea: cât de bun a fost rezultatul? Cum îl eva-
luăm, și cum evaluăm decursul operațiunilor în întregul lor? Și cum răs-
pundem la aceste întrebări? Ar fi foarte ușor să spunem: „Operațiunile
au mers prost, rezultatul este îndoielnic.”. În fond, de ce n-am face-o?
Departamentul însuși n-a avut încredere în rezultatul propriului de-
mers, iar Leonida Colescu la 1899 desființează scurt acest demers, nu-
mindu-ul un simplu simulacru. De ce n-am conchide și noi, la fel de sim-
plu, având la dispoziție și standardizata temă a „formelor fără fond”, cu
care putem lejer eticheta această lucrare? Pentru că nu aceasta este sar-
cina istoricului de azi.
A constata că „ceva n-a mers” nu mai este suficient pentru a scrie is-
torie. Provocarea istoricului ar fi mai degrabă de a explora defectele găsi-
te în toate aspectele lor, în încercarea de a le explica, și, făcând asta printr-
o contextualizare cât mai largă, să explice un palier mai larg al epocii. Am
încercat să studiem această sursă din perspectiva administrativă, și, fă-
când asta, nu doar că am diseminat operațiunile de recenzare dar spe-
răm să fi oferit cititorului și o imagine despre cum funcționa adminis-
trația în această epocă.
În cadrul propriilor cercetări, studiul administrației recensământului
a însemnat o redescoperire a epocii regulamentare, pe care o conside-
răm prima perioadă autentică de modernizare a instituțiilor, configurate

77
la 1831 după aceleași principii fundamentale de funcționare ca în cazul
Marilor Puteri europene. Acum se naște și statistica oficială iar recensă-
mântul este produsul acestei evoluții pe plan instituțional. Tot așa cum
și parcursul său anevoios este rezultatul lipsurilor acestui sistem. La
începutul perioadei de modernizare administrația nu era suficient de
dezvoltată cantitativ: administrațiile ramurilor de guvernare duceau
lipsă de aparat teritorial; dar și din punct de vedere calitativ, pentru că
lipseau puternic anumite specializări (ca cele de topografi) și, deși
autoritățile sătești funcționau ca orice altă instituție, nu puteau îndeplini
toate lucrările necesare guvernării.
Administrația Ministerului de Interne, deși cea mai numeroasă, trebuia
să compenseze pentru toate aceste lipsuri și asta a pus o presiune enormă
asupra recenzorilor. Printre lucrări oricum solicitante, trebuiau să efectu-
eze cea mai amplă operațiune de recenzare pe care o văzuse Țara Româ-
nească până atunci. Întârzierea lucrărilor și – în unele cazuri – proasta
calitate a rezultatului, este astfel ușor de înțeles și nu ar trebui învinuită
pe modul în care funcționau instituțiile ci pe faptul că încă nu apucaseră
să se dezvolte prea mult după principiile pe care funcționau. Progresele
enorme făcute în anii trecuți pur și simplu nu erau de ajuns pentru o ast-
fel de lucrare. La aceasta se poate adăuga poate și lipsa de planificare din
partea Departamentului, dar credem că aceasta ar fi mai degrabă o nu-
anță cât o cauză fundamentală a eșecului pe care l-a numit.
Dacă el a reprezentat un eșec pentru contemporani, pentru istoric acest
recensământ poate constitui un indicator al procesului de modernizare:
atât de evoluat încât să aibă o administrație publică în slujba statisticii
oficiale, dar atât de puțin evoluat încât această administrație să facă față
unei sarcini atât de ample. Dincolo de acest eșec, vedem cum, după toate
ordinele de grăbire a lucărilor, toată strășnicirea făcută de Departament,
toată nemulțumirea Subocârmuitorilor, după ce tot materialul a fost pre-
dat, toate amenzile aplicate și rezultatele prezentate Adunării Obștești,
după ce Secția III predase testelele, condeiele, scaunele și mesele cu care
lucrase în timpul operațiunilor, Țara Românească avea primul recensă-
mânt general modern al populației, înaintea SUA, Marii Britanii, Rusiei,
Austro-Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Moldovei, etc.
La nici un deceniu de când Stăpânirea devenise Stat, zapcii deveniți
Subocârmuitori reușiseră această performanță iar istoricul din ziua de azi

78
poate vedea asta o reușită împresionantă. Sarcina lui rămâne aceea de a
lucra cu materialul păstrat și de a dezvolta metodologii destinate să-i
minimalizeze defectele (omisiuni, distorsiuni în informația înregistrată).
Este nevoie de o privire critică a rezultatului recensământului pentru ca
acesta să poată contribui cu adevărat la ce poate fi cu succes o istorie
demografică, socială, economică, culturală, a habitatului, medicală, a
mediului înconjurător, etc.
O reușită este și faptul că a acest recensământ a alimentat ideea de a
folosi instrumentul statistic în actul de guvernare și lucrarea adminis-
trativă deopotrivă. Statistica era deja parte a administrației și guvernării
și recomandăm în acest sens articolul lui George Retegan din 1965 pentru
o imagine mai largă. Aceasta iese în evidență și din contextul
operațiunilor și din documentele publicate aici. Instituții centrale și
locale arată un interes puternic față de ideea în sine de recensământ: atât
Visteria cât și Departamentul Dreptății cer cifre de populație necesare
lucrărilor sale. Mai important ni se pare că două municipalități,
București și Craiova decid să facă propriile recensăminte, inspirate poate
tocmai din recensământul pus la cale de Departament. Încheiem acest
studiu prin cuvintele semnate, printre alții, de C.A. Rosseti și Ion Heliade
Rădulescu, care arată că se făcuse trecerea fundamentală către un model
modern de administrație care tinde spre reformă și îmbunătățire,
folosindu-se chiar de instrumentele statistice:

Știința statistici<i> fiind de întâia trebuință prentru tot amploieatu public care va fi pătruns
de datoria slujbei cu care este însărcinat de către Stăpănire, ca unu ce această știință urmează
a-i sluji de compas la toate lucrările sale, și Sfatul, pătruns de aest adevăr, cearcă
neîndemânare, căci este silit a să întemea pe raporturi zilnice ale cinovnicilor săi, care firește
nu pot fi desăvârșite și temeinice [...] (Dos. 5, fila 419).

79
IV. Documentele de Arhivă

80
 Dosarul 1. Corespondența Ocârmuirii Romanați

1 nov. 1837 – 18 sept. 1839. Ocârmuirea Romanați. Corespondență cu

Departamentul Dinlăuntru, cu Subocârmuirile județului și cu Poliția și
Maghistratul din Caracal cu privire la lucrările de recenzare din anii 1837 – 1839.
Dosarul cuprinde două tipuri de documente: corespondență administrativă
și material rezultat de pe urma lucrării de recenzare, respectiv catagrafii de
„producturi” și de mori. Aici publicăm doar corespondeța administrativă, în
întregime, tabelele rezultate fiind pregătite pentru publicare ca set de date.

Foaia de titlu a delei:

Județu1 Romanați anul 1837 Noemvr<ie> 1

Delă după porunca Marii Dvornicii pentru facerea tablii statistică de toată suflarea
locuitorilor acestui județ, după forma alăturată

Dosar Nr 108

Fila 1:

No. 3366
Priimită noevr<ie> 5
Departamentul Trebilor Dinlăuntru
Ocârmuirii Județului Romanați

Între trebuințile acestui Departament, după art. 151 al Regulamentului

Organicu, fiindu și Statistica Princțipatului a căruia luc<r>are este una din cele mai
însemnate și dă neapărată trebuință, căci alcătuindu-să o dată table statisticești
pentru tot Prințipatu, atunci acelea să vor lua drept temeiu la toate lucrările
administrați<i>i, și pă puțin va folosi și la dăjvoltaria comerțului, pentru că dintr-
ânsele să va lua științe de articolile cu care să neguțătoresc mai multu lăcuitori<i>
Prințipatului; și alte asemenia de mare folos care contribuiesc la fericirea unii nații.
Spre acest sfârșit dar, să trimite aceii Ocârmuiri, pă lângă aceasta, un model de tablă
statisticească supt Litera A, după care scoțându-să copii potrivit cu număru plășilor
acelui jud<e>ț, să va trimite câte una pă la fieșcare Suptocârmuitor ca să înscriie într-
ânsele acele doăzeci și patru art<icole> ce să află află așternute în osebite rigle. Și
spre mai bună deslușire și înțelegere s-au alcătuit și osebite deslușiri, ca ăn chip dă
instrucțiie pentru fieșcare art<icol> ca închegându-să firea lucrări<i> întru toată
întinderea ei, să nu să facă cea mai mică abatere sau să s<ă> ivească vreo nedomerire
din partea lucrătorilor.
Și fiindcă pentru un sat urmează a să face mai multe table, de aceea fieșcare
tablă să va însemna cu numerațiie pă fieșcare filă, și la tabla de al 2lea să va trece întâi

81
cinu ce va fi eșit la adunarea tablii cei<i> dintâiu, și apoi să va începe scrierea
celorlante articole. Iar la tabla cea din urmă a satului să va cinui la isprăvire toate
articolile și să va arăta în slove suma fieșcăruia și să va iscăli de Suptocârmuitor,
urmându-să aceasta pentru toate satele în osebi.
În oraș<u>l de căpetenie să va face această lucrare dă către D<umnealui>
Polițaiu.
Acest Departament fiind înredințat că Ocârmuirea, pătrunsă dă cuviința
aceștii lucrări, va întrebuința toate mijloacele a însufla lucrătorilor de supt a ei
ascultare silința de a lucra într-această pricină cu cea mai mare băgare de seamă, de a
nu să abate câtuș de puțin dă <la> dreptul adevăr și a nu lăsa și a nu lăsa să le scape
din vedere cel mai mic obiect din câte să coprind în acele 24 artic<ole>;
<Departamentul> rămâne odihnit că să va face lucraria cu toată ceruta orânduială.
Către aceasta Ocârmuirea va pune la îndatorirea Suptocârmuitoril<o>r ca să
alcătuiască aceste table în număr de întreit, ca dintr-acestia unul să rămâie în
canțelaria Suptocârmuiri<i>, celelante dooă să le trimiță la Ocârmuire, ca și ia, pă
unul, să-l trimiță la acest Departament iar celilalt să-l păstreze în canțelariia ei.
Și fiindcă pentru desăvârșirea Statistici<i> sânt mai multe articole care să vor
trimite Ocârmuirii rânduri – rânduri, de aceia ia să va sili a să face cea de acum
lucrare cu nepregetare, ca după săvârșiria ei să trimiță altă tablă, și așa, treptat, să
s<ă> poată săvârși toată ceruta lucrare. Iar acum dă priimiria aceștiia și puneria în
lucrare, să s<ă> trimiță răspuns Șef<ului> Departamentului.
Mih. Ghica
No 1530
<1>837 Noemvr<ie> 1 <slavocifră>
S. V. Mart<ie> 1iu

Să să facă răspuns de priimire și întocmai urmare și totdeodată și porunci către

Supt<o>cărmuitorii plășilor și polițaiul, copii după aceasta, cu alăturăriia [...] în copii după
amândoaoă hârtiile alăturate pă lângă aceasta; și cu toate cuvvincioasele povățuiri sau
deșteptări i strășnicii și din partea Otcărmuiri<i>, spre urmarea întocmai și săvârșire căt mai
în grab<ă>. A<ndrei Prejbeanu>2

Fila 3:

Spre înțelegere<a> însemnăril<o>r ce să cer a

să scriie în fieșcare riglă din tabla cu litera A,
să dau aici următoarele deslușiri
în rigla No. 1: Să să scriie căte un număr pă șir, unul după
altul, la fieșcare casă, adică la fieșcare
despărțire, în care să vor scriie oameni<i> de
toată suflarea căți lăcuesc într-aceiai casă.
în rigla No. 2, în Să să arate numele și porecla, mai întăi a

82
căpătâiu căriia este tatălui famili<i>i, după aceia al soți<i>i lui și
scris apoi al băețil<o>r și al fetil<o>r celor
Numele necăsătoriți; în urma acestora să să scriie și
ceilalți oameni, rude sau slugi care vor fi mai
lăcuind într-aceiaș<i> casă; în sfărșit, după ce
să va scriie toată suflarea dintr-acea casă, să
să tragă o liniie pă dedesupt ca să să desparță
de alte case ce să vro scriie mai în jos.
în rigla No. 3, unde să Să să arate de ce neam este acel om al cărăia
scriie nume s-au scris în rigla numărul dooă, daca
Neamul este rumăn, grec, țigan, ovreiu, sărbu sau de
orice alt neam.
în rigla No. 4: unde Să să arate daca omul este însurat sau văduv.
zice
Căsătoriie
în rigla No: 5: unde să Să să arate vărsta fieșcăruia, de toată
scriie suflarea, adică de căți ani este fieșcare, de la
Vărsta mic la mare.
în rigla No: 6: unde să Să să arate daca acel om este birnic, ori scutit,
scriie sau boer, sau patentar, sau la neamuri, sau
Bir mazil, sau preot, sau călugăr, sau călugăriță.
Daca va fi scutit, să să arate pentru ce este
scutit.
Daca va fi patentar, să să arate de ce clasă îi
este patenta: de clasa 1iu, a dooa sau a treia.
Daca va fi boer, să să arate ce boeriie are, de
[...]3.
Daca va fi țigan, să să arate de este al
Statului, mănăstirescu sau boerescu, de vatră
sau de lae.
în rigla No: 7: unde să Să să arate daca acel om este clăcaș sau
scriie moșnean, sau propietar, sau scutit de clacă.
Claca
în rigla No. 8: unde să Să să arate ce meșteșug are acel om sau cu ce
scrooe să neguțătorește, daca este dulgher, rotar,
Meșteșug fierar, chirigiu, sărar, ciocănaș, croitor,
cojocar, neguțător de vite, neguțător de
bucate, militar, dorobanțu.
în rigla No: 9: unde Să să arate ce sămănături și ce fănețe face
scriie acel om, adică căte pogoane ară pentru
Pogoane lucrate porumb, căte pentru grău sau pentru alt fel
de bucată, și căte pogoane de livade are.

83
în rigla No: 10: unde Să să arate daca acel om, mic sau mare,
scriie bătrăn sau copil, are vreun beteșug, adică
Beteșug daca este ciungu, șchiop, olog, surdu, mut,
orbu, nebun, gângav, daca este din naștere
beteag sau din vrei întâmplare mai din urmă.
în rigla No: 11: 12: 13: Să să arate vitele ce are fieșcare lăcuitor
14: 15: 16: 17: 18: 19 dintr-acel sat.
în rigla No: 20: 21: 22: Să să arate numărul stupilor, numărul
23: 24: prunil<o>r, al duzil<o>r, răndurile de viie sau
pogoanel<e>, numărul pomilor precum meri,
peri, și altele.

În catagrafiia aceasta să cere a se însemna toți

oameni<i> căți lăcuesc într-un sat, cu mic cu
mare, boer, neguțător, preoți, diiaconi,
călugări, călugărițe, neamuri, mazili,
patentari, birnici, dorobanți, țigani, ovrei,
greci, unguri și alți<i>; și orice alte bresle de
oameni de toată treapta, de toată starea și de
toată vărsta, fieșcare anume, de la copil<ul>
din fașă pănă la cel mai bătrăn, cu un cuvănt,
aici să cere a să cunoaște toată suflarea de om
ce lăcuește în țară, cu toate însemnările ce să
arată în riglele din alăturata tablă.

șeful secsi<i>i Iord<ache> Crețeanu4

Fila 4: Modelul completat de formula pentru populație (a se vedea Anexa B).

Fila 6:

No. 3412
Priimit noevr<ie> 4

Departamentul Trebil<o>r Dinlăuntru

Ocărmuiri<i> Județului Romanați5

Cu toate că prin porunca de supt No. 1530 s-au făcut Ocărmuiri<i> îndestule
deslușiri asupra înscrieri<i> tablelor statisticești, dar fiind că lăcuitori<i>, din pricina
nedomeriri<i>, obicinuescu să tăinuească multe din obiecturile care să cer de la
dănși<i> a le arăta, de aceea Ocărmuirea să îndatoreze pă Suptocărmuitori ca
cercetarea ac<e>ea să o facă prin chear vederea ochilor, preunblăndu-să înșile din

84
casă în casă, în tot coprinsul fieșcăruea sat, spre a să putea cunoaște fi<i>nța
adevărului, ear nu după cum obicinuescu să ceară foi de la părcălabi<i> satelor, căci
atunci cu nici un adevăr nu să poate vădi și apoi toată lucrarea va fi zadarnică și
strădaniea întru nimic socotiră. Așadar, precum mai sus s-au zis, toate cerutele
științe să să ea dă însuș<i> Suptocărmuitori<i> locurilor, cu toată cuvenita deslușire și
să facă urmare după copeinderea porunci<i> cu No. 1530.

Șefu Departamentului Mih<alache> Ghica

Anul 1837 luna Noevr<ie> 599

No. 156499
Se<csia> 3lea
Ma<sa> 1iu
Ior<dache> Crețeanu

229
Să să facă răspuns de priimire și întocmai urmare și totdeodată să să facă și porunco către
Sipt<o>cărmuitori și polițiianu cu cuvvincioasele povățuiri de urmare întocmai. A<ndrei
Prejbeanu>2

Fila 7:

Răspuns către Marea Dvorniciie

Priimind Ocârmuirea cu multă cinste porunca de supt No. 1530 însoțită de

alte dooă hârtii, cea 1iu: tablă de statistică și cea de al 2lea: instrucțiie pentru chipul
așternerii lucrării atingătoare de tablă6, au văzut cu toată luoarea aminte coprinderea
amântrei7 și cu plecatul acest <raport> face cunoscut că va pune în lucrare îndată și
întocmai precum să poruncește sau precum va erta putința mai bine. Și după sfârșit
va triimite câte un tacâm din tablele ce să vor alcătui, întocmai după chipul poruncit.
1837 no<e>vr<ie> 7
S<e>cs<ia> 3 Mas<a> 1
lea iu

No. 5053

Porunci către Suptocârmuit<o>ri<i> plășilor și polița<i>

Triimițăndu-să D<umita>le această copiie după porunca Cinst<itei> Mari<i>

Dvornicii cu No. 1530 și alăturatele dooă aseminea copii după forma tablei de
statistică și dă pă instrucțiia deslușitoare chipului cu care 8 trebue să să aștearnă
lucrarea în tabla statistică; să scriie ca pă toate să le ei în cea mai de aproape băgare
de samă, să le citești cu cea mai mare pătrundere și în mai multe rânduri, ca să întri
cu desăvărșire în înțelesul aceștii lucrări. Apoi, puind în lucrare adunarea ști<i>nților
și așternerea tablelor pentru fieșcare sat, deosebit câte una, după ce le vei desăvârși,
85
să mai faci însă dooă, ca să faci adecă pentru fieșicare sat 3 statistice, tot una ca alta,
să le iscălești. Și oprind una în dela la Suptocârmuire, celelalte dooă să le triimiți aici
la Ocârmuire, ca una să să oprească și una să să triimiță la Cinstita Mare Dvorniciie.
Fiindcă să coprinde în porunca Cinsti<tei> Mari Dvornicii delicateța aceștii
trebuinți, iscusința cu care trebue să să lucreze adevărul ei și, în sfârșit, nezăbava
desăvârșirii, nu să întinde Ocârmuirea la mai multe cuvinte, decât poftorind și a
dooa oară că toate în cea mai pătrunzătoare băgare de samă adastă cea mai bună și
cea mai grabnică ispravă, adaogă încă ca pentru orice să va părea că nu te poți
domeri, încunoști<i>nțez<i> Ocârmuirii prin raport ca să ei cuviincioasa deslușire.

1837 no<e>vr<ie> 9
no. 5070 Mijlocu
5071 Oltul
5072 Oltețul
5073 Tezlui
5074 Cămpu
5075 Polițiianu

Fila 9:

Răspuns către Mar<e> Dvorniciie

Înțelegănd Ocârmuirea coprinderea și a ceii de supt No. 1564 porunci<i>

Cinsti<tei> Mari Dvonicii atingătoare de băgarea de seamă și îndatorirea ce trebuie a
să mai adăoga Supt<o>cârmuitorilor plășilor asupra lucrări<i> adunări<i> cu cel mai
bun chip a științelor statisticești, cu plecată aceasta face cunosc<u>t că va urma și
pentru aceasta întocmai prec<um>9 să poruncește.
1837 noevr<ie> 11
Secsiia 3 lea

Masa 1iu
No. 5121

Porunci către Suptocârmuitori și Polițiianu10

Trimițându-să D<umita>le și această copiie după porunca Cins<itei> Mari

Dvornicii cu No. [...]3 ce să mai priimi acum, atingătoare de lucrările statisticii, ți să
scriie să iei și pă aceasta în seama în cea mai de apr<o>ape băgare de seamă și să
urmezi întocmai, știindă că aceste lucrări fiind ca cele ce au a fi temeiu chipzuiril<o>r
Stăpâniri<i>11 la tot felu de trebuinți ale țări<i>, poate să se cerceteze la oarecare
articole și găsind vreun neadevăr, rămâne să socotești săngur, în câtă vinovățire și
primejdiie urmează să fi atunci. Iar cătr<e> acestea, și să nu fiie de față o asemenea
osândă a Stăpâniri<i>, tot trebue să-ți înplinești datoriia cu cel mai bun chip, ca un

86
amploiat înpărtășit de ajutoru Stăpâniri<i> și cugetător de binele public și cinstea
Statul<u>i care este și a însuți în parte. Iar de priimire să întorci răspuns.

1837 noemv<rie> 12
no. 5148 Balta
5140 Mijlocul
5150 Oltului
5151 Oltețului
5152 Câmpului
5153 Polițiianului

Fila 10:

Priimit noemvr<ie> 12
No. 1490

Cinsti<tei> Otcărmuiri<i> acestui județ Rom<a>nați

Suptocărmuirea plăși<i> Mijlocului

Cu cinste priimindu-să porunca Cinsti<tei> Otcărmuiri de supt No. 5071 în

dosul copi<i>ilor cinsti<tei> Dvornicii de supt 1530, dinpreună și cu alăturatele 2
asemenea copii după forma tabli<i> de statistică și înstrucțiia deslușitoare cu chipul
care trebue să să așterne lucrarea în tabla statistică; pent<ru> care cu cinste să
răspunde că să va face întocmai urmare, după cum să porncește.
1837 noevr<ie> 12
Petr<e> Popes<cu>

Să să pue la delă.
A<ndrei Prejbeanu>2
229

Fila 11:
Priimit noemvr<ie> 12
Cinsti<tei> Ocârmuir<i> acestui jud<e>ț Romanați
Polițiia orașu<lui> Carac<a>l

Priimind cu plec<ă>ciune porunca Cinsti<tei> Ocârmuiri de supt No. 5075 supt

copie după a C<institei> Mari Dvornicii cu No. 1530 însoțită de alte doao hârtii: una
formă de tabla de statistică ce să cere a să face și alta enstrucțiie pentru chipul
așterneri<i> lucrări<i> într-ânsa, li s-au înțăles coprinderea și cu plec<a>t<tul> acesta
<raport> să face cunosc<u>t spre răspuns că să va pune în lucrare îndată și întocmai
precum să poruncește și precum putința va erta mai bine.
<1>837 noemvr<ie> 12

87
 No. 313
Pent<ru> D<umnealui> Poliț<i>anu, R. Părvulescu

Să să pue la delă
A<ndrei Prejbeanu>2
229
nicidecum12

Fila 12:

priimit noemvr<ie> 15
Cinsti<tei> Ocârmuiri<i> acestui jud<e>ț Romanaț<i>
Polițiia orașul<ui> Caracal

Priimind cu multă plecăciune și pă cea de supt No. 5153 poruncă a Cinsti<tei>

Ocârmuiri acupr<a> facer<i> <s>tatistici<i>, să poruncește a face cu cea mai bună
priveghere; pent<ru> care și fiind următori duhul<u>i ei, plec<a>t fac cunoscut că s-au
pus în urmare după cum mi să poruncește.
<1>837 noemvr<ie> 14
No. 318
Polițai: G<a>v<ril> Dobrescu
În copie, la dela.
A<ndrei Prejbeanu>2
229

Fila 13:
Priimit noemvr<ie> 21
No. 1534 13

Cinstita Ocârmuire <a> acestui județ Romanați

Suptocârmuirea plăși<i> Bălți<i>

Înțelegând cu to<a>t<ă> întregimea cele descrise prin porunca Cinstitei

Ocârmuiri cu No. 5070 de supt copiea <poruncii> Cinstitei Mari Dvornicii i
alăturatele doaă copii de formă statistici<i> tablă cu ecstrucție povățuitoare, la care cu
plecăciune să răspunde că să va pune în lucrare cu urmarea coprinsă, întocmai.
1837 no<emvrie> 17
Ion Miulescu
Să să pue la delă.
A<ndreiPrejbeanu>2

Fila 14:

Priimit noemvr<ie> 21
88
No. 154313
Cinsti<tei> Ocărmuiri<i> acestui jud<e>ț Romanați
Suptoctcărmuirea plăși<i> Bălți

Și din cea cu No. 5148 de supt copiia porunci<i> Cinstiti<i> Mari Dvornicii
atingătoare iar de lucrările statistici<i> table, înțelegăndu cu toată întregimea cele
coprinzătoare, spre răspuns să face conoscutu că voiu fi următ<o>r întocmai.
<1>837 noemvr<ie> 17
Ion Miulescu

Să să pue la delă.
A<ndrei Prejbeanu>2
229

Fila 15:

Priimit noemvr<ie> 28
Cinstitii Ocârmuiri<i> acestui jud<eț> R<omanați>
Suptocârmuirea plăș<ii> Olteț<u>l<u>i

Porunca Cinstitii Ocărmuiri cu No. 515, pă lângă care s-au priimit în copiie și
<a> Cinstitii M<ari> Dvornicii întru lucrarea obșteștii catagrafiie statisticească, cu
cinste să face cunosc<u>t că să va face urare întocmai.
1837 noemvr<ie> 18
No. 4984
Îndeplinit<o>r [...]14

În copie la delă.
A<ndrei Prejbeanu>2
229

Fila 16:
Priimit fevr<uarie> 16
No. 571 13

Departamentul Pricinilor Dinlăuntru

Ocârmuiri<i> jud<e>țul<u>i Romanați

Cu cât este Departamentul în nerăbdare a vedea înaintând lucrările sale, mai

vărtos cele care privesc spre îndeplinirea glăsuiri<i> articuril<o>r din Regulamentul
Organic, cu atât din partea acei<i> Ocârmuiri să cunoaște nesilință asupra unor
asemenea sfârșituri, dându-să înțelegere numai puțin din alcătuirea tablelor
statisticești pentru care încă de la întăiu no<e>mvr<ie> trecutul an 1837, pă lângă
porunca de supt No. 1530, i s-au trimis și modelul aceștiia, cu îndestule povățuiri
pentru mijlocul cu care trebuie a să aduce la îndeplinire. Dar până acum nici o știință
89
nu să vede pentru sporirea acești<i> lucrări. Apoi, fiindcă statistica este unul din cele
mai însemnătoare articole care au a sluji drept temeiu întru dezvoltarea comerțul <u>i
și alte asemenea științe folositoare, de aceia într-adins și printr-aceast<a> poftorindu-
să Ocârmuiri<i> pentru cea fără pregetată silință ce urmează anume spre îndeplinirea
fără prelungire <a> aceștii lucrări statisticești, i să scriie ca ac<u>m, pă de o parte să
răportuiască fără zăbavă Departamentul<u>i în ce stare să află sporirea ei, de să
înaintează cu silință și de să nădăjduește a să luoa sfărșit într-un soroc mai scurt,
având a i să mai trimite și alte table de asemenea fire; iar pă de alta să s <ă> grăbească
silința lurcări<i> ca să s<ă> poată isprăvi acum în vremea erni<i>, când și toată
suflarea să află întru răpaosul liniștiri<i>.
<1>838 fevr<uarie> 11
Pentru șef<u>l Departamentul<u>i, Ioan Manu
No. 197
Sec<sia> 3lea
Ma<sa> 1iu
Iord<ache> Crețeanu
88
Să să răspunză că Ocârmuirea, după toată silința ce are pusă prin Suptocârmuitori,
nădăjduește a lua sfârșit pănă la încetarea următoarii lunii; și strajnice porunci către
Suptocârmuitori și Poliție ca pănă la 25 ale aceștia negreșât să să trimiță cerutele statistice.
14 fevru<a>r
I<ancu> B<ibescu> 2

Fila 17:

Răspuns la Departament<ul> Dinlăuntru

Înțelegănd Ocărmuirea15 coprinderea porunci<i> Cinsti<tu>lui Departament

supt No. 197, atingătoare de facerea tablelor statisticești, cu pleca<ciune> răspunde
că16 după toată silința ce are pusă prin Suptocărmuitori<i> plășilor, măcar că este o
lucrare cam întinsă17 dar nădăjduește a luoa sfărșit pănă la încetarea următoarei luni.

Sec<sia> 3lea
No. 772
Anul 1838 fevr<uarie> 17

Porunci la Suptocărmuitori<i> plășilor și Polițiiani

Cinstitul Departament Dinlăuntru prin porunca cu No. 197 atingătoare de

lucrarea tablelor statisticești, cere a i să da știință și de să înaintează18 lucrarea cu
silință și de să nădăjduește a luoa sfărșit într-un soroc mai cură<n>d, fiindcă este este
a <să> mai trimie și alte table de asemenea fire. Și fiindcă Ocărmuirea socotește 19 a fi
această lucrare aproape de sfărșit, de aceea pă de o parte au dat Cinsi<tu>l<u>i
90
Departament răspunsul cuviincios iar pă de alta scriie D<u>mi<ta>le ca să pui toată
silința20 a să isprăvi și a să trimite la Ocărmuire negreșit pănă la 25 ale următoarei
luni, căci într-alt chip să vor lua măsuri pentru întărziere21. Iar de urmare să întorci
răspuns.
1828 fevr<uarie> 17
no. 773 Balta
774 Mijlocului
775 Oltului
776 Oltețului
777 Câmpului
778 Polițiianu

Fila 18:

Priimit fevr<uarie> 26
No. 720
Cinsti<tei> Ocârmuiri<i> acestui județ
Polițiia orașul<u>i Caracalu

Cu cinste am priimit porunca Cinst<itei> Ocămuiri cu No. 778 la care spre

răspuns fac cunosc<u>t că tabla <s>tatistici<i> ce mi să cere pănă la 25 ale următoarei
să o gătesc și să o trimiț, după cum mi să poruncește, nu o pot găti: 1 iu că aceast<ă>
lucrare este prea cu anevoe, după cum este cunoscută Cinsti<tei> Ocărmuiri; al 2lea
sânt și singur, făr<ă> de nici un ajut<o>r și pent<ru> că lucrarea din zi în zi sporește,
precum este cunoscutu, plec<a>t mă rog Cinsti<tei> Ocârmuiri ca să binevoiască, de
va găsi cu cale, a porunci ca să mi să dea un scriitor din doi ce sănt la Cinst<itu>l
Maghistrat spre a-l avea de ajut<o>r la aceast<ă> lucrare, ca să poată luoa sfărșit mai
în garb<ă>, căci numai eu singur nu pociu a săvărși la soroc<ul> ce să cere aceast<ă>
lucrare și nu din aceast<ă> pricină <se cuvine> să fiu învinovățit.
<1>838 fevr<uarie> 23
No. 23
R. Pârvulescu vechilu

D<umnea>lui secretaru i va da ajutor cu un scriitor dintre ai canțelari<i>i în lucrarea aceștii

statistici iar Polițaiu să va străjnici ca negreșit să o săvârșească pănă la sorocul ce i s-au pus.
I<ancu> B<ibescu>2
88

Verso:
Răspuns

Văzăndu-să coprinderea raportul<u>i ce faceți cu No.23, spre răspuns ți să

scriie ca cănd va urma trebuința de scriitor, să te înțălegi cu 22 șefu canțelari<i>i
91
Ocârmuiri<i> spre a te îndemăna. Iar pent<ru>23 lucrarea15 statistici<i> să te silești prin
tot chipul24 a o săvărși și negreșit pănă la sorocul ce ți s-au pus.

No. 498
Anul 1838 fevr<uarie> 27

Fila 19:

Priimit fevr<uarie>27
No. 751
Cinsti<tei> Ocărmuiri a jud<e>țul<u>i Romanați
Suptocărmuitorul plăși<i> Bălți

La porunca C<institei> Otcărmuiri cu No. 773 atingăto<a>re de s-au pus în

lucrare tablile statisticești și că trebuința cere a luoa sfărșit pănă la 25 ale
următo<a>rii, cu plec<ă>ciune spre răspuns fac cunoscut că lucrarea merge cu cea mai
mare silință dară la sorocul hotă<ă>răt nu poci încredința pă C<instita> Otcărmuire că
va luoa săvărșire iar păn<ă> la 15 ale viitori<i luni> să poată săvărși.

Suptoc<â>r<muitor> Ion Miulescu

No. 254
Anul 1838 fevr<uarie> 25
Stelea?

Răspuns ca pănă la 6, cel mult, negreșit să o trimiță.

I<ancu> B<ibescu>2
88

Verso:

Răspuns

Văzăndu-să coprinderea raportului ce faci cu No. 254, ți să răspunde ca pănă

la 6 ale viitorul<u>i martie negreșit să trimiți statisti<ca> acii.

No. 1043
Anul 1838 fevr<uarie> 28

Fila 20:

Porunci către Suptocârmuitori<i> plășilor

92
 Nepriimirea încă pănă acum a catagrafiilor statisticești, silind pă Ocârmuire a
nu mai putea îngădui, ca ceia ce și ie<i> nu este îngăduită de Cinstitul Departament
al Trebilor Dinlăuntru, poftorește și printr-aceasta, într-adins25 poruncind cu
strășniciie să le trimiți fără cea mai puțină zăbavă, că înpotrivă vei fi Dum<neata>26 în
neertată răspundere.27
<1>838 mart<ie> 7
no. 1264 Balta
1265 Mijlocul
1266 Oltul
1267 Oltețul
1268 Câmpului28
88
Fla 21:

Priimit apr<ilie> 25
No. 1499
Cinsti<tei> Ocârmuiri a acestui jud<e>ț Romanați
Suptocârmuitorul plăși<i> Bălți

În urmarea porunci<i> Cinsti<tei> Ocârmuiri cu No. 5070 din 9 noevr<ie> anul

trec<u>t 1837 ce au priimit aceast<ă> Suptocârmuire supt copiie după a Cinstitului
Deartament cu No. 1530; puind în lucrare cu cea mai mare osârdiie adunarea
științelor și așternerea tablelor pentru fieșcare sat, acum luând săvârșire, iată să și
triimisără Cinsti<tei> Ocârmuiri pă lângă plecat<u>l acesta <raport> statictice table
cincizeci și dooă, în număr îndoit pentru un sat, iscălit<e> și pecetluite precum
coprinde porunca, iar numărul cel de al treilea s-au poprit aici la canțelariie pentru a
Suptocârmuiri<i> știință pă vremea viitoare.

Suptocârmuit<o>rul Ion Miulescu

No. 598
Anul 1838 apr<ilie> 22

Silindu-să și ceilalți Suptocâmuitori și Polițiia a o săvârși cât mai în grabă, să să trimiță la

Departament.
I<ancu> B<bibescu>2
88

Verso:

Porunci la celelalte <Subocârmuiri> al plășilor și Polițieanu

93
 De la toți ceilalți Suptocârmuitori s-au priimit tablele statistice închipuite
după forma dată și în număr îndoit pă fieșcare sat, iar de la plasa aceia nu să vede
pănă acum. Drept aceia ți să scriie ca să grăbești săvărșirea l<o>r și să le trimiți aici
căt mai29 făr<ă> dă zăbavă, fiind cerute de Cinstitul Departament Dinlăuntru cu mare
grab<ă>.
1838 apr<ilie> 26
no. 2372 Mijlocu
2373 Oltul<u>i
2374 Oltețul<u>i
2375 Câmpul<u>i
2376 Polițiianu

Fila 22:

Priimit mai 6
No. 1690
Cinstitei Ocârmuiri<i> acestui jud<e>ț Romanați
Suptocârmuirea plășii Câmpului

După porunca Cinsti<tei> Mari Dvornicii ce s-au priimit de la Cinsti<ta>

Otcârmuire în copiie supt No. 5074 al leat<u>lui trec<u>t cu alăturata formă supt
Litera A, puindu-să în lucrare facerea cerutei catagrafii statistice du prin satele aceștii
plăși, s-au săvărșit cu scrisul du prin sate pănă la 25 ale trecutului Dech<e>mvr<i>e
iar pent<ru> prescrierea lor au zăbovit săvărșirea și trimiterea din pricina
neîndămânări<i> de scriitori, fiind o lucrare însemnătoare, și pă lângă aceasta păzind
și celelalte legiuite îndatoriri ale trebilor plășii. Ci acum săvărșindu-să cu băgarea de
seamă precât s-au putut la procitire și numerațiie, iată să triimit la Cinsti<ta>
Ocârmuire în No. îndoit, prec<u>m să poruncește, adică pent<ru> 41 de sate, 41 de
catagrafii ale Canțelari<i>i cinsti<tei> Otcârmuiri și alte 41 a să trimite în cererea
Ci<nstitei> Mari Dvornicii, alăturând cu aceasta și perilipsisul cu scurtare pă sate, de
toată suma articoalelor ce să coprind într<u> această catagrafie. Către aceasta
<adaug> că înscrierea și însumarea fieșcăruia sat s-au făcut cu înclinarea și
desclinarea ce au urmat Cinstita Comisie de Catagrafiia cea nooă30 la unele sate,
adecă o mahala de moșneni ce fusese înclinată la Coșoveni<i> de Mijloc la catagrafiia
cea veiche31, s-au scris la Coșoveni<i> de Sus, precum îi întrupează32 lăcuința; și
mahalaoa Vijuleștil<o>r ce ținea de Dioști, s-au scris asemenea la Radomir; precum și
satul Boșoteni, după cererea propi<e>taril<o>r vrând să-l osăbească pă propietăț<i>, s-
au numit doaă sate, adică Boșoteni<i> Dobrineanului ce-i zice și Rumâna, și
Botșoteni<i> Diiculescului, cu o mahala de moșneni ce au ținut tot de acel sat. Iar
ființa lăcuitoril<o>r și a celorlalte articoale ce să coprind în catagrafiie să vor socoti
pănă în sfârșitul trec<u>t l<eat> <1>837, și de atunci înnainte să vor da de seamă
pent<ru> morți și născuți prin catagrafiile acestor acturi ce să adună pă toată luna.

94
 Ion Lăcusteanu
No: 846
Anul <1>838 luna maiu 6

La delă pănă să va priimi și de la celelalte plăși.

A<ndrei Prejbeanu>2
8833

Fila 24: perilipsisul de sumele articolelor pentru Plasa Câmpu, pe sate.

Fila 25:
priimit mai 13
No. 1795
Cinsti<tei> Ocărmuiri a județ<u>lui Rom<a>naț<i>
Suptocârmuirea plăși<i> Mijlocului

Luând sfărșit lucrarea statisticeștii table care s-au alcătuit întocmai după
forma ce s-au trimisu pe lângă porunca cu No. 5071, iată să trimite la Cinst <i>ta
<O>cămuire în număr îndoit pent<ru> toate satele aceștii plăși, după poruncă.

Suptocărmuitoru Popescu

No. 1470
Anul 1838 luna mai 10

De va fi bine lucrată, să va popri ca să să prefacă, după ce să vor aduna de la toate plășile,

urmarea poruncită de Cinst<itul> Deoartament Dinlăuntru.
A<ndrei Prejbeanu>2
88

Fila 26:

Porunci la Suptoc<ăr>m<uitorii> de Olt și Olteți

Statistica acei<i> plăși34, după toate îndemnările ce s-au făc<u>t de la

Ocârmuire, nu s-au văzut nici pănă astăzi, în vreme ce de la celelalte plăși au venit
de atâta vreme. Ci fiindcă după multa zăbavă ce s-au făc<u>t urmează să viie
eczicuțiie de la C<institul> Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru, Ocârmuirea
grăbește a porunci și printr-aceasta, cum pănă în cinci zile nu să va afla trimisă aici,
să va încunoștiința Ci<nstitul> Departament35, căci nu poate ia suferi pata ce-i aduce
venirea eczicuțiilor din însuți36 pricină.
1838 maiu 24
no. 2979 Oltul
95
 2980 Oltețul<u>i

Fila 27:

Priimit mai 26
No. 1947

Cinsti<tei> Ocârmuiri a județul<u>i Romanați

Suptocârmuit<o>ru plăși<i> Oltul<u>i

Luând săvârșire descrierea tablii statisticii pentru toți lăcuitorii aflați în

coprinsul aceștii plăși, iată să trimisă pă lângă aceasta Cinstitei Ocârmuiri.

Suptocârmuitoru Thom<a> Brătășanu

Anul 1838 luna mai 25

No. 1004
La delă.
A<ndrei Prejbeanu>2
88
Fila 28:
Priimit iuniie 3
No. 2087

Cinstitii Ocârmuiri<i> acestui jud<e>ț Romanați

Suptocârmuirea plăși<i> Olteț<u>lui

Aducând la desăvărșire înscriierea tablii statistici<i> sat<e>lor aceștii plășii

întocmai după coprinderea poruncii Cinsiti<i> Ocârmuiri cu No. 5023 pă trec<u>tul
leat 1837 supt a Cinstiti<i> Mari Dvornici<i> cu No. 1530; care alcătuindu-să de
fieșcare sat căte trei, să aduc pă lângă plecatul acesta <raport> în No. 60, adecă de
fieșcare sat căte dooă, potrivit fieșcare cu ființa arătată prin alăturat a listă. Iar cele de
al treilea s-au poprit în ca<n>țelariia Suptocârmuiri<i>, precum să poruncește.

Suptocârmuitor Iancu Jianu

No. 1952
1838 maiu 30
Oboga

De va fi asemânate instrucțiilor date asupra lucrări<i>, să va popri spre a se urma porunci<i>

C<institului> Departament.
A<ndrei Prejbeanu>2
96
 88

Fila 30: tabel de perilipsisul plășii pe sate, a se vedea Anexa.

Fila 31:
Priimit iuniie 12
No. 2252

Cinstitei Ocărmuiri a județului Romanați

Polițiia orașului Caracalu

În urmarea poruncii Cinstitei Ocărmuiri cu No. [...]3 prin care să poruncea

pent<ru> facerea tablii statisticii, puindu-să în lucrare întocmai după cuprinderea
cinstitei porunci <și> luând săvărșire, iată pă lăngă plec<a>tul acesta <raport> să
alătură pomenita statistică în opt bucăți, cu alcătuire pă fieșcare mahala câte doă
bucăți.

G<a>v<ril> Dobrescu

No. 144
Anul 1838 iunie 11

La delă, iar statistica să se alăture pă lângă celelalte.

A<nrei Prejbeanu>2
88

Fila 32:

Cinstitului Departament Dinlăuntru

Ocârmuirea județului Romanaț<i>

Statistica poruncită prin a C<institului> Departament <poruncă> de la întâiu

noemvrie al anului trecut 1837 supt No. 1530, după neprecurmata stăruire ce au
făcut Ocârmuirea asupra Suptocârmuitorilor de plăși și Polițieanului orașu<lui>, ce
au fost îndatorați spre cuviincioasa ei lucrare, abiea luând sfârșit acum, iată să
trimite C<insitului> Departament însoțită cu plecatul acesta <raport>.
Penru fieșcare37 sat este o tablă deosebită, alcătuită întocmai după modelul
primit de la C<institul> Departament, desăvârșită după deslușirile coprinse în
poruncă și în instrucție și iscălită de Suptocârmuitoru, iar ale orașului, pă mahalale,
iscălite de Polițieanu; și apoi toate pentru o plasa legate într-un pachet precum și ale
mahalalelor orașului asemenea în deosebit pachet. Ca să se15 poată însă15 aduce38 mai
bine pă drum, s-au legat 3 plăși într-un pachet, și anume Oltu, Oltețu și Câmpul, și

97
doaă anume Balta și Mijlocu iar orașul în alt pachet39. Iar de priimire să roagă
Otcârmuirea plecat a avea c<instit> răspuns40.

Secsiea 3lea
No. 3660
Anul 1838 iunie 12
Orașu Caracalu
88

Filele 33-51: Circulara Departamentului prin care se ordonă recenzarea moșiilor (a

se vedea Dos. 3, fila 2) și instrucțiunile de completare a formularelor (a se vedea
Dos. 3, filele 9-10, 12, 14, 16 și 18), însoțite de modelele de formulare (a se vedea
Anexa B).

Fila 52:

Răspuns la Departament<u>l Dinlăuntru

Porunca Cinsti<tu>lui Departament de supt No. 1205 însoțită de cinci

modeluri de table și cinci ecstrucții deslușitoare tablelor spre a să aduna
trebuincioasele științe și însemnatele printr-ânsele articole spre complectuirea
statisticii începută după porunca cu N. 1530, s-au priimit cu mutlă cinste și cu
plecatu acesta <raport> să face cunoscut că să va pune în lucrare de loc și cu urmare
întocmai.
Anul 1838 avg<us>t 25
Secsiia a 3 lea

Masa 1iu
No. 5524

Porunci la Suptocârmuitori și Polițiian

Priimindu-să la Ocârmuire și cea asemânată aceștii copii porunca

C<institului> Departament al Trebilor Dinlăuntru cu No. 1205 însoțită de cinci table
și cinci instrucții asemenea alăturatelor aci copii întocmai după dânsele, toate
atingătoare de adunarea științii și pen<tru> acele art<icole> ce să însemnează prin
tablele și instrucții spre a să putea aduce la <în>deplinire statistica ce s-au început;
Ocârmuirea pă de o parte le dă în cunoștința Dumitale prin copii întocmai, iar pă de
alta îți scriie să le citești cu cea15 mai viie pătrundere spre a le înțelege cu îndestulare
scopusul aduceri<i> la desăvârșire, iar pă de alta să și pui în lucrare, și cu cea mai
mare sârguință, ca să le aduci la <în>deplinire întocmai și fără cea mai mică zăbavă,
peste ceia ce firește ar da prilej lucrarea să să poată săvârși. Iar acum de priimire și
urmare să să triimiță răspuns.
98
 1838 avg<us>t 30

No. 5563 Balta

5564 Mijlocul<u>i
5565 Oltul
5566 Oltețul<u>i
5567 Câmpul<u>i
5568 Polițiianu

Fila 53:

Cinsti<tei> Ocârmuiri<i> acestui județ Rom<a>nați

Suptocârmurea plăși<i> Oltețului

Înțelegând Suptocârmuirea cele poruncite supt No. 5566, pă lâng<ă> care să

însoțește în copiie și a Cinsti<tu>lui Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru <poruncă>
i cinci table și cinci ecstru<c>ții atingătoare de adunarea științi<i> articolil<o>r
însemnate într-ânsele spre aducerea la deplinire <a> statistici<i>; plec<a>t răspunde că
măc<a>r că aceaste să vede o lucrare ca de <meșteșug> înginele<s>c dar prin silința ce
să va face să va pune în lucrare cu urmare întocmai.

Pent<ru> D<umnealui> Spt<ocă>r<muitor> [...]14

No. 3079
<1>838 oct<ov>r<ie> 6
Oboga
La delă
A<ndrei Prejbeanu>2
88

Fila 54:
Priimit sep<te>v<rie> 13

Cinsti<tei> Ocărmuiri<i> acestui județ Romanați

Suptocârmuirea plăși<i> Bălți<i>

Luând în deaproape băgare dă seamă cele poruncite și prin cea cu No. 5563
supt copiie <poruncă> după a Cinsti<tului> Departament pă lângă care s-au priimit
însoțit<e> și cinci copii dă table i cinci dă instrucții atingătoare de adunarea științelor
pentru articoalele care să însemnează asupr<a> statistici<i> ce s-au tocmit; cu
plec<ă>ci<une> să răspunde că să va sârgui Suptocârmuirea precât va sta putința și în
tot chipul ca să aducă lucru la desăvârșire întocmai precum să poruncește.
1838 sept<e>vr<ie> 8
99
 No. 1451
Suptocârm<ui>to>r<u>l Ion Miulescu 4

Săre știință.
88

Fila 55:
[...]41

Cinsti<tei> Ocărmuirii a județ<u>lui Rom<a>nați

Suptocărmuirea plăși<i> Mijlocului

Cu cinste priimindu-să porunca Cinsti<tei> Ocărmuiri cu No. 5564 care au fos

scriisă în dosul porunci<i> Cinstitei Mari<i> Dvornicii cu No. 1205 și pă lăngă care s-
au priimit și cinci table statisticești cu osebită ecstrucțiie povățuitoare la lucrarea
articolilor însemnate în pomenitele table; la care cu cinste să răspunde că să va face
urmare întocmai după cum să poruncește.

Suptocărmuitoru Petr<e> Popesc<u>

No. 2174
Anul 138 sept<e>vr<ie> 7
La delă.
A<ndrei Prejbeanu>2
88

Fila 56:

Priimit sep<te>vr<ie> 29
No. 3749

Departament<ul> Pricinil<o>r Dinlăuntru

Ocârmuiri<i> jud<e>ț<u>lui Romanați

Luând acea Ocârmuire în vedere modelurile de table statisticești ce i s-au

trimis cu porunca supt No. 1205, i să scrie ca pentru toate locurile ce să coprinde a să
măsura cu pasul, să dea porunci Suptocârmuitoril<o>r și Polițaiu<lui> de a face
măsurătoarea cu sfoară măsurată pă o cătățime de stânjini, ca cu acest mijloc să să
poată găsi căt să poate mai aproape de adevăr înființata cătățime a întinderi<i>
fieșcăruia obiect supus unii asemenea măsurători, precum să însemnează în arătatele
modeluri. Iar de întocmai urmare va întoarce răspuns.
1838 sept<e>vr<ie> 23
Pen<tru> șef<ul> Departamentul<u>l<u>i Ioan Manu
Șef<u>l secți<ii> D. Ioanid
100
No. 1455
Secsiia 3lea
Masa 1iu
Porunci Suptocârmuit<orilor> și Poliți<i>i
I<ancu> B<bibescu>2
88

Fila 57:

Porunci la Suptocârmuitori<i> plășilor și Polițaiu

Dându-să în cunoștiința Dumita<le> copiia de mai sus asemenea porunci<i>

C<instiului> Departament al Trebilor42 Dinlăuntru supt No. [...]3, ți să scriie ca în
măsurarea43 tablel<o>r statisticești ce urmezi acum, unde să coprinde a să face
măsurătoare locuril<o>r cu pasul, să să facă cu stânjânu și să să scriie la așternerea
tablelor suma stânjinil<o>r ce va eși, iar nu pași. Însă ca să să facă măsurătoarea mai
lesne, să va întocmi44 o sfoară de mulți stânjăni și măsurându-să cu aceia, să va face
în urmă socoteală de suma stânjenilor ce coprinde45 suma sforilor ce va eși.
1838 sept<e>vr<ie> 30
no. 6346 Balta
6347 Mijlocu
6348 Oltul<u>i
6349 Oltețul<u>i
6350 Câmpul<u>i
6351 Polițiianul<u>i

Fila 58:

Priimit oc<to>vr<ie> 10

Cinstiti<i> Ocârmuiri a județului Romanați

Subocârmuitoru plăși<i> Bălți

Luând în deaproape băgare de seamă cele poruncite prin porunca cu No. 6346
asupra lucrări<i> tablelor statisticești, plecat răspunde că să va stărui din partea
Subocârmuiri<i> a să aduce la <în>deplinire cele coprinzătoare cu urmarea întocmai.

Subocârmuitoru Ion Miulescu

No. 1599
Anu 1838 octovr<ie> 8
La delă A<ndrei Prejbeanu>2
88
101
Fila 59:

Priimit ghen<a>r<ie> 18
N. 262
Departament<ul> Pricinil<o>r Dinlăuntru
Ocârmuiri<i> județului Romanați

Spre îndeplinirea porunci<i> din 23 sept<e>vr<ie> anul trec<u>t cu No. 1455

povățuitoare în ce chip să s<ă> măsoare locurile ce este a să însemna în tablile
statisticești, să scrie și acum Ocârmuiri<i> ca sfoara pomenită în acea poruncă să să
facă dă dooăzeci stănjeni de a<i> lui Șărban Vodă și să să îndrepteze trăsura
totdeauna pă liniie dreaptă, arătănd în table încotro merge acea linie, adică spre
Răsărit, spre Apus, spre Miază-Noapte, spre Miază-Zi sau între vreunile dintru
acestea; și dă urmare să răportuiască.

Pentru Șef<ul> Departamentului Ioan Manu

Șef<u>l Sexi<ii> D. Ioanid
No.67
Anul 1839 luna ghen<a>r<ie> 13
S<ecția> 3lea
M<asa> 1iu

Să să facă poruncii cătr<e> Suptocârmuitori și Polițiianu, dându-să în cunoștiință această

deslușire ca să facă urmare întocmai.
A<ndrei> P<rejbeanu>2
70

Fila 60:

La Supto<cârmuitorii> de plăși și Polițaiu oraș<u>l<u>i

Spre îndeplinirea porunci<i> din [...]3 ale [...]3 anul trecut cu No. [...]3
povățuitoare în ce chip să să măsoare locurile ce sânt a să însemna în tablele
statisticești, acum, în urma porunci<i> Cin<stitu>l<u>i Departament Dinlăuntru supt
No. 67, ți să scriie ca sfoara pomenită în acea poruncă să să facă de doozeci stânjeni
de ai lui Șărban Vodă și să să îndrepteze trăsura totdauna pă liniie dreaptă,
arătându-să în tablă încotro merge acea liniie, adică spre Răsărit, spre Apus, spre
Miază-Noapte, spre Miaza-Zi sau între vreunile dintr-acestea. Și de urmare să
raportuești Ocârmuirii.
<1>839 ghen<a>r<ie> 21
No. 455 Balta
456 Mijlocul
102
 457 Oltul
458 Oltețul
459 Câmpul
460 Polițiianu

Fila 61:

Priimit sep<te>v<r<ie> 27

Cinstitei Ocârmuiri a județului Romanaț<i>

Supto<cârmuitorul> plăși<i> Oltețu

Cele coprinse prin porunca Cinstitei Ocârmuiri cu No. 458 pentru sfoara cu
care urmează a să măsura locurile ce sănt a să însemna în tablele statisticești
înțelegând Suptocârmuirea, cu cinste face cunoscut că va urma întocmai.

Pentr<u> D<umnealui> <Supt>oc<â>r<muitor>, [...]14

No. 464
Anul <1>839 luna ghen<a>r<ie> 25
S<at> Oboga
La delă.
A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 62:

Priimit fevr<uarie> 1iu

Cinstitei Ocârmuiri a județu<lui> Romanații

Suptocârmuitoru plăși<i> Bălți

Luând în cunoștință cele poruncite prin <porunca> cea cu No. 455 pentru
măsurătoarea locurilorâ ce sânt a să însemna în tablele statisticești cu sfoara
pomenită în porunca ce s-au poruncit de mai <î>nainte, făcându-să de doaăzeci
stânjini de ai lui Șărban Vodă; plecat răspunzându-să, să face cunoscut că să va
aduce și din partea Suptocârmuirii la îndeplinire cele poruncite, cu urmare întocmai.

Suptocârmuitor Ioan Miulescu

No. 138
Anu 1839 3199
La delă.
103
 A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 63:

Priimit fevr<uarie> 22
No. 755

Departament<ul> Pricinil<o>r Dinlăuntru

Oc<ârmuirii> jud<e>ț<u>l<u>i Romanați

Spre a să putea îndeplini după toată cuviința statistica trimisă de la acel județ
trebuință este de a să mai pune și numirea producturil<o>r de fasole, linte, bob,
mazăre, sămănță de in, sămânță cânepă și tutun; să scriie dar Ocârmuiri<i> a pune
îndată să <se> facă catagrafiie de cătă sumă de ocă au eșit în fieșcare sat dă fieșcare
felurime din cele mai sus arătate producturi, pă anul trecut, și în grab<ă> să să trimiță
la Departament, fiind dă neapărată trebuință.

Pentru Șefu Deartamentul<u>i, Ioan Manu

Șefu Sexi<i>i, Ioanidis
N. 317
Anul 1839 luna fevr<uarie> 17
S<ecția> 3lea
Masa 1iu

Să să facă porunci la Suptocârmuitori ca îndată să facă această catagrafiie pă sate și să o

trimiță la Ocârmuire cât să va putea mai în grab<ă>, spre a o trimite și asemenea
C<institului> Departament.
A<ndrei> P<rejbeanu>2
70

Fila 64:

La Supto<cârmuitorii> de plăși

C<institul> Departament Dinlăuntru prin porunca de supt No. 317 face

cunoscut că spre a să putea îndeplini după toată cuviința statistica trimisă de la acest
jud<e>ț, trebuință fiind de a să mai pune și număru producturil<o>r de fasole, linte,
bob, mazăre, sămănță de in, sămânță de cânepă și tutun; cere a să face catagrafiie de
câtă sumă de ocă au eșit în fieșicare sat, dă fieșicare felurime din cele mai sus arătate
producturi, pă anu trecut, și a i să trimite cât mai în grabă, fiind de neapărată
trebuință. Drept aceia să scriie D<u>m<ita>le46 ca îndată să faci această catagrafiie pă

104
sate și să o trimiți Ocârmuiri<i> cât să va putea mai fără zăbavă, spre a o înnainta și
ia47, asemenea, la C<institul> Departament, după poruncă.
1839 fevr<uarie> 25
No. 1200 Balta
1201 Mijlocu
1202 Oltu
1203 Oltețu
1204 Câmpu

Fila 65:

Priimit mart<ie> 8

Cinstitei Ocârmuiri<i> a județu<lui> Romanaț<i>

Suptocârmuitoru p<lășii> Bălți

Cu cinste priimind și pă cea supt No. 1200 <poruncă> coprinzătoare pentru

catagrafiea ce trebue să să facă cu statistica tablă, de producturi, adecă linte, fasole,
bob, mazăre, sămânță de in și celelalte, cu plecâciune spre răspuns fac cunoscut că de
loc s-au pus în lucrarea ei și peste puțin să va triimite și Cinstiti<i> Ocârmuiri.

Suptocâr<muitor> Ioan Miulescu

No. 285
1839 martie 6
La delă.
A<ndrei Prejbeanu>2
70
Fila 66:
Priimit mart<ie> 14
No. 1052

Cinsti<tei> Ocârmuirii a acestui județi Romanaț<i>

Suptoc<ârmuitorul> plăș<ii> Oltul<u>i

În urmarea porunci<i> Cinsti<tei> Ocârmuirii dă supt No. 1202, adunănd

știi<n>ță și așternăndu listă de suma ocalel<o>r fasule, linte, bob, mazăre, sămănță de
in, dă cănepă și tutun, iată că pă lăng<ă> plecatul acesta <raport> să aduce Cinsti<tei>
Oc<ârmuiri>

Suptoc<ârmuitorul> Th<oma> Brătășanu

1839 m<a>rt<ie> 13
105
No. 521

Îndată ce să va priimi și de la celelalte plăși, să se alcătuiască cel obștesc pentr<u> Marea

Vornicie.
A<ndrei Prejbeanu>2
70
Fila 67: catagrafia de „producturi” a plasei Oltu.

Fila 68:

Priimit mart<ie> 17
No. 1088

Cinsti<tei> Otcârmuiri a acestui județi Romanați

Suptotcârmuirea plăș<ii> Câmpul<u>i

Făcându-să urmare porunci<i> Cinsti<tei> Otcârmuiri de supt No. 1204 și

adunându-să ști<i>nță prin liste de la satele plăș<i> de rodirea pomenitelor șapte
seminții de producturi după anul trec<u>t, s-au alcătuit perilipsisi de sumele acel<o>r
liste, cum să poruncește, și iată să triimite la canțelariia Cinsti<tei> Otcârmuiri spre
îndeplinirea cererii Cinsti<tei> Mari<i> Dvornicii la întregimea statisticii.

Ioan Lăcusteanu
No. 506
Anul 1839 martie 14

Îndată ce să va priimi de la toate plășile, să se alcătuiască cel obștesc spre a să trimite Marii
Vornicii.
A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 69-70: catagrafia de „producturi” a plasei Câmpu.

Fila 71: catagrafia de „producturi” a plasei Oltețu.

Fila 72:
Priimit marti<e> 21
No. 1157

Cinstitei Ocârmuiri<i> acestui județi Rom<anați>

Suptocârmuirea P<lășii> Oltețu

106
 Prin urmare asemenea coprinderi<i> porunci<i> Cinstitei Ocârmuiri de supt
No. 1203 făcându-să catagrafie de producturile fasule, linte, bob, mazăre, sămânță de
in, sămănță de cănepă și tutun ce s-au făcut în satele acești<i> plăși pă anul trecut, să
și aduce C<institei> Ocârm<uiri> pă lângă plecatul acesta <raport>.

Pentr<u> D<umnealui> Supt<ocârmuitor> [...]14

No. 1294
1839 mart<ie> 15
S<at> Oboga

Adunându-s<ăe> de la toate plășile, îndată să se grăbească cel obștesc pentru Marea Vornicie.
A<ndrei Prejbeanu>2
70
Fila 73:
Priimit mart<ie> 25
No. 1217

Cinst<i>tii Ocârmuiri<i> acestui jud<e>ț Romanați

Suptocârmuirea plăși<i> Mijlocul<u>i

Porunca Cinst<i>tii Ocârmuiri cu No. 1201 potrivit după a Cinstitului

Departament<ului> Trebil<o>r Dinlăuntru supt No. 317 spre a îndeplini după toată
cuviința statistica trimisă pă anul încetat, de a să mai pune și numirea
producturil<o>r de fasole, linte și celelalte rodnicit<e ale> anului trec<u>t; în urma
căriia aducând Suptocârmuirea ști<i>nța de la toate satele a<le> acestui ocol, au
alcătuit perilipsă însumată în ocale de acea felurime, întocmai după forma alăturată
pă lângă pomenita mai sus poruncă; care totdeodată pă lângă acest plec<a>t <raport>
să aduce în priimirea Cinstitii Ocârmuiri această zisă listă.

Suptocârmuitor Pătr<u> Popescu

No. 959
1839 mart<ie> 22

Dacă să vor fi adunat această știință dând tot județul, să să trimiță Dep<a>rtamentului.
I<ancu> B<ibescu>2
70
Fila 74: catagrafia de „producturi” a plasei Mijlocu.

Fila 75:
Priimit mart<ie> 23
No. 1220
107
 Cinstiti<i> Ocârmuiri a județ<ului> Romanați
Suptocârmuitoru plăși<i> Bălți

Luând săvârșire facerea catagrafi<i>i pă sate pentru felurimea producturilor

coprinse în porunca de supt No. 1200 cu suma ocalelor ce au eșit pă anu trecut 1838
în fieșcare sat, cu cinste să triimite Cinstiti<i> Ocârmuiri totdeodată cu plecatul acesta
<raport>, întocmai precum prin pomenita poruncă s-au cerut.

Suptocârmuitoru Ioan Miulescu

No. 430
1839 mart<i>e 22

De să vor fi priimit cu aceasta de la toate plășile, să să grăbească așternerea obșteștii pentru

Marea Vornicie.
A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 76: catagrafia de „producturi” a plasei Balta.

Fila 77:

Raport la C<institul> Departament Dinlăuntru

În urmarea porunci<i> de supt No. 317, adunând Ocârmuirea știință de toată

suma producturilor de fasole, linte, bob, mazăre, sămânță de in, sămânță de cânepă
și tutun ce au rodit în acest județ pă anul trecut 1838 și48 închipuind catagrafie de
câtă sumă ocă au eșit în fieșicare sat, dă fieșicare felurime din cele mai sus arătate
producturi, pă lângă plecatul acesta <raport> o îndreptează Cinstitul<u>i
Departament, după poruncă, spre îndeplinirea statistici<i>49 trimisă cu raportul supt
No. 366 din mai sus arătat<u>l an.
1839 martie 31
Sec<sia> 3 < >
l ea

Masa 1iu
No. 2084
70

Fila 78:

Priimit mai 20
No. 2111

108
 Departamentul Pricinilor Dinlăuntru
Ocărmuiri<i> județul<u>i Romanați

Dă cănd s-au trimis acei<i> Ocărmuiri porunca de supt No. 1205 din trecutul
an 1838 cu cele cinci modeluri de table statisticești, unde să adăsta pănă acum
săvărșirea acelora, înpotrivă, nici o știință nu are Departamentu, măcar de sporirea
lucrării. Apoi, fiindcă acele table urmează a să întrebuința la obșteasca statistică,
lucrare ce este a să face, să scriie Ocărmuiri<i> ca grăbind săvărșirea lor după toată
îndeletnicirea vremi<i> ce are, să le trimiță Departamentul<u>i precum este povățuită
prin porunca de mai sus, fără mai multă întărziere.

Pentru Șăful Departamentul<u>i Ioan Manu

Șef<u>l Sexi<ii> Ioanidis.

No. 875
Anul 1839 luna maiu
M<asa> 1iu
s<ecsia> 3lea

Să să facă porunci Suptocârmuitoril<o>r și Polițiianul<u>i cu strașnică îndatorire asupră-le

ca să trimiță cât mai în grab<ă> și acele50 table ce să socotesc, după <în>delungata vreme de
când nu s-au priimit, că să vor fi isprăvit negreșit. De care cumva împotriva nădejdi<i> nu să
va fi isprăvit din51obicinuita lenevire, să ia măsuri a să isprăvi negreșit, cât mai în grab<ă> și
să le trimiță asemenea la Ocârmuire; carele și să nu aibă vreun fel de neorânduială în
așternerea și <lor și a> adevărur<i>lor52 căci înpotrivă, mai făcându-să vreo zăbavă, va veni
eczecuțiie de la C<institul> Departament Dinlăuntru, a căreia cheltuială și prog<on> va fi pă
seama cel<u>i vinovat.
A<ndrei> P<rejbeanu>2

Fila 79:
Priimit mai 28
No.

Departamentul Pricinilor Dinlăuntru

Ocărmuiria Județului Romanați

Spre complectuirea științelor statisticești trebuință fiind a cunoaște

Departamentul suma morilor ce să află în coprinsul acelui județu, să scrie
Ocârmuirei ca numaidecât să facă catagrafie de câte mori să află pă ale căruia
propietăți anume, pă ce apă, câte roate are fieșcare, de este pă zăgaz sau fără zăgaz
or pă mătcile gârlelor sau pă vase; și în soroc de zece zile negreșit să le trimiți la
Departament, fiind foarte de trebuință.

109
Pentru Șefu Departamentului Ioan Manu
Pentru Șef<ul> Secsi<i>i, sărd<a>r N. Theodorescu2
No. 953
Anul1839 luna mai 22
S<ecsia> 3lea
M<asa> 1ia

Să să facă îndată porunci cătr<e> Suptocârmuitori și Polițiianu a aduna această știință,

fieșcare în coprinsul său, cam pănă în șasă zile și așternând listă deslușire.

Fila 80:

La Supto<cârmuitorii> de plăși și Polițaiu orașul<u>i

De când s-au trimis Dum<ita>le53 porunca de supt No. [...]3 din trecut<u>l
l<ea>t cu cele cinci modeluri de table statisticești, unde să adăsta până acum
săvârșirea acelora, înpotrivă54 nici o știință n-are Ocârmuirea măcar de sporirea
lucrări<i> ce au făcut. Apoi fiindcă C<institul> Departament, acum, prin porunca de
supt No. 875, cere a nu să zăbovi mai mult trimiterea lor, de aceia să pune asupră-ți
cea mai strașnică îndatorire ca să trimiți cât mai în grab<ă> acele table ce să socotesc
că să vor fi săvârșit negreș<i>t după atâta îndelugată vreme. De care cumva însă,
înpotriva nădejdi<i>, nu să vor fi pregătit din obicinuita lenevire, să ei cele mai de
aproape măsuri a le săvârși și a le trimite 55 la Ocârmuire56 în grab<ă>57. Cătr<e>
ace<a>sta vei îngriji58 ca să nu aibi vreun fel de neorânduială59 în așternerea și
adevărul lor căci dintr-ace<a>sta mai mijlocindu-să vreo zăbavă și prin urmare va
veni vreun cinovnic de la C<institul> Departament Dinlăuntru, toată cheltuiala
progonul<ui> aceluia va fi pă seama cel<u>i vinovat.
<1>839 mai 24
No. 3502 Balta
3503 Mijlocul<u>i
3504 Oltul<u>i
3505 Oltețul<u>i
3506 Câmpul
3507 Polițiianului

Fila 81-2:
Priimit iunie 3
No. 2365

Cinstiti<i> Ocârmuiri a județu<lui> Romanaț<i>

Suptocârmuitoru plăș<ii> Bălț<i>

110
 Priimind cu cinste și pă cea de supt No. 3502 <poruncă> și înțelegând cu
pătrundere cele poruncite asupra tablelor statisticești, plecat să răspunde că
măsurătoarea a toate satele și moșiile în coprinsul plăș<ii> au luat sfârșit potrivit cu
coprinderea modelurilor prin ciornele ce sânt a râmânea aici în canțelarie <pen>tru
știința Suptocârmuiri<i>, rămâind acum însă cu numai pă prescrierea acelor doaă
curate care să să triimiță C<institei> Ocârmuiri<i>, asupra cărora să și află
Supocârmuirea în lucrare. După care nădăjduește că îndată ce vor lua săvârșire cu
orândueala cerută, să vor triimite negreșit, făr a să zăbovi mai mult.

Suptocârmuitoru Ioan Miulescu

No. 860
1839 mai 30

Să să dea în cunoștiința celorlalți Suptocâr<uitori> chipul răspunsul<u>i acestuia după care15

urmează a să priimi preacurând statisticile acel<ei> plăși. Așadar fiindcă au fost cu putință
acestuia a o săvârși, nu să înțelege pentru cel ce să va arăta dinpotrivă decât <cu> nesilință,
carea i să60hotărește că i să va înputa cu o neerttată osândă. A<ndrei Prejbeanu>2

Cătr<e> ceilalți Supto<cârmuitori> și Polițaiu oraș<u>l<u>i

La porunca ce s-au trimis și Supto<cârmuitorului> plăși<i> Bălți pent<ru>

pregătirea tablel<o>r statisticești și trimiterea lor la Ocârmuire, răspunde supt No.
860 că au luat sfârșit cu toată ceruta orânduială, rămâind numai a li să face cuvenita
prescriere, după care urmează a să priimi preacurând de la numit<u>l. Așadar,
fiindcă au fost cu putință acestui Suptocârmuitor a o săvârși61, ți să pune înnainte că
nu să62 va15 înțelege pent<ru> ce63 însuți13, de te vei64 arăta înpotrivă, decăt o nesilință,
carea ți să va65 înputa negreșit cu o neertată osândă.
<1>839 mai 5
No. 3842 Mijlo<c>
3843 Oltu
3844 Oltețu
3845 Câmpu
3846 Polițieanu

Fila 83:

La Supto<cârmuitori> de plăși și Polițaiu<lui> orașul<u>i

+ Spre complectarea științel<o>r statisticești trebuință având C<institul>

Departament Dinlăuntru a cunoaște suma morilor ce să află în coprinsul acestui
jud<a>ț, prin porunca de supt No. 953 cere ca numaidecât să să facă catagrafiie de
câte mori să află pă ale căruia proprietăți, anume, pă ce apă, câte roate are fișcare, dă
111
este pă zăgaz sau fără zăgaz, or pă mătcile gârlelor sau pă vase; și în soroc de zece
zile negreșit să să trimiță, fiind foarte dă trebuință. Drept aceia să scriie
D<u>m<ita>le66 ca să aduni această știință din acel coprins, cel mult până în soroc de
zece zile și așternând listă cu deslușirile cerute, să o trimiți la Ocârmuire ca până în
sorocu de zece zile67 să poată așterne și Ocârmuirea pă cea obștească și a o înainta
negreșit C<institu>l<u>i Departament.
<1>839 maiu 31
No. 3664 Balta
3665 Mij<locu>
3666 Oltu
3667 Oltețu
3668 Câmpu
3669 Polițieanu

Fila 84:
Priimit iuniie 5
No. 2398

Cinstitei Ocărmuiri<i> județului Romanați

Polițiia orașului Caracalu

Polițiia, în urmarea poruncii Cinstitei Ocărmuiri cu No. 3669, alcătuind listă

dă suma moril<o>r ce să află în coprinsul acestui oraș, întocmai cu chipul coprins în
numerarisita poruncă, o trimite pă lângă plec<a>tul acesta <raport>.

Polițiianu G<a>v<ril> Dobrescu

No. 94
Anul 1839 iunie 3

Îndată ce va aduce de la toț<i>, să se alcăruiască obșteasca pentru Marea Vornicie.

A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 85-86: catagrafia morilor orașului Caracal.

Fila 87:
Priimit iuniie 8
N. 2472

Cinsti<tei> Ocârmuirii a acestui județi Romanați

Suproc<ârmuitorul> plăși<i> Oltul<u>i

112
 + În urmarea porunci<i> Cinst<itei> Ocârmuiri cu No. 3666, așternând listă de
toate morile aflate în cuprinsul aceștii plăși prin care să deslușește ale lor înprejurări,
iată pă lângă plecatul acesta <raport> să trimite Ocârmuiri<i>.

Suptoc<ârmuitorul> Th<oma> Brătășanu

1839 iunie 6
No. 1176

Îndată să să treacă și aceasta în obșteasca listă cătr<e> Marea Dvorn<icie>.

A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 88: catagrafia morilor plasei Oltu.

Fila 89:
Priimit iuniie 7
No. 24248

Cinsti<tei> Ocârmuiri<i> acestu jud<e>ț Romanați

Suptocârmuirea plăși<i> Mijlocul<u>i

În urma porunci<i> Cinsti<tei> Ocârmuiri supt No. 3665 urmată spre

complectuirea științel<o>r statisticești după a Cinstitului Departament Dinlăuntru a
cunoaște suma moril<o>r ce să află în coprinsul aceștii plăși; după care întocmai a sa
glăsuire așternându-să catagrafiie de toate acelea, prec<u>m zice, să și alătură aici pă
lângă acest plec<a>t <raport> și să aduce Cinsti<tei> Ocârmuiri.

Suptocârmuitor Petr<e> Popesc<u>

No. 2925
Anul 1839 iunie 8

De să va fi adunat după la toate plășile, să să grăbească îndată așternerea obșteștii liste spre a
să trimite C<institei> Mari<i> Dvornicii.
A<ndrei> P<rejbeanu>2
70

Fila 90-1: catagrafia morilor plasei Mijlocu.

Fila 92:
Priimit iunie 9
No. 2481
113
 Cinti<tei> Ocărmuiri<i> acestui jud<e>ț Romanați
Suptocărmuirea plăși<i> Bălți

Luându-se îndeaproape băgare de seamă cele poruncite și prin cea de supt

No. 3664 <poruncă>, plecat să răspunde că suma morilor ce să află într-acest coprins,
măcar că să trec în statisticeștile table ce să lucrează acum de Suptocârmuire, dar
spre îndeplinirea cei<i> de acum porunci alcătuindu-se listă cu deslușirea
trebuincioasă, iată să i trimite Cinsti<tei> Ocărmuiri deodată cu plec<a>t<ul> acesta
<raport>, precum să cere.

Suptocărmuit<o>ru, Ioan Miulescu

No. 933
Anul 1839 iuniie 8

De s-au priimit de la toate <Subocârmuirile> știința aceasta, să se grăbească așternerea

obșteștii list<e> pent<ru> Marea Vornicie. A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 93: catagrafia morilor plasei Balta.

Fila 94:
Priimit iunie 9
No. 2486

C<institei> Ocârmuiri<i> acestui județi Rom<anați>

Suptocârm<uitorul> p<lășii> Oltețu

Prin urmare asemenea coprinderi<i> porunci<i> Cinstitei Ocârmuiri de supt

No. 3667 alcătuindu-să listă de toate morile ce să află în coprinsul aceștii plăși, pă
apa Oltețului, să și aduce pă lângă plecatul acesta <raport> C<institei> Ocârmuiri.

Pent<ru> D<umnealui> <Supt>oc<â>r<muitor> [...]14

No. 2002
1839 iunie 8
S<at> Corbeni

Îndată68 să se treacă și acestea în obșteasca lis<tă> pentru Marea Vornicie.

A<nrei Prejbeanu>2
70

114
Fila 96: catagrafia morilor plasei Oltețu.

Fila 97:
Piimit iunie 20
No. 2653

Cinstiti<i> Ocârmuiri a județ<ului> Romanaț<i>

Suptocârmutoru plăși<i> Bălți

În urmarea cei<i> de al 2lea porunci cu No. 3502 a Cinstiti<i> Ocârmuiri pentru

cererea cu grab<ă> a statisticeltilor table, întrebuințându-să toate mijloacele din
partea Suptocârmuiri<i>, precum s-au arâtat în răspunsul cu No. 860, acum însă
luând săvârșire adunarea unor asemene științe, care trecându-să în table cu numirea
articoalelor coprinse prin instrucții, să și triimit C<institei> Ocârmuiri deodată cu
plecatul acesta, în Np. De 24 îndoit69, încredințate cu iscălliturea și pecetea
Suptocârmuiri<i>.

Suptocârmuitoru Ioan Miulescu

No. 998
1839 iunie 11

De vor fi asemânate70instrucțiilor și izvoadelor, să va popri pănă să se adune și celelalte

[......]43 de la Suptocâmuiri. A<ndrei Prejbeanu>2
70

Fila 98:
Priimit iuniie 16
No. 2598

Cinstitei Ocârmuiri a acestui județi Romanați

Suptocârmuirea plăș<i> Câmpul<u>i

Făcând urmare poruncii Cinstitei Ocârmuiri de supt No. 3668 și săvârșindu-să

catagrafiie de suma morilor ce să află în coprinsul aceștii plăși cu deslușirile
poruncite de locul așăzării lor i numele propiet<a>rilor și forma clădirii, să trimite
alăturată cu acesta la canțelariia Cinstitei Ocârmuiri spre îndeplinirea cererii
Cinstitei Mari Dvornicii la cumplectuirea statisticeștii lucrări.

S<uptocârmuitor> Ioan Lăcusteanu

No. 1144
Anul 1839 iunie 12
115
 Să să grăbească îndată așternerea listi<i> obștești pen<tru> Marea Dvornicie. A<ndrei>
P<rejbeanu>2
70

Fila 99: catagrafia morilor plasei Câmpu.

Fila 100:

Răspuns la Marea Vornicie

În urmarea porunci<i> de supt No. 953, adunându-să știință de toată suma

morilor ce să află în coprinsul acestui județ, trebuincioasă spre complectuirea
științelor statisticești, și închipuindu-să71 catagrafiie cu deslușirile cerute, pă lângă
plecatul acesta <raport> să trimite Cinstitul<u>i Departament după poruncă.
<1>839 iunie 16
Sec<sia> 3lea masa 1iu
[...]43 No. 4124
70

Fila 101:
Priimit iunie 30
No. 2803

Cinst<i>tei Ocârmuiri a acestui jud<e>ț

Polițiia orașului Caracal

Primindu-să la Polițiie cinci forme pentru table statisticești ce s-au trimis pă

lângă porunca Cinsti<tei> Ocârmuiri cu No. 5568 leatu trecut și copiie după a
Cinsti<tului> Departament Dinlăuntru supt No. 1205 soglăsuită pentru adunarea
științel<o>r tablel<o>r statisticești; Polițiia puind în lucrare potrivit cu formele și
instrucțiile prezise și acuma luând săvârșire facerea lor, le trimite Cinsti<tei>
Ocârmuiri pă lângă plecatul acesta <raport>.

Polițiian G<a>v<ril> Dobrescu

No. 113
Anul 1839 iunie 27

Cercetându-s<ă> cu modelurile de va fi asemânată întocmai, să va popri de bună spre urma

luând15 <pe> toate, să vor aduna cele după instrucțiia Marei Vornicii.
Iar de nu va fi întocmai, i să va întoarce pă lângă răspuns, cu cuviincioasele băgări de seamă.
A<ndrei> P<rejbeanu>2
116
 70

Fila 102:

La Supto<cârmuirea> plăși<i> Bălții

Luându-să în băgare de seamă tablele statisticești trimise cu raportul

D<u>m<ita>le72 supt No. 998, să văzu oarecum nu73 potrivit cu formele74 ce ți s-au
trimis cu porunca de supt No. 5563 pent<ru> că titlurile ce sânt scrise la căpătâiu
riglelor în fieșcare tablă nu sânt asemănate cu deslușirile75 prevăzute în sfărșit<u>l
instrucți<i>i cu No. 5 litera F. Drept aceia, și pent<ru> aceasta, și pen<tru> cuvăntul că
nu să văd adeverite76 de15 Suptocârmuire în sfârșit<u>l tablii fieșcăruia sat, să întorc
acele table înnapoi și ți să scriie ca pătrunzându deslușirile prevăzute în acele
înstrucții, să le îndreptezi cu ceruta orânduială și să le trimiți la Ocârmuire cât mai
fără zbavă.
No. 4812 <1>839 iulie 14
70

Fila 103:
Priimit avg<u>st 4
No. 3492

Cinsti<tei> Ocârmuiri<i> acestui jud<e>ți Romanați

Suptocârmuirea plăși<i> Oltețului

Luând săvărșire măsurătoarea moșiilor din coprinsul aceștii plăși precum și

adunarea științel<o>r articoalel<o>r cel<o>rlalte și alcătuindu-să cinci tablele statistice
în No. întreit, supt litera B, C, D, E și F cu urmare întocmai porunci<i> Cinsti<tu>lui
Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru supt No. 1205 ce s-au priimit în copiie pă
lângă porunca Cinsti<tei> Ocărmuiri cu No. 5566 ot trecutu l<ea>t <1>838, și din care
zece să și aduc la Cinsti<ta> Ocărmuire deodată cu plecat<u>l acesta <raport>.

Suptocârmuit<o>r Ioan Jiian<ul>4

No. 2682
Anu 1839 avg<us>t 2
Corbeni

Să să observerisească și, după forme găsindu-să, să să triimiță.

70

Fila 104:
Priimit avg<us>t 6
117
No. 3519
No. 3400

Departament<ul> Trebil<o>r Dinlăuntru

Otcârmuirii județul<u>i Romanați

Deși s-au mai pohtorit Otcârmuirii și prin porunca cu No. 875 ca să grăbiască
săvărșiria tablel<o>r statisticești dar nevăzăndu-să vreo urmare pănă acum iar într-
alt chip lucrarea obșteștii statistici nerăbdănd mai multă prelungire,
Departament<u>l să găsește silit a scriie și acum Otcărmuirii ca, sărguindu-să întru
săvărșire<a> pomeniteilor table statisticești, să le și trimiță la Departament căt mai
fără zăbavă, fără de a aștepta a i să mai scriie și altă dată pentru aceast<a>.

Pent<ru> șef<ul> Departamentul<u>i, Ioan Manu

Șef<ul> Sexi<ii>, Ioanidis2

Răspuns că Ocârmuirea stăruește cu de-adinsul asupra pregătirilor și să s<ă> facă zorire

cel<o>r de la carei nu să vor fi priimit, a le trimite fără mai multă întărziere.

Fila 105:

La Cinstitul Departament Dinlăuntru, Secsiia 3lea

Înțelegând77 Ocârmuirea porunca Cinstitului Departament cu N. 1566

atingătoare de pregătirea și trimiterea cât mai în grab<ă> a tablelor statisticești, cu
plecăciune78 răspunde că după stăruirea ce cu denadinsul să face asupra pregătirii
lor, să nădăjduește că preacurând vor luoa săvărșire, cănd de loc să vor și triimite
Cinstitul<u>i Departament.
1839 avg<us>t 7
No. 5527

La Suptocârmuit<o>rii Bălții, Mijlocului, Oltul<u>i și Cămpul<u>i

Fiindcă Ocârmuirea priimind acum porunca Cinstitul<u>i Departament

Dinlăuntru cu No. 1566 prin care cere cu mare zorire trimiterea 79 tablelor statisticești
și pentru că de la acea plasă, după atăte porunci ce ți s-au trimis, nu s-au mai văzut
încă venite; Ocârmuirea și acum, în cea din urmă dată, îți poruncește cu strășniciie ca
prin cea mai cu dinadinsul sărguință săvărșindu-le lucrarea lor, să le trimiți fără mai
multă întărziere.
183980 avg<us>t 9
No. 5566 Balta
5567 Mijlocu
5568 Oltu
118
 5569 Cămpu

Fila 106:
Priimit avg<us>t 10
No. 3622

Cinsti<t>ii Ocârmuiri a acestui jud<e>ț Rom<a>naț<i>

Suptocârmuirea plășii Mijlocului

Luând săvărșire tablele statisticești după formele ce s-au priimit pă lângă

porunca Cinstitei Ocărmuiri cu No. 5564 <a> anului încetat 1838, în dosul copi<i>i
după a Cinstitului Departament supt No. 1205; să aduc Cinsti<t>ii Ocârmuiri pă
lângă plecatul acesta <raport>.

Suptocâr<muitor> Petr<e> Popesc<u>4

No. 3528
1839 avg<us>t 9

Observarisindu-să, de să vor găsi potrivit cu formele și instrucțiile ce i s-au dat, să să

priimească.
70

Fila 107:
Priimit avg<us>t 23
No. 3832

Cinstitei Ocârmuiri a județu<lui> Romanaț<i>

Suptocârmuitoru plăș<ii> Bălț<i>

Tablele statisticești întoarse cu porunca C<institei> Ocârmuiri supt No. 4812

pentru oarecare nepotrivire ce s-ar fi găsit la dânsele cu formele priimite aici; în
urma câriea, după sirguința ce în tot chipul au întrebuințat Suptocârmuirea asupra
lucrări<i> lor, acum deodată cu priimirea porunci<i> de supt No. 5566 aflându-să gata
îndreptate cu ceruta orândueală și adăogite în sfârșitul fieșcăruiea de Suptocârmuire
cu iscălitura și punerea pecetii; iată să triimit pă lângă plecatul acesta <raport>.

Suptocârmuitoru Ioan Miulescu4

No. 1438
1839 avg<us>t 17

Observerisindu-să, de să vor găsi alcătuite după forme, să să priimească.

119
 70

Fila 108:

La Suptocârmuitorii plășilor Oltul și Câmpul

De la toat<e> celelalte81 Suptocârmuiri15 s-au priimit la Ocârmuire tablele

statisticești, numai de la82 aceia nu s-au văzut, nu numai vreo ispravă dar nici știință
de sporirea lucrări<i>. Și ca să nu ajungă83 vremea15 ce să cere aceste table de cătr<e>
Cinsti<tul> Departament Dinlăuntru prin într-adins cinovnic, după o atâta întărziere
mijlocind, Ocârmuirea și acum, pentru cea din urmă dată, scriie acei<i>
Suptocârmuiri ca să stăruiască cu tot dinadinsul la 84 desăvărșirea85 asemănat
instrucțiilor și poruncil<o>r atingătoare de dânsele și în soroc de cinci zile după
priimirea aceștiia să le trimiți negreșit, căci mai văzănd întârziere, va fi silită
Ocârmuirea15 a lua măsuri.
<1>839 avg<us>t 21
no. 5848 Oltu
5849 Câmpu

Fila 109:
Priimit avg<ust> 24
No. 3878

Cinsti<tei> Ocârmuiri a acestui jud<e>ț Romanaț<i>

Suptocârmuit<o>r<ul> plăș<ii> Oltul<u>i

Priimind porunca Cinsti<tei> Ocârmuiri cu No. 5848, am văzut cele coprinse,

prin care să cere ca în soroc dă cinci zile să să trimiță negreșit tablele statisticeștii; la
care spre răspuns plec<a>t fac cunosc<u>t că cu cea de al doilea icspidițiie, acum, luni
ce vine, să vor trimite negreșit.

Suptocârmuit<o>ru Th<oma> Brătășanu4

1839 avg<us>t 24
No. 1653
La delă.
70

Fila 110:
Priimit avg<us>t 27
No. 3937
No. 3436

120
 Departamentul Dinlăuntr<u>
Ocârmuiri<i> județului Romanați

După nenumărate porunci slobozite către acea Ocârmuire pentru grabnica

săvărșire a statistici<i>, cerută din nou, văzându-să dinu parte-i adâncă tăcere iar
după altu chipu mărimia aceștii înprejurări ce să cere cu stăruire din partea Înaltei
Stăpâniri a să îndeplini fără zăbavă, nemaipuând suferi câtuși de puțin mai multă
prelungire, Departamentu envitarisește cea mai de aproape loare aminte a
Otcârmuiri<i> întru a să sili cu totu denadinsul pentru strașniciria
Suptocârmuitoril<o>r de a îndeplini aciastă însărcinare câtu mai fără zăbavă, fiind
cerută cu mare grabă, și în sorocu cel mult de o lună de zile să pune înaintia
Ocârmuiri<i> a să sili ca să trimiță negreșit la Departament, căci la dinînpotrivă, va fi
Ocâmuirea zorită prin întradins cinovnci cu plată de progon și cheltuială pă seama
sa.

Pentr<u> Șeful Departamentul<u>i Ioan Manu

Șef<u>l Sex<iei> Ioanidis2
No. 1712
Secț<ia> 3lea mas<a> 1iu avg<us>t 25
Anul 1839 avgust [...]3
No. [...]3
Stăruire dându-să a să trimite căt mai curănd.
70

Fila 111:

Priimit avg<us>t 28
No. 3953

Cinsti<tei> Ocârmuiri a acestui jud<e>ț Rom<a>naț<i>

Suptoc<ârmuirea> o<lășii> Oltului

+ Cu toate că prin raportu de supt No. 1653 s-au făc<u>t cunosc<u>t Cinsti<tei>
Ocârmuiri cu cu cea de al 2lea icspidițiie, adecă astăz<i>, lunii, să vor trimite tablele
statisticeștii, dar fiindcă s-au întămplat oareșcare înprejurare, rămasără de nu să
trimiseră pănă să să prescriie. Și săvărșindu-să fără zăbav<ă> să vor trimite. Iar spre
știința Cinsti<tei> Ocârmuiri cu plecatul acesta fac cunosc<u>t.

Suptoc<ârmuitor> Th<oma> Brătășanu4

1839 avg<us>t 28
No. 1681
La delă.
121
 70

Fila 112:

La Suptocârmuitorul Oltului și Câmpului

După nenumăratele porunci ce ți s-au triimis pentru grabnica săvărșire a

statistici<i>, cerând din nou <și> nevăzându-să urmare numai din parte-ți cu a o
triimite, și Ocârmuirea priimind și acum porunca Cinstitului Departament
Dinlăuntru cu No. 171286 cu coprindere87 că cerută fiind de Înalta Stăpănire,
necontenit15 să i să trimiță88 fără mai multă zăbavă, că la dinpotrivă89, o va sili prin
cinovnic cu plată de progon și cheltuială pă sama sa. Drept aceia Ocârmuirea 90, cel ce
totauna ș-au făcut a sa datoriia, și acum, în cea din urmă dată 91 puindu-ți înnainte92
prezisele de mai sus, îți poruncește cu străniciie a face urmare întocmai pentru
gătirea și triimiterea ei căt mai în grab<ă>93, căci amănănd și viind cinovnic ce
hotăraște, însuși vei fi supus a-i plăti a sa cheltuială.94
1839 avg<us>t 29
no. 6091 Oltul
6092 Câmpul

Fila 113:

La al Câmpul<u>i

Cu mirare vede Ocârmuirea câ numai de la cea plasă nu s-au priimit tablele

noi<i> statistici, în vreme ce au <s>lobozite-ți porunci pentru a lor trimitere. De aceia
și acum, în cea din urmă dată ți să poruncește cu strășniciie ca fără cea mai puțină
zăbavă să le trimiți negreșit, ca să poată și Ocârmuirea a le triimite 95 cu celelalte la
Cinstitul Deoartament Dinlăuntru ce le cere mare pripă96 cu97 viitoarea ecspedițiie.98
1839 sept<e>vr<ie> 5
No. 6295

Fila 114:
Priimit sept<e>vr<ie> 8
No. 4176

Cinti<tei> Ocârmuirii acestui județi Romanați

Suptocârmuitoru plăși<i> Oltul<u>i

Luând săvărșire așternerea tablelor statisticești cu No. 1iu, 2, 3, 4 și 5 dă supt

litera Be, Ce, De, Ee și Fe, adică în zece bucăți, pent<ru> câte una făcându-să dooă,
iată pă lângă plecatul acesta <raport> să triimisără la Cinsti<t>a Ocârmuire.

122
Pent<ru> D<umnealui> Suptocârmuitor, ajut<o>ri, [...]14 Amzulescu4

No. 1902
Anu 1839 sept<e>vr<ie> 7

Cercetându-să, de vor fi după povățuirea formel<o>r, să s<ă> priimească ca să să înnainteze la

Cinst<itul> Departament Dinlăuntru.
70

Fila 115:
Priimit sept<e>vr<ie> 11
No. 4235

Cinsti<tei> Otcârmuiri a acestui județi Romanați

Suptocârmuirea plăș<ii> Câmpul<u>i

Tablele statisticeștii de scrierea după cinci modeluri ce s-au priimit pă lângă

porunca Cinsti<tei> Mari Dvornicii de la Cinsti<ta> Otcârmuire în copie supt No. 5567
din l<ea>t trec<u>t săvârșindu-să numitele table pă întinderea moșiilor dintr-acest
cuprins al plăș<ii> și cu articolele aflate pă dânsele după înțălegerea ecstrucțiilor și a
modeluril<o>r, să triimisără la canțelariia Cinsti<tei> Otcârmuiri în număr îndoit,
adecă cinci pentru secțiia statisticească de la Cinsti<ta> Mare Dvorniciie și cinci
pentru canțelariia Cinsti<tei> Otcârmuiri, prec<u>m să poruncește.

Ioan Lăcusteanu4

No. 1870
Anul 1839 sept<e>vr<ie> 10

De vor fi alcătuite după povața formel<o>r, să să priimească și să să trimiță la cinst<itul>

Departament Dinlăuntru înpreună cu ale cel<o>rlalte plăși ce sănt venite.
70

Fila 116:

Raport cătr<e> Cinstit<u>l Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru

Secsiia 3l<ea> Masa 1iu

După neprecurmata stăruire întreprinsă din partea aceștii Ocârmuiri asupra

Suptocârmuitoril<o>r de plăși și Polițaiu oraș<u>l<u>i, luând acum sfârșit lucrarea
tablelor statisticești potrivit cu dispozițiile descrise în modelurile și instrucțiile
trimise pă lângă porunca de supt No. 1205 l<ea>t trecut; să trimit Cinstitul<u>i
Departament pă lângă acest plecat raport, legate în deosebitul pachet, câte cinci
123
bucăți, de fieșicare plasă, iar peste tot treizeci și cu cele pent<ru> orașu Caracalu. De a
cărora priimire este rugat a înpărtăși pă Oârmuire cu cinstit răspuns.
<1>839 sept<e>vr<ie> 15
No. 6523
70

Fila 117:
Priimit sept<e>vr<ie> 20
No. 4378
3481

Departament<ul> Pricinil<o>r Dinlăuntru

Otcărmuiri<i> județul<u>i Romanați

Tablele statisticești triimise cu răport<ul> de supt No. 6523 priimindu-să la

Departament, s-au și dat în cercetare ca să să vază de sănt asemănate cu modelurile
trimise. Și spre știință să face cunosc<u>t.

Pent<ru> Șef<ul> Departamentul<u>i, Ioan Manu

Șef<u>l Sex<iei>, Ioanidis.
Anul 1839
Luna sept<e>vr<ie> 18
No. 1839
Secsiia IIIlea
Masa 1iu
La delă.
I<ancu> B<ibescu>2
70

SJAN OT,Ocârmuirea Județului Romanați, 108/183

1
Ante: „N. 55 al Arhivei, No 6038; No 5033”, barat.
2 Semnături autografe.

3
Loc alb în text.
4 Semnătură autografă.

5 Adăugat de altă mână.

6 Post: scurt fragment ilizibil, barat.

7 Lecțiune incertă.

8 „cu care”: ad. Interlinear, urmat de un scurt fragment ilizibil, barat.

9 Rupt.

10 „Polițiianu” adăugat de altă mână.

11 Post: „la mai toa<te>”, barat.

124
12
Adăugat ulterior rezoluției inițiale.
13
Ad. Marginal.
14
Indescifrabi.
15
Ad. Interlinear.
16
Post: „Ocărmuirea”, barat.
17
„măcar că este o lucrare cam întinsă”.
18
Scris „înnnaintează”.
19
Post: „că va fi”, barat.
20
Post: „a luoa săvărșire pănă la sfărșit<u>l următoari<i> luni negreșit”, barat.
21
„a să isprăvi și a să trimite la Ocărmuire negreșit pănă la 25 ale următoarei luni,
căci într-alt chip să vor lua măsuri pentru întărziere”: ad. Interlinear, de altă mână.
22 Post: „canțelariia Ocârmuiri<i>”, barat.

23
Post: „săvărșirea”, barat.
24 Post: „ca pănă la sorocul ce ți s-au arătat să”, barat.

25 Post: „să să tr<imiță>”, barat.

26 Ad. Interlinear.

27 Post: „iar au trii<mis>”, barat.

28 Post: „1269”, barat.

29 Scurt fragment ilizibil, barat.

30 Se referă la comisia Catagrafiei Obștești de periodul al doilea, care a alcătuit

Catagrafia Obștească (recensământul fiscal) tot în iarna lui 1837.

31 Se referă la Catarafia Obștească <recensământul fiscal> de primul period, adică din

1831.
32 Scris „întrupeaază”.

33 Adăugat în josul feței acestei file <rezoluția a fost dată pe verso>.

34 Post: „trimisă pă lângă raportu cu No.”, barat.

35 Post: „spre a te depărta din post”, barat.

36 Lecțiune incertă.

37 „fieș-”: ad. Interlinear.

38 Post: „însă”, barat.

39 Post: semn ilizibil, adăugat interlinear și barat.

40 „Iar de priimire să roagă Otcârmuirea plecat a avea c<instit> răspuns”: Alea manu.

41 Ilizibil.

42
„al Trebilor”: ad. Interlinear.
43 Post: „celor”, barat.

44 Scris „întoccmi”.

45 Post: „tuată suma sforilor ce va eși”

46 Prescurtat „Dmnle”.

47 „și ia”: ad. Interlinear.

48 Post: „alcătuind”, barat.

49 Post: „<1>839 martie>”.

50 Post: „modele de”, barat.

125
51
Post: „vreo lenevire”, barat.
52
Post: „că va rămânea supt neertată învinovățire”.
53
Prescurtat „Dmnle”.
54
Pos: „nu numai”, barat.
55
Post: „<...> la Ocârmuire”, barat.
56
„la Ocârmuire”, ad. Interlinear.
57
Post: „vei îngriji”, barat.
58
„vei îngriji”: ad. Interlinear.
59
Post: „și ad<ăstând>”, barat.
60
Post: „face”, barat.
61 Post: „nu”, barat.

62 Post: semn ilizibil și barat.

63
Suprascris peste un scurt fragmant ilizibil și barat.
64 „de te vei”: suprascris peste un fragment ilizibil.

65 Post, ad. Interlinear; semn ilizibil, barat.

66 Prescurtat „Dmnle”.

67 Post: semn ilizibil, barat.

68 Ante: „la delă”, barat.

69 „în No. De 24 îndoit”: ad. Interlinear.

70 Post: „cu”, barat.

71 Post: „alăturatele aci”, barat.

72 Prescurtat „Dmnule”.

73 Post: „asemănate”, barat.

74 Post: „ce ți; și instrucțiile trimise”, barat.

75 Post: „în instrucții<le> cu No. 5”, barat.

76 Post: „de”, barat.

77 Ad. Interlinear; Ante: „cu plecăciune priimind”, barat.

78 Post: „<...> cinste”, barat.

79 Post: „fără cătuși de pu<țină>”, barat.

80 Ante: „no. 5527”, barat.

81 Post: „plăși”, barat,

82 Post: „plasa”, barat.

83 Post: „lucru”, barat.

84
Suprascris peste un scurt fragment ilizibil.
85 Post: „potrivit cu”, barat.

86 Post: „că cerută și cu strașnică îndatorire”, barat.

87 „cu coprindere”: ad. Interlinear.

88 Post: „căt mai”, barat.

89 Post: „va fi trimis cinovnic”, barat.

90 Post: „pe”, barat.

91 Post: „straș<nic>”, barat.

92 Post: „cele”, barat.

126
93
Post: „fă<ră>”. Barat.
94
Post: scurt fragment ilizibil, barat.
95
Post: „pă cele”, barat.
96
„cu mare pripă”: ad. Interlinear.
97
Suprascris peste „prin”.
98
Post: „înc<ă> fiind”, barat.
99. Alea manu.

127
 Dosarul 2. Corespondența Subocârmuirii Marginea de Jos, jud. Slam-
Râmnic

15 nov. 1838 – 6 sept. 1839. Subocârmuirea Marginea de Jos, jud. Slam-Râmnic.

Corespondență cu Ocârmuirea Slam-Râmnic privitoare la recenzarea moșiilor
(1838-1839).
Dosarul conține două tipuri de documente: corespondență administrativă și
printre puținele formulare de moșii păstrate și identificate ca parte a cercetării
noastre. Mai jos publicăm transcrierea a întregii coresponsențe administrative din
acest dosar, formularele de moșii fiind pregătite pentru publicare ca set de date.

Foaia de titlu a delei:

Al Arhivii No. 527

- - 481
Plasa Margini<i> de Jos din jud<e>ț<ul> Slam-Râmnic
Anul 1838 noemvr<ie> 15
[...]1

Fila 1:
priimit noemv<rie> 15 <1>838
În<tâiu>
No. 5744

Ocărmuirea Jud<e>ț<u>lui Slam-Râmnic

D<umnea>lui Suptoc<ăr>muit<o>r<ului> plăși<i>
Mărginii de Jos

Atăt din dos scoasa copiie după cea cu N. 1260 porunca Cinsti<tei> Mari<i>
Vornicii căt și din alăturatele pă lăngă dănsa cinci forme de table statisticești supt
litera B – No. 1; C: No. 2; D – No. 3; E – No.4 și F – No. 5, luăndu mai pe larg
înțelegere de cele coprinse înr-ănsele, ești poruncit ca să intri în lucrare ce cea mai
mare bărbăție și povățuindu-te și din instrucțiile fieșcăruia model, să îngrijești mai
de aproape și mai cu dinadinsul a fi asemănate forme și întocmai ființa adevărului;
pă care să le trimiți la Ocărmuire căt să va putea în mai scurtă vreme. Iar acum de
priimire și urmare întocmai să așteaptă răspunsul D<u>mitale.
<1>838 noemv<rie> 12
Ocărmuit<o>r Ion Prijbianu
Secr<etar> Borănesc<u>2

No. 10385

128
Filele 2-17: Circulara Departamentului prin care se ordonă recenzarea moșiilor (a
se vedea Dos. 3, fila 2) și instrucțiunile de completare a formularelor (a se vedea
Dos. 3, filele 9-10, 12, 14, 16 și 18), însoțite de modelele de formulare (a se vedea
Anexa B).

Fila 18:

Cătr<e> Cinsti<ta> Ocărmuire

<1>838 noevr<ie> 16 No. 1402

Cinci forme de table statisticeștii alăturate pă lăngă porunca Cinsi<tei>

Ocărmuiri cu No. 10385, în doo copii, după porunca Cinsi<tei> Mari<i> Vornicii No.
1260, priimindu-să aici, să va pune în lucrare potrivit ectsruți<i>i fieșcăriie model. Iar
acum să răspunde plec<a>t.

Fila 19:

No. 5743; priimit noevr<ie> 15 <1>838

Ocărmuirea jud<e>ț<ului> Slam-Râmnic

D<umnealui> Suptocă<r>m<uitorului> plăși<i> Margini<i> de Jos3

Asemănat coprinderi<i> porunci<i> Cinsti<tei> Mari<i> Vornicii No. 1472, să

face deslușire D<umita>le că, în locurile ce să coprind a să măsura cu pasul după
modelurile de table statisticești ce ți s-au trimis cu deosebită poruncă No. 103854 pă
lăngă copiia porunci<i> Cinst<itei> Mari<i> Vornicii No. 1260, să faci măsurătoare cu
șfoară măsurată pă o cătățime de stănjeni, căci <prin> acest mijloc să poate găsi mai
aproape de adevăr înființata cătățime a întinderi<i> fieșcăruia obiect supus unii
asemenea măsurători, priicum să însemnează în arătatele modeluri.
<1>838 no<e>vr<ie> 12
Ocărmuitor Ioan Prijbianu

Secr<etar> Borănescu2
No. 10393

Fila 20:

No. 185; priimit ghenar<ie> 19 <1>839

Ocărmuirea J<udețului> Slam-Râmnic

D<umnea>lui Suptocărm<uitorului> plășii Marginea de Jos5

129
 Asemenea coprinderi<i> porunci<i> Cinsti<tei> Mar<ii> Vornicii cu No. 55 să
pune în datorirea D<umitale> ca sfoara cu care ești poruncit a măsura locurile ce sănt
a să însemna în tabla statisticească, să o faci de doozeci stănjeni de ai lui Șărban Vodă
ș<i> să îndreptezi trăsura totdeauna pă liniie dreaptă, arătănd în tablă încotro merge
liniia, adică spre Răsărit, spre Apus, spre Mează-Noapte, spre Mează-Zi sau între
vreunile dintre aceast<ea>. Ș<i> de urmare să raportuești.
<1>839 ghen<a>r<ie> 18
Ocărmuitor Ioan Prijbianu6
No. 502

Fila 21:

No. 1719 priimită maiu 21 <1>839

Ocărm<uirea> jud<e>ț<u>lui Slam-Rămn<i>c

D<umnealui> Suptocărm<ui>torul<u>i plășii Marginea de Jos

Pent<ru> că Cinsti<ta> Mare Vorniciie prin porunca cu No. 863 cere de la

Ocărm<ui>re trimiterea tablelor statisticești ce încă din anul <1>838 ai fost îndatorat a
se face, asemănat cu cele cinci modeluri ce ți s-au trimis, ți să poruncește fără mai
multă întărziere să grăbești trimiterea pomenitel<o>r table la Ocărm<uire>, și care să
nădăjduește că, după silința ce negreșit urmează să fi întrebuințat în îndelungata
vreme ce au trec<u>t, le vei fi avănd pregătite.
<1>839 maiu 17
Pent<ru> D<umnealui> Ocărmuit<o>r secr<etar> Borănescu 6

No. 4193

Fila 22:

Cătr<e> Cinsita Ocărmuire

1839 maiu 24 No. 476

Cu părlejul începeri<i> statisticeștilor lucrări, cu deslușirile prescrise în

triimisele modeluri, am întămpinat înprejurările de mai jos, însă:
1iu: urmează după neapărată trebuință a să înfățoșa în fața locului chiar
D<umnea>lor propietari cu documenturile ce vor fi avănd, doveditoare de dreptul cu
care stăpănește fieșicare partea sa de moșiie, precum și a da alte lămuriri cerute a să
trece în rigle și care nu să pot dovedi prin alte mijloace, fiindcă unile din moșii să
află în prigoniri, fără a avia nici semne7 firești, nici pietre hotară; și alte fără sate, ci
numai niște cămpii cu tot<u>l pustii. Iar propietari<i> de la care pot a să luoa cele mai
adevărate științe pentru asemenea înprjurări și multe altele, nu numai că nu să află
șăzăt<o>ri în coprinsul aceștii plăși dar însă mulți și prin alte județ<e>, depărtate.

130
 2lea: firia aceștii lucrări, deși să atinge de meșteșugu<ul> inginărescu i de
hotarnicii, însă să va putea duce la îndeplinire avănd ș<i> și alte ajutoare8 prin
boerinași de neam, ca cu ac<e>ia să pociu săvărși lucrările cuvenite în arătatul
art<icol>, mai cu grăbire, i lucraria canțelari<i>i, care necontenit urmează și nu să
poate zăticni.
3lea: trăsura uniia moșii prin cinci laturi, deși sănt îndatorat a o face singur,
prin măsurăto<a>ria unii șfori de dooăzeci stănjăni, însă de să va găsi de cuviință
acea înprejurare, să să triacă după știința ce să va lua din sineturile înfățoșate de
D<umnea>lor propietari9, fiindcă cu chipul dintăiu să poate socoti întărzieria ce 10
urmiază a fi, căci nici chear un me11-șter hotarnic cu inginerul său nu poate săvărși în
curs de un an atătea hotărnicii12.
Aceste înprejurări supuindu plec<a>t la cunoștința Cinti<tei> Ocărmuiri, este
rugată cu supunere a face cea după cuviință punere la cale.

Fila 24:

No. 2266 priimit iunie 25 <1>839

Ocărmuiria jud<e>ț<u>lui Slam-Rămnic

D<umnea>lui suptocăr<muitorului> Mărginii de Jos13

După raportul Suptocăr<muirii> Margini<i> de Sus cu No. [...]14, Ocăr<muirea>

cerănd dezlegaria Cinst<itei> Mari<i> Vor<nicii> pentru neînțelegerea propietaril<o>r
cu daria ducumenturil<o>r pe la Supt<ocârmuitori> spre cunoștința hotarelor
moșiilor și înlesniria lucrări<i> statistici<i>; au luoat răspuns cu No. 1254 potrivit
căriia ți să poruncește ca la întămplare de a <în>timpena i D<u>mn<eata> asemenia
înpiedicări din partia proprietaril<o>r la lucraria statistici<i>, apoi vei face
măsurătoare prin trăsuri, potrivit cu poruncile ce-ți sănt date într-această pricină și te
silește a luoa săvărșire căt mai în grab<ă>.
<1>839 iunie 24
Pentru D<umnealui> Ocăr<muitor> secr<etar> Borănescu 6

No. 5489

Fila 25:

No. 2941, priimit avgust 11 <1>839

Ocărmuirea J<udețului> Slam-Rămnic

D<umnealui> Suptocărm<uitorului> plăși<i> Mar<ginea> de Jos

Și după cea de acum poruncă a Cinst<itei> Mari<i> Vornicii supt No. 1553 să
poruncște strașnic D<umita>le să grăbești trimiterea tablel<o>r statisticești, fiindcă

131
lucrarea Obșteștii Statistici nerăbdând mai multă zăbavă, D<umita>le ți să va trimite
la dinînpotrivă cinovnic cu cheltuială de la însuți15.
<1>839 avg<us>t 9
Ocărmuitor Ioan Prijbianu 6

No. 7150

Fila 26:

No. 3314 priimit sept<e>vr<ie> 3 <1>839

Ocârmuirea J<udețului> Slam-R<ă>m<ni>cu

D<umnealui> Suptocărm<uitorului> de plasa Mar<ginea> de Jos16

Asupra săvărșiri<i> lucrări<i> tablelor statisticești, local<ni>ca Ocărm<uire>

prin nenumărate porunci au pus îndatorire D<umita>le ca să grăbești trimiterea lor la
acea<stă> Ocărmuire; dar pent<ru> că pănă acum nu s-au văzut iar Cinst<ita> Mare
Vorniciie prin porunca cu N. 1700 hotărește Ocărmuiri<i> ca de nu se va trimite în
soroc de o lună, va porni mumbașir asupra Ocărm<u>ri<i> cu plată de progon și
cheltuială. Prin acea<sta> du pă urmă înplinindu-și <Ocârmuirea> datoriia, strașnic îți
poruncește ca în soroc de dooăzeci și cinci zile negreșit să trimiți la Ocârm<uire>, ca
la dinînpotrivă întămplăndu-să <să> viie cinovnicu cu hotărăre<a> Agiii ca toată
cheltuiala și plata progo<nu>l<u>i D<umneata> o vei răspunde, ca un<ul>
neînțelegător poruncilor Înaltei Stăpăniri.
<1>839 sept<e>v<rie> 2
Ocârm<uitorul> j<udețului Ioan Prijbianu 6

No. 7847

Fila 27:

Cinti<tei> Ocărmuiri<i> acestui jud<e>ț Slam-Rămnic

Suptocărmuir<ea> plăși<i> Margini<i> de Jos

Luoănd săvărșire prescrieria tablel<o>r statisticeștii asemănatu triimisel<o>r

cinci modeluri pă lăngă porunca Cinsti<tei> Ocărmuiri No. 10385 din 12 noevriie
al<e> încetatului l<eat> <1>838 în dosul copi<i>i porunci<i> Cinstitului Departamentu
al Trebilor Dinlăuntru No. 1260 din 10 oc<to>vr<ie> a acel<u>i an, să înnaintează cu
ace<a>sta plec<a>t Cinsti<tei> Ocărmuiri în no. doozeci17 pentru fiiecare felurime căte
dooă, precum sănt îndatorat; cu deslușire că numai în tabla supt No. 1 s-au trec<u>t
toate moșiile în coprinsul aceștii plăși iar în celelante table s-au trec<u>t numai acele
moșii carele au avut căte o înprejurare din cele cerute în riglele modelurilor. Eu însă
și la aceste din urmă table am păzit de s-au trec<u>t răndul moșiilor care au fost de
trebuința, tot după așăzareia18 moșiilor în cea cu19 No. 1; precum aseminea să supuie
plec<a>t la cunoștiință și despre unile din rigle ce să văd nescrise, că acelea au rămas
132
din pricina neființi<i> înprejurăril<o>r cerute acolo. Iar de priimirea20 mă rog cu
supunere a avea cinst<it> răspuns.
<1>839 sept<e>vr<ie> 6
No. 962

Filele: 28-60: Formularele de moșii ale plasei Marginea de Jos (jud. Slam-Râmnic).

SJAN BZ, Pretura Plasei Măicănești (Subocârmuirea Plasei Marginea de Jos), 45(41)/1838

1
Ilizibil, urma lăsată de cerneală este aproape total estompată.
2 Semnături autografe.

3 Inițial scris „Râmnicu de Sus” apoi suprascris.

4
Ad. Alea manu
5 „Marginea de Jos” adăugat de altă mână.

6 Semnătură autografă.

7 Ad. Interlinear; Post: „hotarnicii”, barat.

8 Post: „și alte ajuto<a>re”, barat.

9 Post: „car<e>”, barat.

10 Post: „<...> să să”, barat.

11 „căci nici chear un me”: ad. ulterior.

12 „-șter hotarnic cu inginerul său nu poate săvărși în curs de un an atătea hotărnicii”:

fragment adăugat în josulcorpului principal de text <după sfârșitul paragrafului>;

includerea acestui fragment în paragraf e marcată printr-un semn, atât în paragraf,
cât și la începutul acestui fragment. Semnul poate fi descris ca un „+” circumscris
unui cerc..
13 „Mărginii de Jos” adăugat de altă mână.

14 Loc alb în text.

15 Scris „însuțiți”.

16 „Mar<ginea> de Jos” adăugat de altă mână.

17 Post: „îndoitu”, barat.

18 Post: „satelor!, barat.

19 Repetat.

20 Post: „tablelor”, barat.

133
 Dosarul 3. Corespondența Subocârmuirii Ogrăzeni, jud. Vlașca

17 dec. 1838 – 18 mar. 1840. Subocârmuirea Ogrăzeni, jud. Vlașca. Corespondență

cu Ocârmuirea Vlașca, aleșii satelor din plasa respectivă și cu logofătul Ștefan
Hârsescu despre lucrările de recenzare din anii 1838-1840.
Dosarul conține două tipuri de documente: corespondență administrativă și
printre puținele formulare de moșii păstrate și identificate ca parte a cercetării
noastre. Mai jos publicăm transcrierea a întregii corespondențe administrative din
acest dosar, formularele de moșii fiind pregătite pentru publicare ca set de date.

Foaia de titlu a delei:

Plasa Ogrezenil<o>r jud<e>ț Vlașca

No.1 63
Anul 1838 Dech<e>mv<rie> 17
Delă
Pent<ru> al doilea statisticească tablă, cu măsurătoarea surfeț<i>i pămîntul<u>i dintr-
această plasă.

Al <a>rhivii No 3572; 27052

Fila 1:

No 1610
Ocârmuir<ea> dă Vlașca
Suptocârmuirii dă Ogrăzenil<o>r

Din coprinderea celei din dos copie dă poruncă a Cin<stitu>l<u>i Departament

Dinlăuntru cu No 1265, luând acea Suptocârmuire cuviincioasa îndestulare de cele
ce să coprind, tot într-o vreme i să alătură aci și alăturatele cinci modeluri dă table
statisticești supt Litera 2 {corect: B} – No 1iu; C – No 2; D – No 3; E – No 4; și Ф – No
5; având fieșcare însoțită câte o instrucție dăslușito<a>re <de> articolele însemnate,
toate în urmare să să îndeletnicea<scă>3 prin sfătuirile ce buna cuviință cere întru
desccoperirea adevăr<a>tei ființi. Și alcătuind pomenitelor table întocmai, în No.
într<eit> -sa4 fără decât de doă dintr-aceste iar rândul celălalt îl va păstra în
canțelariea sa. Acum însă din priimire și urmare va va întoarce.

Ocârmuitor Nae Hiotu

1838 Dechemvr<ie> 7
No 6343

134
 Secretari Ion<escu>5
Să să răspunză că triimisele 5 model<u>ri cu instrucțiile s-au primit.
D<e>ch<em>v<rie> 7

Fila 2:

Departament<ul> Pricinilor Dinlăuntru

Ocârmu<uirii> județul<u>i Vlașca

Din cea dintâiu tablă statisticească de supt Litera A ce s-au alcătuit la acel
județ întru îndeplinirea poruncii de supt No. 1527 din trecutul an 1837, nu puțină
deprindere vor fi luat Suptocârmuirile acel<u>i județ și Poliția orașului. Apoi, fiindcă
numai cu aceea nu să închee toate științele de obște ale statisticeștii și ființarea ei
urmează a lua sfărșit întru toată întinderea articolilor atingătoare de dânsa, de
acceea, Depart<amentul> pășind întru îndeplinirea art. 151 din Regulamentul
Organic, iată pă lângă aceasta nu lipsește a trimite aceí Ocârm<uiri> și <a>lăturatele
cinci modeluri de table statisticești supt Litera 2 – No 1iu; C – No 2; D – No 3; E – No
4; și Ф – No 5; fieșcare însoțită cu câte o instrucție deslușitoare la toate articolile
însemnate în fieșcare riglă și să scrie ca, scoțând copii potrivit cu numărul plășilor
acel<u>i județ după toate aceste table cu osibitele lor instrucții, să le trimiță pe la
fieșcare Suptocârmuire ca să înscrie într-ânsile științele cerute prin articolile
însemnate în rigla fieșcăria tablă. Și spre a nu urma ce<a> mai mică abatere sau să
socotească vro nedomerire întru această lucrare, să vor desluși mai pă larg din
osibitele instrucții ale acestor table. Și fiindcă pentru unu sat poate să urmeze
trebuința a să face câte mai multe table de fieșcare număr, de acea fieșcare6 tablă a
unui număr ce să vor întocmi pentru unu sat, să vor însemna cu numerație pă
fieșcare filă, iar la tabla cea din urmă a satului să va iscăli Suptocârmuitorul,
urmându-să asemenea la toate felurimile de table, în osebirí pentru toate satele. Iar
pentru orașul dă căpetenie, lucrarea să va face de către D<umnealui> Polițai, însă
numai pentru câte aceste articole să vor fi arătând înlăuntru orașul<u>i sau în
preajma lui.
Nu mai puțin dar este încredințat Departamentul că Ocârmuirea, privind
către folosurile ce vor isvorâ din întocmirea Statisticii, va întrebuința toate mijloacele
a însufla lucrările {lucrătorilor} ei osârda cu care să cuvine a lucra întru aceasta și
prin cea mai de aproape băgarea de seamă, spre a nu să abate câtuși de puțin dă
drept<u>l7 adevăr ș-a nu le scăpa din vedere cel mai mic obiect din câte să coprinde
în articolile însemnate prin riglele fieșcăria table, mai vârtos când urmează a fi
dobândit o bună deprindere întru aceasta. Și de aceia este bine nădăjduit că și
lucrarea va lua sfârșit după toată ceruta orânduială. Iar către aceasta Ocârmuirea va
îndatora pă Suptocârmuitorii plășilor și <pe> Polițaiu ca cercetarea obiecturilor
însemnate și scrierea acelor în table să să facă chear de către dânșii prin vederea
ochilor, preumblându-să înșile din loc în loc spre a putea dovedi ființa adevărului iar
să nu să întemeeze cu numai pă niscarva științe ce obicinuesc a lua pârcălabii satelor.
135
Și apoi după toată săvârșirea aceștii lucrări, tablile fieșcăruia număr să le alcătuească
în număr întreit ca dintr-aceasta un rând să rămâe în canțelaria Suptocrmuirii iar
celelalte doă să le trimiță la Ocârmuire, ca și Ocârmuirea pă unul să-l trimiță la acest
Departament și pă celălalt să-l păstreze în canțelarie.
Și fiindcă după săvărșirea acestor de acum table urmează ca și aicea să să
alcătuiască obșteasca Obșteasca Statisticeștii, Ocârmuirea va stărui cu silință ca
printr-o pregetată lucrare luând săvărșirea fără prelungie de vreme, să le trimiță
Departamentul<u>i deudată pentru tot județul.
Iar acum de priimirea și punerea la în lucarre aceștii porunci să va întoarce
Departamentul<u>i răspuns.

Pentru Șăful Depart<amentului> Ioan Manu

Șăful Secț<iei> D. [...]8
No 1266
L<eat> 1838 Octom<vrie> 4
Secț<ia> 3l<ea>
M<asa> 1iu
După or<i>ginal,
S<ecretar> Ion<escu>9

Fila 3:

Raport la Cinsti<ta> Ocârmuire

No. 2204
<1>838 dech<e>vr<ie>

Trimisele cinci modeluri cu ectsrucțiile lor pă lângă porunca supt No. 6343 s-
au priimit; pe<n>t<ru> care de a lor priimire cu cinste să răspunde.

Filele 4 și 5:

Poruncă cătr<e> log<o>f<ă>t Ștef<a>n Hârsescu, 1839 Oct<om>vr<ie> 19

No 2121

Cin<st<i>ta Ocârmuire a acestui județ Vlașca pă lângă porunca de supt No

6343 l<eat> 1838 alătură în copie ș<i> a Cin<st>itul<u>i Departament Dinlăuntru No
1266 precum și cinci modeluri supt No 1, 2, 3, 4 și 5, cu deosebite instrucții
deslușitoare, pentru măsurătoarea surfeții pământului din ocolul aceștii plăși; care
modeluri: cel întâi în rigle 15, cel de al doilea în rigle 23, cel de al 3lea în rigle 18, cel
de al 4lea în 18 și cel de al 5lea în rigle 16.
Dar fiind că eu, suptocârmuitoru, nu mă pot îndeletnici a desăvârși o
asemenea lucrare, am socotit că dumneata vei putea desăvârși aceast <ă> delicată
madea, cunoscându-te Suptocârmuirea10 întru destoinicie. Pentru care pe de o parte
136
scoțindu-să copiie atât după porunca Cin<st>itul<u>i Departament i Cin<s>titii
Ocârmuiri, precum și după acele cinci modeluri de table statisticești cu instrucțiile
lor11, ți să alătură pă lângă aceast<a>, a te desluși de dânsele12; iar pe de alta te
îndatorează suptocârmuirea printr-aceast<a>13 ca cu acest dorobanț ce ți să dă spre
ajut<o>r, să mergi în tot ocolul aceștii plăși Ogrezeni, din dat în sat, unde mai întâi
strângând pă toți aleșii, oameni bătrâni și isprăvnicei, de care-i au știință de hotarile
moșiilor, pe dată să-ți pui în lucrare măsurătoarea lor, întocmai după coprinderea
ziselor poruncii și modeluri de table14 cu10 enstrucțiile lor, fără câtuși de puțină
abatere. Iar măsurătoare ce zice acele enstrucții să să facă în pași, din căte vei face cu
sf<o>ara de 20 s<tân>j<en>i de ai lui Șerban Vodă15 după cum coprinde porunca
Cin<S>ti<tei> Ocârmuiri No 259 din anu următ<o>r16 ce în urmă deslușește pă
Suptocârmuire, având în vedere că la abaterea ce vei urma ș-a ziselor poruncii de
mai sus17 din coprinderea aceștii, sângur vei fi supt răspundere, silindu-te ca cât mai
în grab să duci aceast<a> la îndeplinire, spre a ți să vedea osârdia după care aștepți
răsplătire. Iar acum de priimirea aceștiia ș<i> urmare întocmai, vei întoarce răspuns
scris Suptocârmuirii.

Fila 6:

Raport la Cin<st>i<ta> Ocârmuie No 412 <1>840 Mart<ie> 12

Spre aducerea la îndeplinire a poruncii supt No. 6343 l<eat> 1838 cu alăturata
pă lângă în copie și a Cinstitului Departament supt No 1266, făcându-să
măsurătoarea surfeții pământului din ocolul aceștii plăși potrăvit acelor cinci
modeluri de table statistici cu enstrucțiile lor trimise pă lângă însemnata poruncă și
închipuindu-să catastișele ce să cer în No. întreit asemănat și deosebitel<o>r18
însemuri descrise în ecstrucțiia modelului de al cincilea; din care catastișe unul s-au
poprit în canțelariia Suptocârmuirii iar celelalte dooă, iscălite de însum
suptocârmuitor<ul> deodată cu acest plec<a>t raport să triimiseră la Cinsti<ta>
Ocârmuire, făcându-să cunoscut că satul Atârnații Sârbeni avându-și moșiia10 cea
mai mare siliște la satul Poenile, trecând în ocolul aceștii plășii numai cu un cap, s-au
săvărșit a lui măsurătoare de cătr<e> Suptocârmuire<a> plășii Izvorul. Pentr<u> care
de priimirea ziselor catastișe este rugată Cinsti<ta> Ocârmuire a înnapoia răspuns.

Fila 7:

Priimită Dech<em>v<rie> 17
No 1611

Ocârmuirea de Vlașca
Suptocârmuirii Ogrezeni

137
 Având acea Subtocârmuire în vedere modelurile de table statisticești ce s-au
trimis cu porunca de supt No <1266>1 6343, i să scrie ca pentru toate lucrările ce să
coprinde a să măsura cu pasul, să facă măsurătoarea cu sfoară măsurată po cătățime
de stânjine, ca cu acest mijloc să poată găsi cât să poate mai de aproape de adevăr
înființate cătățimea a fieșcăruia obiect supus unei asemenea măsurători, precum să
însemnează în arătatele modeluri, cunoscând ca ceastă adăogire este urmată iarăș
după deslușirea Ci<nstitului> Depart<ament> coprinsă în porunca cu No 1450. Iară
dă întocmai urmare vei întoarce răspuns.
<1>838 Dechemvr<ie> 7
No 6348
Ocârmuitor Nae Hiotu
Secritar Ion<escu>5

Să să răspunză de priimire Dechemvr<ie> 17

Fila 8:

Raport la Cinsti<ta> Ocârmuire, <1>838 dech<e>vr<ie> 19

No. 2205

Cele coprinse în porunca de supt No. 6348 poftoritoare la cea de supt No. 6343
s-au luoat îndeaproape băgare de seamă; pe<n>t<ru> care acum de a ei priimire cu
cinste să răspunde.

Filele 9 și 10:

Statistică <a>
Prințipatului Rumânii<i>i
Despărțirea a doa

Pentru împărțirea surfeții pământului aceștii țări în propietăți de pământ

uscat, de ape și păduri și c<ele>l<alte>, această despărțire are cinci <împărțiri>,
fieșcare împărțire într-un număr de rigle, după cum aici să arată, adică:
Tabla Iiu coprinde cinsprezece rigle arătătoare de număru satel<o>r ce să află
pe moșie, dă numele propietarilor, de dreptu cu care ei stăpănesc, de direcțiea moșiii
în lung, de mărimea ei și de trupurile cu care ea să învecinește în toate părțile.
În rigla Iiu: să scrie numele moșiil<o>r, precum aice să arată: moșia Smârca.
În rigla II: numărul satel<o>r ce să vor afla pă acea moșie și care vor fi trecute
în catagrafiea de estimp19 cu numiri deosebite, precum aici doă sate.
În rigla IIIia: să scrie numele satelor, precum aici: Măguricea Voinești.
În rigla 4: să scrie numele, porecla și rangul propietarul<u>i care stăpânește
acea moșie, tot într-această riglă să însemnează. Daca această moșie să stăpânește d-a

138
valma cu alt propietar precum aici: la moșia Smârca să arată că sărdarul Mincu
stăpânește d-a valma cu Mănăstirea Gâvana.
În rigla 5: să scrie cu ce drept stăpânește și fieșcare propietar acea moșie,
dacă o are de moștenire, sau dă cumpărătoare, sau dă zestre sau dă schimb, sau dă
danie, precum aici să arată că sărdarul Mincu are partea sa în moșiea Smârca dă
zestre iar Mănăstirea Gâvana are partea sa pentru acea moșie de danie.
În rigla 6: să scrie încotro este lungu moși<i>i, spre Răsărit sau spre Meaza-
Noapte, precum să arată: lungul moșiei Smârca este spre Mează-Zi.
În rigla 7: să arată de câți pași este moșiea dă lungă pă lăturea din susu, care
să învecinește cu cutare moșie; precum aici să arată că lăturea din susu a moșiei
Smârca, unde să învecinește în lung cu moșiea Valea Mare a megiașilor Toporani,
este de 4850 de pași.
În rigla 8: să arată de câți pași este moșiea de lungă pă laturea din josu, care
să învecinește cu cutare moșie; precum aici să arată că lăturea din josu pă lungu
moșiei Smârca despre partea unde să învecinește cu moșiea Vârtej, este de 5656 pași.
În rigla 9: să scrie de cî
I pași este moșiea de lată la mijloc, precum aici să arată, că latu moșiii Smârca la
mijloc, între lăturea despre moșiea Vârteju și lăturea despre moșiea Valea Mare este
de 3285 pași.
În rigla 10: să scrie de câți pași este latu moși<i>i la căpătâiu din susu, care să
învecinește cu cutare moșie; precum aici să arată că latu moșiii Smârca la căpătâiu
din sus, care să învecinește cu moșiea Cârpitura, este de 853 pași.
În rigla 11: să scrie de câți pași este latu moși<i>i la căpătâiu din josu, care să
învecinește cu cutare moșie; precum aici să însămnează, că latu moși<i>i Smârca la
căpătâiu din josu care să învecinește cu moșiea Vintila, este dă 2503 pași.
Omu care va face această măsurătoare cu pasul, va căuta a merge cât va
putea mai pă linie, drept, și daca va trebui să treacâ peste vii și peste dealuri, va tăea
pă deosăbit răboj număru pașilor cât va umbla suind pă dealuri și scoborând în vale,
ca dintru acea sumă să se scază a patra parte și să se adune numai trei părți cu
număru celorlanți pași ce va umbla omul pă loc șezi. Spre pildă adică: omul așa va
umbla pă o lature în lungul moși<i>i; pă loc șăzi 5000 pași iară pă șuișuri și
scoborâșuri 2000 pași. Să va scădea dintr-acea după urmă sumă o a patra parte, adică
500 pași, și ceilalți pași 1500 să vor adăoga la 5000, și așa tot lungul acei<i> laturi a
moși<i>i va fi numai dă 6700 {corect: 6500}, iar nu dă 7000.
În rigla a 12<ea>: să scrie cu ce trup dă moșie să învecinește aceasta în lung, pă
laturea din sus, și ce hotar firesc are pe acea lature, precum aici să însemnează că
moșia Smârca să învecinește în lung pă laura din sus cu moșia Valea Mare a
megiașilor Toporani și are hotar firesc pă acea lature Râul Vipia.
În rigla 13: să scrie moșia <cu care> să învecinește aceasta în lung, pă laturea
din jos, și ce hotar firesc are pă acea lature, precum aice să însemneaz <ă>, că moșia
Smârca să învecinește în lung pă laturea din jos cu moșia Vârtej <u> a Mănăstirii
Voineasa și că nu are pă această lature nici un hotar firesc.

139
 În rigla 14: să scrie cu care moșiii să învecinește această în lat și ce hotar
firesc are la acest căpătâiu, precum aici arată că moșia Smârca să învecinește în lat la
căpătâiul din sus cu moșia Cârpitura a clucerul<u>i Andrei, și că are hotar firesc
Valea Dracea.
În rigla 15: să scrie cu care moșie să învecinește aceasta în lat la căpătâiu din
jos, și ce hotar firesc are la acest căpătâiu, precum aici să însemniază, că moșia
Smârca ce să învecinește în lat la căpătâiu din jos cu moșia Vintila moșnenilor de aici
și are hotar firesc la căpătâiu acesta Dealul Giurgea.

Șăf<ul> Secției Iordache Crețeanu

După or<i>ginal
S<ecretar> Ion<escu>

Fila 11: modelul de formular I-B <a se vedea Anexa B>

Fila 12:

Procit

Tabla număru 2: coprinde 23 rigle arătătoare de apele ce să află pă moșiie, adică

râuri, bălți, fântăni și izvoare monerale

În rigla 1: să scrie numele moși<i>i precum aici să însemnează: moșiia Smărca.

În rigla 2: să scrie număru râurilor ci curgu prin această moșie sau pă lângă
dânsa, precum aici să însemnează câ moșiia Smârca are20 doă râuri.
În rigla 3: să scrie numele râurilor, fieșicare deosebit, precum aici să
însemnează câ râurile ce are moșia Smărca să numescu: unul Vita și altul
Spumo<a>ica.
În rigla 4: să scrie de unde să îzvorește râurile, precum aici să însemnează, câ
din cele doă râuri care curg pă moșiia Smărca, Șipiia Izvoraște din munți ia<r>
Spumo<a>ia din Dealul Pietru, du pă moșia Sura <a> județului cutare.
În rigla 5: să scriie în ci parte curg râurile pă moșiie: spre Răsărit, spre Apus,
spre Amiază-Zi sau spre Amiază-Noapte, precum aici să însemnează câ în moșiia
Smărca râurile Ripiia și Spumo<a>ica curgu spre Amiază-Zi.
În rigla 6: să scrie pân ci capu întră în moșie râurile, adică către margine a
moși<i>i <și> de râurile <trec> pântr-ânsa sau să înjughe cu ia.
În rigla 7: pân ce locu iese râurile din moșie.
În rigla 8: de câți pași este latul fieșcâruia râu în vreme când apa este în starea
ei cea obișnuită, adică nici prea mare, nici prea21 scăzută. Această măsurătoare să
poate face cu o funie sau cu sâfoară, întingându-să de la o margine pănă la alta și
apoi măsurăndu-să cu palma.
În rigla 9: să însemnează daca râul seacă vara de tot sau daca mai râmâne apă
într-ânsul.
140
 În rilga 10: să scriie câte mori să află pă moșie, cu câte roate fieșicare moară; să
însemnează și orice alte alergături ce vor fi având pă acea moșie, așa și pă apa ce
curge printr-ânsa precum joagăre22, dârste.
În rigla 11: să scrie cum să află așezate morile: pă vase sau pă pari, cu iazi
abătut din râu sau fără iaz, pă zăgași sau fără zăgași.
În rigla 12: să scriie cum trecu oameni<i> râurile pă această moșie: pă pod
stătut, pă pod omblător sau prin apă.
În rigla 13: să scrie număru bălților ce să află pă această moșie.
În rigla 14: să scrie numele fieșcâriia bălți.
În rigla 15: să scrie de unde își ia izvorul bălțile pă acea moșie.
În rigla 16: să arată însotro este lungul bălți<i>: spre Răsărit, Apus, Amiază-Zi
sau Amiază-Noapte.
În rigla 17: să însemnează pân ce drept al moși<i>i să află fieșicare baltă: pă la
căpătâiu, pă la mijloc sau pă aproape de vreo margine a moși<i>i.
În rigla 18: să însemnează de câți pași poate să fie de lată fieșicare baltă.
În rigla 19: să scrie de câți pași poate să fie de lungă balta. Această
măsurătoare <se face> cu funiea și cu doă luntre, sau iarna pă gheață.
În rigla 20: să însemnează daca balta este acoperită cu rogoz sau daca este
limpede.
În rigla 21: să arată cum trecu oameni<i> balta pă acea moșie: cu pod stătător,
umblător sau prin apă.
În rigla 22: să arată numărul fântănilor dă izvor ce să află pă acea moșie.
În rigla 23: să arată numărul izvoarelor dă ape minerale ce să află pă acea
moșie.

Șeful Secsi<i>i, Iordache Crețeanu

după or<i>ginal
Se<cre>t<a>r Ion<escu>

Fila 13: modelul de formular II-C, a se vedea Anexa B.

Fila 14:

Tablă No. III: coprinde 18 rigle arătătoare de dealurile sau munți<i>, văile și măgurile
sau movilele ce să află pă moșie

În rigla 1iu: să scrie numele moși<i>i.

În rigla 2lea: numărul dealurilor ce să află pe moșie.
În rigla 3lea: numele dealurilor, fieșcare deosibit.
În rigla 4lea: să scrie derecțea dealurilor, adică încotro merge lungul lor: spre
Miaza-Zi sau spre Miaza-Noapte.
În rigla 5lea: să scrie pân ce loc al moși<i>i merge la lungul dealuril<o>r.
În rigla 6lea: să scrie dacă dealul are pădure, au dacă este gol.
141
 În rigla 7lea: s-arată dacă dealul este sterminos sau plustinos, adică daca este
anevoe sau lesne de suit.
În rigla 8lea: s-arată număru văilor ce să află pă moșie.
În rigla 9lea: s-arată numele fieșcăria văi, deosebite.
În rigla 10lea: s-arată direcția văilor, adică încotro merge lungu lor pă acea
moșie: spre Răsărit, Apus, Amiaza-Zi, sa<u> spre Miaza-Noapte.
În rigla 11lea: să scrie pân ce drept al moșiii să află valea.
În rigla 12lea: să însemnează dacă acea vale are păduri sau nu.
În rigla 13lea: să însemnează dacă acea vale este repede, de scoborește, sau lină,
dacă este mult adâncă sau puțin.
În rigla 14lea: să scrie numărul măgurilor sau movililor ce să află pă moșie.
În rigla 15lea: să scrie numărul fieșcăria măguri, deosibit.
În rigla 16: înălțimea lor, de câți stânj<eni> poate fi.
În igla 17: să scrie ocolul lor, de câți pași poate fi23 înprejuru.
În rigla 18: să scrie în ce drept al moși<i>i să află fiecare movilă.

Șăful Secț<i>ei, Iordaceh Crețeanu

s-a cer<cetat> după or<i>ginal
Secr<etar> Ion<escu>
Procit.

Fila 15: modelul de formular III-D, a se vedea Anexa B.

Fila 16:

Tabla No. IV: coprinde 18 rigle arătătoare de drumurile mari <și> pădurile ce să află
pă moșie

În rigla 1iu: să scrie numele moși<i>i.

În rigla 2a: să scrie număru drumurilor mari ce trecu pă moșie.
În rigla 3a: să scrie numele drumurilor, fieșcare deosebit.
În rigla 4a: să scrie direcțiea drumurilor, adică încotro merge; spre Răsărit,
Apusu sau Mează-Noapte.
În rigla 5ia: să scrie pân ce drept intră în moșie acele drumuri.
În rigla 6ia : pân ce loc iese din moșie acele drumuri.
În rigla 7lia: să scrie numărul pădurilor ce să află pă moșie.
În rigla 8lea: să scrie numele pădurilor, fieșcare.
În rigla 9ia: să scrie în ce drept al moșiii să află păduria.
În rigla 10lia: să scrie în ce drept al moși<i>i să întinde lungu pădurii: spre
Răsărit, Apusul, Amează-Zi, Mează-Noapte.
În rigla 11lia: să însemniază de câți pași este lungul pădurii cu lăturia din sus.
În rigla 12ia: să însemnează de câți pași este lungul pădurii, pă laturia din josul
ei.
142
 În rigla 13ia: să scrie de câți pași este latul păduri<i> la mijlocu ei în24.
În rigla 14ia: să însemnează de câți pași <este> latul păduri<i> la căpătâiu din
susul al ei.
În rigla 15ia: să însemnează de câți pași este latul pădurii la căpătâiul ei cel din
jos.
În rigla 16ia: să arată felurimea copacilor ce să află în mai mare numără în
pădure, adică daca sânt mai mulți tufani sa<u> alt fel de lemne.
În rigla 17ia: să arată de câți ani poate să fie acea pădure.
În rigla 18ia: să arată dacă pădurea este pă loc șezi sau dialuri.

Șeful Secțiia: Iordache Crețeanu

după original
S<ecretar> Ionescu
procit

Fila 17: modelul de formular IV-E, a se vedea Anexa B.

Fila 18:

Tabla No 5: coprinde 16 rigle arătătoare de satele ce să coprinde într-o moșie, dă

poziția lor, dă acareturile ce au, dă felurimea caselor ce sânt așăzate pă ele și de
târgurile ce să fac acolo.

În rigla 1iu: să scrie numele moși<i>i, într-atâtea despărțiri câte sate are această
moșie.
În rigla 2: să scrie în fieșcare dăspărțire numele câte unuia din satele ce să află
pă moșie, spre pildă: într-această tablă să vede scrisu la rigla a doa în dăspărțirea 1iu:
satul Măguricea, în dăspărțirea a doa satul Voicești, care amândoă să află așezate tot
pă moșia Smârca.
În rigla 3: să scrie în ce drept sau în ce parte a moși<i>i să află pă fieșcare sat.
În rigla 4: să arată dacă satu să află la linie sau nu, și pă câte rânduri de case
este făcută linia.
În rigla 5: să însemnează dacă satul are biserică și din ce este clădită: de zid
sau de lemnu, de are clopote și câte, sau dă n-are nici unul.
În rigla 6: să arată în care parte a moși<i>i să află biserica.
În rigla 7: să scrie dacă satu are case propietărești, din ce sânt clădite: dă zid,
dă lemn sau dă nuele, cu un cat sau doă și câte odăi peste tot; curtea cu ce este
îngrădită: cu zid sau cu gard.
În rigla 8: să arată în care parte a moși<i>i să află casele propietărești.
În rigla 9: să însemnează No. caselor, peste tot, ale tuturor lăcuitorilor după
moșie, dă toată starea dă oameni. Tot într-această riglă să arată câte dintr-aceste case
sânt de zid, câte de bârne, câte de nuele lipite și câte bordee.

143
 În rigla 10: să scrie No. hanurilor ce să află pă moșie, socotindu-să hanuri
numai acelea care au clădire mare cu împresurare îngrădită și unde să ține nu numai
vinu și rachiu, ci ș-alte trebuincioase pen<tru> călători.
În rigla 11: să scrie în ce parte de loc a moși<i>i, și la care drum mare să află
așăzate acele hanuri.
În rigla 12: să scrie No. hanurilor ce să află pă moșie, în fieșcare sat.
În rigla 13: să scrie No. cârciumilor ce să află pă moșie, în fieșcare sat.
În rigla 14: să însemnează No. povernilor ce să află pă moșie, în fieșcare <sat>.
În rigla 15: să scrie daca să face în sat vreun târg, însemnându-să în cari
săptămâni să25 face acel târg.
În rigla 16: să însemnează bâlciurile sau drăgăicile ce să fac pă moș<ie> în
fieșcare an, arătându-să la care zile de sărbătarí ale anului să fa<c> aceste bâlciuri.

Deosebite însemnări

Titlurile ce sânt scrise la căpătâiu riglelor îm fieșcare tablă și să vede tăete la

margine, să să lipească pe câte o foae deosebită, care foaie să fie mai lungă decât
celelalte, și așa aceste titluri odată scrise, să slujească pentru toate foile catastihul <u>i
ce să va face pentru a o plasă întreagă, fără a să mai scrie aceste titluri deosebit la
fieșcare foae. La locurile unde să vorbește dă laturea din sus a moșii și laturea din
jos, căpătâiu din sus și căpătâiu din jos, aceasta să să înțeleagă asfel: laturea cea
despre <A>meazi sau despre Miaza-Noapte să să zică laturea din sus sau căpătâiu
din sus iar la laturea care va di despre Dunăre, sau despre Miaza-Zi, să să zică
laturea din jos. Asemenea partea despre Răsărit să să zică laturea sau căpătâiu din
sus iar partea dăspre Apus să să zică laturea sau căpătâiu din jos; afară de acestea să
poate zice „în sus” și „în jos” după curgerea apel<o>r celor mari, adică: în sus – într-
acolo dă unde izvoresc ele și în jos – încotro curge.

Șeful Secț<iei> Iord<ache> Crețuleanu

după or<i>ginal
[...]<ind>

Pentru întocmai <...>26 poruncesc.27

Fila 19: modelul de formular V-F, a se vedea Anexa B.

Fila 20:

Priimită ghen<a>r<ie> 22

Ocârmuirea județul<u>i Vlașca

Suptocârmuirii Plășii Ogrăzenil<o>r

144
 Spre îndeplinirea poruncii Ocârmuirii de supt No [...]28 anul trecut
povățuitoare în ce chip să să măsoare locurile ce este a se însemna în tablile
statsticești, să scrie și acum Dumitale în asemănarea poruncii Ci<n>s<titu>l<u>i
Departament ce de iznoavă s-au priimit, cu No 62, ca sfoara pomenită în ace poruncă
să se facă de 20 stânjini de ai l<u>i Șerban Vodă și să se îndrepteze trăsura totdauna
pă linie dreaptă, arătând în tablă încotro merge acea linie: spre Răsărit, spre Apus,
spre Meaza-Noapte, spre Meaza-Zi sau între vreunile dintr-aceste. și de întocmai să
raportuești.

Ocârmuitor Nae Hiotu

<1>839 Ghenar<ie> 18
No 259
Secretar Ionescu5

Să să răspunză de priimire, ghen<a>ri<ie> 22.

Fila 21:

Raport la C<instita> Ocârmuire

1839 gh<enarie> 22
No. 50

Văzându-se cele coprinse în porunca cu No. 259, printr-acest plecat raport să

supune în cunoștința C<institei> Ocârmuiri că să va urma de către Suptocârmuire
întocmai după cum pomenita poruncă glăsuește.

Fila 22:

Ptiimită Mai 24
No 750

Ocârmuirii29 județului Vlașca

Suptocârmuirii plășii Ogrezeni

De când s-au trimis aceí Suptocârmuiri porunca cu No. 6343 din trecutul an
1838 cu cele cinci modeluri de table statisticești, unde să adăsta pănă acum
săvârșirea acelora, înpotrivă, nici o știință nu are Ocârmuirea, măcar de por <n>irea
lucrării. Apoi fiindcă acele table urmează a să întrebuința la Obșteasca Statisticească
lucrare ce este a să face, să scriie de iznoavă aceí Suptocârmuiri, potrivit cu porunca
Cin<stitului> Departament Dinăuntru cu No. 870 ce și acum s-au priimit, ca grăbind
săvârșirea lor după toată îndeletnicirea vremii ce are, să le trimiță ocârmuirii precum
este povățuită prin porunca de mai sus, fără mai multă întărziere.
145
Ocârmuitor Nae Hiotu

1839 mai 19
No 2545
Secretar Ionescu5
Fila 23:

Priimită iunie 6
No 819

Oocârmuirea dă Vlașca
Suptocârmuirii plășii Ogrezenil<o>r

Ci<nstitul> Departament Dinăuntru cu porunca dă supt No 948 face cunoscut

Ocârmuirii că spre complectuirea știinților statisticești trebuință fiind a să cunoaște
acum suma morilor ce să află în coprinsul județului, adaogă tot într-o vreme
îndatorire<a> ca numaidecât să să facă catagrafie de câte mori să află pă ale căruia
propietăți, anume pă ce apă, câte roate are fieșcare, de este pă zăgaz sau fără zăgaz
ori pă mătcile gărlilor sau pă vase; și în soroc de zece zile să să trimiță.
Drept aceia și Ocârmuiria pune îndatorire Du<mita>le ca privind trebuința și
sorocul ce să marginește, fără a pierde zăbavă, numaidecât să desăvârșești ceruta
catagrafie, pentru asemenea mori ce să va fi aflând în coprinsul30 aceí plăși,
trimițându-s<ă> la ocârmuire în grab<ă> ca să să poată desăvârși și dă către dânsa
până la mărginitul soroc.

Ocârmuitor Nae Hiotu

<1>839 Mai 29
No 2725
Secritar Ionescu5

Să să trimiță căt<r>e aleșii și logofeții de sate cu într-adinsul dorobanț31 a da aasemenea

știință, cu deslușire, având în vedere a nu le scăpa vreuna din vederea ochilor, că sânguri vor
fi în grea învinovățire. Și după ce să vor aduce toate științile, să să așterne pe listă, carea cu
raport să să și trimiță la Oc<ârmuire >i<u>nie 8.

Fila 24:

Poruncă cu dorobanți
No 1110
<1>839 iunie 16

146
 Pă temeiul poruncii Cin<st>i<tei> Ocârmuiri de supt No. 2725, să trimite acest
dorobanți, carele mergând în tot coprinsul aceștii plăși, să apuce pă aleșii i logofeții
satel<o>r ca să-i dea însemnare cu deslușire pe<n>t<ru> morile din satule, precum să
arată32 în alăturata a<i>ci formă supt iscălitură-le, fiind trebuincioasă a să da o
asemenea științi Cinsti<tei> Ocârmuirii.
Orânduitule, zăbavă să nu faci!33
Totdeaodată ți să face cunoscut ș-aceast<a>, ca însuși să mergi cu aleșii i
logofeții la acele mori ca să-ți dea o asemenea știință, nemairămăind vreo moară
nescrisă, căci atunci vor fi sânguri supt răspundere de învinovățire.

Verso:
Satul cutare
Foae de câte mori să află în satul cutare

1 moară pă apa cutare cu atâtea roate, cu zăgazâ sau fără zăgaz, să să arate ori pă
mătcile gârlilor sau trase cu iazuri34, ori pă vase; al cărora proprietar este cutare
1 făcău cu atâtea roate pă apa cutare, cu zăgaz sau fără de zăgaz, al căruia proprietar
este cutare.

Fila 25:

Raport la Cin<st>i<ta> Ocârmuire <1>839 iulie 19

No 1317

Spre îndeplinirea poruncii de supt No. 2725 35 făcându-să catagrafie de morile

ce să află în coprinsu aceștii plăși, să alătură pă lângă acest plec <a>t raport și să
trimite la Cin<st>i<ta> Ocârmuire

Fila 28:

Ocârmuirea Județului Vlașca

Suptocârmuirea plășii Ogrezenilor

O sumă de vreme să află de când prin porunca de supt No. 2725 s-au fost scris
Dumitale ca să faci catagrafie de suma morilor din coprinderea aceí plăși, cu
deslușire. Și până acum nici o urmare nu s-au văzut. De aceia, și printr-aceasta, să
pune D<umita>le stașnică îndatorire cât în cel mai scurt soroc să desăvârșești
poemnita catagrafie, fără cusur, și să o trimiți la ocârmuire cu raport căci al 3lea
repetire va fi prin orânduire de cinovnic cu cheltueala op seama D<umitale>,
suptocârmuitoru, și către aceasta să va pildui și cu alte mijloace meritul ce poartă
<i>spreava.

Ocârmuitor Nae Hiotu

147
 1839 iulie 11
No 3601
Secretar Ionescu5
Fila 29:

Raport la Cinsti<ta> Ocârmuire, <1>839 iulie 22

No. 1401

Lista ce să cere prin porunca cu No. 3601, de morile dintr-această plasă, s-au și
trimis pă lângă raport<ul> cu No. 1317, la cea întâi poruncă supt No. 2725.

Fila 30:

Priimită avg<u>st 21
No 1234

Ocârmuirea județului Vlașca

Suptocârmuirii plășii Ogrăzenilor

Și printr-aciasta, potrivit cu de iznoava poruncă a Cin<stitului> Departament

Dinăuntru cu No. 1561, să scriie D<umita>le ca să grăbești săvărșirea tablilor
statisticești căci nu mai poate fi ertată întărzieria și înpotriviria. Să va pune în lucrare
alte măsuri.

Pentru Ocărmuitor Gheorghe Ion<escu>9

1839 avg<u>st 14
N 4270

Pregătindu-să să și trimită cât mai în grabă. <1>839 avg<u>st 22

File 31:
Priimit Oct<o>mv<rie> 3
No 1324

Ocârmuirea județului Vlașca

Suptocârmuirea plășii36 Ogrezenilor

De s-ar fi prețuit de Dum<nea>ta delicateța lucrărilor coprinse în alăturata

copiie scoasă după porunca Ci<nstitului> Departament Dinăuntru cu No. 1707 ce să
înaintează pă lăngă aceasta, negreșit nu s-ar fi ertat prilej să să întămpine Ocărmuiria
cu atâtea zoriri, ce nu puțină mâhnire îi pricinuește pentru pilduirea slujbașilor ei de
nedestoinicie, care pricină fiind numai dumitale, își trag trag catigorii pă nedreptate
și ceilalți. Iată dar cuvânt ca să-ți dobăndești sfărșituri înpotriva nădejdii destul de
148
urâte a ți să mai adăoga povățuiri pentru eczectitarea lucrărilor slujbii ce în alegere
te-au socotit destoinic spre a le ocpupa fără cusur, și care numai dintr-o moliciune
fără acum au rămas la batalisire căci soroc este de prisos a să mai pune; fără numai
cunoaște <că> cu al doilea să va trimite cinovnic cu progon și cheltuiala pă seama
Dum<i>tale.

Ocârmuitor Nae Hiotu9

1839 S<eptem>vr<ie> 1iu
N. 4643

Pregătindu-să aceste tab,e să să trimiță. Oct<o>mv<rie>3

Verso:

Departamentul Trebilor Dinlăuntru

Ocârmuirii județului Vlașca

După nenumărate porunci slobozite către acea Ocărmuire pentru grabnica

săvărșire a statisticii cerute din nou, văzăndu-să din parte-i adăncă tăcere iar după
alt chip mărimea aceștii înprejurări ce să cere cu stăruire din partia Înaltei Stăpâniri a
să îndeplini fără zăbavă, nemaiputănd suferi cătuși de puțină mai multă prelungire,
Departamentul invitarizește ca mai de aproape luare aminte a Ocărmuirii întru a să
sili cu tot dinadinsul pent<ru> strășnicirea suptocărmuitorilor de a îndeplini această
însărcinare cât mai fără zăbavă, fiind cerută cu mare grab în soroc cel mult de o lună
de zile, să pune înaintia Ocărmuirii a să sili ca să trimiță negreșit la Departament căci
la dinînpotrivă va fi Ocărmuiria zorită prin întradins cinovnic cu plata de progon și
cheltuială pă seama sa.

Pent<ru> Șeful Departamentului Ioan Manu

Șeful Secțiii, G<heorghe> Io<a>nidi5
No. 1707
1209 avg<u>st 25
Secțiia al 3lea

Fila 32:

Raport la C<instita> Oc<ârmuire> 1839 sept<emv>rie 4

No 1798

Cu toate că Suptocârmuirea să află în lucrarea statisticii de moșii după

porunca No. 6343 l<eat> 1838 dar din pricina de desel<o>r păd<u>ri ce să află pă
dânsele, precum este cunoscut și C<institei> Ocârmuiri nu să poate măsura drept
spre a să dovedi st<â>nj<enii> cei adevărați37 măsura drept precum impune
îndatorire<a> prin instrucțiile trimise pe lângă mai sus poemrarisita? poruncă, pentru
149
care suptocârmuirea plecat roagă pă Cinstita Ocârmuire ca ori să-i dea slobozenie a
tăia pân acele păduri pă unde trebuința cere spre a să putea măsura, sau să fie
îngăduită până va mai cădea frunzele copacilor, când atunci firește să mai luminează
pădurile, căci într-alt chip38 dacă să va face lucrarea, poate să nu iasă 39 măsurătoarea
dreaptă. Totdeodată să mai roagă acea C<instită> Ocă<rmuire> daca este slobodă a
luoa în ajut<o>r și din boernașii de neam, să i să poruncească, fiindcă așa în grab<ă> și
fără ajutor nu să poate măsura numai de însumi, având mare piedică și pădurile mai
sus poemnite.

File 33:

Priimită se<pte>mvr<ie> 18
No 1419

Ocârmuirea județului Vlașca

Suprocârmuirea plășii Ogrezenilor

Pricinuirile arătate prin raporul Dumi<ta>le cu No 1798, cunoaște că nu prind

nici un loc, fiind vreme destulă de la slobozirea poruncii, pe când copacii nu au avut
nici frunză, a să aduce la îndeplinire. De aceia și acum ți să adaogă repetire căci din
propunerile coprinse în numerarisitul raport să înțelege că nici o rostire nu au luat
lucrarea statisticii într-acea plasă fără să să pătrunză de a ei delicateță.

Ocârmuitor Nae Hiotu

1839 septem<vrie> 12
N 4848
Secr<etar> Ionescu5
Să să pună la delă.

Fila 34:
Priimită D<echem>v<rie> 5
No. 1729

Ocârmuiria județului Vlașca

Suptocărmuirii plășii Ogrezeni

Nici o îndoială nu poate avea Ocărmuiria că pănă acum, după treceria ceí mai
îndemânatice vremi a veri, nu va fi putut luoa săvârșire lucraria și scrieria tablilor
statistice, și după modelurile trimise încă din anul trecut cu porunca de supt No
6443. De aceia și pricina netrimiterii acestora, numai de la acea plasă, nu poate a să
judeca într-alt chip decât nesilința D<umitale> suptocărmuitor asupra grabnicii
cumplectuiri și înaintărilor la ocărmuire. Apoi fiindcă după atătia poftire, porunci
150
prin care s-au făcut Dum<ita>le aducere aminte pentru aceasta, încă nu s-au putut
rosti din parte-ți lucraria cerută, Ocârmuiria socotește dă cuviință, și printr-aceasta,
în asemănaria celii de supt No 222 a Cinsti<tului> Departament Dinăuntru a-ți pune
înnainte ca daca în soroc de 24 ceasuri după priimiria aceștiia nu să va vedia triimisă
cerutele statistici, să ști cu hotărâre că cea din urmă poftorire va fi prin trimitere de
cinovnic cu cheltuiala și progonul în socoteală-ți.
Pentru D<umnealui> Ocărmuitor Gheorghe Ion<escu>9
1839 Dechemvr<ie> 2
N 6275

Fila 35:
Priimită D<echem>v<rie> 20
No 1796

Ocârmuirea Județului Vlașca

Suptocărmuirii plășii Ogrăzenil<o>r

Numai de la acea plasă încă pănă acum nu s-au văzut trimise la ocărmuire
tablele statistice. Sfărșiturile ce le adastă D<umnealui> suptăcărmuitor nu cunoaște
ocărmuirea, pentr<u> care îi pune strașnică îndatorire ca în cel mai scurt soroc să-l<e>
înainteze Ocărmuirii, căci i să va triimite într-adins cinovnic cu cheltueala și progon
în socoteală-i.

P<entru> D<umnealui> Ocârmuitor, Gheorghe Ion<escu>9

1839 Dechem<vrie> 15

N. 6482
Pregătindu-să tabla statistică să să trimiță fără zăbavă.
1839 De<chem>v<rie> 20

Fila 36:
Priimită apr<ilie> 4
No. 478

Ocărmuirea Jud. Vlașca

Suptocărmuirii de Ogrăzeni

Tablele statistice trimise pă lăngă raport<ul> D<umita>le cu No. 412

priimindu-să la Ocărmuire, să răspunde spre știință.

Pentru D<umnealui> Ocărmuitor Gheorghe Ion<escu>9

1840 mart<ie> 18
N. 1489
151
Să să pue la dela pricinii. <1>840 apr<ilie> 4

Filele 37-291: formularele de moșii ale plasei Ogrăzeni, jud. Vlașca.

SJAN GR, Subocârmuirea Plasei Ogrezeni, 37/183

1
Post: „116”, barat.
2
Adăugat ulterior
3
Rupt.
4
Textul se continuă întocmai cu această silabă <la început de rând> – este clar că un
rând din text a fost omis de către cel care a redactat porunca.
5 Semnături autografe.

6 Post: „filă”, barat.

7
„dă drept<u>l”: ad. interlinear.
8 Indescifrabil.

9 Semnătură autografă.

10 Ad. interlinear.

11 „cu instrucțiile lor”: ad. interlinear.

12 „a te desluși de dânsele”: ad. interlinear.

13„ printr-aceast<a>”: ad. interlinear.

14 Post: „cu poruncile”, barat.

15 „de ai lui Șerban Vodă”: ad. interlinear.

16 „din anu următ<o>r”: ad. interlinear.

17 „ș-a ziselor poruncii de mai sus”: ad. interlinear.

18 Post: „științe”, barat.

19 ?

20 Repetat.

21 Scris „sprea”.

22 Scris: „ziiojoagăre”.

23 Scris: „poate fi este”.

24 Post: fragment ilizibil, șters intenționat.

25 „în cari săptămâni să”: barat.

26 Ilizibil.

27 Ad. margineal.

28
Loc alb în original.
29 Ocârmuirea.

30 „în coprinsul”: repetat.

31 „cu într-adinsul dorobanț”: ad. interlinear.

32 Post: „însă să arate aleșii i logofătul<u>i moara cu:

1 moară pâ apa cutare cu atâtea roate>”, barat.

33 Întregul rând e suprascris peste altul cu același text dar barat.

34 „sau trase cu iazuri”: ad. interlinear.

35 Post: „pregătindu-se”, barat.

152
36
Post: „Bălților”, barat.
37
„spre a să dovedi st<â>nj<enii> cei adevărați”: ad. interlinear.
38
Post: „nu să va face”, barat.
39
„dacă să va face lucrarea, poate să nu iasă”: ad. interlinear.

153
 Dosarul 4. Corespondența Departamentului Dinlăuntru (I)

1 noiembrie 1837 – 6 iulie 1839. Departamentul Dinlăuntru. Corespondență cu

Ocârmuirile, Agia, Sfatul Orășenesc București, Direcția Poștelor; corespondență
adiacentă a unor Subocârmuiri și Poliții, cu privire la lucrările de recenzare.
Dosarul conține două tipuri de documente: corespondență administrativă și
material rezultat de pe urma lucrărilor de recenzare, respectiv tabele de mori și de
„producturi”, acestea din urmă sunt întrevăzute pentru publicare sub formă de set
de date.
În cele ce urmează publicăm doar o parte a corespondenței administrative.
Pentru principiile de selecție a materialului publicat, a se vedea subcapitolul II.d.
Selecția documentelor transcrise și publicate în acest volum.

Fila 21:

poruncă la Agie
No. 1603

Între trebuințile acestui Departament, după art. [...]1 al Regulamentului

Organic fiind și Statistica Prințipatului2, s-au hotărât a să face a ei lucrare cu toată
ceruta scumpătate, și spre acest sfârșit dar3 s-au alcătuit și pentru cap<itala>4 aciasta
dooă table cu Lit<era> A și B, care să triimitu pă lângă aciasta cu alăturata deslușire
pentru fieșcare articol în parte drept instruxii la lucrarea ce să cere. Cinstita Agie,
scoțând copii de pe aceste dooă table, va trimite pă la fieșcare Comsiie de vopsea ca
să le slujască drept model la lucrările și le va face cunoscut ca, spre îndeplinirea
scopusului, urmiază neapărat ca ceruta înscriere a fieșcăruia articol să să facă prin
chiar vederea ochilor5 D<umnealor> D<omni> Comisari6 sau a ipocomisarilor7, iar nu
după foile vătașilor de mahala, ca cu aceasta să să poată cunoaște cât va fi cu putință
dreptul adevăr, care este singurul gând al aceștii lucrări8. Așadar Cinst<ita> Agie prin
bunele sale mijloace nu va lipsi a însufla lucrătoril<o>r de supt a ei ascultare silința ce
așteap<tă>4 aciastă lucrare cu toată ceruta deslușire și cu cea mai mare băgare de
seamă, fără să scape din vedere cel mai mic obiect în câte să cuprind în articolele
însemnate în table, ci să să arate în fieșcare9 ființa adevărului întru toată întinderea
ei. Iar de priimirea aceștiia și întocmai urmare, să să întoarcă răspuns.
1837 noemvr<ie> 12
M<ihail> Ghica 10

Fila 24:

Deslușiri de însemnările ce trebue să se facă în fieșcare riglă din alăturatele Table.

Tabla Litera A

154
 Să se pue Numărul ce va fi având acel coprins la poartă pus
din vremea Rușilor, sau, dacă nu va fi având nici un număr
acel coprins, să se pue numărul care urmează după acela ce
va avea coprinsul cel de alăturea. Spre pildă: dacă pă
primul de alăturea va avea numărul 125, la acesta trebue să
la Rigla No. 1, unde se pue numărul 126 sau 124, după cum va fi mergând
zice numărul, în sus sau în jos11, spre coprinsul cel fără număr.
Numărul Un coprins se înțelige a fi un loc pă care se află una sau mai
Coprinsurilor multe zidiri care toate se socotesc a fi o proprietate. Un
coprins poate să aibă curte și grădină sau numai o zidire.
Spre pildă: un coprins poate fi o curte boerească sau
neguțătorească cu toate <în>prejmuirile ei, o mânăstire, o
biserică de mir, asemenea cu toate <în>prejmuirile lor, în
aceiaș îngrădire.
la Rigla N. 2, unde Să se arate dacă acel coprins este corte boerească sau case
zice neguțătorești, sau fabrică, sau mânăstire, sau biserică de
Felurimea mahala, sau biserică streină, sau școală, sau lipscănie, sau
Coprinsului han.
la Rigla N. 3, unde Dacă acel coprins are curte, să se arate curtea cu ce este
zice îngrădită, cu zid, au cu uluci, au cu gard. Iar dacă coprinsul
Curtea coprinsului nu va avea curte, să se însemneze că nu are.
la Rigla N. 4, unde Dacă coprinsul are grădină, să se arate asemenea cu ce este
zice Grădina îngrădită.
la Rigla No. 5, unde Să se scrie câte zidiri sânt într-acel coprins, însemnându-se
zice fieșcare, deosebit, și arătându-se de ce sânt făcute, de zid, în
Clădiri de lăcuință paente, <s>au de scânduri sau de gard.
la Rilga No. 7, unde
zice12 Să să arate pentru fieșcare zidire în parte câte caturi are,
Caturile fieșcăruia unu sau doă.
clădiri
la Rigla No. 8, unde
Să se arate câte odăi sânt în catul cel de sus și cîte în catul
zice
cel de jos, scriindu-se numărul odăilor pentru fieșcare cat și
Odăi sau încăperile
pentru fieșcare zidire deosebit.
fieșcăruia cat
Să se arate câte din odăile cele din catul de sus și cele din
la Rigla N. 9, unde
catul de jos sânt prăvălii și ce fel de prăvălii sânt acelea:
zice
cârciumă, băcănie, cojocărie, cizmărie, croitorie, marșandă
Prăvălii
de modă și celelalte.
la Rigla No. 10, unde
Să să arate dacă zidirea cea mai însemnată dintr-acel
zice13
coprins este pusă la uliță sau în curte.
Fațada Casii ceí mai

155
mari
la Rigla No. 11, unde
Să se arate câte grajduri sânt într-acel coprins și de ce este
zice
clădit fieșcare grajd, de zid sau de alt material.
Grajdul
la Rigla No. 12, unde
zice Să se arate câți cai pot încăpea într-acel grajd.
De câți cai
La Rigla No. 13,
unde zice
Să se arate cu ce este <a>coeprit grajdul.
Cu ce este <a>coperit
grajdul
la Rigla 14, unde
Să se arate câte șopronuri sânt într-acel coprins și de ce
zice
material este clădit fieșcare șopron.
Clădirea șopronului
La Rigla No. 15,
unde zice Să se arate câte trăsuri pot încăpea supt acel șopron.
De câte trăsuri
la Rigla No, 16, unde
zice Să se arate cu ce este <a>coperit fieșcare șopron din acel
Coperișul coprins.
șopronului
la Rigla No. 17, unde
Să se arate câte puțuri se află într-acel coprins.
zice Puțuri
la Rigla No. 18, unde
Dacă în coprinsul acela este vreo Biserică, să se arate care
zice
este hramul ei și unde este închinată
Numele Biserici<i>
la rigla No. 19, unde
zice Să se arate dacă biserica este de legea ortodocsă sau de
De ce lege este legea catolică sau luterană, sau ovreiască.
biserica
la rigla No. 20, unde
Să se arate de ce este clădită biserica: de zid sau de lemn, cu
zice
unu sau cu mai multe turnuri, sau fără nici unu.
Clădirea biserici<i>
la rigla No. 21, unde
Să se arate cu ce este învelită biserica, cu tinichea, cu
zice
plumb, cu olane sau cu șindrilă.
Coprinsul biserici<i>
la rigla No. 22, unde
zice Să se arate câte clopote are acea biserică.
Câte clopote
la rigla No. 23, unde
zice Să se arate cum să numește ulița unde să află acel coprins.
Numirea uliți<i> celii

156
de lângă casă
la rigla No. 24, unde
Să se arate dacă ulița cea de lângă acel copr<ins> este
zice
așternută cu piatră, dacă este zost? sau dacă este pod de
Cu ce este așternută
lemn sau numai drum simplu.
ulița
la rigla No. 25, unde
zice
Să se arate numele stăpânului acelui coprins și dacă este
Numele
boer, neguțător, igumen, sau dacă coprinsul este al Statului.
proprietarului
coprinsului
N. Un coprins să se despărțească de altu în tablă prin liniile ce se vor trage din jos,
după ce se vor descrie toate câte se vor găsi într-un coprins. În tabla Litera A s-a
însemnat drept izvod șase coprinsuri.

Deslușiri la Tabla Litera B

la rigla No. 1, unde
Se va însemna câte un număr la fieșcare coprins, precum s-
zice
a vorbit la începutul deslușirilor de mai sus, asupra tablii
Numărul
Litera A la asemenea riglă.
coprinsului
la rigla No. 2, unde
zice Să se scrie toate persoanele de toată suflarea și de toată
Numele persoanelor vârsta și de toată starea ce se vor fi aflând într-acelaș<i>
ce lăcuesc într-acest coprins: boer, neguțător, slugi, țigani, ovrei și ceilalți.
coprins
la Rigla No. 3, unde
Să se arate de ce neam este fieșcare persoană: rumân,
zice
neamț, ovrei, grec, armean, țigan și alți<i>.
Neamul
la Rigla No. 4, unde
zice Să se arate de câți ani este fieșcare persoană.
Vârsta
la Rigla No. 5, unde
Să se arate dacă acea persoană este căsătorit, necesătorit sau
zice
văduv.
Căsătorie
la Rigla No. 6, unde Să se arate dacă acea persoană este boer și de ce rang; sau
zice dacă este neguțător sau meșter sau calfă, sau slugă, sau
Treapta lucrător.
la Rigla No. 7, unde Să se arate ce meserie are acea persoană, dacă este slujbaș
zice sau propietar sau arendaș sau croitor sau cizmar, sau
Meșteșugul bucătar, sau vizitiu, sau dascăl, sau preot, sau călugăr.
la Rigla No. 8, unde Să se arate copi<i>i care sânt altoiți de vărsat și care nu sânt
zice altoire altoiți.
la Rigla No. 9, unde Să se arate dacă acea persoană este așezat cu lăcuința în

157
zice oraș sau dacă este numai trecător.
Călător sau șezător
la rigla No. 10, unde
Să se arate dacă acea persoană este sudit și ce protecție:
zice
grecească, nemțească, englizească, franțozească, rusească și
Sudit sau
altele.
pământean
la Rigla No. 11, unde Să se arate dacă acea persoană are vreun beteșug și din ce i-
zice a venit acel beteșug: din naștere sau din întâmplare,
Beteșug precum: orb, șchiop, muți, surdu ș<i> c<ele>l<alte>.
la Riglele No. 12, 13, Să se arate câți cai, boi, vaci, bivoli, rămători, câini are
14, 15, 16, 17 fieșcare persoană.
Săvârșindu-se însemnarea <celor> ce lăcuesc într-un coprins, să se tragă linie pă
dedesupt14 ca să se desparță as<t>fel un coprins de altul.
La sfărșitu fieșcăriia table să să cinuiască toate riglile și să să treacă în jos suma ce
va eși în fieșcare și acea sumă să să treacă întâi la începutul tabli<i> ce să va începe
a să scriie și apoi, la sfărșitu tabli<i> cea din urmă a vopseli<i>, să să treacă toate
acele sume în slove și să să adevereze cu iscălitura Dumnealui comisar al
vopseli<i>.

Fila 31:

No. 1382
Priimit noemvrie 23
No. 1069 trec<u>t

Cinstitului Departament al Trebilor Dinlăuntru

Ocârmuirea județ<u>lui Ilfovu

Suptocârmuirea plăși<i> Sabarului prin raport<ul> No. 1821 dă în cunoștința

Ocârmuirii că după băgarea de seamă ce a făcut asupra alcătuirii tablelor statisticești,
vede că mulți din arendași<i> ce să află în coprins<ul> acei<i> plăși sânt familiști cu
case în politiie, unde-și ș<i> țin familiile, iar pă la moșii șăd numai ei singuri, de-ș<i>
caută trebuințile; <Subocârmuirea> cerând dezlegare de să cuvine a să scri<e>
asemenea fețe; precum și în rigla No. 12 și 13, unde zice „boi”, „vaci”, nu să arată și
„mânzați”; asemenea și la rigla No. 17, unde zice „bivoli”, nu să arată „bivolițe” și
„turmaci”.
Aceasta și Ocârmuirea plec<a>t o supune la cunoștința Departament<ului> și
va binevoi a întoarce cuvenita dezlegare.

Pentru D<umnealui> Ocârmuitor [...]15

Anul 1837 luna noemvr<ie> 22 zile

158
No. 7649
Or<așul> București

Răspuns că daca acei arendași nu vor fi statornici pă curgerea contractul <u>i lor16 cu șederea
pă moșiia ce o țin în arendă, pe uni<i> ca aceia să nu să triacă. Iar pentru vite și bivoli, să să
scrie toate cu o numire, mici și mari, adică capete boi și capete bivoli.
Noemv<rie> 23
Iancu M<anu>17
Secsiia 3lea
Mas<a> 1ia

Fila 32:
Trec<u>t

La Otcărm<ui>rea dă Ilfov

La întrebarea ce face Otcărm<ui>rea prin rap<o>rt<ul> de supt No. 7649 asupra

deslușiril<o>r tabli<i> statisticești, i să răspunde ca daca18 acei19 arendași nu vor fi
statornici pă curgerea contracturil<o>r lor cu șăderea pă moșiile ce le țin în arendă,
pă uni<i> ca aceia să nu-i treacă. Iar pentru vite și bivoli, să vor scrie toate cu o
numire, mici și mari, adică capete boi și capete bivoli. Așadar să va urma, fiind prea
lesne de înțeles povățuirea formel<o>r.
<1>837 noemv<rie> 27

Fila 33:

No. 1401
Priimir noemvr<ie> 29
No. 1083 trec<u>t

Cinsti<tei> Mari<i> Vornici<i> a Trebil<o>r Dinlăuntru

Ocârm<uirea> Slam-Rămn<ic>

Trimițăndu-să Cinsti<tei> Vorni<cii> pă lăngă aceast<a> în copiie raportul

Poliți<i>i acelui oraș supt No. 563 pent<ru> o deslușire ce cere la așternerea tablii
statisticești, să roagă plec<a>t Ocărm<uirea> a o să întoarce cuvenita deslegare la
aceast<ă> nedomerire a Poliți<i>i.

Pent<ru> D<umnealui> Ocărm<uitor> j<u>d<e>ț<u>lui, secr<etar> A. Borănescu

1837 noemv<rie> 26
No. 11501
Focșani; la Sec<sia> 3lea
159
Răspuns că Ocârmuirea să arate Poliți<i>i că nu a <ie>și dân coprinsul oraș<u>l<u>i căci
pentru cele de afară sânt date asupra Suptocârmuitorilor, cari<i> după instrucții au a urma
cu înscrierea potrivit cu riglele dân table și cu numirea fieșcăriia.
Dech<e>mvr<ie> 120
Ioan M<anu>17

Fila 34:

Cinsti<tei> Ocărmuiri<i> județului Slam-Rămnic

Polițiia acestui Oraș

Pent<ru> statistica orașului ce este Polițiia poruncită prin porunca Cinsti<tei>

Ocărmuirii No. 10977 și 10999 a face și a înscriie toată suflarea de oameni ce să vor
găsi lăcuind într-acest oraș și a să însemna ș<i> avutul fieșcăruia propietar, dar după
băgarea de seamă ce s-au făcut atăt rigluitei forme căt și a povățuirilor trimise, nu să
deslușește pent<ru> propietari<i> aflători într-acest oraș ș<i> care au pă afară pent<ru>
a l<o>r chiverniseală moșii dă cămpi ș<i> altele, atăt în coprinsul acestui județu,
precum și pă<n> alte județe – unde să cuvine a să înscriie a lor avut: aici, unde îș<i>
are lăcuința lor, sau afară, pă unde să află a l<o>r stare? Căci la rigla cu No. 7 să
însemnează numai de propietatea casii, dacă o are pă moșiia sa sau pă străină, iar de
alte avuturi ale lor nu să coprinde, dar nici riglă pent<ru> asemenea pricini nu să
vede, fără numai este riglă pent<ru> pogoane dă viie și de livede, de care și pă
acestea nu le are pă lăngă propietatea fieșcăruia, ci le are afară din coprins<ul>
poliți<i>i. Pent<ru> această înprejurare plecat să face întrebare Cinsti<tii> Ocărmuiri
de a i să trimite dezlegare poruncă cu ce chip să să urmeze de Polițiie cu scriierea
averi<i> propietarilor21, după cum mai sus sau zis, adică aici să să înscriie tot avutul
unuia propietar sau rămăne de a le scriie localnicele Suptocărmuiri pă unde le au?
Precum asemenea dezlegare să cere și pent<ru> vii și pogoane de livezi ce le au afară
din oraș.
<1>837 noemv<rie> 26
No. 563
Polițaiu Gh. Panaitescu
După orighin<a>l
Secr<etar> Borănescu17

Fila 35:
Trec<u>t
La Otcărmuirea de Slam-Răm<ni>c

Din copiia răportului Poliți<ii> de acolea alăturată pă lăngă răp<o>rt<ul>22 de

supt No. 11501, văzăndu-să întrebarea ce să face asupra descrieril<o>r23 Statisticii, să
dă răspuns Otcărmuirei ca să arate Poliți<i>i că nu are a eși din coprinsul orașului
160
căci pentru cele de afară sănt date asupra Suptocărmuitoril<o>r carii după instrucții
au a urma cu înscrierea, potrivit cu riglele din table și cu numirea fieșcăriia.
<1>837 Dech<e>mvr<ie> 3

Fila 36:

No. 1425
Priimit Dech<e>mv<rie> 7

No. 1102 trec<u>t

Cinstitului Departament Dinlăuntru

Ocârmuirea județului Argeși

Binevoind Cinstitul Departament a lua în băgare de seamă deslușirile cerute

de către D<umnealui> Polițeanul acestui oraș Pitești prin raportu ce în copiie să
alătură pă lângă aceasta, cu No, 879, totdeodată plecat să roagă și Ocârmuirea a i să
da cuviincioasa dezlegare.

Pentru D<umnealui> Ocârmuit<o>r N. Catanaț

Anul 1837 dichemv<rie> 2

No. 6851
Orașu Pitești
Secsiia 3lea Masa 1iu

Răspuns ca să arate Poliți<i>i că nu are a eși din coprinsul orașului, căci pentru cele de afară
și din alte județe sănt îndatorați Otcărmuirea și Suptocărmuit<o>ri<i>, care după instrcuții
au a urma cu înscrierea potrivit cu riglele tabli<i> și cu [...]24 fieșcăriia.
<1>837 dech<e>mvr<ie> 7
Ioan M<anu> 17

Fila 37:

Cinstitii Ocărmuiri de Argeș

Îngrijitoru orașului Pitești

Cu cinste fac cunoscut că am priimit porunca Cinstitii Ocârmuiri cu No. 6470

cu alăturatele pă lângă ea doă forme de statistică și voi fi următor, iar pentru riglele
cu No. 9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23 și 24, în care să coprind
pogoane lucrate, vite mari și mici, stupi, duzi, vie și pometuri; nedeslușindu-să în
mai sus zisa poruncă, adică numai pă cele ce să află în coprinsul orașului, ale
fieșcăruea orășan, să le trec în tablă, sau nu? Căci cei mai mulți din orășani și le au
161
prin sate, afară din oraș, și prin alte județe. Pentru care voind Cinstita Ocărmuire a
da Poliți<i>i dezlegare de urmare.
C. Roset

După original,
I. Zamfirescu10
Anul 1837 luna noemvr<ie> 27
No. 979
Or<așul> Pitești

Fila 38:

Trec<u>t
No. 1675 25

La sud Argeș

Din copiia după răp<o>rt<ul> Poliți<i>i de acolea alăturată pă lăngă

răp<o>rt<ul> Otcărmuiri<i> supt No. 6851 văzăndu-să întrebarea de să face asupra
descrieril<o>r statisti<ce>, spre răspuns i să scrie ca să arate Poliți<i>i că nu are a eși
din coprinsul oraș<u>lui căci pentru cele din afară26 sănt date asupr<a>
Suptotcărmuiril<o>r, cum și pentru cele de prin alte județe sănt date asupra
Otcărmuirilol<o>r acelora, carii după instrucții sănt îndatorați a urma cu înscrierea
potrivit cu riglele din table și numirea fieșcăriia.
<1>837 dech<e>mv<rie> 10

Fila 41:

No. 161
<primit> fevr<uarie> 18

Cinsti<tei> Marii Dvornicii a Trebil<o>r Dinlăuntru

Ocârmuirea județ<u>lui Buzău

La porunca Cinsti<tei> Marii Dvornicii cu No. 186 a<tin>gătoare4 de zăbava ce

să pricinuește la facerea statisticești<i>, plec<a>t să răspunde că Ocârmuirea a [......]24
lucrarea Statistici<i> în coprinsul județ<u>lui ei; i-au avut și îngrijire de a îndemna pă
Suptocârmuir<i>4 și Polițiie prin multe porunci ca să s<ă> asemene întocm<ai>4 voinții
Cinsti<tei> Dvornicii, care ș<i> înbrățișă<nd>4 lucrarea unii asemenea îndatoriri, acum
fieșcare <Supt>ocărmuire4 își p<r>escriie pă curat tablile plăși<i> sale și îndată ce să
vor isprăvi, adunăndu-să la Ocărm<uire>4, să vor supune pă lângă raport la
cunoștința Cinsti<tei> Dvornici<i>.

Pent<ru> Ocârmuit<o>r secr<etar> Ghiologlu

162
Anul 1838 luna fevr<uarie> 14
S<e>c<sia> III, Masa Iiu
No. 586

Va sta la delă. Fevr<uarie> 22.

Iord<ache> Creț<eanu>17

Fila 53:

No. 296
Mart<ie> 22
No. 202 trec<u>t

Cinstiti<i> Mar<ii> Vornicii a Trebil<o>r Dinlăuntru

Ocârmuiria j<udețului> Buzău

Adunându-să tablile statisticești de la plaiul Pârscovul în No. 32, alcătuite

după forma trimisă cu porunca Cinstiti<i> Mari<i> Vornicii de supt No. 1519; să trimit
acum pă lângă acest plecat raport și îndată ce vor veni și tablile celorlalte plăși, după
silința ce să face, să vor înainta și acelia la Cinstitul Departament.

Ocârmuit<o>r C. Văcărescu
Secr<etar> Ghiologlu17
Anul 1838
Mart<ie> 18
No. 1089
Secsiea 3lea; Mas<a> Iiu

Fila 54:

Trec<u>t

Către Otcărmuiria județului Buzăul

Spre răspuns la răport<ul> Otcărmuiri<i> supt No. 1089, i să scriie că tablele

statisticești de plaiul Părscovul, ce arată că le trimite, nu s-au văzut aici și să înțălege
că s-au uitat27 a să da în pachet. Ci dar să să caute a să găsi și a să trimite cu al 2lea
rap<o>rt.28
1838 mart<ie> 25
Ioan M<anu> 10

No. 376

163
Fila 56:

No. 338
Mart<ie> 31
No. 242 trec<u>t

Cinstitii Mari Dvornicii a Trebil<o>r Dinlăuntru

Ocârmuirea județului Buzău

La porunca Cinstitii Marii Dvornicii cu No. 376 atingătoare de tablele

statisticești ale plaiului Pârscov ce nu s-au fi priimit pă lângă răport<ul> cu No. 1089,
plec<a>t să răspunde că aceste table strânse întru un pachet de hârtiie cu No. 70, s-au
dat totdeodată cu postpach<e>t al ecspediți<i>i în priimirea căpitanului Poștii Buzău
a le porni la București.

Ocărmuitor C. Văcărescu
secr<etar> Ghiologlu17
Anul 1838 mart<ie> [...]1
no. 1300
Secsiia al III<lea>

fila 57:

No. 43629
la Direcțiia Poștilor

În trecutele zile s-au trimis de la Otcărmuirea județului Buzău cu rap<o>rt

supt N. 108930 și un pachet cu table, supt No. 70, dar nepriimindu-să, s-au scris
Otcărmuirii ca să le găsească și răspunzănd prin rap<o>rtu supt N. 1300, arată că
tablele s-au dat deodată cu postpachetu ecspediți<i>i în priimirea căpitanului Poștii
Buzău a le trimite aici. Apoi fiindcă acele table nici pomeneală nu s-au văzut, de
aceea să scriie Direcți<i>i ca să cerceteze cu denadinsu a să găsi și a să trimite fără de
zăbavă la Departament.
1838 apr<ilie> 9
M<ihail> Ghica 10

Fila 58:

N. 348
priimit apr<ilie> 5
No. 250 trec<u>t

Cinsti<tii> Marii Dvornicii a Trebilor Dinlăuntr<u>

164
 Ocârmuirea j<udețului> Buzău

Săvărșindu-să tablile de statistică a satel<o>r plăși<i> Câmpul dintr-acest județ

în No. șaptezeci, după forma dată Ocârmuiri<i> prin porunca cu No. 1519, să trimit
acum la Cinsti<ta> Mare Dvorniciie pă lângă acest plec<a>t raport.

pent<ru> D<umnealui> Ocârmuit<o>r secr<etar> Ghiologlu

anul 1838
luna apr<ilie> 1iu
S<e>c<sia> III; Masa 1iu
No. 1374

Să31 să facă răspuns de priimire și să i să scriie ca de pănă să va săvârși statistica a tot

județ<ul>, atunci să o trimiță, iar nu pă plăși.
ap<rilie> 16
Iord<ache> Creț<eanu>17

Fila 59:

No. 50132
La Otcărmuirea de Buzău

Cu răportul Otcărmuiri<i> de supt No. 1374 priimindu-să tablele statisticești și

ale plăși<i> Cămpului, i să dă răspuns că33 după ce să va săvărși statistica a tot
jud<e>țu, atunci să o trimiță deodată, iar nu pă plăși.
<1>838 apr<ilie> 18
Ioan M<anu>

Fila 61:
No. 328 trec<u>t
No. 447; priimit apr<ilie> 25

Cinti<tu>lui Departament al Pricinil<o>r Dinlăuntru

Ocârm<u>irea județului Prahova

După zorirea urmată din partea Ocârmuiri<i>, priimindu-să statistica de la

plas<a> Cămpul<u>i și Polițiia oraș<u>lui, cu plec<ă>ci<une>4 să trimise Cinsti<tu>l<u>i
Departament, nădăjduindu-să că și plăș<ile> celelalte rămase căt mai în grab<ă> să
vor trimite. Iar către aceasta Polițaiu orașului prin răport<ul> său cu No. 195 face
cunosc<u>t că în prilej<ul> lucrări<i> statistice au cercat simțitoare greutate pent<ru>
că nu are nici un ajut<o>r sau măcar vreun ban pent<ru> cheltuelile canțelari<i>i,
numai pent<ru> hărtiile statistici<i> au cheltuit lei una sută patruzeci, osibit de plata
165
scriitoritoril<o>r; și că de are a nu mai priimi vreo altă asemenea îndatorire, putea
rămâne în tăcere. Dar fiindcă prin porunca Cinsti<tului> Dpartament cu No. 1521 să
coprinde că după săvărșirea statistici<i> este a să trimite mai multe articole, rănduri-
rănduri, rugăciune făcănd a să face punere la cale, a căruia arătare cunoscăndu-o și
Ocărmuirea cu rezon, plecat să supune în cunoști<i>nța Cinsti<tului> Departament,
totdeodată est<e> rugat a chibzui cele de cuviință asupra cereri<i> sale.
1838 apr<ilie> 22
A. Cocorescu
No. 1471

La delă
Iord<ache> Creț<eanu>17

Fila 62:

No. 456
No. 341 trec<u>t; aprilie 27

Cinst<i>tii Dvornici<i>i Dinlăuntru

Ocârmuirea jud<e>ț<u>lui Gorji

Cu plecăciune să face cunoscut Cinsti<t>ei Mari Dvornicii că după scumpă

îngrijire ce are Ocârmuirea asupra îndatoririlor ei și cunoscând din d <u>hul
porunci<i> Cinst<it>ei Mari Dvornicii de supt No. [...]1 delicatețiia aceștii lucrări ce să
cere, au vrut să facă încercare statisticilor (ce încă să lucreazî de către
Suptocărmuitori și polițai atâtea zoriri ce li s-au făcut atât prin graiu cât și prin
porunci)34 și cerând de la fieșcare Suptocârmuit<o>r câte patru statistici pentru câte
patru sate, s-au cercetat și s-au văzut cu totul nepotrivite d<u>hului mai sus numitei
porunci, fiind neadevărate. Căci în loc de a fi familiile trecute în statistici mult mai
mari la număr decât în catagraficeștile condici (în vreme ce în statistici urmează a să
trece și fam<il>iile ce n-au stătut în căderile catagraficești a să cerceta sau a să trece în
condicile ei); înpotrivă s-au găsit la cinci plăși ale acestui județi, lipsă din familiile ce
în catagraficeștile condici să însumează la unele din sate câte opt, la altele câte
patreuzeci, șaizeci, pănă la o sută. Iar la plasa Jiiului s-au găsit potrivite, întocmai cu
condicile catagraficești. Care aceștea toate socotindu-să de Ocârmuire că nu puțin va
fi supărătoare Cinsti<tei> Mari Dvornicii, pă de o parte li s-au înnapoiat acele
statistici cu îndestulă dojană și strajnică poruncă ca să intre în de iznoavă lucrare cu
iscoditoare cercetare și fără cea mai mică zăbavă să aducă la îndeplinire tot adevărul,
după d<u>hul porunci<i> ce li s-au dat întru aceasta, rămâind și Ocârmuiri<i> cu
necontenată astăruire asupră-le. Iar pă de alta ca să nu să judece Ocârmuirea pentru
zăbava mijlocită asupra aceștii pricini ce cu grăbire să cere de cătră Cinst<ia> Mare
Dvornicie, nu lipsește plecat a o face cu cunosc<u>t, atât silința Ocârmuiri<i> ce au
avut și o are, cât și pricina pent<ru> care să zăbovește, având în cunoștiință Cinsti<ta>
166
Mare Dvornicie și aceasta, că cea mai mare zăbavă au pricinuit și lucrarea Cinsti<t>ei
Comisii.

C. Niculescu10

Anul 1838 luna apr<ilie> 23

Secsiia 3lea; Masa 1iu
No. 1336

Fila 63:
La Ocărmuirea jud<ețu>lui Gorji

De priistos au fost arătarea ce face Oc<ă>rmuirea prin răp<o>rt<ul> ei supt No.

1336 pent<ru> înpotrivă urmările Suptocârmuitor<ilor> de plăși asupra alcătuiri<i>
statistice, de vreme ce Ocârmuirea este îndatorată a priveghea asupra lor
totd<e>auna ca să săvârșească poruncile întocmai după a lor coprindere. De aceia și
spre răspuns35 să scriie ca prin a ei silință să povățu<ia>scă și să îndrepteze toate
greșelile ce să atingu de statistică, trimițăndu-le făr<ă> zăbavă, după porunca ce i s-
au dat.
<1>838 apr<ilie> 29
Ioan M<anu> 10

No. 559

Fila 67:
Departamentul Trebilor Dinlăuntru
Cinovnicu orănduit la județele

Fiindcă Otcărmuirile acestor județe sănt îndatorate ca să facă statistica

județul<u>i și pănă acum nici o urmare nu s-au văzut, de aceia ce să scrie ca în
părlejuri<le>36 urmărilor porunci<i> ce s-au dat, să facă bu<m>bașir Otcărmuirilor și
pentru săvărșirea statistici<i>, pent<ru> ca fără întărziere să trimiță tablele satel<o>r și
ale orașilor, fiind destulă vreme de cănd s-au dat poruncă pentru aceasta.
1838 iunie 3
Ioan M<anu>
No.
724 polcovnicu Mihalache la Slam-Rămnic,
Brăila și Ialomița
725 logofătu Dumitrache Vișinescu la
Sa<a>c, Prahova și Dămbovița
726 Alecu Dobrescu la Argeș, Mușcel și
Vălcea

167
 727 Vasile Bolintineanu la Olt, Romanați,
Dolj și Mehedinți

Fila 68:
Porunci la Otcârmuirile de mai jos

Alăturata pă lângă aceas<ta> poruncă cătr<e>37 orânduitu și la acel jud<e>ț

pentru magaziile de rezervă, să trimite Otcârmuiri<i> spre a să da pomenitului, de să
va fi af<l>ând într-acel ținut. Iar la dinînpotrivă, apoi a se trimite oriînce parte de loc
să va fi aflând.
1838 iunie 3
Ioan M<anu>
No.
728 Slam-Râmnic, polc<ov>n<icul> Mihalache

729 Prahova, log<o>f<ătul> Dumitrache Vișine<s>c<u>

730 Argeșu, Alecu Dobrescu

731 Doljul, Vasile Bolintineanu

Fila 76:
No. 646 trec<u>t
18 iuli<e>

Cinst<i>tului Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru

Cinovnicu orănduit la jud<e>ț<ele> Oltu, Romanați, Doljii pentru
pornirea tablel<o>r satel<o>r și ale orașelor statisticeștii <științe>
Plec<a>t raportu

Prin plec<a>t<ul> acesta <raport> dau în cunoștința Cint<i>tului Departament

că îndată după priimirea porunci<i> de supt No. 727 ce am priimit încă de la 6 ale
trecutului iunie suptu îndatorire să stăruescu la Otcărmuirile de mai sus ca să trimiță
fără zăbavă la Cinst<i>tul Departament tablile satel<o>r i ale orașilor, statisticeștii
<științe>, fiind o vreme de cănd s-au datu poruncă pentru aceasta, următ<o>r
aflăndu-mă porunci<i> Cinstitului Departament, de locu am mersu la Otcărmuirea
de Oltu și făcănd cercetare de le are adunate du pă la Suptuocărmuit <o>ri în
canțelariia Otcărmuiri<i>. Și am găsit numai de la doi Suptocârmuit<o>ri, și acelea
nepotrivite formii trimise, fără nici o deslușire, necercetate de sameșul jud<e>ț<u>lui,
ci cum le-au primit, fără să le mai cerceteze, le-au aruncat în canțelariie și tocmai

168
după venirea mea la jud<e>ț i-au făc<u>t băgare de seamă. Și așa silit au fost de le-au
dat în a38 le îndrepta. Iar aceli<i> de plasa Vezi<i>i fiind mai cu deslușire, să află în
canțelariie, gata, <dar> și aceliea numai una, iar nu dooă, după poruncă. Iar a
Suptocărmuitorului de Oltu dă Sus nici pănă acum nu au săvărșit-o, ci să află
lucrănd la dănsa, fiindcă tocmai după venirea mea s-au apucat a o prescri<i>i. Și
întrănd în cercetare <pentru> ce au fost pricina zăbăvii, am dovedit că Otcărmuirea
nu le-au poftorit, ci i-au lăsat într-a înșile voie, aflăndu-să cu molătăciune, căutăndu-
și ale sale enteresuri. De aceia după datoriie nu lispsesc prin plec<a>t acesta <raport>
a face cunoscut Cinstitului Departament, că pă de o parte să puse îndatorire asupra
Otcărmuirii ca să zorească pă pomeniți<i> Suptocărmuitori ca în cel mai scurtu
sorocu să ia sfărșit a să trimite la Cinstitul Departament, după poruncă, iar pă de alta
plec<a>t rog pă Cinstitul Departament a mi să arăta dă la cine să mă dăspăgubesc
pentru a însum<i> cheltuială pă zilele stăruite și bani<i> progonului pentru
preumblarea mea de la un jud<e>ț și pănă la altu.
1838 iulie 15
Vasile Bolintinianu10
Secsiia al 3lea; Masa 1iu
No. 13

Spre știință, la delă, iuli<e> 21

Fila 116:
No. 843 trec<ut> sep<temv>r<ie> 4
No. 1012; priimit Sept<evrie> 4

Cinsti<tu>lui Departament Dinlăuntru

Agiia politi<i>i

În lucrarea statisticii acestui oraș, Agiia întămpinănd la Comisiile

Vopselel<o>r înpiedicări că nu pot săvărși pănă <nu>4 să vor așăza tăblițile și să vor
despărți mah<a>l<a>lile și uliți<le>4; ia a dat aceast<a> în cunoștința Cinsti<tu>lui Sfat
încă de la anul trec<u>t prn adres<ul> cu No. 9509, la care Cinsti<tul> Sfat răspunzănd
prin adres<ul> cu No. 3150 și 3250 din anul acesta, arată cum că tăblițile să vor așeza
după săvărșirea catagrafi<i>i. Apoi acum uindu-se comisiilor de iznoavă datorie
după cea din urmă poruncă cu No. [...]1 se priimeșe lăturatul în copiie răspuns de la
cea de Roșu cu No. 3013. Și pent<ru> că aceast<ă> catagrafiie este trimisă la
Cinsti<tul> Sfat încă de la maiu, rămâind pănă acum numai a Comisi<i>i de Negru și
Verde, din pricină că li s-au înapoiat, nefiind bine regularisite, Agiia plec<a>t roagă
pă Cinsti<tul> Departament să binevoiască a face punere la cale ca să s<ă> înceapă
așternerea tăblițil<o>r de la Comisiia de Roșu pent<ru> că ia are mai cu seamă
aceast<ă> trebuință, ca după aceia să s<ă> poată săvărși și statistica.

Șefu Poliți<i>i M. Florescu

169
Anul 1838 sept<e>mv<rie> 5
No. 7795

Trimițăndu-să în copie Cinst<itului> Sfat Orășenesc atăt acest raport căt și alăturata hârtiie
a Comisi<i>i Văpselii de Roșu, i să scrie a le lua în deaproape băgare de seamă și a grăbi darea
însemnatelor tablițe spre a putea și Agiia <a> îndeplini însărcinarea pusă asupră-i la cele ce
privesc întru desăvărșirea științel<o>r statisticști; și totodată Agi<i>i dăndu-i-să în
cunoștință lucrarea [...]24 și cu adăogire a să înțelege cu Saftul pent<ru> nezăbavnica rostire
cel<o>r descrise aci.
Sept<e>vr<ie> 7
Ioan M<anu> 17

Fila 117:

Copiie după raportul Comisi<i>i de Roșu cu No. 3013 l<eat> <1>838 avg<us>t 24

Luându-să în băgare de seamă glăsuirea rezoluți<i>i Cinsti<tii> Agii <du>pă4 la

cea în orighinal poruncă a Cinsti<tu>lui Departament Dinlăuntru și care prin
D<umnealui> pitaru Costache, șeful dorobanțil<o>r Cisti<tii> Agi<i> s-au înfățișat și la
aceast<ă> Comisiie, cu plecăciune răspunde că tablele ce s-au întocmit pen<t>r<u>
noao întindere a aceștii Comisii cu raport<ul> de supt No. 1866, s-au și trimis, una la
Cinsti<ta> Agiie și alta la Cinsti<tul> Sfat Orășenesc spre a să așeza tablițile; în care
raport vorbește Comisiia cu toată deslușirea ca să binevoiască Cinsti<ta> Agiie a face
cunoscut locului cuvenit ca să grăbească cu așezarea tăbliților, ca după aceasta să
s<ă> poată întocmi și a să lucra statistica cerută. Dar din partea Cinsti<tu>lui Sfat nu
s-au făc<u>t nici o urmare, căci după înțelegerea ce o am avut cu acel Cinstit Sfat, m-
am încerdințat că nici o vorbă de aceast<a> nu s-au făc<u>t. Ci fiindcă pănă nu să vor
așeza tablițele, nici întocmirea mah<a>l<a>lil<o>r <nu> poate să s<ă> facă, nici așezarea
epistațil<o>r și a vătășeilor. De aceia să supune și acum în cunoștința Cinsti<tei> Agii
pricina nelucrări<i> statistici<i> spre a binevoi să zorească pă Cinsti<tul> Sfat
Orășenesc a grăbi așezarea tăblițil<o>r spre a să putea înforma ocolu acesti<i> Văpseli
după cea de acum hotărăre.

Iscălit I. Urdăreanu
Pent<ru> copiie întocmai
S<ecretar> Va<sile> Răzoe<scu>10

Fila 118:
Poruncă la Sfatu Orășenesc

Din alăturatele pă lângă aceast<a> suptșNo. 7795 și 301339 copii după

raport<ul> Agi<i>i cătr<e> acest Dep<a>rtament, câtu ți al Comisi<i>i de Roșu

170
adresi<i>3 cătr<e> Agie, va lua C<institul> Sfatu în depli<nă> înțelegere de cererea ce
face.
Drept aceia i să scrie40 ca luându-le îndeaproape băgare de seamă, să
grăbească darea în însemnatel<o>r tablițe, ca și Agiia să poată îndeplini însărcinarea
pusă asupră-i la cele ce privesc întru desăvârșirea științel<o>r statisticești.
<1>838 sept<e>vr<ie> 9
I<oan Manu> 10

Fila 126:

No. 1159
Priimit sept<evrie> 20
No. 901 trec<u>t

Cinsti<tului> Departament al Pricinil<o>r Donlăuntru

Ocărmuirea jud<e>ț<u>lui Prahova

Suptocărmuitorii plășil<o>r prin raporturi au făcut cunoscut Ocărmuiri<i> că

ei, fiind însărcinați cu multe lucrări, nu poate săvărși cu grab<ă> facerea statisticii,
cerănd ca să li să dea spre ajut<o>r dintre boernași, neamuri și postelnicei care să află
cu cuvenita ști<i>nță; a cărora chibzuire fiind cu rezon, Ocărmuirea supune în
cunoștina Cinstit<u>l<u>i Departament, totdeodată rugăndu-să plecat a da dezlegare
de să poate înbunătăți a lor cerere.

A. [...]15
Secr<e>t<a>r N. Vernean<u>
S<ecția> al 3
lea

Anul 1838
Sept<e>vr<ie> 16
No. 3644

Să să răspunză a urma cu trimiterea științel<o>r statisticești în cel mai scurt soroc ...24 a
îndpeplini lucrarea ce li s<ă> cere Suptocărmuitor<i> plășil<o>r, fără de a mai face vreo
asemenea cerere absurdă, ce nu poate fi priimită.
Ioan M<anu>17

Fila 127:
Trec<ut>
La Otcărmuirea Prahova

Văzăndu-să propunerea ce face acea Otcămuire prin răp<o>rt<ul> de supt No.

3644, i să dă răspuns41 ca grăbind îndeplinirea cerutei3 lucrări a Statistici<i> prin
chear Suptocărmuit<o>ri<i> plășil<o>r, fără a mai face vreo asemenea cerere absurdă,
171
ce nu poate fi priimită; să urmeze cu trimiterea lor la Departament în cel mai scurt
soroc.
<1>838 sept<e>vr<ie> 30
No. 1554

Fila 132:
Porunci slobode

De vreme ce Otcărmuirile județel<o>r [...]42 după43 trecute<le> țirc<u>l<are>44

poftoritoare porunci45 ce li s-au dat, n-au urmat ca să fi46 trimis pănă acum tablele
statisticești desăvărșite după47 povățuirea și modelul ce li s-au alăturat pă lăngă
poruncile acestui Departament de l<a> 1iu 48 trecutul<u>i an 183749, din care pricină nu
să poate aduce la îndeplinire totalul științel<o>r statisticești; de aceia iată ce te
orănduești [...]1 ca să mergi la pomenitele județe și îndată ce vei sosi acolo, să faci
strașnic mumbașir Otcărmuiril<o>r a îndeplini alcătuirea tablel<o>r cu toate științele
cerute pentru tot județu în parte și în cel mai scurt soroc să silești a să și porni aici la
Departament, îngrijind a nu face mai multă întărziere, că vei cădea la răspundere și
pentru zăbava ce s-au făc<u>t cu trimiterea acest<o>r statistici50; să ți să plătească de
către51 Otcărmuire52 bani<i> legiuitul<u>i progon pă cai de poște, în mergere și
întoarcere, pă care să-i aduci a să întoarce la loc Cinsti<tei> Vist<ie>rii; precum53 și
pentru cheltuiala a însuți, în cătă vreme vei stărui acolo, să-ți lătească asemenea căte
cinci lei pă fieșcare zi, carei să vor împlini de la vinovați<i> aceia ce au întărziiat
rostirea aceștii lucrări întru atăta vreme așa îndelungată.
<1>838 sept<e>vr<ie> 24
Iancu M<anu> 10

vis<tier> Alecu 1497 Ial<o>mița54

Ilie Ioanu 1498 Vlașca55
Radu Marțoi 1499 Tel<eor>m<a>n

Fila 133:
Otnoș<tenie> la Vist<ie>rie

Fiindcă pentru grabnica pornire aici a tablel<o>r statisticești să trimite într-

adins cinovnic la Ocărmuirele județel<o>r de mai jos, de aceia este rugată Cinst<it>a
Vist<ie>rie a răspunde în priimirea arătațil<o>r cinovnici bani<i> ce să însemnează
pentru plata progonul<u>i la căte patru cai de poște socotiți pă poște ce să arată,
pentru mergerea și întoarcerea lor, însă:
lei56
96 Radu Grigore la sud Ial<o>miță pentru 12 poști
80 log<ofă>t<ul> Ilie Ioan la sud Vlașca – 10
144 vist<ie>r Aleco la sud Tel<eo>rman - 12
172
 320 adecă trei sute dooăzeci lei,
carei înplinindu-să de la vinovați, să vor întoarce iarăș<i> înapoi Cinsti<tei>
Vist<ie>rii.
<1>838 sept<e>vr<ie> 24
Iancu M<anu> 10

No. 1500

Fila 134:

Otnoștenie la Vistierie

Fiindcă pentru mergerea cinovnicului orânduit la sud Tel<eo>rm<a>n57 i s-au

mai slobozit încă doi cai, apoi C<instita> Vistierie este rugată a binevoi ca să mai
sloboază în priimirea pomenitului58 lei 48, plata progonul<u>i socotit pentru acești
doi cai în ducăto<a>re până la arătatu loc și înapoi.
Se<p>t<e>v<rie> 28
Iancu M<anu>10
No. 1549

Fila 136:

Cinstitul<u>i Depar<tament> al Pricinil<o>r Dinlăuntru

Ocârmuirea județ<u>lui Ilfov

La porunca C<institu>l<u>i Depar<tament> cu No. 1479, Ocâr<muirea> are

cinste plec<a>tă a răspunde că pricina netrimiteri<i> tablel<o>r statisticești până acum
au fost nesupunerea starețil<o>r du pă la mănăstirile chinovicești, că nu au îngăduit
pă Suptocâr<muitorul> dă Dâmboviță ca să înscriie călugări<i> și călugărițile din al ei
ținut; pentru care s-au încunoștințat C<institu>l<u>i Depa<tament> al Credinți<i>, de
unde priimindu-să porunci către pomeniți<i>, s-au trimis Suptocâr<muitorul> <a> afla
urmare porunci<i> și pe dată ce să vor priimi, să va înainta C<institu>l<u>i
Depar<tament>, căci de la celelalte cinci plăși să află venite, rămâind dă lipsă numai
cea de sus însemnată din pricina scrisă.

Ocâmuitoru Iord<ache> Crețeanu10

Secsia 3lea
Masa 1iu
Anul 1838 luna sept<e>vr<ie> 29 zile
No. 6130
Or<aș> București

Fila 141:

173
No. 1212
No. 953 priimit sept<evrie> 4

Cinstitul<u>i Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru

Plecat raport

Spre îndeplinirea porunci<i> Cinstitului Departament de supt No. 1498 ce mi

s-au dat pentru aducerea tablelor statisticești de l<a> Ocărmuirea județul<u>i Vlașca,
plecat alătur pe lângă aceasta atât arătatele table dinpreună cu raportul
Ocă<r>muiri<i> de supt No. 5106 cât și bani<i> progonul<u>i, lei 80.

Ilie Ioan

Anul 1838 luna octovr<ie> 4

No. 7

Să să trimiță bani<i> la Cinst<it>a Vist<ie>rie pent<ru> a-i face [......]24 despăgubire.

<1>838 oct<o>vr<ie> 6
Iancu Manu17

Fila 149:

No. 1265
Octomvr<ie> 21

Cinstiti<i> Mari<i> Vornicii a Trebil<o>r Dinlăuntru

Ocârmuirea j<udețului> Buzău

Suptocârmuitoru plaiului Slănic <prin>59 raportul cu No. 3450 ce în copie să

supune la cunoștința C<institei> Mari Vornicii spre mai bună deslușire, face doă
întrebări atingătoare de lucraria statisticei. Și cât pentr <u> cea de să atinge de
descrieria munților, Ocârmuiria ea-u întors răspuns ca povățuindu-să din instrucțiia
dată pă lângă tabla cu No. 3, să urmeze și cu măsurătoarea acel<o>r munți, întocmai
după deslușirea cerută prin acia instrucție; ear pentr<u> măsurătoaria cu sfoară de
urmiază a să mai scădia sau nu din suma stânjenilor a patra parte, ca și când s-ar fi
măsurat cu pasul, asemenea cu coprinderia instrucți<i>i de la tabla cu No 1iu litera B,
Ocârmuiria să roagă plecat a i să da dezlegare de la C<institul> Departament.

Ocârmuit<o>r C. Văcărescu.
Secr<etar> Ghiologlu.

Anul 1838 oct<o>vr<ie> 17

No. 4374
174
La sec<sia> 3 Mas<a> I.

Să să răspunză a urma cu scăderea sumei de a patra parte și la măsurătoarea cu sfoara,

întocmai ca cu măsurătoarea de pas.
<1>838 octo<vrie> 1960
Iancu M<anu>17

Fila 150:

Copie după raport<ul> Suptocârmuit<o>rul<u>i plaiul<u>i Slănic cu No. 3450 din 15

octovr<ie> l<eat> <1>838

Urmănd întru îndepljnirea porunci<i> de supt No. 3615 pentr<u> scrierea

obiecturil<o>r coprinse prin tablile statisticești, s-au luat în băgare de seamă că în
instrucțea tabli<i> cu No. 1iu Litera B la rigla a 11 să coprinde ca măsurătoarea
moșiilor să să facă cu pasul și unde vor fi dealuri, urcănd și coborănd, din suma cât
să va însuma să să scază a patra parte. Apoi, prin porunca cu No. 4064 din 26 ale
încetatul<u>i se<pte>vr<ie>, să zice ca măsurătoarea să să facă cu sfoara. Totdeodată
plec<a>t să face cunoscut că aici într-acest plaiu, în partea muntel<u>i sănt numai
dealuri și văi, fiind prea puține părți de loc șățu, și dacă urmează a să mai scădea a
patr<a> parte din sumile cât să vor aduna acum cu măsurătoarea ce urmează a să
face cu sfoara sau nu? Precum și pentr<u> alți munți mari ce mai sănt cu depărtare
mult<ă> de satăle acest<u>i plai, în care vărează păstori<i> oile pă proprietățile acelea,
lăcuitori nu sănt, care munți sănt aproape de hotar<ul> Prințipatul<u>i despre
Austriea și Moldaviea, ale cărora capete sau mijloc intră și în alte Staturi; urmează
aceștiea a să măsura ori nu? Fiindcă pă acolo nu sănt lăcuitori ca să s<ă> facă
măsurătoare precum mai sus s-au zis. Pentru care nu lipsește Suptocârmuirea a
supune cunoștinți<i> Cinst<itei> Ocârmuirii aceste înprejurări, cerănd deslegare de
urmarea ce trebuie să s<ă> întrebuințeze pentr<u> aceasta.

Iscălit Suptoc<â>r<muitor> C. Berhă.

Fila 155:

Cinstitului Departament <al> Pricinil<o>r Dinlăuntru

Ocârmuirea județului Ialomița

Luănd săvărșire descrierea tablelor statistice asemănate formelor ce i s-au

trimis, să îndreptează Cinstitului Departament pă lăngă aceasta și daca cele dă plasa
Bălți și Borcea au cevași osebire la închipuirea formelor, aceasta este <dată fiind>
zorirea61 ce au avut Ocârmuirea întru cererea lor.

Ocărmuitor Ioan Rahtivan

175
 S<ecretar> Fănescu
Anul 1838 iunie 10
No. 4687
Orașu Călărași
Secs<ia> 3lea, Mas<a> 1 iu
Să ă trimiță celelalte porunci cu modeluri pentr<ru> statistică.
Noemvr<ie> 14
M<ihail> Ghica17

Fila 166:

290
Copie după răportul Suptocărmuitorul<u>i plăși<i> Sărății cu No. 1781 dechemv<rie>
13

Fiindcă în porunca de al 2lea cu No. 4062 ce mi s-au trimis cu copie după

porunca Cinsti<tei> Marii Vornicii supt No. 1444 atingătoare de lucrarea statisticii, să
coprinde ca spre mai bună înlesnire, măsurătoarea să să facă cu stănjeni, și pent<ru>
că în ectsrucțiile și formele trimise pă lăngă porunca dintâiu cu No. 3613 în toate să
înemnează pași, Suptocârmuirea aflăndu-să în nedomerire, căci nu să face deslușire
adică din stănjâni să să socotească pași - și de căți pași un stănjen - sau să rămână
pași și să să socotească stănjăni<i>? Mă rog plec<a>t Cinstiti<i> Ocărmuiri a mi să
trimite dezlegare.

Iscălit Gh<eorghe> Mărăcineanu

Întocmai după orighinal
S<ecretar> Ghiolog<lu>10

Fila 167:

Otnoștenie la C<instita> Eforie a Școalelor

Cu trimiterea alăturatului în copie rap<o>rt al Suptocărmuit<o>r<u>lui plăși<i>

Sărăți<i> din sud Buzău cu No. 1781 ce s-au îndreptat acestui Dep<a>rtament pă
lăngă răport<ul> Otcărmuiri<i> acel<u>i județu supt No. 519062, este rugată63 Cins<i>ta
Eforie ca, luând în vedere deslușirea cerută asupra statisticei, să binevoiască a
înpărtăși pă Dep<a>rt<ament> cu deslușirile cuvenite pentru dezlegarea ce s-ar
cuveni64 să să dea la întrebarea propusă.
<1>838 dech<e>vr<ie> 23
No. 2202

Fila 171:

176
Copiie după raport<ul> Suptocârmuitorului plaiului Râmnicu din 30 noemv<rie> No.
1408

Atât după porunca Cinsti<tei> Ocâmuiri No. 103 care s-au priimit aici însoțită
cu copiia porunci<i> Cinsti<tei> Mari Vornicii No. 1260 căt și după silința ce are
Suptocârmuiria asupra aduceri<i> la îndeplinire datoriile ce-i sânt puse asupră-i de
cătră Stăpânire, chibzuindu-se a se face începerea lucrări<i> tablelor statisticești după
închipuiria celor cinci forme ce sănt priimite pă lăngă nomerarisitele porunci și
făcându-să băgare de siamă că aciastă lucrare, fiind foarte cu înpovărare, nu să va
putia săvârși în curândă vreme numai de către însumi, precum mi să pune
îndatorire, aflându-mă numai cu un ajutor și știut este Cinsti<tei> Ocârmuirii că încă
și altele multe mai sânt, ce vin asupra Suptocârmuirii, și neertat <este> a se zăbovi
lucraria lor, cât de puțin măcar. De aceiia nu lipsim plec<a>t a supune la cunoștința
Cinsti<tei> Ocârmuirii și mă rog ca să binevoiască a chibzui ca pă de o parte să
supuie asemenia îndatorire și asupra boiernașilor de niam, orânduinduindu-să a fi
deopotrivă la aciastă conlucrare până va luoa săvârșire; iar pe de alta să să puie
îndatorire și D<umnea>l<o>r D<omni> propietari<i> moșiilor aflate în coprins<ul>
acest<u>i plaiu ca la aciasta să se arate cu documenturile moșiilor, D<umnea>l<o>r
sau prin vechil, ca să se poată luoa curată știință pent<ru> mărimia moșiilor, de câți
stănjini este și căte hotare are, cum și izvoarí, movilí, drumuri și celelante ce să vor
afla în coprinsul unii moșii, ca să fie și lurcraria făcută pe temeiu de adevăr și
D<umnea>l<o>r D<omni> propietari să nu mai poată găsi în urmă nici un cuvânt de
pricinuire care să aducă înpiiedicare Suptocârmuirii întru lucrările sale; căci într-alt
chip nu să va putia face mai în scurtă vreme, nici va fi lucrare deslușită și în adevăr
dacă nu i să va da curate științi și ajutor.

Suptocârmuitor Alec<u> Cotescu

După orighinal
Secr<etar> Borănescu10

Fila 173:
[...]24

Cinstitei Ocârmuiri <a> județ<u>l<u>i Slam-Rămnic

Suptocârmuitor<ul> plăși<i> Mar<ginea> de Sus

Asemănat poruncii Cinsti<tei> Ocârmuiri de supt No. 1037 pă lăngă care s-au
priimit în alăturare copii după porunca Cinsti<tei> Mari Vornicii No. 1260, însoțit<e>
pă lăngă dănsa cinci forme de table statisticești supt Litera B-No. 1; C-No. 2; D-N. 3;
E-No. 4; și J65 No. 5; din care pătrunzăndu-să aciastă Suptocârmuire atăt din
pomenitele table, povățuindu-mă și din instrucțiile fieșicăruia model, înțelegănd
îndelecaria aceștii lucrări și grăbiria cu care este cerută, plecat să încunoștiințiază
Cinsti<ta> Ocârmuire că această Suptocârmuire are orănduit de cătr <e> Înalta
177
Stăpânire numai un pomojnic care di-abia aduce la îndeplinire celelalte lucrări de
hărtii după greutatia aceștii plăși. Pentru care rog pă Cinst<ita> Ocărm<uire> ca să-
m<i> dia ajutor întru acia lucrare pă cei mai jos însemnați boernașii de niam din acia
plasă ca cu aceia să poată aduce mai cu înlesnire acia lucrare la îndeplinire; că dă să
va judeca bine, acia lucrare este foarte îndelecat<ă>. Și totodată rog pă Cinst<ita>
Ocărm<uire> ca să binevoiască a pune îndatorire D<umnea>l<o>r propietari ca, ori
D<umnea>l<o>r sau în parte-le epistați, să să arate cu documenturile propietății
D<umnea>l<o>r ce au în acea plasă ca nu în urmă la măsurătoare ce urmiază a să face
să să arate cu vreun fel de reclamațiie supt cuvănt că li s-au făc<u>t vreun fel de
călcare la vreo margine de moșiie sau că s-au schimbat numiria la vreun hot<a>r, căci
nearătându-să după cereria aceștii Suptocărmuiri, ia în urmă nu să va putia cunoaște
nici într-o răspundere.
Iar de punere la cale ce va face Cinst<ita> Ocărm<uire> rog a mi să porunci cele
ce va judeca de cuviință întru acea lucrare.
<1>838 de<che>mv<rie> 21
Suptocărm<uitor> N. Verulescu.
No. 1997
Boeri de niam
1. D<umnea>lui Theod<o>r Zosescu ot Budești
2. D<umnealui> Tudorache Zosescu, Id<e>m
3. D<umnealui> Panait Costia Dimitriu ot Cotești
4. D<umnealui> Nicolae Potopa
5. D<umnealui> Dobruchi Petrov
6. D<umnealui> Gligore Jilișteanu ot Cărlige
7. D<umnealui> Zamfir Grecul ot Dragosloveni
8. D<umnealui> Nicolae Vărtișcoianul ot Vărtișcoiu
9. D<umnealui> Panaite Iane
10. D<umnealui> Asănache Mihailă

După orighinal
Secr<etar> Borănescu10

Fila 174:

La Otcărmuirea de Slam-Rămnic

Văzăndu-să porpunerea ce face acea Otăcrmuire prin rap<o>rt<ul> de supt No.

11887, i să dă răspuns ca, grăbind îndeplinirea cerutei lucr<ă>ri4 a statistic<ei> prin
chear Suptocărmuitorii plășilo<o>r fără a mai face vreo asemenea cerere absurdă, ce
nu poate fi priimită, să urmeze cu trimiterea la Departament66.
<1>838 dech<e>vr<ie> 30

Fila 178:
178
 Copie după raportu Maghistratului oraș<ului> cu No. 554 din 22 dechemvr<ie>
<1>838

Maghistratu au făc<u>t băgare de siamă că No. ce s-au pus la casele din acest
oraș la întâiul period al Obștii Catagrafii să află stric<a>t pă la cele mai multe clădiri,
că uni<i> din propietari n-au îngrijit a-l păzi ci au spoi pă dânsul iar alți<i>
prefăcându-ș<i> casele, nu l-au însemnat cu nici un număr. Asemenia urmare s-au
făc<u>t și cu cei ce au clădit din nou binale, prin care acestia nu să află nici un No.
regulat. Și fiindcă această întocmire asupra punerii No. La case să vede că este
pentr<u> vreun sfârșit bun, de vreme ce s-au urmat după poruncile Stăpânirii, și
daca nu s-ar păzi este înpotriva acell<o>r porunci, Maghistratu socotește de
neapărată trebuință ca să s<ă> prenoiască No. La case în tot coprinsul oraș<u>lui și
spre acest sfârșit chibzuește ca No. Să nu să scrie pă păreți<i> casi<i> sau prin porți, ci
să s<ă> însemneze pă niște mici tăblițe de brad în patru muchi<i> care mai întâi să
s<ă> văpsiască cu colora care va fi să s<ă> dia unei întocmiri de mah<a>l<a>, apoi să
s<ă> scrie diasupra cu alb No. casii cu începere de la No. I iu, până unde să va săvârși
mah<a>l<aua>; și supt No. Să s<ă> scrie iarăș<i> cu alb numirea mah<a>lali<i>. Aceste
tăblițe să va bate cu ținte de fier ori în păreți<i> casi<i> sau prin porț<i>, după cum va
cere înpregiurarea. Și pent<ru> că pent<ru> facerea acestora urmează oareș<i>care
cheltuială, adică cu cumpăratu scândurilor, văpsituril<o>r și numărătoarea cuel<o>r,
să va cheltui deocamdată din bani<i> cuti<i>i și după a lor săvârșire făcând socotială
de bani<i> cheltuiți, să să înparță potrivit pă No. Tablel<o>r și apoi să s<ă> ia de la
propietari la a l<o>r așezare.
Colorile ce sânt a să da mah<a>l<ale>l<o>r acestui oraș va fi:
Iiu. De la D<umnealui> cluceru Brătian<u>l și în sus până la D<umnealui>
Gheorghe [...]24, cât ține caldarâmul cu partia Gruiului și a râului până în dreptul
punturil<o>r însemnate; să va numi Văpseaoa Roșie.
2lia. De la podul din țăgănie și până unde să sfârșesc casele din marginea
orașul<u>i, cu asemenia coprindere va fi Văpsiaoa Galbenă.
3lia. De la serd<a>r Scarlat în sus până la marginea oraș<u>l<u>i cu laturile
Gruiului și a râului, va fi Văpsiaoa Alvastră.
4lia. Din capu mah<a>l<alei> Vișoiu până în hot<a>r<u>l Grădiști<i>, partia
râul<u>i, despre râu, cătr<e> Răsărit, va fi Văpsiaoa Niagră.
5lia. Din cap<u>l de sus al Bughi<i> până la cap<u>l mah<a>l<alei> Malu,
dinpreună cu mah<a>l<aua> Mărcuși, care este întrupată cu cea de sus, va fi Văpsiaoa
Verde.
De aceia, daca va fi priimit C<institei> Ocârmuiri aceste chibzuiri care nu sânt
decât pent<ru> orânduială plăc<u>tă Stăpâniri<i> și după pilda Bucureștiul<u>i, pă de
o parte să va da dezlegare Maghistratului ca să să pue în lucrare iar pă de alta să va
porunci c<institei> Poliții ca să trimiță Sfatului știință după statistica orașul<u>i de
No. Casel<o>r din fieșcare mah<a>l<a>, ca după aceia să s<ă> alcătuiască No.
Tablel<o>r.
179
Prez<identul> Maghis<tratului> Grigore Chiriazino
N. Rudianu
Pent<ru> întocmai copie
S<ecretar> Rac<o>v<i>ceanu.

Fila 179:

Trecu<t>
Mușcel

Asupra raportului acei<i> Ocărmuiri cu No. 6725, să răspunde că chibzuirea

Maghistratului de acolea coprinsă în alăturata copiie după raportu<ul> său cu No.
554 ce s-au trimis67 pă lăngă mai sus pomenitul răport, fiind foarte1 bună, i să va face
cunoscut a o ști a duce la îndeplinire prin mijlocul ce arată.
<1>839 ghen<a>r<ie> 6
N. 32

fila 180:
ghen<a>r<ie> 9 priimit
no. 21
No. 23 trecut
Eforia Școalelor din Prințipatul Romăniei
No. 8
Anul 183<8>4 luna lui Ianuar 9
București

Cinstitei Mari Vornicii Dinlăuntru

Cu cinste să răspunde la adresa Cinstitului Departament cu N. 2202 că, în

instrucțiile ce au fost date când s-a trimis modelu de table statistice, s-a zis că
măsurătoarea locurilor să se facă cu pasul, socotindu-să doi pași de mijloc un
stânjen. Mai la urmă însă făcându-să observație că ar fi mai lesne să se facă această
măsurătoare cu sfoara, s-a dat de către Cinstitul Departament a doa instrucție ca
măsurătoarea ce să cere să aibă a se face cu o sfoară de doaăzeci de stânjini d-ai lui
Șerban Vodă.
De vreme ce dar unii de la care s-au cerut această lucrare nu s-au putut
îndestul dumeri, bine ar fi daca Cinstitul Departament va găsi cu cale să binevoiască
a repeta acea instrucție la toate județele, că măsurătoarea ce să cere pentru statistică
trebue să se facă cu o sfoară de doaăzeci stânjini d-ai lui Șerban Vodă, îndreptându-
să trăsura totdauna pă linie dreaptă și arătând în table încotro merge acea linie, adică
spre Răsărit, spre Apus, spre Mează-Noapte, spre Mează-Zi sau între vreunul dintr-
acestea.
180
Mih. Ghica [...]15 [...]15
P. Poenaru
S.N. Iliescu17

Spre îndeplinirea enstrucțiilor obștite în ordin<ele> date mai înainte ce [......]24

Fila 183:
Ghen<a>r<ie> 16 priimit
No. 37 trec<u>t
No. 37
Cinstitul<u>i Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru
Ocârmuirea județului Dolji

Deși prin porunca din trecutul leat supt No. 1457 să coprinde ca măsurătoarea
întinderii fieșicăriia obiect din formele trimise pent<ru> științele ce să cer din
statisticeștile table să se facă cu stânjinu iar nu cu pasi, precum să coprinde în
modelurile trimise pă lângă porunca de supt No. 1206, fiind însă că nu să deslușește
de trebue să se treacă în tablele ce să aștern tot în stânjeni, precum să face
măsurătoarea, sau stânjini<i> să se facă în pași; grăbește Ocârmuirea a face întrebare
Cinstitului Departament, plecat rugându-să a i să desluși precât să va putea mai fără
întârziere.

Ocârmuit<io>r Fălcoeanu10

Anul 1839 ghenarie 13

Secsiia 3lea Masa Iiu
No. 235
Or<aș> Craiova

Să să răspunză cu deslușire ca [...]24 luându din porunca cu No [...]1, să facă și descrier<ea>

[...]24 a măsurătoril<o>r în stânjini căci mai bine să poate deșvolta întocmai fieșcăruia obiect.

Fila 184:
Trec<u>t
La Otcărm<ui>rea Dolji

Asupra68 răportului al <Cinstitei>4 Otcărmuiri<i> supt No. 235 i să răspunde ca

deslușirea ce cere asupra lucr<ării>4 tablel<o>r statisticești, luâ<nd>4 din porunca ce s-
au trimis c<u>4 No. 69, să69 urmeze cu descrierea măsurătoarel<o>r firești în stănjăni
căci70 și întinderea fieșcăruia obiect m<ai>4 lesne să poate dezvolta.

<1>839 ghen<a>r<ie> 20
181
No. 116

Fila 185:

Ghen<a>r<ie> 21 priimit
No. 57
55 trec<u>t
Cinsti<tu>lui Depart<ament> al Trebil<o>ru Dinlăuntru
Ocârmuirea jud<e>ț<u>lui Tel<eor>m<a>n

Priimind Ocârmuirea porunca Cinsti<tu>lui Dep<a>rt<ament> cu No. 63, cu tot

respectul au rămas a să asemăna îndatoriri<i> ce i se pune, dar fiindcă în rigla din
modelurile trimise să vorbește a să face măsurătoarea în pași și acum să cere în
stânjini, tot într-o vreme este rugat Cinsti<tul> Departament a binevoi și a desluși
cum să rămâie înscrierea aceștii măsurători în table: adică tot în pași, sau în stânjeni?

C. Slătineanu
Ajut<o>r C. […]17
1839 ghen<a>r<ie> 18
No. 229
T<ârgul> Zimnicea

Secsiia 3lea
Mas<a> Iiu

Fila 186:

Tel<eor>m<a>n

La răport<ul> cu No. 229 să răspunde că măsurătoarea are să s<ă> facă cu

sfoara dă dooăzăci stănjini de ai lui Șărban Vodă, potrivit cu duhul porunci<i> dă
supt No. 63, din care poate lua Ocârmuirea mai curată înțelegere.
<1>839 ghen<a>r<ie> 23
Iancu M<anu> 10

No. 128

Fila 199:

No. 146
Fevr<uarie> 23
No. 154 trec<u>t

Cinsti<tului> Departament Dinlăuntru

182
 Ocărmuirea jud<e>ț<ului> Prah<o>v<a>

Suptocârmuitorul plaiului Prah<o>v<a> prin rap<o>rt<ul> cu No. 59 face

cunoscut Ocârmuiri<i> că după schimbarea făcută prin porunca Cinti<tului>
Departament cu No. 206 la lucrarea statistici<i>, nu o poate săvărși fiindcă toți
munți<i> și văile să află pline de zăpadă; încă tocmai la primăvară să cunoaște
înlesnit întru îndeplinirea îndatoriri<i> ce-i este pusă. Această a sa propunere
Ocârmuirea o supune în cunoștința Cinsti<ului> Departament.
1839 fevr<uarie> 21
Pent<ru> D<umnealui> Ocă<rmui>toru, secr<e>t<ar> N. Vericean<u>.

Sec<sia> 3a
No. 614

Să să răspunză a să îndeletnici întru alcătuirea arătatel<o>r statistice, rămâind cu săvărșirea

lor să să îndeletnicească în primăvară.
Febr<uarie> 23
Iancu M<anu>17

Fila 200:
Trec<u>t
La Ocărmuirea de Prahova

Asupra răportului Otcărmuirei cu No. 614, i să dă răspuns ca

Suptocărmuit<o>r<ul> de plaiul Prahovei să să îndeletnicească întru alcătuirea
arătatel<o>r statistici, rămă<i>nd ca săvărșirea lor să să îndeletnicească în primăvară.
<1>83971 mart<ie> 3
N. 425

Fila 203:

D<umnea>lui Eliat72, popriet<a>r<ul> Tipografi<i>i

Trebuință fiind de73 o sumă examplaruri table statisticești, iată să trimite

Dumitale pă lăngă aceasta74 una sută doăzeci coale hărtie de cea mare, Olanda, care
îndată a le tipări la Tipografie întocmai după osebita alăturata formă și fără zăbavă
să le trimiți Dep<a>rt<amentului> spre a să putea începe lucrarea75 ce are a să face.
<1>839 fevr<uarie> 27
Iancu M<anu>10
No. 418

Fila 204:
Jurnal
183
 Astăzi, Marți în 28 fevruarie anul 1839, de către Departamentul Trebilor
Dinlăuntru dându-să în cunoștința Sfatului Administrativ că în urma adunări<i> du
pă la județe a Tablilor Statisticești de supt Litera A, care s-au alcătuit pentru tot
Prințipatu după glăsuirea art. 151 din Regulamentul Organic, acum a să pune în
lucrare strângerea totalului obiecturilor coprinse în acele înscurtări, pă plășile
fieșcăruia județ în parte, trebuiesc a se tipări 100 eczamplare de asemenea table pă
hârtie de cea mare, Olanda, care după cererile ce au făcut, s-au găsit de vânzare câte
un leu coala, însumând lei 180 pentru suma de 180 coale ce s-au găsit de vânzare de
asemenea fel, și fiindcă tipăritu acestora urmează a să săvâri la tipografia
D<umnea>l<u>i Eliad, după îndatorirea ce are prin contractu ce este încheiat iar o
asemenea hârtie nu privește pă sarcina numitului; Sfatul găsește cu cale ca să să
răspunză de către Vistierie arătați<i> lei una sută optzeci din §76 cheltuielilor
ecstraordinare pentru cumpărătoare hârtiei trebuincioase; rămâind ca D<umnealui>
Șeful Departamentului să aducă la îndeplinire urmarea cuvenită în această
împrejurare.
Mih<alache> Ghica
Co<stan>din Cantacuzino
Alexandru Ghica17

Fila 205:
La Vistieriie

Acest Departament are cinste a înainta pă lăngă aceat<a> Cinsti<tei> Vistierii,

în copiie, jurnalul Sfatul<u>i Administrativ atingător de slobozirea a lei 180 pentru
alte atăt<e>a coale hărtiie mare de Olanda ce s-au cumpărat în trebuința77 tablel<o>r
statisticești78 și totdeodată o roagă să binevoiască a slobozi arătați<i> bani în
priimirea D<umnealui> Petrache Nenișor supt iscălitură în condică, după orânduială.
<1>839 mart<ie> 13
Iancu M<anu> 10

No. 473

Fila 233:
Otnoș<tenie> la Vistierie

Neapărată trebuință avănd Dep<a>rt<amentul> a cunoaște toată suma vitel<o>r

ce să află astăzi în județele Prințipat<u>l<u>i, grăbește prin aceasta a ruga pă
Cinst<ita>79 Vist<e>rie ca în cea mai scurtă vreme să binevoiască a-l înpărtăși cu o
asemenea80 deslușită [...]24 înscurtare81.
<1>839 apr<ilie> 25
Iancu M<anu> 10

Fila 294:
184
 Cinstitului Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru
Ocârmuitorul județului Vâlci<i>

Asupra celor coprinzătoare din porunca Cinstitului Departament cu No. 876

atingătoare de cererea științelor statisticești, plec<a>t răspunzând, să face
cuno<s>c<u>t că deși n-au încetat Ocârmuirea cu a îndemna adesea pă
Suptocârmuit<o>ri<i> plășilor în această lucare, dar județul acesta având munți
îndestui, precum esre cunosc<u>t, du pă carii însă pănă acum nu s-au pututu ridica
bine zăpda, precum asemenea și neîncontenirea ploil<o>r, au înstânjinit această
lucrare. Cu toate acestea, după iznoavă străjniciie ce prin deosebite porunci s-au mai
făcut și acum Suptocârmuit<o>rilor, să nădăjduește că nu va mijloci întârziere
neplăc<u>tă cu a lor săvârșire și triimitere, precum să poruncește.
1839 maiu 24
Costantin Nicolescu
Sameș G<hiță> Capelean<u> 17
Secsia 3lea
Masa 1iu
No. 3475

Fila 309:
518 Trec<ut>
No. 568 trecut, 16 iuni<e>
No. 538 iuliie 16 priimit

Cinstitii Mari Vornicii Dinlăuntru

Ocârmuiria județ<u>lui Slam-Râmnic

Prin raportul Suptocărmuitorului plăși<i> Marginii de Sus supt No. 4930

făcându-să cunoscut Ocârmuirii că, la faceria statisticii, vesteștii82 îngrijitorului
moșiilor D<umnea>lui postelniculu Plaiano ca să-i înfățășeze, ori singur, sau prin
vechil, ducumenturile moșiilor D<umnea>lui postelnicului aflătoare în coprinsul
acei<i> plăși, spre a le putia cunoaște cătățimia lor, nu i s-au înplinit cereria făcută.
După care s-au scris într-adins de la Ocărmuire pomenitului îngrijitor a nu întărziia
înfățișaria unor asiminia ducumenturi la Suptocărmuitor, fiindcă faceria <tabllor>
statisticii sănt cerute din înaltă poruncă în cel mai scurt soroc. Și i-au întors acum
răspuns cu No. 5 care spre mai bună cunoștință să trimite Cinst<itei> Mari Vornicii
chiar în copie, pă lăngă acest plecat raport. După care să roagă Ocărmuiria a i să
întoarce dezlegare de urmaria ce ar trebui să apuce întru aceasta, căci asemenia
înpiedicări cu neînfățișaria ducumenturil<o>r să poate ivi și în celelante plăși.

Pentru D<umnealui> Ocâr<muitor> secr<etar> A. Borănescu.

185
<1>839 iunie 12
No. 5141
Focșani
S<ecsia> 3lea
m<asa> 1iu

Să să răspunză a face măsurătoarea și prin trăsură ca să să dovedească, din vreme ce din

partea propietarul<ui> să încearcă piedicele.
Iunie 16
Iancu M<anu> 17

Fila 310:

Cinsti<tei> Ocărmuiri a județul<u>i Slam-Rămnic

Jos iscălitul, asupra adresului Cinsti<te> Ocărmuiri din 7 iuniie cu No. 4980, cu
căzutul respect încunoștiințează că Suptocăr<muitorului> plăși<i> Mărginii de Sus la
otnoșteniia sa cu No. 1006 [...]24 din 8 iunie cu No. 4, s-au răspuns că documenturile
cerșite să găsescu la încredințătorul meu, marele post<elnic> Costandin Pliano,
precum și topograficeasca gartă de figura moși<i>i, fără de care nu pot da nici o
știință, căci de a să porni cineva prin întunericul pădurii și prin prăpăstiile ce să
găsescu pe fața părmântul<u>i cu linie dreaptă, din piiatră în piiatră, fără
instrumenturile ingineri<i>i, este prin neputință. Deci perilisescu că acest răspuns am
urmat celi<i> ce să atinge de acea datorie, iar nu că nu am dat vreo ascoltare
propuneril<o>r Suptocărmuirii, precum prin raportul aidonosește.

Pah<ar>ni<c> Marcachi Cozmadi

No. 5
1839 iuni<e> 11
Căndești
După orighinal
În lipsă reghis<tratorului> M. Ioanidis10

Fila 311:
La Slam-Râmnic

La raport<ul> cu No. 5141 să răspunde că, dă vreme ce să întămpină

înpiedicări din partea propietarilor la lucrarea statistici<i>, apoi Ocărmuirea va face
punere la cale a să face măsurătoarea și prin trăsuri, potrivit cu poruncile date în
aceast<ă> pricină83; să pui84 silință a să săvărși mai cu grab<ă>.
<1>839 iunie 19
No. 1254
85 86

186
Fila 312:
La Vist<ie>rie

Pentru căte șase cai de poște ce s-au slobozit log<ofă>t<u>lui87 Ghiță Năcescu
pă 36 poști în mergere pănă la88 Cerneți și întoarcere, tremițăndu-să ca să stăruiască
asupra Otcărmuiri<i> pentru grabnica săvărșire a științel<o>r statisticești ce sănt
cerute în lucrarea ce să urmiază, cum și pentru dooă ștafete ce s-au trimis în dooă
rănduri la Otcărmuirea județ<u>l<u>i Brăili<i> în grabnice trebuințe; însemnănd
legiuitul progon lei cinci sute doozeci89, Dep<a>rt<amentul> are cinste a ruga pă
Cinst<it>a Vist<ie>rie ca să binevoiască a slobozi arătați<i> bani în priimirea
Derecț<i>ei Poștil<o>r spre desfacerea progoanel<o>r însemnate.
<1>839 iunie 16
Iancu M<anu> 10

No. 1227 90

Fila 347:
Ecsecutorul Pală

Mai făcănd trebuință încă dă patru-cinci coale hărtiie Olandă, mari, la ce cele
ce s-au luat pentru prescrierea statisticii, să scriie Dumi<tale> a le cumpăra îndată și a
le aduce la Departament fără zăbavă91 spre a să da la D<umnealui> Eliiad ca să le
tipărească și [...] aducere lor luănd chitanță de [...]24.
<1>839 iunie 26
Iancu M<anu> 10

Fila 348:

No. 226; priinită apr<ilie> 23

No. 333 trecut, apr<ilie> 24

Cinstitului Departament al Trebilor Dinlăuntru

Ocărmuiria jud<e>ț<u>lui Brăila

Fiindcă la așternerea tablelor statisticești ce este poruncită acest <ei> Ocărmuiri

a face urmiază a trece ș<i> suma stănjinilor domenul<u>i Statul<u>i și92 pentr<u> că tot
coprins<ul> acest<ui> domen, precum este cunoscut, nu este numai pe câmpie, ci și în
bălți <o> parte însemnată, caria nici este putință a-l măsura de Suptocărmuit<o>ru. De
aceia este rugat plec<a>t Cinst<itul> Departament ca <să> binevoiască a trimite
Otcărmuiri<i> însemnare de suma stănjin<i>l<o>r ce alcătuesc acest domen, urmănd a
fi cunoscută ori acest<ui> Cins<it> Departament sau al cinst<itei> Vist<ie>rii, după
măsurătoarea făc<u>tă de fosta comisie pe la anul 1830 în urmaria lămuriri<i> lui lui
ș<i> a hot<a>r<u>lui despre Turciia.
187
Ocărmuit<o>r<u>l jud<e>ț<u>l<u>i, maior [...]15.

<1>839apr<ilie> 21
No. 1092 s<ecsia> 3lea
C. [...]17

Lucrarea aceștii să va vedea înnainte, după alt răp<o>rt cu No. 1744. 93

Să să poftească aici Domnul maior [...]24 spre a face măsurătoarea încheiat<ă> după textul
întinder<i> ce să poate de<s>coperi din harta Prințip<a>t<u>lui, cu toate ad<i>c<ă> aceste
ostroave și bălți.

Fila 349:

No. 508 iunie 12 priimită

No. 547 trec<u>t

Cinstitului Departament Dinlăuntru

Ocărmuirea județului Brăilii

Porunca acelui Cinstit Departament cu N. 86 cu cinste priimindu-să, plecat

răspunde că pricina pentru care nu poate luoa sfărșit tablele statisticești este (precum
s-au încunoștințat prin raportul cu N. 1092)94 a să înțălege acel Cinstit Departament
cu Cinstita Visterie ca să trimiță măsurătoarea moșii domenului, ce să urmiază a-l95
avia, nefiind în putința Suptocărmuitorilor ca să măsoare aseminea moșie, și cu bălți,
pentru pricinile arătate în acel raport la care nu s-au primit nici un răspuns pănă
acum. Care și acum este rugat a să trimete poruncă de urmare.

Pentru D<umnealui> Ocărmuitoru județul<u>i S<ecretar> C<ostache> Crâmpu

n. 1733
secsia 3lea
anul 1839 iunie 9
O<raș> Brăila

Să să poftească Domnul [...]24 a înpărtăși Departament<ul> după științile ce i s-au fost

cerut<e> sau a să încu<no>ștința [...]24.
Oct<ovrie>12

Să va răspunde Ocărmuiri<i> ca și aceas<ă> lucrare a măsurători<i> să să săvărșeasc<ă> de

cătr<e> Suptocărmuitori potrivit poruncilor ce l<a> sănt date, nefiind alt mijloc pentru
dezvoltarea științel<or> cerute.
188
 Iul<ie> 29
Iancu M<anu>

Fila 350:
Trec<u>t
La Otcărmuirea Brăili<i>

Asupra răporturil<o>r acei<i> Otcărmuiri supt No. 1092 și 1733, spre răspuns i
să scrie ca măsurătoarea domenul<u>i să să săvărșească de către Suptocărmuit<o>ri
potrivit poruncil<o>r ce-i sănt date pentru alcătuirea statisticeștil<o>r table, nefiind alt
mijloc pentru desăvoltarea științei cerute.
<1>839 iuli<e> 30

SANIC, Vornicia Dinlăuntru, 447/1837

1
Loc alb în original.
2
Post: „de aceia”, barat.
3 ad. interlinear.

4 Rupt..

5 Post: „Domnilor”, barat.

6 „D<umnealor> D<omni> Comisari”: ad. interlinear.

7 Post: „și cel<o>r [...ilizibil, n.n.] slujbași”, barat.

8 Post: „de o mare cuvi<i>nță”, barat.

9 Post: „numărul ființ<ei>”, barat.

10 Semnătură autografă.

11 scris „sos”.

12 „unde zice”: ad. interlinear.

13 „unde zice”: ad. interlinear.

14 Post: „și apoi să se”: barat.

15 Indescifrabil.

16 Post: scurt fragment ilizibil, barat.

17 Semnături autografe.

18 Post: „niște asemenia”, barat.

19
Ad. Marginal.
20 Slavocifră.

21 Scris: „porpietaților”.

22 Post: „Otcărmuiri<i>”, barat.

23 Post: „tabli<i> sta<tistice>”, barat,

24 Ilizibil.

25 Ad. marginal.

26 Post: „cum și pentru cele de alte județe”, barat,

27 Scris „iutat”.

189
28
Ultima frază pare adăugată de altă mână.
29
ad. interlinear.
30
Post: „au trimis”, barat.
31
Ante: „Să vor pune în păstrare pănă să vor strănge de la toate județele. Apr<ilie>
11”, barat,
32
Ad. marginal-stânga.
33
Post: „să adune aceste table din toate plășie județului și deodată să le trimiță”,
barat.
34
Paranteza apare întocmai marcată în sursă.
35
Post: „ți”, barat.
36 Post: „lor”, barat.

37 Post: „polc<o>v<nicu> Mihalache”, barat.

38
Repetat.
39 „supt NoNo. 7795 și 3013”: ad. interlinear.

40 Post: „acelui Sfat”, barat.

41 Post: „ca fără a mai cere; face”, barat.

42 Loc alb în text, reprezentat prin paranteze neumplute.

43 Post: „multele”, barat.

44 „trecute<le> țirc<u>l<are>”: ad. interlinear, lecțiune incertă

45 Post:„ ce li s-au trimis”, barat.

46 Post: „înche<iat>”, ad. interlinear și barat.

47 Post: „mo<delurile>”, barat.

48 Post: „anu”, barat.

49 Întocmai, nu apare precizată luna.

50 Post: „din neîngrijirea Otcărmuiri<i>”, barat.

51 Post: semn ilizibil, barat.

52 „de către Otcărmuire”: ad. Marginal.

53 Post: „asemenea”, barat.

54 Ante: „Slam-Râmnic”, barat.

55 Post: „și Teleorman”, barat.

56 Ante: „lei 96: vi<s>t<ie>r Aleco la sud Ialomiță, patr<u> cai socotiți 12 poști căte 4

cai”, barat.
57 Post: „după cum să face cunoscut Cinst<itei> Vist<i>erii prin otnoștenia supt No.

1500”, barat.
58 Post: „însă”, barat.

59 Deteriorat.

60 Rezoluție adăugată pe marginea laterală-stânga.

61 Scris „zoririrea”.

62 Post: „Departamentul are cinste a pohti pă”, barat.

63 „este rugată”: ad. Interlinear.

64 Post: „a”,barat.

65 Corect: „F”.

190
66
Post: „în celmai scurt soroc”.
67
„ce s-au trimis”: ad. Interlinear.
68
Ante: „la întreba<rea>”, barat.
69
Post: „facă”, barat.
70
Post: „ma<i>”, barat.
71
Post: „fevr<uarie>”, barat.
72
Post: „<...>”
73
Post: „o sută doăzeci”, barat.
74
Post: „ca <să> pui înda<tă>”, barat.
75
Post: „ce urmea<ză> st<atistică>”, barat.
76 „articolul”; simbolul apare întocmai în sursă.

77 Post: „statistici<i>”, barat.

78
„tablel<o>r statisticești”: ad. Interlinear.
79 Post: „Dep<a>rt<ament>”, barat.

80 Post: „obștească listă”, barat; „înprescurtare”: ad. Interlinear și barat.

81„deslușită [...ilizibil, n.n.] înscurtare”: ad. interlinear.

82 Lecțiune incertă. „vestește”?

83 Post: „numai”, barat.

84 Post: scurt semn ilizibil, barat.

85 Post: scurt semn ilizibil, barat.

86 Ad. marginal.

87 Post: „Ghiță Năcescu <și> Tănase Ștefanopolo”, barat.

88 Post: „sud”, barat.

89 Post: „este”, barat.

90 Ad. Marginal.

91 „fără zăbavă”: ad. interlinear, de altă mână.

92 Suprascris peste „dar”.

93 Rezoluție adăugată în partea de jos a filei.

94 Paranteza apare în sursă marcată prin două bare oblice iar textul ce în transcriere

urmează parantezei îl urmează întocmai pe cel din sursă, fără o aparentă legătură
logică între propoziții. Este posibilă omiterea unui rând din textul conceptului de
scriitorul care a redactat raportul.
95 Dezacord întocmai în original.

191
 Dosarul 5. Corespondența Departamentului Dinlăuntru (II)

14 iulie 1839 – 7 aprilie 1844. Departamentul Dinlăuntru. Corespondență cu

Ocârmuirile, Agia București, Principele, Secretariatul Statului, Sfatul Orășenesc
București, Departamentul Dreptății, Departamentul Finanțelor, referitoare la
lucrările de recenzare și la urmarea lor.
Dosarul conține două tipuri de documente: coresponsență administrativă și
material rezultat de pe urma lucrărilor de recenzare, respectiv tabele de mori și de
„producturi”, acestea din urmă sunt întrevăzute pentru publicare sub formă de set
de date.
În cele ce urmează publicăm doar o parte a corespondenței administrative.
Pentru principiile de selecție a materialului publicat, a se vedea subcapitolul II.d.
Selecția documentelor transcrise și publicate în acest volum.

Fila 57:
No. 784 trec<ut>
No. 762, prii<mit> avg<us>t 11

Cinstitului Dep<a>rt<ament> Dinlăuntru

Ocărmuirea j<udețului> Ialomița

Înțelegând coprinderea porunci<i> No. 1558 în pricina săvărșiri<i> tablel<o>r

statisticești, plecat sâ întoarce răspuns că, această Ocărmuire cunoscând delicateța
acestor lucrări, n-au încetatu și nu încetează a stărui asupra Suptoc<ă>r<muiri>l<o>r
ca să grăbească săvărșirea l<o>r. Dar după rap<o>rturile ce facu către Oc<â>r<mui>re,
nu are nădejde a luoa săvărșire în scurtă vreme din pricina greutăților ce cearcă în
aceast<ă> îndelednicire.

Ocărmuitor Ioan Rahtivan

S<ecretar> Fănescu1
Anul 1839 avg<us>t 7
No. 3063
Sec<siia> 3lea Mas<a> 1iu

La delă, avg<us>t 12

Fila 58:
12 avg<us>t

Cinsti<tu>lui Departament Dinlăuntru

192
 Plec<a>t raportuescu că arătănd<u>-mă la Cinsti<te>le Ocărmuiri Olt și Dolj cu
porunca Cinst<itu>l<u>i Departament No. 1526 pentru grăbirea trimiterii cerutelor
liste de felurimea producturilor de fasole și altele, au înfățișat alăturatele în copii
răspunsuri, însă: de la jud<e>ț<u>l Olt pă cel cu No. 2392 și de la Dolj, cel cu No. 2885,
zicănd pomenitele Ocărmuiri că nu să mai cunoscu datoare a da alte liste. De aceia
nici progonul legiuit pentru cai<i> de poștă ce mi s-au dat în mergere și întoarcere nu
voescu a-l răspunde ca după poruncă, ci-l întorc la Cinsti<ta> Vist<i>eriie; precum
asemenea și căte lei cinci pă fișcare zi drept a mea cheltuială zic că nu sănt datori a-
m<i> plăti. Pentru care plec<a>t raportuind, mă rog a avea poruncă de urmare
M. Argeșanul2
Anul 1839 luna avg<us>t 7
S<ecția> 3lea M<asa> 1iu
No. 1

Fila 59:
Olt
S<ecția> 3lea
No. 2392

Cinsti<tu>lui Departament Dinlăuntru

Spre răspuns la porunca Cinsti<tu>lui Departament supt N. 1405, plec<a>t să

aduce la cunoștință că lista cerută de felurimea producturilor s-au înaintat
Cinst<itu>l<u>i Departament încă de la 28 apr<ilie> trec<u>t, pă lăngă raportul cu No.
1412.
1839 iuli<e> 14

Fila 60:

S<ecția> 3lea
No. 2885

Cinsti<tu>lui Departament Dinlăuntru

La porunca cu No. 798 a Cinst<itu>lui Departament, plec<a>t să răspunde că

acea listă de felurimea producturilor acestui jud<e>ț coprinse în porunca cu No. 319
tot a Cinst<itu>lui Departament, s-au înaintat încă de la 28 apr<ilie>, pă lăngă raportu
cu No. 2557.
1839 maiu 8

Fila 61:

No. 786, prii<mit> avg<us>t 14

193
 C<institului> Departament al Trebilor Dinlăuntru
Ocărmuirea j<udețului> Buzău

La porunca C<institului> Departament cu No. 1555 plec<a>t să face cunoscut

că tablile statisticești de la doă plăși, adică Câmpu și Sărata, sânt gata, rămâind
numai plaiurile, care să prescriu pă curat și îndată ce să vor aduna și de lia dânsile,
să vor trimite la C<institul> Departament.

Ocârmuitorul C. Văcărescu
Secr<etar> Ghiologlu1
Anul 1839 avg<us>t 10
No. 3214
Sec<ția> IIIlea

La delă, av<gus>t 15

Fila 80:
No. 797 trec<u>t
Prii<mit> avg<us>t 14

Cinstitului Departament al Trebilor Dinlăuntru

Plecat raport

Următor fiind porunci<i> Cinstitului Departament cu No. 1534 prin care am

fost orânduit la Ocârmuirea județului Vlășci<i> pentru aducerea listelor de
producturile eșite la acel județ, plecat alătur pă lângă aceasta atât pomenita listă, cât
și lei una sută doăzeci, bani<i> progonului pă șase cai în ducătoare și înnapoi.

G. Năcescu
1839 avg<us>t 14
No. 15
Să să trimiță bani<i> la Ci<nsti>ta Vistierie; av<gus>t 14
Ioan M<anu>1

Fila 128:

No. 820, prii<mit> avg<us>t 20

No. 822 trec<ut>

Cinstitului Deartament Dinlăuntru

Ocârmuirea județului Prahova

194
 Luând săvărșire rămasele table statistice de la plasa Câmpu și plaiului
Prahova întocmai după modelurile <trimise>, cu plecăciune să timiseră pă lângă
acesta.
A<lecu> Cocorescu
Ajut<o>r S. Brezeanu1
Secsia a 3ia
Anul 1839 avg<us>t 18
No. 3581
544

Să să răspunză dă priimirea lor cu adăogire pă de o parte dă laudă pent<ru> grabnica lor

săvărșire iar pă de alta că s-au poprit în canțel<a>r<ie> spre a să observarisi daca sânt
potrivite cu adevărat.
Avg<us>t 21
Ioan Manu 1

Fila 129:
770 trec<ut>
La Ocărm<uir>ea de Prahova
No. 1680

După priimirea tablel<o>r statisticești trimise cu răp<o>rtu supt No. 544 și

3581, mai văzăndu-să cusur cele pentru plasa Tărgșor<u>lui, spre răspuns i să scriie
ca să grăbească și3 a acelora trimitere.
<1>839 avg<us>t 21

Fila 130:
No. 841 trec<ut>
No. 837, pri<mit> avg<us>t 27

Cinstitului Depar<tament> Dinlăuntru

Ocârmuirea județ<u>l<u>i Ilfov

Suptocâr<muirea> dă Sabar prin rap<o>rt încunoștiințează Ocâr<muirea> că

urmând măsurătoarea moșiilor dintr-acea plasă la moșia Bragadiru, aflându-să și
proprietarul acolea, D<umnealui> Marele Dvornic Alecsandru Scarlat Ghica, până a
nu întra în măsurătoare, au cerut porunca pă al căriia temeiu urmează măsurătoarea
Suptocârm<u>i<torului>, precum și chipu măsurători<i> moșiilor. Și făcându-i
cunoscut atât ceruta poruncă cât și modelurile de chipu măsurătoarei, le-au luat în
băgare de seamă și au răspuns că C<instita> Mare Dvor<nicie> urma să-i fi făc<u>t
cunoscut aceast<ă> înprejurare și Dumisale și până nu-i va arăta pă larg pricina
măsurătoarei, nu sloboade să s<ă> măsoare moșia, mai adăogând că propunerea
această a Dumisale să o facă cunoscut<ă> Ocâr<muirii>. După care și Ocâr<muirea>
195
supune aceasta în cunoștința C<institu>l<u>i Depar<tament>, cu adaos de rugăciune
de a să îndestula cererea D<umnea>l<u>i dvor<nic>, dă să va găsi dă cuvi<i>nță. Și să
să întoarcă și Ocâr<muirii> poruncă de urmare.

Ocârmuitor Iord<ache> Crețeanu

Secsia 3lea
Anul 1839 avg<us>t 18 zile
No. 6016

Prin hârtiia Departamentul<ui> să să facă cunoscut însemnatului boer că măsurătoarea

ace<lui> coprinsu nu urmează pent<ru> alt sfârșit decât numai pent<ru> îndeplinirea
lucrăril<o>r statisticești. Prin urmare, să să adaoge pohtire ca să binevoiască a slobozi pă
Suptocârmuitor de a-și urma datoriia slujbii, după însărcinarea pusă asupră-i de Înalta
Stăpânire.
<1>839 avg<us>t 24
Ioan M<anu>1

Fila 131:

No. 1726
Otnoșeniie la vornic<ul> Alecsandru Ghica

Ocărmuirea jud<e>ț<u>lui Ilf<ov>u, prin4 <raportul> cu No. 6016 întemeiat pă

răport<ul> Suptocârmuitorul<u>i plăși<i> Sabarul<u>i, face cunoscut
Departament<ului> că mergând Suptocârmuitorul pomenitii plăși la moșiia
5

Dumi<tale> Bragadirul ca să facă măsurătoare după poruncile ce sănt date, nu6 s-ar5
fi îngăduit <de> Dum<neata> să-și urmeze îndatorirea ce-i este [...]7 la cale de către
Departament8. Apoi fiindcă o asemenea măsurătoare nu urmează pentru alt sfărșit
decăt numai pentru îndeplinirea lucrăril<o>r statisticești,9 Departament<u>l are cinste
a pohti10 ca să binevoești a slobozi pă Suptocâtmuiroru de a-ș<i> urma datoriia
slujbii, după însărcinarea11 ce are, precum s-au zis mai sus.
<1>839 avg<us>t 26

Fila 236:
Agi<i>i

Priimind raportul Cinst<itei> Agii cu no. 11531 cu alăturata pă lăngă dânsul

listă de numărul total al familiilor aflate aici în oraș, pricinuind pă de o parte mirare
Departamentului pent<ru> înpuținarea numărului descris și neasemănarea sa cu
suma și câtățimea12 familiilor de<s>coperite de Comisiia Catagraficească a periodului
al doilea, când chear din acea știință statistică este13 pent<ru> toată suflarea14 totalului
familiilor, de obște, ce5 să află petrecând aici, iar în aceast<a> lipsesc multe clasuri de
oameni ce ar fi trebuit neapărat [...]8 să fie prescrise [......]8 lipsii ce mijlocește și chear
196
după cinu o<bșteștii> catagrafi<i> este cu lămurire, fiind un număr însemnător, peste
patru mii familii, precum și [......]8 ce s-ar fi cuvenit să să înființeze, cum câtățimea
familiilor boerești și altele, care nu au fost prescrise după instrucții ci au fost de
atunci pe [...]8 Comisiii [...]8, simțător. Departament<ul> cere cuvântul Cinsti<i> Agii
pentru o asemenea [...]8, nemaiputând erta ce au fost, puindu-ț<i> ca în cel mai scurt
soroc după informațiie, să va mai [...]8 din cercetarea cei mai [......]8.

Fila 299:
940

Înălțimii Sale Domn și Stăpânitoru a toată Țara Românească

Alexandru Dimitrie Ghica Voevod
Departamentul Trebil<o>r Dinlăuntru

Alcătuirea Statisticii Prințipatului fiind prevăzută prin articolu 151 al

Reg<ulamen>tului15 Organic, Departamentul, după silința ce au întrebuințat 16 încă
din anul <1837 pentru>15 a aduna prin Ocârmuirile județelor materialnicile objecturi
ce ar figura [...]8 aceștii operații, și după științele preluminare ce au putut dobândi
[...]8 descrierea aceștii lucrări în felul ce să va vedea prin alăturatul model 17, cu
arătare de totalul populați<i>, v[...]15, lăcuitorilor, numărul streinilor de obște, clasele,
profesiile, vătămăturile, suma v[...]15, sădirilor și cultura pământului; să mai
îndeletnicește încă Departamentul, Preaînălțate Doamne! și întru ad<unarea>15 altor
deosebite științe dezvoltatoare de înbunătățirile fieșcăruiia proprietăți și de
amărunturile vercăruiia object aflat în întinderia Prințipatului. Și după ce să <va
cule>ge18 du pă la toate județele, atunci, desăvărșindu-să și aceasta prin [...]8
canțel<a>r<ia> Departamentului să va întrupa cu cea19 mai sus <și se> va putea5 alcătui
generalnicile științe ce ar trebui să coprindă o statistică obștească <a Gu>vernului
Valahi<i>i, potrivită, precum va erta putința și mijlo<a>cele înfințate, cu acelia ce să
află ros<tite>15 și în părțile Evropii.
Lucraria însă de mai sus săvârșită cu toată activitatia prin sârguința și 5
stăruirea [...]20 D<umnea>lui Șefului Secsi<i>i, Departamentul să socotește dator a o
supune plecat la cunoștința Înălțimii Voastre, spre știință.
Șef<u>l Departamentului, Mih<ail> Ghica2

No. 601
Anul 1842
Luna iunie 3
Sec<ția> 3a

Fila 301:
Agi<i>i

197
 Pentru lucrarea Statistici<i>i orașului de aici, prin porunca
Dep<a>rt<amentu>lui cu No. 1603 din anul 1837 și cele de mai în urmă slobozite
necurmat în aceast<ă> înprejurare s-au încunoștințat Cinsti<tei> Agii atât felul
deslușiril<o>r ce să cuvenea să cuprinză într-ânsele tablele întocmitoare acestor
operații, cât și sârguința și grabnica silință ce să cuvenea să se întrebuințeze din
partea slujbașil<o>r săi întru îndeplinirea adunări<i> științel<o>r privitoare cătr<e>
închipuirea generalănicil<o>r științe în aceast<ă> înprejurare. Dar zăbava mijlocită nu
numai că au covârșit nădejdea despre orice plăcută izbutire, ajungând a să
complectui trimiterea acest<o>r table până chear în curgătoarea lună lui mai; dar și
aceast<ă> alcătuire a lor să vede urmată fără cea mai mică băgare de seamă și mare
aminte spre îndeplinirea rezultat<u>lui cătr<e> care privește a lor întocmire, căci,
lăsând a să zice că trecerea objecturi<lor> prin regule s-au urmat după cum s-au
întâmplat, fără a să socoti potrivirea ce să cuvine a avea, nici chear la artic <o>le ce
sânt coprinse în tablile alcătuite de comisiile catagraficești; dar într-un cuvânt și toate
celelalte amărunturi ale îndeletniciril<o>r fieșcăruia din persoanele și fețele
hălăduitoare capitali<i> nu să deslușește după îndatorirea ce-i s-au fost pus prin
închipuirea modelului triimis.
În sfârșit, din trimisele table ale văpselil<o>r neputând Dep<a>rt<amen>t<u>l
aduna știința ce ar fi trebuind să o dobândească întru asemănarea riglel<o>r în
modelul pomenit, grăbește a-i pune înainte Cinsti<tei> Agii cele următoare:
1iu. Ca să dea cuvânt cum de au urmat așa mare nebăgare de seamă la
alcătuirea unii asemenea înprejurări ce să cere de Înnalta Stăpânire, ca o dezvolatare
pe scurt de toate objecturile aflate în toată întinderea Prințipatul<u>i, încât chear la
art<icolu>l populați<i>i să să vază o deosebire nenădăjduită.
2lea. Cine au fost anume cei însărcinați cu lucrarea aceștii înprejurări și cum 21
de i-au putut scăpa di<n> vederi-le temeiul instrucțiilor ce li s-au dat din partea
Stăpânirii.
3lea. Să să închipuiască negreșit în soroc de doă zile cel mult o tablă arătătoare
cu deamăruntul, într-o descriere în riglele cuvenite, toată felurimea brezlelor și
treptelor hălăduitoare în oraș.
4lea. Să să observeze aceast<ă> lucrare a Statistici<i> ca să se descopere de unde
izvoraște cursul neorândueli<i> și să să ia grabnice măsuri spre îndeplinirea
greșalel<o>r urmate, fără zăbavă. Căci la dinînpotrivă, prin cinovnic într-adins al
Dep<a>rt<amen>tul<u>i, să va pune la cale regularisirea acelui articol și va fi firește cu
vătămare Cin<sti>tei amploiațil<o>r Agi<i>i.
Să așteaptă urmare întocmai cât mai în grab<ă>.
1840 iunie <fz>
Mih<ail> Ghica2

Fila 344:

Raport către Măriia Sa Vodă

198
 Partea statisticeștii lucrări, Preaînălțate Doamne, închipuită acum și supusă
cunoștinții Înălțimii Voastre pă lângă rap<o>rt<ul> Dep<a>rt<a>men<tului> cu No. 691,
fiind fost arătătoare numai de modelul suflării, clasele, profesiile, locurile de arături,
sămănături, pometuri și altele asemenea, acest Departament ca să grăbească lucrarea
ei și așternerea ei pă sate și plăși, cu toată alcătuir<ile> sale22, pă curat, s-au văzut silit
în curs23 aproape5 dă un an cu din chear scriitori<i> canțelari<i> sale du pân toate
secsiile să alcătuiască trei mese24 spre a să25 îndeletnici în26-tru săvărșirea și
îndelinirea operațiilor aceștii lucrări27. Cu aceasta28 însă, p<en>tru [...]8 de acum fiind
fost pricinuit<ă> mare29 strâmtorare și piedică cel<o>rlalte curgătoare lucrări ale
Departamentului din puținarea scriitoril<o>r du pă la toate mesele canțelari<i>i30 [...]8
fiindcă acum s-au adunat31 du pă la toate Ocârmuirile și celelalte table arătătoare32
de5 înbunătățirile33 propietăților34 în parte35 i altor objecturi aflate de obște în36
prințipat37, care38 urmând5 a să lămuri ac<u>m a să așterne pă curat și a să întrupa cu
cei<a>laltă parte săvârșită până acum39. De să va aduce la îndeplinire40 lucrarea de
acum41 tot cu chipul arătat mai sus42 pent<ru> cea dintâiu parte statisticească43, după
ce va mijloci o44 foarte îndelungată45 întârziere, apoi să46 va aduce47 numai pentru și48
înpiedicare49 celorlalte50 lucrări ale canțelari<i>i. Spre51 a lor sfârșit52 Departamentul
<supune> aceast<ă> neapărată înprejurare la cunoștința Înnălțimii Voastre, să roagă
plecat, de să va găsi cu cale, să i să dea luminată poruncă a să adăoga pă lângă
secsiia al 3lea, vremelnicește, șase scriitori caligrafi cu destulă destoinicie și un
pomoșnic, plătindu-să cel<o>r dintâi leafă lei doă sute pă lună și celui de al 2lea câte
lei trei sute, care să vor îndeletnici nelipsit53 în lucrarea și lămurirea Statisticii după
chipul arătat mai sus, pân<ă> la a ei săvârșire.
Osebit de aceasta54, numărul5 hârtiilor ce din zi în zi să adaogă spre lucrare la55
masa 1iu, neputându-să întâmpina numai cu cel legiuit pomoșnic de la pomenita
scriitorie, atât pentru cuvântul regularisirii ce s-ar cuveni să să afle înființat pururea
la așezarea și depunerea hârtiilor pă la dele, cât și pentru ținerea jurnalului mesii și
grabnica lucrare a hârtiilor 56 pe la pomenita masă, Departament<u>l supuind și
aceast<ă> înprejurare la cunoștința Înnălțimii Voastre, socotește, dă să va găsi cu cale
și de Înalta Înțelepciune a Înălțimii Voastre, a să hotărâ să să înființeze spre ajut<o>ru
stolnicului mesii57 prezise5 un al doilea pomojnic cu leafa cunoscută de lei 300 pă
lună iar pă an 3600.
Aceste chibzuiri ale sale Departamentul supuindu-le la cunoștința Înălțimii
Voastre, plecat Vă roagă ca spre statornica păzire a orânduelilor slujbii, să binevoiți a
da luminată dezlegare pentru înfințarea58 vremelniceștii [......]8, ca să să alcătuiască și
un deosebit proect de aceast<ă> împrejurare spre a să face la cunoștința Obșteștii
Adunăr<i> în viitoare<le> se<a>nse.
1840 iulie 23
No. 1105

Fila 348:
Priimit 5 avg<ust>
Prii<mit> iulie 5
199
No. 786; No. 684 trecut

Cinst<itu>lui Departament<ul> Dinlăuntru

Ocârmuirea județul<u>i Olt

Dupe cea cu denadinsu stăruire întreprinsă din partea Ocârmuiri<i> asupra

Suptocârmuitorilor de plăși, luând acum sfârșit lucrarea tablelor statisticești
asemănat modelurilor priimite pe lângă porunca supt No. [...]1 leatu trec<u>t <1>838;
pe lângă acest plecat raport să trimit Cinstitul<u>i Departament în deosăbit pachet,
rugându-se Ocârmuirea ca să se înpărtășască cu cinstit răspuns de a lor priimire.

Ocârmuit<o>r C. Oteteleșanu
S<cretar> Iord<ache> [...]1

Anu <1>840
Luna avg<us>t 2
No. 2503
Secsiia al 3lea
Or<aș> Slatina

Fila 349:
990 trec<u>t
La Oc<â>rmuirea jud<e>țului Olt
No. 1168
Pă lângă rap<o>rt<ul> acei<i> Ocârmuiri de supt No. 2513 priimindu-să la
Departament triimisele table statisticești după modelurile ce i s-au fost triimis în
l<eat> 1838, spre răspuns i să face cunoscut că s-au dat a să cerceta și a să vedea de
sânt întocmai după mod<e>lul alcătuit59.
1840 avg<us>t 5
Ioan M<anu> 2

Fila 350:
No. 688 trec<ut>
No. 796, prii<mit> avg<us>t 7

Cinsti<tului> Departament al Trebilor Dinlăuntru

Ocărmuirea jud<e>țului Oltu

Spre îndeplinirea raportul<u>i de supt No. 2513, să înaintează Cinsti<tului>

Departament și statistica acestui oraș Slatina, ce s-au uitat a să însoți deodată cu cele
care s-au trimis pă lângă prezisul raport.

Ocărmuitor C. Oteteleșanu
200
 S<ecretar> Iord<ache> [...]1
No. 2539
La secs<ia> 3lea
Anul 1840 luna avg<us>t 5
Orașul Slatina

Să să răspunză de priimire. Avg<us>t 7

Fila 351:
[...]1 trec<u>t

La Olt

Pă lângă rap<o>rt<ul> de supt No. 2593, priimindu-să la Dep<a>rt<ament> și

statistica acelui oraș Slatina, să răspunde Ocârmuirii spre știință, adăogându-i-să că
s-au dat spre revizie a să vedea de sânt întocmai după modelurile ce i s-au fost
triimis de Dep<a>rt<ament>.
Ioan M<anu>2
1840 avg<us>t 9
No. 1196

Fila 359:
La Agie

Măcar deși cu grab<ă> s-au cerut60 prin porunca supt No. 702 îndreptarea
lucrări<i> statisticii, dar și după aceia tot nu s-au putut vedea săvărșirea61 ei. Apoi,
fiindcă adunarea totalului științelor ce după neapărată trebuință urmează a lua
sfărșitul cerut, nu rabdă mai multă întărziere Departamentul, grăbește a poftori și
acum Cinsti<tei> Agii ca silind săvărșirea însemnatei statistici, să o trimiră
Depart<a>rt<amen>t<u>lui căt mai în grab<ă>.
<1>840 avg<us>t 13
Ioan M<anu> 2

Fila 379:

No. 36, priimit ghen<a>r<ie> 14

S<ecsia> 3
No. 37 trec<ut>

Cinstitul<u>i Departament Dinlăuntru

Ocârmuirea județ<u>lui Dolj

201
 Ocârmuirea având neapărată trebuință a cunoaște mai cu scumpătate
populațiia acestui oraș, au chibzuit a pune sarcină asupra Suptocârmuitorul <u>i
orașului, ca prin liniștite și iscusite mijloace, fără de a se pricinui cea mai puțină
tavatură, să alcătuiască o statistică asemănată cu alăturata formă. Socotind însă a fi
această lucrare cunoscută și Cinstitul<u>i Departament, nu lipsește plecat a o da în
cunoștință, rugându-să a să slobozi cinstită poruncă spre deslegare.

Ocârmuit<o>r Fălcoianu
S<ecretar> N<icolae> Chintescu1
Anul 1841 ghen<a>r<ie> 9
Secsiia 2lea
No. 83
Craiova

202
 1
No., după Văpse(a)
D(umnealui) pit(a)r
Velea Pavlovici Numele propietarului

7 No. sufletelor peste tot vertical:

Ioana Stan Anastasia Dumitr(u), sin Dumitrana, D(umnealui) pit(a)r
nevasta Dumitr(u) , sin igă cocoana Velea Numele lor

33 45 8 10 35 50 Vârsta
pravo lsav(ni)c Religiia

țigan rumân bulgar Națiia

1
1
1
1
boeri caftanlâi i feciori
postelnicei i fiii
asidoți i fiii
mazili
Mah(a)l(aua) Cutare

203
patentari
neamuri i fiii
dajnici plugari
preoți i diaconi
cântăreți, țârcovnici și
cântăreți
sivil
robi(i) Statului

1
1
robi(i) particularilor
la nici o rânduială
băgări de seamă
este normală (orizontală). Din motive tehnice, aici textul a fost redat orientat
Fila 380: în documentul original, orientarea textulului din rubricile acestui tabel
 Dumitrache vizitiu

28

rumân

204
1

holtei, nevenit în vârstă

Fila 381:

Dolji

Asupra răportului de supt No. 83, să răspunde că bună este chibzuirea făcută
de Ocârmuire, ca prin Suptocârmuitorul orașului să adune științele de toată suflarea
lăcuitorilor de acolea din oraș, și poate a o și săvărși62, fără a aduce însă63
hălăduitoril<o>r vreo zmăcinare.
<1>841 ghen<a>r<ie> 17
Ioan M<anu>2
No. 68

Fila 387:

După trebuința ce au urmat pă vremea trecută pentru lucrarea științelor

statisticești, în curs de un <an>15 și jumătate, s-au priimit pentru a cere la
îndeplinire<a> aceștii lucrări la canțelariia sesci<i> 3lea a Departament<u>l<u>i
Dinlăuntru lucrurile ce se însemnează:
No.
15 topuri hârtie vânătă de cea mar<e>15
6 topuri ----- mic<ă>
4 linii de nuc
4 perechi călimări cu nisipar [...]8
40 testele pene
10 testele condeie plumb
30 duzine condeie de fier
1 cutie cu instrumenturi inginerești
1 microscopu
2 mese cu postavurile lor
4 scaune
Care asestea aducându-să în priimire<a>15 pomenitei secsii de D<umnealu>i
serd<a>r Alec<u> [...]8, după săvârșirea lucrăril<i>, s-au dat ac<eastă>15 cvitanță.
1841 mart<ie> 1064

Fila 395:

No. 1215

Priimit oct<o>vr<ie> 1iu

Sept<e>vr<ie> 2964
No. 1061 trec<ut>
Departamentul Logofeți<i>i Dreptății din Prințipatul Țării Romănești
Anul 1841 luna sept<e>vr<ie> 29

205
No. 2525
Secia I
Massa a I
București

Cin<stitul> Departament al Trebilor Dinlăuntru

Acest Departament având trebuință în lucrările sale a cunoaște câte plăși să

află în coprinsul județul<u>i Ilfovu și suma lăcuitorilor ce să află în fieșcare plasă
osebit, precum și asemenea și suma lăcuitorilor aflați osebit în coprinsul fieșcăria
comisii de văpsea din politia Bucureștilor; și o asemenea știință urmând a să afla în
canțelaria acelui Cinstit Departament, Logofeția îl roagă să binevoiască a-i trimite
această știință cât să va putea mai fără de zăbavă.

Șeful Departamentului Mih<ail> Cornesc<u>

Șef<ul> mes<ei> G. Gugiu1

Fila 398:

No. 1363
No. 1232 trec<u>t
Priimit noevr<ie> 4
Departamentul Logofeți<i>i Dreptăți<i> din Prințipatul Țării Romănești
Anul 1841 luna Octovrie 31
No. 3072
Secsia Iiu
Massa 165

C<institu>l<u>i Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru

Departamentul având trebuință neapărată de lista ce au avut cinste a ruga pă

acel C<instit> Departament prin otnoș<tenia> cu No. 2525 din 29 septevriie trec<u>t ca
să-i trimiță, de câte plăși și lăcuitori să află în coprinsul județul<u>i Ilfov, precum și
de suma lăcuitoril<o>r aflați în coprinsul fiecăriia comisii de văpsea din politiia
București, pohtește pă C<instita> Dvorniciie să binevoiască a face punere la cale
pent<ru> trimiteria acei<i> liste cât să va putea mai în grab<ă>.

Șefu Depart<amentu>l<u>i Mih<a>i<l> Cornescu

Șef<ul> S<ecției> S. Urlățeanu1

Fila 399:

Otnoș<enie> la Log<o>fețiia Dreptăți<i>

206
 Știința cerută de către Cinst<it>a Log<o>fețiie prin otnoșeniia de supt No. 2525,
căt pentru ceia ce să atinge de jud<e>ț<ul> Ilfov, alcătuindu-să o asemenea listă, să și
alătură pă lăngă aceasta. Iar pentru politiia București, Dep<a>rt<amentul> spre
răspuns are cinste a-i da în cunoștință că lucrarea făcută de către Cinst<it>a Agie încă
din anul trecut nefiind desăvărșită, <nefiind> decăt cunoștințe ce avea
Dep<a>rt<amentul> din științele de mai <î>nainte de <această lucrare>, atunci, s-au și
[...]8 a o îndrepta cu toate deslușirile, după regulele cerute. Și nemaipriimindu-să
încă iarăși, i s-au mai poftorit și acum Agi<ii>5, în urma otnoșteni<i>i acei<i>
Cinsti<tei>Log<o>f<e>ții cu No. 3072 și îndată ce o va priimi, i să va și înnainta, după
cerere. Iar daca Cinst<ita> Log<o>feție [...]8 Cinti<tei> Agii, atunci va binevoi a face
cunosc<u>t [...]8
<1>841 noemvr<ie> 10

Fila 400:
Trecut
La Agie

După toate poftoritoarele porunci ce s-au trimis Cinsti<tei> Agii

nemaipriimindu-să încă pănă acum ceruta îndreptare a lucrări<i> statisticești, iar
după alt chip neapărata trebuință ce urmează, precum i s-au arătat și prin porunca
de supt No. 206566 că să cere67 din înaltă poruncă68, nerăbdănd mai multă întărziere69,
Departament<ul> să văzu silit a poftori și acum Cinsti<ta> Agie, scriindu-i ca70
grăbind a ei săvărșire71 pănă în soroc dă cinci zile negreșit să o și72 trimită aici73 cu
toată desluțire<a> cerută.74
<1>841 noemvr<ie> 8
Ioan M<anu> 2

Fila 401:

No. 1449; priimit noemvr<ie> 17

No. 1288 trec<ut>
Departamentul Logofeți<i>i Dreptăți<i> din Prințipatul Țării Romanești
Anul 1841 noem<vrie> 14
No. 3280
Secsia 1iu
Massa a 1iu

Cinstitului Departament al Trebilor Dinlăuntru

Spre răspuns la otnoșeniia acelui Cinstit Departament No. 2426, Logofețiia

poftește pă acel Cinstit Departament să binevoiască a-i trimite știința cerută prin
otnoșeniia acestui Departament cu No. 2525 așa precum arată că i s-au fost
207
încunoștiințat mai dinnainte din partea Cinstitei Agii, putând fi îndăstulătoare la
trebuința ce are Departamentul.

Șefu Depart<amentu>l<u>i Mih<a>i<l> Cornesc<u>

Șef<ul> S<ecției> S. Urlățeanu1

Fila 402:

Trec<ut>
Otnoșt<enie> la Log<o>fețiia Dreptăți<i>

Potrivit cereri<i>75 urmată prin otnoșteniia de supt No. 3280,

Dep<art<amentul> are cinste a trimite Cinsti<tei> Log<o>f<e>ții alăturata aci înscurtare
de populațiia capitali<i> București după cele mai <î>nainte științe priimite prin
Cinstita Agie.
<1>841 noemvr<ie> 18
Ioan M<anu> 2

Fila 403:

Arhiva
No. 2692

Săvă<r>șind76 lucrarea statisticii77, pănă a să trimite dela aceștii pricini cu opis,

după orănduială, să înnaintează Cinst<itei> Arhivi<i> înpreună cu acest<a>78 tablele
priimite de la Ocărmuirile județelor spre a să pune în păstrare, așa precum să află
legate, în arhivă toate exempralele jud<ețelor> și <a>le capitali<i> Bucureștiul79.
<1>841 [...]8 24
Ioan M<anu> 2

Fila 413:

No. 31; priimit ghen<a>r<ie> 9

No. 23 trec<ut>
Departamentul Logofeți<i>i Dreptăți<i> din Prințipatul Țării Romanești
Anul 1842 luna ghenarie 8
No. 56
Secsia 1iu
Massa a 1iu
București
C<institu>l<u>i Departament al Trebilor Dinlăuntru

208
 Acest Departament având trebuință în lucrările sale a cunoaște câte plăși să
află în coprinsul județului Dolju și suma lăcuitorilor ce să află în fieșcare plasă osebit,
precum asemenea și suma lăcuitoril<o>r aflați osebit în fieșcare văpsea din orașul
Craiova; și o asemenea știință urmând a să afla în canțelaria acelui Cinstit
Departament, Logofeția îl roagă să binevoiască a-i trimite această știință cât să va
putea mai fără de zăbavă.

Șef<ul> Dep<a>rt<amentului> Mih<ai>l Cornesc<u>

Fila 414:
Trec<ut>
La Log<o>f<ețiia Dreptății

Potrivit cereri<i> urmată prin otnoșeniia80 de supt No. 56, alcătuindu-să

alăturata acii listă de suma lăcuitoril<o>r județ<u>l<u>i Doljii și oraș<ului> Craiovei, în
osebire pă fieșcare plasă i văpsea anume, Departament<u>l spre răspuns81 are cinste82
a o înnainta Cinsti<tei> Log<o>f<e>ți.
<1>84283 ghen<a>r<ie> 13
Ioan M<anu>2

Fila 415:

totalul birnici județu Dolj

lăcuitoril<o>r
17048 2760 plasa Dumbrăvii
15924 4225 - Jiiul<u>i
11821 2127 - Cămpul<u>i
9047 1868 - Gilortul<u>i
17558 3614 - Bălți
27740 5665 - Amăradiia
99138 20259
oraș<ul> Craiovii
2802 247 Văpseaoa Roșie
2850 269 - Albastră
2969 265 - Galbenă
8621 781

Fila 419:

No. 110; priimit iunie 23

1060; No. 101 trec<ut>

209
 Cinstitului Departament Dinlăuntru
Sfatul Orășenescu din București

Știința statistici<i> fiind de întâia trebuință prentru tot amploieatu public care
va fi pătruns de datoria slujbei cu care este însărcinat de către Stăpănire, ca unu ce
această știință urmează a-i sluji de compas la toate lucrările sale, și Sfatul, pătruns de
aest adevăr, cearcă neîndemânare, căci este silit a să întemea pe raporturi zilnice ale
cinovnicilor săi, care firește nu pot fi desăvârșite și temeinice.
Drept acea, Sfatul, dorind să alcătuiască o statistică mai desăvârșită a aceștii
capitalii, care să-i poată sluji și lui la chibzuirile ce e dator a face și Cinstitul
Departament la măsurile ce va găsi de cuviință a lua, să roagă plecat de Cinstitul
Departament ca să poruncească Cinstitei Agii a îndestula cererile Sfatului
atingătoare de o asemenea trebuință și, săvărșindu-o, va avea cinste a o pune și la
privirea Cinstitului Departament.

Prezedent C. Roset84 Ion Iliiade

Θεόδωρι [...]8
S<ecretar> C. Pencovi1
N. 163
1842 ghen<a>r<ie> 21

Fila 420:
Trec<ut>
Agiia

Sfatul Orășenesc prin răport<ul> cu No. 163, făcănd cunoscut

Departament<u>l<u>i că dorește de a alcătui o statistică mai desăvărșită <a> aceștii
capitale, care să-i poată sluji la chibzuirile ce este dator a face, cere ajutorul
cuviincos, să scriie Cinsti<tei> Agii a face numaidecât punere la cale spre a să
îndestula cererile Cinsti<tu>l<u>i Sfat atingătoare de o asemenea trebuință.
<1>842 ghen<a>r<ie> 26
Ioan M<anu> 2

No. 164

Fila 421:
Sfatul Orășenesc
No. 179
Potrivit cu cererea urmată prin raportul de supt No. 163, s-au scris Cinsti<tei>
Agii ca să facă cuvenita punere la cale spre a îndestula cererea Cinsti<tu>l<u>i Sfat85
pentru5 ceia ce să atinge de alcătuirea86 statistici<i> însemnate5 pentru politiia
Buc<u>r<e>ști. Și spre știință să face cunoscut Cinstitului Sfat.
<1>842 ghen<a>r<ie> 31
Ioan M<anu> 2

210
Fila 422:

No. 237
Priimit fevr<uarie> 12
No. 198 trec<ut>

Cinstitului Departament Dinlăuntru

Sfatul Orășenesc din București

Pent<ru> alcătuirea unii statistici, precum prin raportul cu No. 163 s-au arătat,
urmând a să priimi și prin Cinstita Vorniciie a Orașului multe științe, este rugat
Cinstitul Departament a binevoi și a scri<e> și acei<i> Cinstitei Vornicii ca să
îndestuleze cererile Sfatului atingătoare de o asemenea trebuință.

Prezed<e>nt<ul> Sfatului C. Roset P. Asac Ion Iliiade

Θεόδωρι [...]
S<ecretar> C. Pencovi1
No. 376
1842 fevr<uarie> 7

Fila 423:
Trec<ut>
Vorniciia Politi<i>i
No. 293
Sfatul Orășenesc, voind să alcătuiască o statistică aici87 a5 politi<i>88 București,
cere prin răportul de supt No. 376 ca să i să89 înlesnească și din partea acei<i>
Cinsti<te> Vornicii trebuințile ce va avea. Să scri<i>i dar5 Cinsti<tei> Vornicii ca să-i90
îndestuleze cererile pomenitul<u>i Sfat atingătoare de o asemenea trebuință.
<1>842 fevr<uarie> 13
Ioan M<anu> 2

Fila 428:

No. 1201
Priimit 1842 iulie 15
1070
No. 977 trec<ut>

Cinst<itu>lui Departament Dinlăuntru

Agiia Politi<i>i

211
 Spre îndeplinirea porunci<i> Cinst<itu>lui Departament cu No. 2421 de la 11
noemvr<ie> din urmă, cu plecăciune să trimite pă lângă aceasta prescurtările tabli<i>
statisticești.

Pent<ru> șef<u>l Poliți<i>i [...]110

În lipsă, S<ecretar> N. Bașcov1
Anul 1842 luna iulie 14
No. 5993
S<ecția> 3lea
Spre știință, iulie 16
[...]110

Fila 429:

No. 1055
Priimit 1842 iunie 22
No. 861 trec<ut>

Cinstitului Departament Dinlăuntru

Sfatul Orășenesc al Capitali<i> București

Sfatul, întrebuințat de a cunoaște statistica aceștii capitale, nu au putut

dobândi această trebuincioasă știință de la Cinstita Agie, avăndu-o-ă trimisă la acel
Cinstit Departament cu raporturile ei supt No. 11544 anul trecut, 472 și 5282 anul
curgător. De aceia plecat este rugatu Cinst<itul> Departament ca să binevoiască a-i
trimite copie după acea statistică trimisă de Cinstita Agie cu mai sus însemnatele
No., spre îndeplinirea trebuinți<i> pentru care să cere.

Prezedentu Sfatului C. Roset Ion Iliiade

Θεόδωρι [...]110
S<cretar> C. Pencov1
Anul 1842 luna iunie 22
No. 2401

Fila 430:
Trec<ut>
Agiia
No. 1375
Cinst<itu>l Sfat Orășenesc prin răport<ul> supt No. 2401 făcănd cunoscut
Departament<u>l<u>i că nici pănă acum nu s-ar fi mai îndestulat91 de științel<e>92
statisticești93 ale5 orașului București de către Cinst<ita> Agiie supt cuvănt că s-ar fi
trimis la Departament, face5 cerere94 de a i să da o copiie după pomenita statistică. Ci
dar95 să scriie Cinsti<tei> Agii a face punere la cale spre a i să da Cinsti<tu>l<u>i Sfat o
212
copiie dă statistică după ciornile rămase prin canțelariile comisiilor, spre îndeplinirea
trebuinți<i> ce are.
<1>842 iunie 26
[...]110

Fila 431:

No. 1581

Înălțimii Sale Domn și Oblăduitoru a toată Țara Romănească, Alecsandru Dimitriie

Ghica V<oe>v<o>d
Departament<u>l Dinlăuntru
Raport

Prin răportul din 23 iuliie anul 1840 cu No. 1105 Departamentul au avut cinste
a ruga pă Înălțimea Voastră pent<ru> adăog<a>rea15 a șase scriitori și un pomoșnic la
secsiia al 3lea a acestui Departament, vremelnicește, pent<ru> lucrarea statisticil<o>r
opreații. Nedăndu-să însă luminată întărire pănă acum, Departament<u>l96
îndreptează această97 Înălțimii Voastre și printr-aceasta ca să binevoiți a-i da înaltă
dezlegare, de va fi priimit98 a să întocmi deocamdată trei99 scriitori, fără pomoșnic,
spre a să pu<tea>15 înainta începerea lucrări<i> prezisei înprejurări [...]8 și la
cunoștința Cinstitei Obșteștii Obișnuitei Obșteti<i> Adunări.
[...]110

Fila 432:

No. 1379
Priimit avg<us>t 24
1074; No. 1131 trec<ut>

Secretariiatul Statului
Anul 1842 luna lui avg<us>t 20
No. 1800
București

Cinstitului Departament al Trebil<o>r Dinlăuntru

Supuindu-să la cunoștința Mări<i>i Sale lui Vodă rap<o>rt<u>l acelui Cinst<it>

Departament cu No. 1581 atingător de cererea ce face spre a să întocmi deocamdată
la Secsiia al 3lea a acelui Cinst<it> Departament pentru lucrarea statisticeștilor operații
trei scriitori, fără pomojnic, spre a să putea înainta începera lucrări<i> prezisei
înprejurări și la vreme, această pricină să să supuie de către acest Departament la
cunoștința Obșteștii Adunări; Înălțimea Sa, prin rezoluțiia ce au binevoit a pune
213
asupra pomenitul<u>i raport, poruncește cele următoare: „să va găti proectul cuvenit
mai întăi”100. De care Secretariatul Star<u>l<u>i nu lipsește cu cinste a face cunosc<u>t
acelui Departament spre întocmai urmare.

Secretarul Statului Cos<tan>d<i>n [...]110

Șefu Secsi<i>i [...]1

Să să alcătuiască proectu cuvenit pent<ru> Obșteasca Adunare, încă pent<ru> viitoarea sesie.
1843 mart<ie> 2
[...]110

La delă, [...]8
[...]110

Fila 433:

No. 619
Priimit 30 mart<ie> 1844
No. 471; 1075

Departamentul Vistieriei Prințipatului Țării Romanești

Anul 1844 luna mart<ie> 30
No. 612
Secsia 3lea
București

Cinsti<tului> Departament Dinlăunru

Spre îndepliinirea unei cercetări ce să face după punerea la cale a acestui

Departament pent<ru> aflarea pricinil<o>r ce zăticnesc negoțul și industriia acestui
Prințipat și a mijloacelor care ar putea să le dea o slobodă dezvoltare, fiind trebuință
de Statistica Țării, plec<a>t este rugat acest Cinsti<t> Departament să binevoiască a-i
trimite o copiie după statistica ce are alcătuită în ani<i> trecuți.

Șef<u>l Departamentului[...]110 Filipe<scu>

M. Darvari 1

Fila 434:
1078 trec<u>t

Cinstitei Visterii a Valahi<i>i

No. 807

214
 Potrivit cererii urmate prin adresa de subt No. 612, Departamentul101 plecat
înaintează pe lângă aceasta Cin<titei> Vist<i>erii102 chiar copiea de statistică ce să 103
păstra în canțelaria sa104, cu adăogire că105 operațiile aceștii statistici nu106 sânt5
îndeplinite după toate cuvenitele formalități din pricina neîndemânărilor și107
neînlesinrea5 mijloacelor ce cerea108 rostirea unei lucrări109, închipuindu-să adic<ă>
din puținele îndele<tni>ciri și înlesniri ce s-au putut dobândi prin Ocărmuiril<e>
jud<ețe>lor; Binevoind C<instita> Visterie a o întoarce la acest Departament.

1844 aprilie 7

SANIC, Vornicia Dinlăuntru, 448/1837

1
Semnături autografe.
2
Semnătură autografă.
3 Post: „trimite<rea>”, barat.

4 Post: „raport<ul>”, barat.

5 Ad. interlinear.

6 Post: „l-ai”, barat.

7 Ilizibil.

8 „să-și urmeze îndatorirea ce-i este [...ilizibil n.n.] la cale de către Departament”: ad.

interlinear.
9 Post: „de aceia să face”, barat.

10 Inițial scris „pohtire”, apoi corectat prin barare.

11 Post: „pusă asupră-i de Înalta Stăpânire”, barat.

12 Post: ... barat.

13 Post: „din ...”

14 Post: „adic<ă>”, barat.

15 Rupt.

16 Post: „de aproape”, barat.

17 Post: „desăvârșindu-să până acum, [...] ”; „județel<o>r”: barat; „capitala București”:

ad. interlinear și barat.

18 Rupt; Post: „și acestea” după la toate județele, atunci

19 Post: „cu cea”, barat.

20
Deteriorat; Post: „neprețetarea”, barat.
21 Post: „de”, barat.

22 „ei pă sate și plăși, cu toată alcătuir<ile> sale”: ad. interlinear.

23 Post: „mai”, barat.

24 Post: „care s-au”, barat.

25 „spre a să”: ad. interlinear.

26 Post: „toată aceast<ă> vreme numai într-această lucrare; dar fiindcă”, barat.

27 „-tru săvărșirea și îndelinirea operațiilor aceștii lucrări”: ad. interlinear.

28 Post: „s-au adus mare”, barat.

215
29
„p<en>tru <...> de acum fiind fost pricinuit<ă> mare”: ad. interlinear.
30
Post: „și findcă acum s-au strâns”, barat.
31
„<...> fiindcă acum s-au adunat”: ad. interlinear.
32
Post: „a”, barat.
33
Inițial scris „înbunătățiril<o>r”, apoi corectat; Post: „și lucrăril<o>r roditoare sau cu
sădiri; afl<at>e pă toate”, barat.
34
Inițial scris „proprietățile”, apoi corectat.
35
„în parte”: ad. interlinear.
36
Suprascris peste „în”.
37
Post: „și”, barat.
38 Post: „urmând”, barat.

39 Post: „și”, barat,

40
Post: „aceast<ă>”, barat.
41 „de acum”, ad. interlinear.

42 Post: „că s-au făcut cei<a>laltă”, barat.

43 „pent<ru> cea dintâiu parte statisticească”: ad. interlinear.

44 Post: „prea mare”, barat.

45 „foarte îndelungată”: ad. interlinear.

46 Post: „face și”, barat.

47 „va aduce”: ad. interlinear: Post: „o prea mare”, barat.

48 „numai pentru și”; ad interlinear, Ante: „și <...>”: ad. interlinear și barat.

49 „tutul<o>r”, barat.

50 „curgătoare”, barat.

51 Ante: „de aceia”, barat.

52 „spre a lor sfârșit”: ad. interlinear

53 Post: „numai”, barat.

54 Post: „mulțimea”, barat.

55 Post: „secsiia”, barat.

56 Post: „ce-ș<i> au nemarcat<ă> întrarea”, barat.

57 Post: „1iu a secsi<i>i 1iu”, barat.

58 Post: „aceștii”, barat.

59 „după mod<e>lul alcătuit”: alea manu.

60 Post: „îndrep<tarea>”, barat.

61
Post: „ei; ei” barat.
62 Post: „numai să nu să aducă”, barat.

63 „fără a aduce însă”: ad. interlinear.

64 Lecțiune incertă.

65 Exprimat ca slavocifră.

66 Post: „să cere și că”, barat

67 „că să cere”: ad. interlinear.

68 Post: „silind și pă Cinstita Logofeție a Dreptății a să adresa de al doilea pentru

aceasta prin otnoșeniia supt No. 3072”: barat; „grăbind”: barat și ad. interlinear.

216
69
„nerăbdănd mai multă întăriere”: ad. interlinear.
70
Post: „ca”, barat.
71
„grăbind a ei săvărșire”: ad. interlinear.
72
„o și”: ad. interlinear.
73
Ad. interlinear; Post: „ceruta statistică”, barat; „pomenita”: ad. interlinear și barat.
74
Post: „<1>841 oct<o>v<rie>”, barat.
75
Post: „ce face”, barat.
76
Ad. interlinear; Ante: „fiindcă s-au săvărșit”, barat.
77
Post: „și”, barat,
78
„înpreună cu acest<a>”: ad. interlinear.
79 „toate exempralele jud<ețelor> și <a>le capitali<i> Bucureștiul”: alea manu.

80 Post: „Cinsti<tei> Log<o>f<e>ții”, barat.

81
„spre răspuns”: ad. interlinear.
82 Post, ad. interlinar: „sp<re răspuns>”, barat.

83 Post: „dech<e>vr<ie>”, barat.

84 Scris cu litere latine.

85 Post: „cu”, barat.

86 Post: „unii”, barat.

87 Post: „în”, barat.

88 Inițial scris „politiia”, apoi corectat prin barare i adăugare interlinear.

89 „să i să”: ad. interlinear și precedat de un semn ilizibil, barat.

90 Ad. interlinear; Post: „i să” barat.

91 Post: „cu”, barat.

92 „de științel<e>”: ad. interlinear.

93 Inițial scris „statistica”, apoi corectat prin barare și adăugare interlinear.

94 Inițial scris „cere”, apoi corectat prin adăugare interlinear; Post: „a să face punere

la cale”, barat.
95 „ci dar”: ad. interlinear.

96 Post: „să vede silit a face”, barat.

97 „îndreptează această”: ad. interlinear.

98 Post: „măcar pent<ru> patru”, barat.

99 „a să întocmi decamdată trei”: ad. interlinear.

100 Ghilimele marcate întocmai în sursă.

101
Post: „cu cinste”, barat; Post: „totdeodată însă are cinste a-i face cunoscut că”,
barat.
102 „Cin<titei> Vist<i>erii”: ad, interlinear.

103 Post: „află”, barat.

104 Inițial scris „sale”, apoi corectat prin barare.

105 „cu adăogire că”: ad. interlinear, Post: „lucrările”, barat.

106 Post: „s-au”, barat.

107 Poast: semn ilzibil, barat.

108 Post: „eczacta lucr<are>”, barat.

217
109
Post: „cu eczactitate”, barat.
110
Indescifrabil.

218
 Bibliografie selectivă

Surse edite

Analele Parlamentare ale României, tomul IX, Partea I.

Regulamentele Organice ale Valahiei și Moldovei, ediție Paul Negulescu,
George Alexianu (Bucureşti: Întreprinderile Eminescu S.A., 1944).
Monitorul Oficial al României, numărul din 6 noiembrie 1859.

Surse inedite

Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (SANIC)

SANIC, Vornicia Dinlăuntru, 447/1837

SANIC, Vornicia Dinlăuntru, 448/1837
SANIC, Administrative Vechi, 4751/1831
SANIC, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, 17/1835

Serviciile Judeţene ale Arhivelor Naţionale: Buzău, Dolj, Gorj, Olt, Teleor-
man (SJAN BZ/DJ/ GR/OT/TL)

SJAN DJ, Prefectura județului Dolj – Serviciul Administrativ, 6/1842

Prefectura Județului Dolj– Serviciul Administrativ, 22/1837
Subcârmuirea plășii Câmpu, 53/1836
Subocârmuirea Dumbrava, 76/1835
SJAN OT,Ocârmuirea Județului Romanați, 108/1837
SJAN BZ, Pretura Plasei Măicănești (Subocârmuirea Plasei Marginea de
Jos), 45(41)/1838
SJAN GR, Subocârmuirea Plasei Ogrezeni, 37/1838
SJAN TL, Pretura Plășii Turnu Măgurele, 55/1837

Lucrări de specialitate

219
Cernăvodeanu, Paul și Gavrilă, Irina, Arhondologiile Țării Românești de la
1837 (Brăila: Istros, 2002).
Cristocea, Spiridon; Trâmbaciu, Ștefan, Câmpulungul Mușcelului reflectat
în catagrafia din 1838 (Pitești: Ordessos, 2007).
Cristocea, Spiridon, Orașul Pitești în catagrafia din 1838 (Pitești: Ordessos,
2011).
Cristocea, Spiridon, Orașul Brăila în catagrafia din anul 1838 (Brăila: Istros,
2012).
Dedu, Ion, Obşteasca catagrafie a Ţării Româneşti: catagrafia oraşului Ploieşti
de la 1838 (Ploieşti: Mileniul III, 2006).
Donat, Ion, Retegan, George, „La Valachie en 1838 (d`après une source
statistique inédite)”, Revue Roumaine d`Histoire, IV (1965), 5, pp. 925-
941.
Dumitru, Angela-Ramona, Organizarea și funcționarea instituțiilor statului în
Țara Românească în perioada 1849-1856 (Craiova: AIUS PRINTED, 2014).
Gehrmann, Rolf, German Census-Taking Before 1871 (=MOSAIC WORKING
PAPER WP2012-001 SEPTEMBER 2012).
Guțan, Manuel, Istoria administrației publice românești, Ediția a 2-a
revăzută și adăugită (București: Hamangiu, 2006).
Kaser, Karl, The Balkans and the Near East: Introduction to a Shared History,
(Münster: LIT Verlag, 2011).
Levitan, Kathrin, A Cultural History of the British Census (New York-Lon-
don: Palgrave Macmillan, 2011).
Negoiță, Florin, Istoria administrației publice din România (Bucureşti: Edi-
tura Universitară, 2009).
Retegan, George, „Primul recensământ modern al populaţiei şi agricul-
turii Ţării Româneşti: 1838”, în Din istoria Statisticii Româneşti (Bucu-
reşti: Direcţia Generală de Statistică, 1965), pp. 157-172.
Pănoiu, Andrei, Arhitectura și sistematizarea așezărilor din Argeș și Mușcel,
sec. XVIII–XIX (Piteşti: Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Pa-
trimoniu Național Argeș, 2004).
[Weber, Max,] Weber`s Rationalism and Modern Society, ediţie Tony Waters,
Dagmar Waters (New York-London: Palgrave MacMillan, 2015).

220
Anexe

221
 Anexa A. Rezumatul întregii corespondențe a operațiunilor
recensământului, centralizată la nivel de Departament și găsită până
în stadiul actual

Redăm mai jos rezumatul dosarelor 447/1837 și 448/1837 din fondul Vornicia
Dinlăuntru al SANIC. Dosarele au fost utilizate în studiul din 1965 al lui George
Retegan, sub cota veche 6353.
Dosarele au fost create de Departamentul Dinlăuntru al Țării Românești și
conțin corespondența, centralizată la nivelul acestuia, purtată în timpul recenzării
țării din anii 1837-1841. Fiind vorba de această instituție ca cea destinatară a tuturor
documentelor arhivate în acest dosar, se va subînțelege în rezumat, acolo unde nu
este precizat destinatarul, că acesta este Departamentul Dinlăuntru. Acolo unde am
menționat generic destinatarul sau emitentul prin „Departamentul”, de asemenea se
va înțelege că este vorba de Departamentul Dinlăuntru.
Am inclus în acest rezumat două date, cea a emiterii documentului și cea a
primirii, precum și filele date de arhivist și valabile la data consultării dosarelor
(2015). Documentele transcrise și publicate aici au fost marcate la sfârșitul
rezumatului cu mențiunea: (transcris). Consulatrea transcrierilor se poate face
urmărind corespondența dintre numărul dosarului din Arhivă (dos. 447 și 448) și cel
al dosarului publicat parțial aici (Dos. 4, respectiv 5); urmărind de asemenea
numărul filei dat în tabelul de mai jos și cel al filei din dosarul ediției (numerele sunt
identice).

Rezumatul documentului emitere primire fila

SANIC, Vornicia Dinlăuntru, dos. 447/1837
Anul 1837
Foaia de titlu a delei. - - 1
Circulara Departamentului către Ocârmuiri
1 nov. - 2-3
ordonând recenzarea populației.
Instrucțiunile de completare a formularului
- - 4-5
de populație (formularul „Litera A”).
Model completat de formular A. - - 6
Circulara Departamentului Dinlăuntru către
Ocârmuiri subliniind disciplina necesară
5 nov. - 7
recenzării și ca operațiunile să fie făcute direct de
Subocârmuitori, fără a apela la pârcălabii satelor.
Raportul Ocârmuirii Prahova de confirmare a
(rupt) 6 nov. 8
primirii circularei de recenzare a populației.
Idem, Saac 4 nov. 6 nov. 9
Idem, Slam-Râmnic 5 nov. 9 nov. 10
Idem, Dolj 5 nov. 9 nov. 11
Idem, Teleorman 7 nov. 9 nov. 12

222
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Idem, Dâmbovița 4 nov. 9 nov. 13
Idem, Buzău 5 nov. 9 nov. 14
Idem, Romanați 7 nov. 11 nov. 15
Idem, Vâlcea 6 nov. 11 nov. 16
Idem, Mehedinți 6 nov. 11 nov. 17
Idem, Argeș 7 nov. 11 nov. 18
Raportul Ocârmuirii Buzău de confirmare a
8 nov. 11 nov. 19
primirii circularei referitoare la disciplină.
Raportul Ocârmuirii Mușcel de confirmare a
7 nov. 11 nov. 20
primirii poruncii de recenzare a populației.
Porunca Departamentului către Agie pentru
recenzarea populației (în formularul B), a
12 nov. - 21
cuprinsurilor gospodărești și a clădirilor (în
formularul A). (transcris)
Model completat de formular B. - - 22
Model completat de formular A. - - 23
Instrucțiuni pentru completarea formularului 24-
- -
B. (transcris) 26
Instrucțiuni pentru completarea formularului 26-
- -
A. 27
Raportul Ocârmuirii Mehedinți de confirmare
a primirii poruncii priind disciplina necesară 10 nov. 15 nov. 28
recenzării.
Idem, Romanați 9 nov. 15 nov. 29
Raportul Ocârmuirii Ilfov prin care se
prezintă nelămuririle întâmpinate de
Subocârmuitorul plășii Sabar în privința
localității unde ar trebui recenzați arendașii ce
22 nov. 23 nov. 31
locuiesc atât în București cât și în județ și în
privința vitelor mari și mici, nediferențiate în
instrucțiunile și formularele emise de
Departament. Se cer lămuriri. (transcris)
Răspunsul Departamentului poruncind
încrierea arendașilor doar în localitatea unde
27 nov. - 32
locuiesc stabil și ignorarea diferențierii vitelor ca
mici și mari. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se transmite raportul Polițaiului orașului Focșani
în care se arată nelămurirea sa cu privire la 26 nov. 29 nov. 33
completarea formularului de recensământ. Se cer
lămuriri. (transcris)
Raportul Polițaiului orașului Focșani către
Ocârmuirea Slam-Râmnic prin care se întreabă
26 nov. - 34
dacă ar trebui înregistrată și averea persoanelor
ce au avere în afara orașului sau a județului.

223
 Rezumatul documentului emitere primire fila
(transcris)
Răspunsul Departamentului, dând
dispoziție să nu se ia în considerare decât ce ține 3 dec. - 35
de jurisdicția polițaiului. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Argeș prin care se
transmite raportul Polițaiului orașului Pitești în
care se arată nelămurirea sa cu privire la 2 dec. 7 dec. 36
completarea formularului de recensământ. Se cer
lămuriri. (transcris)
Raportul Polițaiului orașului Pitești către
Ocârmuirea Argeș prin care se întreabă dacă ar
27 nov. - 37
trebui înregistrată și averea persoanelor ce au
avere în afara orașului. (transcris)
Răspunsul Departamentului, dând dispoziție
să nu se ia în considerare decât ce ține de 10 dec. - 38
jurisdicția polițaiului. (transcris)
Anul 1838
Circulara Departamentului Dinlăuntru către
Ocârmuiri ordonând grăbirea recenzării 39-
10 feb. -
populației și trimiterea formularelor cerute până 40
la data de 25 februarie 1838.
Raportul Ocârmuirii Buzău anunțând măsuri
luate anterior pentru grăbirea recenzării
14 feb. 18 feb. 41
populației și că toate Subocârmuirile se află în
faza de copiere a materialului. (transcris)
Porunca Departamentului către Agie
21 feb. - 42
ordonând grăbirea recenzării populației.
Raportul Ocârmuirii Saac anunțând
strășnicirea Subocârmuitorilor pntru grăbirea 15 feb. 21 feb. 43
lucrărilor de recenzare a populației.
Idem, Vâlcea. 16 feb. 22 feb. 44
Idem, Argeș. 17 feb. 22 feb. 45
Idem, Olt. 14 feb. 22 feb. 46
Idem, Teleorman. 16 feb. 22 feb. 47
Idem, Mehedinți. 16 feb. 24 feb. 48
Idem, Romanați. Fd 24 feb. 49
Idem, Mușcel. 20 feb. 25 feb. 50
Idem, Dolj. 25 feb. 28 feb. 51
Idem, Gorj. 2 mar. 8 mar. 52
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se trimit
formularele de recensământ al populației pentru 18 mar. 22 mar. 53
plaiul Pârscov. (transcris)
Răspunsul Departamentului,
25 mar. - 54
făcând cunoscut că pachetul trimis nu conține

224
 Rezumatul documentului emitere primire fila
formularele ci doar adresa de predare a lor.
(transcris)
Raportul Ocârmuirii Brăila anunțând
finalizarea formularelor de populație într-un 25 mar. 30 mar. 55
termen sperat de 20 de zile.
Raportul Ocârmuirii Buzău, în urma adresei
Departamentului care semnalează lipsa
formularelor de populație ale plaiului Pârscov în
mar.1 31 mar. 56
corespondența trimisă de Ocârmuire, făcând
cunoscut că acestea fuseseră într-adevăr trimise
de la Buzău către București. (transcris)
Porunca Departamentului către Direcția
Poștelor de a cerceta situația pachetului trimis de
9 apr. - 57
Ocârmuirea Buzău dar neprimit la Departament.
(transcris)
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se trimit
formularele de recensământ al populației pentru 1 apr. 5 apr. 58
plasa Câmpu. (transcris)
Răspunsul Departamentului
confirmând primirea formularelor, ordonând
18 apr. - 59
totodată ca cele pentru restul județului să fie
trimise toată o dată. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care sunt
trimise formularele de recensământ al populației 18 apr. 20 apr. 60
pentru restul județului.
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se face
cunoscută plângerea Polițaiului orașului Ploiești
cu privire la cheltuielile cancelariei suportate din
fonduri proprii, inclusiv pentru cumpărarea 22 apr. 25 apr. 61
hârtiilor necesare lucrării recensământului; se
face cunoscută cererea Polițaiului de a fi
despăgubit. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Gorj prin care se face
cunoscut că, primind formularele de recensământ
al populației de la Subocârmuitori, au fost supuse 23 apr. 27 apr. 62
cercetării și cele mai multe respinse din cauza
neregulilor găsite. (transcris)
Răspunsul Departamentului
respingând raportul Ocârmuirii ca inutil și
29 apr. - 63
poruncind disciplină în lucrările
recensământului. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Mehedinți prin care se
13 mai 16 mai 64
trimit formularele de recensământ al populației

1
Ziua nu este menționată.
225
 Rezumatul documentului emitere primire fila
pentru județul respectiv.
Fișă de centralizare a informațiilor conținute
65-
în formularele de recensământ al populațiie - -
66
pentru județul Mehedinți.
Porunca Departamentului către polcovnicul
Mihalache (pentru Slam-Râmnic, Brăila și
Ialomița), logofătul Dumitrache Vișinescu
(pentru Saac, Prahiva și Dâmbovița), Nicu
Dobrescu (pentru Argeș, Mușcel și Vâlcea) și 3 iun. - 67
Vasile Bolintineanu (pentru Olt, Romanați, Dolj și
Mehedinți) de a efectua executarea silită a
Ocârmuirilor respective în lucrările recenzării
populației. (transcris)
Circulara Departamentului către
Ocârmuirile Slam-Râmnic (pentru polcovnicul
Mihalache), Prahova (pentru logofătul
Dumitrache Vișinescu), Argeș (pentru Alecu 3 iun. - 68
Dobrescu) și Dolj (pentru Vasile Bolintineanu) de
a fi îndestulați cinovnicii amintți în porunca
anterioară din magaziile de rezervă. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Prahova prin
care se întoarce „comventul” privitor la logofătul - - 69
Dumitrache, acesta aflându-se în București.
Porunca Departamentului către cinovnicul
Dimitrache Vișinescu să facă bumbașir
3 iun. - 70
Ocârmuirilor Saac, Prahova și Dâmbovița pentru
netrimiterea formularelor de populație.
Raportul Ocârmuirii Romanați prin care se
trimit formularele de recensământ al populației 12 iun. 15 iun. 72
pentru județul respectiv.
Idem, Prahova 21 iun. 23 iun. 73
Idem, Saac 23 iun. 27 iun. 74
Idem, Argeș 24 iun. 30 iun. 75
Raportul cinovnicului orânduit la județele
Olt, Romanați și Dolj prin care se arată neregulile
constatate la Ocârmuirea Olt: formulare găsite 15 iul. 18 iul. 76
aruncate pe jos sau abia atunci intrate în
cercetare. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se face cunoscută finalizarea formularelor de 16 iul. 19 iul. 78
populație pentru patru plăși ale județului.
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care se trimit
formularele de recensământ al populației pentru 17 iul. 22 iul. 79
județul respectiv.
Circulara Departamentului Dinlăuntru către 23 iul. - 80

226
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Ocârmuirile: Brăila, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița,
Vlașca, Teleorman, Mușcel, Olt, Vâlcea și Gorj;
ordonând grăbirea recenzării populației.
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
trimit formularele de populație pentru plasa 26 iul. 29 iul. 81
Filipești.
Raportul cinovnicului orânduit la județele
Olt, Romanați și Dolj prin care se trimit,
deopotrivă alături de raportul Ocârmuirii Olt,
22 iul. fd 82
formularele de recensământ al populației pentru
județul Olt și se anunță pucrederea la
Ocârmuirea Romanați.
Raportul Ocârmuirii Olt prin care se trimit
formularele de populație de recensământ al 25 iul. 29 iul. 84
populației pentru județul respectiv.
Raportul Ocârmuirii Vâlcea prin care se face
cunoscută finalizarea recenzării populației 10 aug. 13 aug. 85
pentru tot județul, mai puțin pentru o plasă.
Porunca Departamentului către Agie prin
18 aug. - 86
care se cere grăbirea recenzării populației.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Slam-Râmnic prin care se cere grăbirea recenzării 19 aug. - 87
populației.
Circulara către Ocârmuirile Brăila, Ialomița,
Ilfov, Dâmbovița, Vlașca, Teleorman, Mușcel,
19 aug. - 88
Vâlcea și Gorj; pentru grăbirea finalizării
formularelor de populație.
Circulara prin care se ordonă recenzarea
moșiilor, transmisă astfel: pe 19 august: către
Buzău, Saac, Prahova, Argeș, Olt, Romanați, Dolj
și Mehedinți; pe 2 septembrie: Gorj și Mușcel; pe
9 septembrie: Vâlcea; pe 16 Septembrie: Brăila; 7
octombrie: Vlașca; 10 octombrie: Slam-Râmnic; 14
88-
noiembrie: Ialomița; 12 decembrie: Teleorman; 23 19 aug.
90
decembrie: Ilfov; 24 februarie 1839: Dâmbovița.
recenzarea este ordonată a se face în cinci tipuri
de formulare: I (B) - pentru întinderea și vecinii
moșiei; II (C) - pentru ape; III (D) - pentru dealuri
și munți; IV (E) - pentru Drumuri și păduri; V (F)
pentru stabilimente și locuințe.
91-
Model completat pentru formularul V (F). - -
92
Instrucțiuni de completare a formularului V 93-
- -
(F). 94
Model completat pentru formularul IV (E). - - 94bis

227
 Rezumatul documentului emitere primire fila
-95
Instrucțiuni de completare a formularului IV
- - 96
(E).
Model completat pentru formularul II (C): - - 97
Instrucțiuni de completare a formularului II
- - 98
(C).
98bis
Model completat pentru formularul III (D): - -
-99
Instrucțiuni de completare a formularului III
- - 100
(D).
100b
Model completat pentru formularul I (B). - - is-
101
Instrucțiuni de completare ale formularului I 102-
- -
(B). 103
Raportul Ocârmuirii Olt de confirmare a
22 aug. 24 aug. 104
primirii poruncii de recenzare a moșiilor.
Idem, Buzău. 2 aug. 24 aug. 105
Idem, Saac. 22 aug. 25 aug. 106
Idem, Dolj. 26 aug. 29 aug. 107
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se trimit Departamentului ultimele registre de
26 aug. 29 aug. 108
recensământ al populației din județ (pentru
orașul Focșani și pentru plasa Râmnicu de Sus).
Raportul Ocârmuirii Mușcel prin care se
trimit registrele de recensământ al populației
25 aug. 29 aug. 109
pentru cele cinci plase ale județului și pentru
orașul Câmpulung.
Raportul Ocârmuirii Romanați de confirmare
25 aug. 29 aug. 110
a primirii poruncii de recenzare a moșiilor.
Idem, Argeș 25 aug. 29 aug. 111
Idem, Mehedinți 24 aug. 29 aug. 112
Raportul Ocârmuirii Gorj prin care se trimit
Departamentului cele șapte registre de
recensământ al populației alcătuite pentru 24 aug. 29 aug. 113
județul respectiv (șase pentru plăși și un registru
pentru oraș).
Circulara Departamentului către Ocârmuirile
Slam-Râmnic, Ilfov, Ialomița, Dmbovița,
Prahova, Brăila Vlașca și Vâlcea, pentru a grăbi
12 sept. - 114
trimiterea formularelor de recensământ al
populației, sub amenințarea trimiterii de
cinovnic.
Porunca Departamentului către Agie pentru a
3 sept. - 115
grăbi trimiterea formularelor de recensământ de

228
 Rezumatul documentului emitere primire fila
populație.
Raportul Agiei prin care se face cunoscut că
registrele de populație pentru vopselele Negru și
Verde încă se află în lucru după ce inițial au fost
refuzate ca fiind nepotrivite; se face cunoscută
5 sept. 4 sept.2 116
situație Vopselei Roșii unde recensământul nu
ncepuse din cauza neregularizării numerotației
caselor; se alătură raportul Comisiei de Roșu.
(transcris)
Raportul Comisiei de Roșu către Agie prin
care se face cunoscut că recenzarea populației nu
începuse din pricina faptului că, în ciuda
24 aug. - 117
notificărilor anterioare, Sfatul Orășenesc
București nu a reglementat situația plăcuțelor
numerelor de casă. (transcris)
Porunca Departamentului către Sfatul
Orășenesc București de a grăbi „darea tăblițelor” 9 sept. - 118
de casă. (transcris)
Adresa Departamentului către Agie făcând
cunoscută porunca adresată Sfatului Orășensc
pentru a grăbi „darea tablițelor”, poruncindu-se 9 sept. - 119
totodată a se înțelege cu Sfatul pentru
„nezu(r)balnica rostire a celor” în chestiune.
Raportul Ocârmuirii Vâlcea prin care se trimit
27 aug. 4 sept. 120
formularele de populație ale acelui județ
Răspunsul Departamentului de
5 sept. - 121
confirmare a primirii formularelor.
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
confirm primirea poruncii de recenzare a 6 sept. 8 sept. 122
moșiilor.
Raportul Ocârmuirii Brăila prin care se trimit
12 sept. 15 sept. 123
registrele de populație ale acelui județ.
Raportul Ocârmuirii Vâlcea prin care se
confirmă primirea poruncii de recenzare a 14 dec. 19 sept. 124
moșiilor.
Idem, Mușcel 15 sept. 19 sept. 125
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se face
cunoscut că Subocârmuitorii, în vederea
recenzării moșiilor, cer mijlocirea Ocârmuirii 16 sept. 20 sept. 126
pentru a obține ajutorul din partea boierilor
locului. (transcris)
Răspunsul Departamentului, 30 sept. - 127

2
Întocmai: data rezoluției dată de destimatar antedatează data emiterii
documentului.
229
 Rezumatul documentului emitere primire fila
respingând ca „absurdă” o asemenea propunere
și reluând porunca de a recenza moșiile în cel
mai scurt timp. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se trimite ultimele două registre de populație 19 sept. fd 128
(pentru plasa Orașului și Marginea de Sus.
ILIZIBIL 129
Circulara Departamentului către Ocârmuirile
Dâmbovița și Ilfov prin care se cere grăbirea 23 sept. - 130
finalizării formularelor de populație.
Circulara Departamentului către Ocârmuiri
prin care se poruncește a se instrui
23 sept.
Subocârmuitorii și Polițaii ca măsurătorile cerute
; pentru
pentru recenzarea moșiilor să se facă nu cu pasul - 131
Ilfov: 24
(cum fuseseră instruți initial), ci cu sfoara
dec.
măsurată în stânjeni, întinsă mereu în linie
dreaptă.
Circulara Departamentului către un
destinatar nemenționat poruncind descinderea la
Ocârmuirea unor județe nemenționate în concept
24 sept. - 132
și a face mumbașir pentru alcătuirea formularelor
de populație și trimiterea lor cât mai repede la
Departament; instruind și pt bani. (transcris)
Adresa Departamentului către Vistierie
făcând cerere de eliberarea a 320 de lei pentru trei
cinovnici ce urmează a fi trimiși la trei județe 24 sept. - 133
pentru grăbirea lucrărilor de recenzare a
populației. (transcris)
Adresa Departamentului către Vistierie
cerând a elibera încă 48 de lei pentru încă doi cai
28 sept. - 134
necesari cinovnicului trimis în Teleorman.
(transcris)
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se
confirmă primirea instrucțiunii suplimentare de 26 sept. fd 135
măsurare în stânjeni.
Raportul Ocârmuirii Ilfov prin care se arată
că pricina întârzierii trimiterii formularelor de
populație este aceea că cel pentru plasa
Dâmbovița este încă nesăvârșit datorită refuzului
stareților mănăstirilor chinovicești de a permite 29 sept. fd 136
recenzarea călugărilor și călugărițelor; se arată de
asemenea că au fost făcute demersuri pe lângă
Departamentul Bisericesc, rezolvate pozitiv.
(transcris)
Raportul Ocârmuirii Olt prin care se confirmă 26 sept. 28 sept. 137

230
 Rezumatul documentului emitere primire fila
primirea instrucțiunii suplimentare de măsurare
în stânjeni.
Idem, Saac 26 sept. 29 sept. 138
Idem, Mehedinți 28 sept. 31 sept. 139
Idem, Argeș 29 sept. 5 oct. 140
Raportul cinovnicului Ilie Ioan însărcinat cu
finalizarea lucrărilor de recenzare în județul
Vlașca, prin care se trimit la Departament
4 oct. 4 oct. 141
registrele de populație ale acelui județ, raportul
Ocârmuirii de trimitere a lor și banii progonului
primiți de la Ocârmuire. (transcris)
Adresa Departamentului către Vistierie prin
care se predau 80 de lei raportați de cinovnicul
Ilie Ioan ca banii progonului plătiți de 10 oct. 142
Ocârmuirea Vlașca pentru întârzierea lucrărilor
de recenzare.
Raportul Ocârmuirii Vlașca prin care se trimit
formularele de populație pentru județ și cele 30 sept. 4 oct. 143
pentru oraș.
Răspunsul Departamentului
7 oct. 144
confirmând primirea.
Raportul Ocârmuirii Mușcel prin care se
confirmă primirea instrucțiunilor suplimentare 29 sept. 13 oct. 145
de măsurare în stânjeni.
ILIZIBIL 146
Circulara Departamentului către Ocârmuirile
Ilfov și Dâmbovița pentru trimiterea formularelor 14 oct. 147
de populație în soroc de șase zile.
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic
confirmând primirea poruncii, a instrucțiilor și a 14 oct. 16 oct. 148
modelelor de recenzare a moșiilor.
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se fac
cunoscute două întrebări făcute de
Subocârmuitorul plaiului Slănic și pentru care se
17 oct. 21 oct. 149
arată că una primise răspuns din partea
Ocârmuirii iar cealaltă așteaptă rezolvarea de la
Departament. (transcris)
Raportul Subocârmuitorului plaiului Slănic -
jud. Buzău către Ocârmuire prin care se întreabă
dacă procedura descrisă în instrucțiunile
formularului B pentru calculul măsurătorii pe
15 oct. fd 150
teren colinar rămâne valabilă și după emiterea
poruncii privitoare la folosirea sforii și nu a
pasului; și 2. dacă trebuiesc a se măsura moșiile și
pe munții foarte înalți, nepopulați și aflați granița

231
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Principatului. (transcris)
Răspunsul Departamentului către
Ocârmuirea Buzău cerând a fi respectată
procedura calculului măsurătorii moșiilor pe 24 oct. 151
teren colinar, așa cum fusese prevăzută în
instrucțiunile inițiale.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Dâmbovița cerând trimiterea formularelor de
4 nov. 152
populație în termen de cinci zile, altfel va fi
sancționată cu cinovnic.
Raportul Ocârmuirii Gorj confirmând
primirea instrucțiunilor suplimentare de 5 nov. 9 nov. 153
măsurare cu sfoară.
Porunca Departamentului către Agie pentru
11 nov. - 154
trimiterea formularelor de populație.
Raportul Ocârmuirii Ialomița prin care se
trimit registrele de populație ale acelui județ. 10 iun. fd 155
(transcris)
Raportul cinovnicului Radu Grigore Mircioiu
însărcinat cu supravegherea finalizării lucrărilor
de recenzare a populației județului Ialomița, prin 17 nov. 17 nov. 156
care se trimit registrele de populație alături de
banii progonului ceruți Ocârmuirii.
Adresa Departamentului către Vistierie prin
care se predau 96 lei, banii progonului ceruți de
la Ocârmuirea Ialomița de cinovnicul Radu
10 dec. - 157
Grigore însărcinat cu executarea silită a
Ocârmuirii în privința trimiterii formularelor de
recensământ al populației.
Raportul Ocârmuirii Teleorman prin care
sunt trimise formularele de populație ale acelui 30 nov. fd 158
județ.
Raportul cinovnicului vistier Alecsandru,
însărcinat cu executarea silită a finalizării
lucrărilor de recenzare a populație județului
5 dec. 7 dec. 159
Teleorman, prin care sunt trimise la Departament
registrele de populație ale acelui județ, alături de
216 lei, banii progonului ceruți Ocârmuirii.
Adresa Departamentului către
7 dec. - 160
Vistierie prin care se predau acești bani.
Răspunsul Visteriei, confirmând
15 dec. 15 dec. 161
primirea banilor.
Chitanța Obștescului Casier
10 dec. fd 162
pentru banii primiți
Raportul Ocârmuirii Teleorman prin care se 14 dec. fd 163

232
 Rezumatul documentului emitere primire fila
cere ca, în urma primirii poruncii de recenzare a
moșiilor, să fie trimise și modelele care s-au
menționat a fi fost trimise dar care nu s-au
primit.
Răspunsul Departamentului prin
16 dec. - 164
care se trimit modelele cerute.
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se cere
lămurire cu privire la deslușirile cerute de
Subocârmuitorul plășii Sărata cu privire la 19 dec. 21 dec. 165
măsurătoarea cu stânjeni; se alătură raportul
Subocârmuitorului.
Raportul Subocârmuitorului de Sărata, jud.
Buzău, prin care se cere lămurire cu privire la
aplicarea noilor instrucțiuni: dacă unitatea de
măsură a măsurătorii trebuie să coincidă cu cea 13 dec. fd 166
trecută în formulare, și dacă pentru suprafețele
colinare se mai aplică formula de calcul
prevăzută în instrucțiunile inițiale. (transcris)
Adresa Departamentului către
Eforia Școlilor prin care se înaintează raportul
23 dec. 167
Subocârmuitorului de Sărata - Buzău și se cere
răspuns la lămuririle cerute. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Teleorman confirmând
primirea instrucțiunilor suplimentare de 24 dec. 28 dec. 168
măsurare cu sfoara.
Raportul Ocârmuirii Teleorman confirmând
24 dec. 28 dec. 169
primirea modelelor de recenzare a moșiilor.
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se alătură rapoartele a două Subocârmuiri prin
care se cer dispoziții ca boiernașii de neam ai 23 dec. 28 dec. 170
locului să ajute la recenzarea moșiilor; se cere
rezoluție din partea Departamentului.
Raportul Subocârmuirii plaiului Râmnic -
Slam Râmnic către Ocârmuire prin care se arată
că lucările de recenzare a moșiilor nu se pot
finaliza curând dat fiind faptul că nu beneficiază 171-
30 nov. fd
decât de un singur ajutor; se cere: 1. îndatorirea 2
boiernașilor a lua parte la lucrare; 2. cooperarea
proprietarilor cu documente hotarnice.
(transcris)
Raportul Subocârmuirii Marginea de Sus -
Slam-Râmnic către Ocârmuire prin care se cere a
se dispune ca boiernașii locului sau 21 dec. - 173
reprezentanții acestuia să participe la recenzarea
moșiilor. (transcris)

233
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Răspunsul Departamentului către
Ocârmuirea Slam-Rămnic, poruncind a grăbi
30 dec. - 174
recenzarea moșiilor prin Subocârmuitor, fără a se
face o „asemenea cerere absurdă”. (transcris)
Răspunsul Visteriei către Departament,
confirmând primirea banilor predați de
cinovnicul orânduit la Ocârmuirea Ialomița 31 dec. 31 dec. 175
pentru executarea silită în privința finalizării
recenzării populației.
Chitanța Obștescului Casier
28 dec. - 176
pentru cei 96 de lei primiți.
Raportul Ocârmuirii Mușcel prin care se
înaintează Departamentului cererea
Maghistratului orașului Câmpulung de a se
29 dec. 3 ian. 177
folosi ocazia recenzării pentru reașezarea
plăcuțelor de casă; se cere rezoluție la această
cerere.
Raportul Maghistratului Câmpulung cerând
permisiunea de a efectua, cu ocazia recenzării, și
reașezarea plăcuțelor de casă și delimitarea
22 dec. - 178
mahalalelor; se dau detalii tehnice asupra acestei
inițiative și se propune o delimitare a sectoarelor
orașelor. (transcris)
Anul 1839
Răspunsul Departamentului către
Ocârmuirea Mușcel aprobând mijloacele propuse 6 ian. - 179
de Maghistrat. (transcris)
Adresa Eforiei Școlilor către Departamentul
Dinlăuntru prin care se recomandă, în urma
cererii Departamentului de a ajuta la rezolvarea
nelămuririlor Subocârmuitorilor, emiterea unei
noi circulare către Ocârmuitori prin care să se 9 ian. 9 ian. 180
ordone măsurarea moșiilor cu o sfoară de 20 de
stânjeni, ținută în linie dreaptă și să se specifice și
direcția în care este întinsă (exprimată ca punct
cardinal). (transcris)
Adresa Departamentului către
Ocârmuirea Buzău prin care se transmit 13 ian. - 181
recomandările Eforiei Școlilor.
Circulara Departamentului către
toate Ocârmuirile (mai puțin Buzău) prin care se 13 ian. - 182
transmit recomandările Eforiei Școlilor.
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care se cere a
se preciza, în urma noilor dispoziții privind 13 ian. 16 ian. 183
măsurarea moșiilor, dacă unitatea de măsură

234
 Rezumatul documentului emitere primire fila
folosită în măsurătoare (stânjenul) trebuie să fie și
cea în care este exprimată valoarea măsurătorii în
formular (modelul de formular emis inițial încă
păstrând pasul ca unitate de măsură). (transcris)
Răspunsul Departamentului,
poruncind ca unitatea de măsură exprimată în 20 ian. - 184
formular să fie stânjenul. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Teleorman prin care se
cere a se preciza, în urma noilor dispoziții
privind măsurarea moșiilor, dacă unitatea de
18 ian. 21 ian. 185
măsură folosită în măsurătoare (stânjenul)
trebuie să fie și cea în care este exprimată
valoarea măsurătorii în formular . (transcris)
Răspunsul Departamentului, poruncind ca
23 ian. - 186
măsurătoarea să se facă în stânjeni.3 (transcris)
Raportul Ocârmuirii Mușcel confirmând
primirea instrucțiilor suplimentare de măsurare 22 ian. 31 ian. 187
cu sfoara.
Idem, Vâlcea. 18 ian. 31 ian. 188
Idem, Argeș. 19 ian. 31 ian. 189
Idem, Prahova. 17 ian. 31 ian. 190
Idem, Olt. ian.4 31 ian. 191
Raportul Ocârmuirii Ilfov prin care se face
cunoscut că nu a primit porunca circulară la care
se face referire în ciculara Departamentului din
17 ian. fd 192
23 septembrie 1838 (cea conținând ordinul inițial
de recenzare a moșiilor, alături de instrucțiuni și
modele).
Raportul Ocârmuirii Ilfov prin care se face
cunoscută finalizarea formularelor de populație
31 ian. 1 feb. 193
pentru acel județ și se cere trimiterea noilor
instrucțiuni și formulare-model.
Porunca Departamentului Dinlăuntru către
Ocârmuirea Ilfov pentru recenzarea moșiilor din 4 feb. - 194
acel județ.
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
răspunde de primire și punere la cale a poruncii
Departamentului No. 250 privitoare la ajutorul ce 10 feb. - 195
trebuie acordat de candidații5 satelor pentru
facerea catagrafiei copiilor.

3
Întocmai: conținutul răspunsului nu corespunde cu cel al întrebării.
4
Nu e precizată ziua.
5 Cei ce se pregătesc să devină învățători la sate. Documentul pare să aparțină altei

probleme decât cea a acestui dosar.

235
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Circulara Departamentului către Ocârmuiri
poruncind facerea unei catagrafii de cantitatea de
17 feb. - 196
fasole, linte, bob, mazăre, in, cânepă și tutun,
pentru a completa recensământul în curs.
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
trimit formularele de moșii pentru plasa Filipești 17 feb. 19 feb. 197
și orașul Ploiești.
Porunca Departamentului Dinlăuntru către
21 feb. - 198
Agie pentru grăbirea finalizării recensământului.
Raportul Ocârmuirii Prahova făcând
cunoscut raportul Subocârmuitorului plaiului
Prahova prin care se arată că lucrările de
21 feb. 23 feb. 199
măsurare a moșiilor nu se pot face decât
primăvara, munții și văile fiind acoperite cu
zăpadă. (transcris)
Răspunsul Departamentului,
poruncind ca până la primăvară Subocârmuitorul
3 mar. - 200
să se pregătească pentru lucrare, ca la primăvară
să înceapă executarea ei. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Dâmbovița prin care se
trimit la Departament registrele de recensământ 22 feb. 24 feb. 201
de populație.
Porunca Departamentului Dinlăuntru către
Ocârmuirea Dâmbovița de a începe recenzarea 24 feb. - 202
moșiilor.
Porunca Departamentului către „poprietarul
Tipografi(i)i” prin care se cere a se tipări forma
27 feb. - 203
trimisă alături de poruncă pe 120 „coale hărtie de
cea mare scară, de Olanda”. (transcris)
Jurnalul Sfatului Administrativ prin care se
decide ca, în urma finalizării recenzării
populației, în vederea centralizrii rezultatelor, să
se pună la Dispoziția Departamentului 28 feb. - 294
Dinlăuntru, din fondul Visteriei 180 de lei pentru
a fi cumpărate 180 de „coale” „de Olanda”.
(transcris)
Adresa Departamentului către Visterie
cerând a se deconta cheltuiala de 180 de lei 13 mar. - 205
pentru hârtiile necesare lucrărilor sale.
Raportul Ocârmuirii Dâmbovița prin care se
confirmă primirea poruncii de începere a 27 feb. 2 mar. 206
recenzării moșiilor,
Raportul Ocârmuirii Gorj prin care se
confirmă primirea recomandărilor Eforiei Școlilor 25 feb. 2 mar. 207
privind măsurarea moșiilor.

236
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Raportul Ocârmuirii Romanați prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 31 mar. 3 apr. 208
județ
Catagrafia de „producturi” a județului 209-
- -
Romanați. 13
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 24 mar. - 214
județ.
Catagrafia de „producturi” a județului 215-
- -
Buzău. 7
Raportul Ocârmuirii Mușcel prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 6 apr. 9 apr. 218
județ.
Catagrafia de „producturi” a județului 219-
- -
Mușcel 222
Raportul Ocârmuirii Teleorman prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 9 apr. fd 223
județ.
Catagrafia de „producturi” a județului 226-
- -
Teleorman. 229
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 18 apr. 20 apr. 230
județ.
Catagrafia de „producturi” a județului 231-
- -
Prahova 232
Adresa Departamentului către Vistierie prin
care se cere o evidență a sumei vitelor din 25 apr. - 233
județele principatului.
Raportul Ocârmuirii Argeș prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 23 mar. 28 mar. 234
județ.
235-
Catagrafia de „producturi” a județului Argeș. - -
239
Adresa Vistieriei către Departamentul
Dinlăuntru prin care se trimite o evidență a
28 apr. 29 apr. 240
numărului de vite (boi și vaci), precizând că
pentru alte animale nu deține evidențe.
Tabel cu numărul de boi și vaci din Țara
Românească, pe județe și pe categorii: 1. TOTAL;
- - 241
2. „pentru jug și hrană, de lapte”; 3. pentru
consumația dinlăuntru”; 4. „presos pentru negoț”
Raportul Ocârmuirii Olt prin care se trimite
28 apr. 30 apr. 242
catagrafia de „producturi” pentru acel județ.
243-
Catagrafia de „producturi” a județului Olt. - -
248

237
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care se trimite
28 apr. 30 apr. 249
catagrafia de „producturi” pentru acel județ.
250-
Catagrafia de „producturi” a județului Dolj. - -
54
Raportul Ocârmuirii Saac prin care se trimite
28 apr. 30 apr. 255
catagrafia de „producturi” pentru acel județ.
256-
Catagrafia de „producturi” a județului Saac. - -
260
Raportul Ocârmuirii Brăila prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 28 apr. 2 mai. 261
județ.
262-
Catagrafia de „producturi” a județului Brăila. - -
263
Circulara Departamentului reluând porunca
facerii catagrafiei de „producturile” anterior
menționate, adresată județelor: Slam-Râmnic, 5 mai - 264
Brăila, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița, Vlașca, Olt,
Vlcea, Dolj, Gorj, Mehedinți.
Raportul Ocârmuirii Ialomița prin care se face
cunoscut că ceruta catagrafie urmează a fi trimisă 8 mai fd 265
cu expediția următoare.
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care s eface
cunoscut că ceruta catagrafie de „producturi” 8 mai 11 mai 266
fusese deja trimisă.
Adresa Direcției Poștelor către
Departamentul Dinlăuntru prin care se cere
eliberarea a 320 lei cuveniți „contracciului” 3 mai 3 mai 267
Drumului Focșani pentru cai, după porunca
Departamentului N. 732.
Porunca 732 a Departamentului Dinlăuntru
către Direcția Poștelor prin care se poruncește a
se pune la dipoziție opt cai pitarului Ioan Polizu 24 apr. - 268
pentru a merge la Focșani pentru grăbirea
lucrărilor de recenzare.
Adresa Departamentului către Vistierie prin
care se cere eliberarea a 320 de lei, cheltuiala
20 mai - 269
trimiterii pitarului Ioan Polizu la Focșani pentru
grăbirea lucrărilor de recenzare.
Circulara Ocârmuirii către 17 județe (toate
fără Prahova) prin care se cere grăbirea finalizării 13 mai - 270
lucărilor de recenzare a moșiilor.
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se trimit
formularele de recensământ de populație ale
15 mai - 271
satului Găgeni, ce nu fusese recenzat, fiind inclus
în județul Buzău odată cu recensământul fiscal.

238
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Prahova prin care se solicită formularele de
5 mai. - 272
moșie pentru tot județul, fiind până atunci
trimise doar cele pentru plasa Filipești.
Circulară a Departamentului către ocârmuiri
prin care se cere efectuarea unei catagrafii a
22 mai - 273
morilor, fiind necesară lucrărilor statistice ale
recensământului.
Raportul Ocârmuirii Gorj prin care se trimite
10 mai 15 mai 274
catagrafia de „producturi” pentru acel județ.
275-
Catagrafia de „producturi” a județului Gorj. - -
83
Raportul Ocârmuirii Mehedinți prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 11 mai 15 mai 284
județ.
Catagrafia de „producturi” a județului 285-
- -
Mehedinți. 292
Adresa Departamentului către Visterie prin
care se cere a se cunoaște numărul de vite din 25 apr. - 293
Principat. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Vâlcea prin care se face
cunoscut că recenzarea moșiilor s-a desfășurat
24 mai fd 294
constant dar a fost pusă în dificultate de terenul
dificil, de zăpadă și de ploi. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
5 iun. 12 iun. 296
se trimite catagrafia morilor județ.
297-
Catagrafia morilor din județul Slam-Râmnic - -
99
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se
9 iun. 12 iun. 300
trimite catagrafia morilor județ.
301-
Catagrafia morilor din județul Buzău. - -
3
Raportul Ocârmuirii Teleorman prin care se
11 iun. 15 iun. 304
trimite catagrafia morilor județ.
305-
Catagrafia morilor din județul Teleorman - -
8
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic către
Departament prin care se face cunoscut cazul
Subocârmuitorului plășii Marginea de Sus care,
apelând la îngrijitorii moșiilor în vederea aistării
recenzării moșiilor prin prezentarea de hărți și 12 iun. 16 iun. 309
documente, a întâmpinat presupusul refuz al
unui îngrijitor, fapt negat de îngrijitorul respectiv
care susține că nu se află în posesia documentelor
cerute. (transcris)

239
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Adresa lui Marcachi Cozmandi, îngrijitorul
moșiilor postelnicului Plaiano prin care face
cunoscut că nu deține documentele cerute de
Subocârmuitorul plășii Marginea de Sus în iun. 11 - 310
vederea recenzări, denunțând totodată
presupusul refuz al său de arăta documentele,
refuz raportat de Subocârmuire. (transcris)
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Slam-Râmnic prin care se cere grăbirea recenzării
19 iun. - 311
moșiilor prin efectuarea de măsurători de
Subocârmuitori. (transcris)
Adresa Departamentului către Vistierie
cerând a se elibera 520 lei, plata progonului cerut
pentru executarea silită în lucrarea
16 iun. - 312
recensământului în județul Mahedinți și pentru
două ștafete trimise la Brăila, în ambele cazuri de
logofătul Ghiță Năcescu. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Vâlcea prin care se
trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 13 mai 17 mai 313
județ.
Catagrafia de „producturi” a județului 314-
- -
Vâlcea. 319
Raportul Ocârmuirii Argeș prin care se
14 iun. 17 iun. 320
trimite catagrafia morilor județ.
321-
Catagrafia morilor din județul Argeș. - -
326
Raportul Ocârmuirii Romanați prin care se
16 iun. 19 iun. 327
trimite catagrafia morilor județ.
328-
Catagrafia morilor din județul Romanați. - -
330
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se trimite catagrafia de „producturi” pentru acel 8 mai 23 iun. 331
județ.
Catagrafia de „producturi” a județului Slam- 322-
- -
Râmnic. 336
Raportul Ocârmuirii Brăila prin care se
trimite catagrafia morilor județ, cu precizarea că
iun.6 22 iun. 337
în acel județ negăsindu-se deloc mori pe apă, s-au
catagrafiat doar morile de vânt și de cai.
Catagrafia morilor din județul Brăila - - 338
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
23 iun. 26 iun. 339
trimite catagrafia morilor județ.
Catagrafia morilor din județul Prahova. - - 340-

6
Nemenționată ziua.
240
 Rezumatul documentului emitere primire fila
341
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care se trimite
23 iun. 26 iun. 342
catagrafia morilor județ.
343-
Catagrafia morilor din județul Dolj. - -
346
Porunca Departamentului către executorul
Pală pentru a cumpăra patru-cinci „coale hârtie
Olandă”, pentru a fi folosite alături de cele 26 iun. - 347
cumpărate anterior și a se da la tipografie.
(transcris)
Raportul Ocârmuirii Brăila către
Departament cerând ca, măsurarea domeniului
Brăila neputându-să face din pricina bălților,
21 apr. 23 apr. 348
Departamentul să ofere Ocârmuirii suma
stânjenilor extrasă din lucrarea comisiei care în
1830 stabilise granița cu Turcia. (transcris)
Raportul ocârmuirii Brăila prin care se reia
cererea făcută anterior, în lipsa unui răspuns din 9 iun. 12 iun. 349
partea Departamentului.
Răspunsul Departamentului prin
care se poruncește ca măsurătoarea să se facă de 30 iul. - 350
Subocârmuitori, „nefiind alt mijloc”. (transcris)
Circulara Departamentului către
Ocârmuirile de Ialomița, Ilfov, Dâmbovița,
10 iul. - 351
Vlașca, Olt și Dolj, reluând porunca de efectiare a
catagrafiei de „producturi”.
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care sunt
trimise la Departament registrele de recensământ 7 iul. 10 iul. 352
al moșiilor.
Răspunsul Departamentului de
10 iul. 353
confirmare a primirii formularelor.
Raportul Ocârmuirii Ialomița prin care se
7 iul. 10 iul. 354
trimite catagrafia morilor județ.
Catagrafia morilor din județul Ialomița. - - 355
Raportul Ocârmuirii Mușcel prin care se
6 iul. 10 iul. 356
trimite catagrafia morilor județ.
357-
Catagrafia morilor din județul Mușcel. - -
363
SANIC, Vornicia Dinlăuntru, 448/1837
Raportul Ocârmuirii Olt prin care se face
cunoscut că lista producturilor din acel județ se
14 iul. 18 iul. 1
trimisese Departamentului pe lângă raportul din
28 aprilie.
Raportul Ocârmuirii Ialomița prin care se face
14 iul. 18 iul. 2
cunoscut că lista producturilor din acel județ se

241
 Rezumatul documentului emitere primire fila
înaintase Departamentului pe lângă raportul din
12 mai.
Raportul Ocârmuirii Gorj prin care se trimite
15 iul. ? iul. 3
catagrafia de mori pentru acel județ.
Catagrafia de mori a județului Gorj. - - 4-11
Raportul Ocârmuirii Olt prin care se trimite
24 iul. 29 iul. 14
catagrafia morilor județ.
15-
Catagrafia morilor din județul Olt. - -
18
Raportul Ocârmuirii Mehedinți prin care se
20 iul. 29 iul. 26
trimite catagrafia morilor din județ.
28-
Catagrafia morilor din județul Mehedinți - -
35
Raportul Ocârmuirii Dâmbovița către
Departament prin care se trimite catagrafia de 21 iul. 29 iul. 36
„producturi” pentru acel județ.
Catagrafia de „producturi” a județului 37-
- -
Dâmbovița. 41
Circulara Departamentului către cinovnicul
Alecu Cachi și polcovnicu Petrache Ștefan pentru
a merge la județele Dâmbovița, Ialomița, Argeș și fz iul. 42
Olt și a supraveghea facerea catagrafiilor de
producturi din acele județe.
Circulara Departamentului către cinovnicul
Atanasie Ștefanpulo și Ghiță Năcescu pentru a
merge la județele Dâmbovița și Vlașca și a 2 aug. - 43
supraveghea facerea catagrafiilor de producturi
din acele județe.
Adresa Departamentului către Vistierie prin
care se solicită eliberarea a 312 lei, costul
deplasării cinovnicilor la județele Ialomița 2 aug. - 44
(Călărași), Vlașca (Giurgiu) și Olt (Slatina) pentru
finalizarea listelor de producturi.
Circulară a Departamentului pentru grăbirea
finalizării „Obșteștii Statistici” și trimiterea lor la
4 aug. - 45
Departament, adresată tuturor ocârmuirilor mai
puțin celei de Dolj.
Raportul Ocârmuirii Vlașca prin care se
2 aug. 3 aug. 46
trimite catagrafia morilor județ.
47-
Catagrafia morilor din județul Vlașca. - -
50
Adresa către Departament a lui Alecu Cachi,
cinovnicul trimis de Departament la Ocârmuirea
5 aug. fd 51
Dâmbovița pentru a asigura finalizarea listelor de
producturi ale acelui județ, prin care se arată

242
 Rezumatul documentului emitere primire fila
împotrivirea Ocârmuitorului de a răspunde banii
progonului sub cuvânt că Ocârmuirea trimisese
deja listele respective, încă de la 16 mai 1839.
Raportul Ocârmuirii Romanați prin care se
aduc asigurări pentru finalizarea în termen scurt
7 aug. 10 aug. 52
a formularelor de moșii pentru acel județ și
trimiterea lor la Departament.
Adresa către Departament a lui Alecu Cachi,
cinovnicul trimis la Ocârmuirea Ialomița pentru a
asigura finalizarea listelor de producturi, prin
care se confirmă, în urma dovezilor prezentate de
Ocârmuitor, că listele de producturi ale acelui 9 aug. 11 aug. 53
județ fuseseră trimise la Departament încă din 12
mai 1839; se anexează un raport al
Ocârmuitorului și altul al expeditorului
Secretariatului ???
Raportul Ocârmuirii Ialomița prin
care se face cunoscut că lista producturilor
6 aug. fd 54
pentru acelui județ, cerută și prin cinovnic, fusese
trimisă pe 12 mai.
Raportul lui D. Doicescu,
suplinitorul reghistratorului ?? prin care se
adeverește trimiterea de către Ocârmuirea 6 aug. fd 55
Ialomița a listelor de producturi pentru acel
județ.
Listă de 18 plicuri trimise de
Ocârmuirea Ialomița către diverși destinatari, cu
12 mai 14 mai 56
numărul documentului și destinatarul, alcătuită
de D. Ciupescu de la Ecspedițiia Statului.
Raportul Ocârmuirii Ialomița prin care se face
cunoscut că Ocârmuirea cunoaște „delicatența
acestor lucrări” (recenzarea moșiilor), că grăbește
7 aug. 11 aug. 57
pe Subocârmuitori a finaliza formularele de moșii
dar că în același timp „nu are nădejde a lua
săvârșire în scurtă vreme”. (transcris)
Raportul către Departament al lui D.
Argeșanul, cinovnicul trimis la Ocârmuirile Dolj
și Olt pentru finalizarea listelor de producturi,
7 aug. 12 aug. 58
prin care se arată că Ocârmuirile refuză plata
progonului pe motiv că listele cerute fuseseră
deja trimise la Departament. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Olt prin care se aduce la
cunoștință că listele de producturi cerute de la
14 iul. 12 aug. 59
acel județ fuseseră deja trimise la 28 aprilie 1839.
(transcris)

243
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care se aduce
la cunoștință că listele de producturi cerute de la
8 mai fd 60
acel județ fuseseră deja trimise la 28 aprilie 1839.
(transcris)
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se arată
că formularele de moșii sunt gata pentru cele
două plăși ale județului, iar pentru cele două 10 aug. 14 aug. 61
plaiuri „să prescriu pe curat” și că se vor trimite
îndată după finalizare. (transcris)
Raportul către Departament al lui Gheorghe
Năcescu, cinovnicul trimis la Ocârmuirea Vlașca
pentru finalizarea listelor de producturi, prin 14 aug. 15 aug. 80
care se trimit atât listele respective cât și 120 de
lei, banii progonului. (transcris)
Adresa Departamentului către Visterie prin
care se trimit lei 120, plătiți de Ocârmuirea
Vlașca, în contul a lei 648 eliberați de Visterie 17 aug. - 81
pentru mersul unor cinovnici în „treburi
statisticești”.
Raportul Ocârmuirii Vlașca prin care se trimit
10 aug. 10 aug. 82
listele de producturi pentru acel județ.
83-
Listele de „producturi” pentru județul Vlașca. - -
93
Raportul Ocârmuirii Vâlcea prin care se
12 aug. 16 aug. 98
trimite catagrafia morilor pentru acel județ.
99-
Catagrafia morilor județului Vâlcea. - -
108
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Dâmbovița prin care se cer lămuriri pentru un
număr de sate ce apar în „statistica” județului
20 aug. - 116
(recensământul general) trimisă de acea
Ocârmuire dar care nu apar în lista de producturi
a a celui județ.
Raportul Ocîrmuirii Ialomița prin care se
trimit la Departament listele de producturi 12 mai 19 aug. 117
pentru acel județ.
120-
Lista de producturi pentru județul Ialomița. - -
125
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
trimit formularele de moșie pentru plaiul 18 aug. 20 aug. 128
Prahova și plasa Câmpu. (transcris)
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Prahova pentru grăbirea trimiterii formularelor 21 aug. - 129
de moșie pentru plasa Târgșor. (transcris)
Raportul Ocârmuirii Ilfov prin care se face 18 aug. 20 aug. 130

244
 Rezumatul documentului emitere primire fila
cunoscut raportul Subocârmuitorului de Sabar,
care a arătat că fusese împiedicat de marele
vornic Alexandru Scarlat Ghica, proprietarul
moșiei Bragadiru,să măsoare această moșie
„până când nu-i va arăta pe larg pricina
măsurătoarei”. (transcris)
Adresa Departamentului către
marele vornic Alexandru Scarlat Ghica prin care
se arată finalitatea măsurătorilor efectuate de
26 aug. - 131
subocârmuitori sunt doar pentru „îndeplinirea
lucrăril(o)r statisticești” și se cere îngăduirea
măsurătorilor respective. (transcris)
Adresa Departamentului către
Ocârmuirea Ilfov prin care se face se fac
26 aug. - 132
cunoscute demersurile de rezolvare a pricinii
arătate de Subocârmuitorul de Sabar.
Circulara Departamentului pentru grăbirea
finalizării formularelor de moșie în soroc de o
lună de zile, fiind cerute „din partea Înaltei 25 aug. - 133
Stăpâniri”, adresată tuturor județelor mai puțin
Prahova.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Vlașca prin care se cere lămurire cu privire la
faptul că în „statistica” acelui județ trimisă de 26 aug. - 134
Ocârmuire se găsesc mai multe sate decât în lista
de producturi a acelui județ.
Porunca Departamentului către Agie prin
29 aug. - 135
care se cere grăbirea finalizării recensământului.
Adresa Vistieriei către Departament prin care
se trimite chitanța pentru lei 120, predați de
29 aug. - 136
Departament ca progon plătit pentru executarea
lucrărilor sale.
Chitanța Obștescului Casier
17 aug. 137
pentru acești bani.
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se face
cunoscut că doar de la plaiul Pârscov nu s-ar fi 28 aug. - 138
primit formularele de moșii.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Dolj prin care se cer lămuriri cu privire la faptul
că numele unor sate din statistica acelui județ, 1 sept. - 139
trimisă de Ocârmuire, nu se găsesc în lista
producturilor județului respectiv.
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care se face
cunoscut că formularele de moșii fuseseră trimise 1 sept. 5 sept. 140
la Departament încă din luna iulie.

245
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Raportul Ocârmuirii Buzău prin care se trimit
11 sept. 15 sept. 155
formularele de moșii pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
15 sept. - 156
care se confirmă primirea lor.
Raportul Ocârmuirii Romanați prin care se
15 sept. 18 sept. 157
trimit formularele de moșie pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
care confirmă primirea formularelor și dare lor în 18 sept. - 158
cercetare.
Raportul Ocârmuirii Dolj prin care se arată că
nepotrivirea satelor din formularele de populație
cu cele din lista producturilor este cauzată de
faptul că lista producturilor a fost alcătuită după
lista satelor Obșteștii Catagrafii, care diferă de 18 sept. 20 sept. 159
cea a satelor recensământului general. Se arată că
odată cu facerea Obșeștii Catagrafii (posterioară
recensământului general), diverse sate au fost
transferate în diverse plăși și județe.
Evidența satelor doljene care la
Catagrafia Obștească a periodului al 2-lea au - - 160
cunoscut transfer în alte unități administrative.
Raportul Ocârmuirii Ialomița, arătându-se că
întârzierea finalizării formularelor de moșii este
11 sept. 20 sept. 161
cauzată de înpiedicările încercate de
Subocârmuitori din partea proprietarilor.
Răspunsul Departamentului prin
care se atrage atenția asupra datoriei Ocârmuirii
de a se înțelege cu proprietarii în vederea
22 sept. 162
completării formularelor de moșii, și cu
Ocârmuirea Ilfovpentru moșii întinse în ambele
județe.
Raportul Ocârmuirii Argeș prin care se trimit
5 oct. 7 oct. 163
formularele de moșii pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin care se
confirmă primirea formularelor și darea lor spre 13 oct. - 164
„în revizuire”.
Raportul Ocârmuirii Vâlcea prin care se trimit
7 oct. 12 oct. 165
formularele de moșii pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor și darea 13 oct. - 166
lor „în revizuire”.
Raportul Ocârmuirii Vlașca prin care se arată
că necorespondența dintre satele cuprinse în
15 aug. 17 aug. 167
formularele de populație și cele din listele de
producturi este pentru că, odată cu efectuarea

246
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Obșeștii Catagrafii, unele sate trecuseră la
Dâmbovița iar altele fuseseră „înclinate” cu alte
sate.
Evidența satelor vlășcene care la
Catagrafia Obștească a periodului al 2-lea au - - 168
cunoscut transfer în alte unități administrative.
Raportul Ocârmuirii Teleorman prin care se
14 oct. 17 oct. 183
trimit formularele de moșii pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor și darea 20 oct. - 184
lor în cercetare.
Raportul Ocârmuirii Mușcel prin care se face
cunoscută finalizarea tablelor de moșii și
trimiterea acestora pentru trei plase, „fiind
22 oct. 27 oct. 185
înpovărare de hârtie multă”, urmând ca pentru
alte două plase să se trimită cu următoarea
excpediție.
Raportul Ocîrmuirii Mușcel prin
care se trimit formularele pentru celelalte două 26 oct. 31 oct. 186
plaiuri ale județului și pentru „capitala”.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor de moșie 3 nov. - 187
pentru acel județ și darea lor în cercetare.
Raportul Ocârmuirii Mehedinți prin care se
30 oct. 6 nov. 188
trimit formularele de moșii pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor și darea 6 nov. - 189
lor în cercetare.
Raportul Ocârmuirii Brăila prin care se trimit
13 nov. 16 nov. 190
formularele de moșii pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
care confirmă primirea formularelor și darea lor 17 nov. - 191
în cercetare.
Raportul Ocârmuirii Saac care se trimit
14 nov. 17 nov. 192
formularele de moșii pentru județul respectiv.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor și darea 24 nov. - 193
lor în cercetare.
Circulara Departamentului către Ocârmuirile
Saac, Ilfov și Dâmbovița, pentru grăbirea 2 nov. - 194
trimiterii catagrafiilor de mori.
Raportul Ocârmuirii Dâmbovița către
Departament prin care se explică
24 nov. 27 nov. 195
necorespondența dintre evidența satelor din
formularele de populație și cea din lista de

247
 Rezumatul documentului emitere primire fila
„producturi”, pusă pe seama modificărilor
survenite cu ocazia efectuării Catagrafiei
Obștești.
Circulară a Departamentului către
Ocârmuirile Slam-Râmnic, Ialomița, Dămbovița,
Vlașca, Argeș, Olt și Gorj, poruncind trimiterea
27 nov. - 196
cu următoarea expediție a formularelor de moșii,
urmând ca, în caz contrar, să se apeleze la
executare prin cinovnic.
Porunca Departamentului către Agie de a
raporta numărul de „boeri, privilegheați,
4 dec. - 211
lăcuitori, streini și țigani” din București, folosind
formularele de populație aflate încă în lucru.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Ilfov de a raporta numărul de „boeri,
privilegheați, lăcuitori, streini și țigani” din acel 4 dec. - 212
județ, folosind formularele de populație aflate
încă în lucru.
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se trimit formularele de moșii pentru plasele
Gradești, Râmnicu de Jos, Marginea de Jos și 1 dec. 4 dec. 213
plaiul Râmnic, urmând ca pentru celelalte plase
și pentru oraș să fie trimise după finalizare.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor, cerând
8 dec. - 214
totodată grăbirea completării celor pentru
celelalte plase.
Raportul Ocârmuirii Argeș prin care se face
cunoscut că formularele de moșii fuseseră deja 30 nov. 2 dec. 215
trimise la 5 octombrie 1839.
Raportul Ocârmuirii Saac prin care se trimite
5 dec. 8 dec. 216
catagrafia morilor pentru acel județ.
218-
Catagrafia morilor județului Saac. - -
222
Raportul Ocârmuirii Ilfov prin care se trimite
prescurtarea de boieri, privilegiați, locuitori,
8 dec. 9 dec. 233
străini și țigani din acel județ, potrivit
formularelor de populație păstrate la acel județ
Tabel cu numărul familiilor următoarelor
categorii de locuitori ai județului Ilfov, pe plăși:
boieri, privilegiați, locuitori (birnici patentari 9 dec. - 234
preoți, diaconi), străini, robii boierești și
mănăstirești.
Raportul Agiei București către Departament
9 dec. 11 dec. 235
prin care se trimite „prescurtarea” de boieri,

248
 Rezumatul documentului emitere primire fila
privilegiați, locuitori, străini și țigani din acel
județ, potrivit formularelor de populație păstrate
la acel județ
Răspunsul Departamentului.
Textul conceptului este foarte
puțin lizibil, astfel încât nu am putut desluși
întreg conținutul, este însă clar din ce am reuși să
transcriem că Agia este aspru mustrată pentru ---- - 236
neregulile găsite în materialul trimis și I se
poruncește să ia măsuri. Am transcris conținutul
lizibil al acestui concept.
(transcris parțial)
Tabel de numărul familiilor
următoarelor categorii de locuitori ai
237
Bucureștiului, pe vopsele: „boeri”,
„privilegheați”, „lăcuitori”, „streini”, „țigani”.
Raportul Ocârmuirii Dâmbovița către
Departament prin care se trimite lista catagrafia 11 dec. 16 dec. 238
morilor pentru acel județ.
239-
Catagrafia morilor județului Dâmbovița. - -
243
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se trimit formularele de moșii pentru plasa 15 dec. 18 dec. 244
Marginea de Jos și pentru orașul7 Râmnic.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor și darea 18 dec. - 245
lor în cercetare.
Anul 1840
Raportul Agiei București către
Departamentul Dinlăuntru prin care se trimit
16 ian. 17 ian. 246
formularele de populație pentru vopselele
Negru, Galben, Albastru și Verde.
Porunca Departamentului către Agie pentru 247-
23 ian. -
completarea formularelor de moșii8. 8
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Ilfov prin care se cere grăbirea trimiterii ian.9 - 258
formularelor de moșii.

7
Este numit oraș deși Râmnicu-Sărat este organizat ca târg.
8 Ordinul este inițial adresat Ocârmuirii ialomița, apoi adresarea este barată și
înlocuită cu adresarea către Agie. Credem că este vorba de o greșală, nu avem dovezi
că un asemenea ordin a și fost trimis sau că Agia a purces la completarea
formularelor de moșii.
9 Nemenționată ziua.

249
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Raportul Ocârmuirii Prahova prin care se
9 feb. 13 feb. 259
trimit formularele de moșii pentru plasa Târgșor.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor și darea 16 feb. 260
lor în cercetare.
Cicrulara Departamentului către Ocârmuiri
prin care se realizarea unui recensământ al
bisericilor și mănăstirilor, „dă cine anume sănt
feb.10 - 261
zidite, iar unele și trecote cu arheologhia lor
ctitoricească dă privileghiuri sau alte
monumenturi”.
Raportul Ocîrmuirii Gorj către Departament
prin care se trimit formularele de moșii pentru 19 feb. 24 feb. 262
acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirmă primirea formularelor și darea 26 feb. 263
lor în cercetare.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Prahova prin care se cere a se trimite lista de
„producturi” pentru plasa Câmpu, aceasta 4 mar. - 264
lipsind din evidențele trimise anterior de
Ocârmuire.
Porunca Departamentului către Agie cerând
grăbirea completării formularelor de
recensământ pentru Vopseaua Roșie și totodată
poruncirea Comisiilor de Vopsea care nu au 4 mar. - 265
predate formularele de recensământ de a face o
centralizare pe mahalale a populației fiecărei
Vopsele.
Raportul Ocârmuirii Ilfov prin care se trimit
7 feb. fd 266
formularele de moșii pentru acel județ.
Adresa Agiei către Departament prin care se
atrage atenția că modelele de formulare trimise în
vederea efectuării recensământului de așezare 9 mar. 15 mar. 267
cuprind doar „articole de câmpu” și se sugerează
că ar fi fost trimise din greșeală, în locul altora.
Adresa Departamentului către Agie prin care
se atrage atenția că modelele de formular trimise
sunt cele cerute și se poruncește grăbirea 16 mar. - 268
comisiilor de vopsele pentru trimiterea
prescurtărilor cerute anterior.
Cicrulara Departamentului pentru grăbirea
8 apr. 269
trimiterii formularelor de moșii, adresată

10
Nemențioantă ziua.
250
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Ocârmuirilor Ialomița, Ilfov, Dâmbovița, Vlașca
și Olt.
Porunca Departamentului către Agie prin
care se cere ca în soroc de două zile să se trimită
atât formularele de populație pentru Vopseaua 8 apr. 270
Roșie cât și prescurtările cerute pentru toate
vopselele orașului.
Adresa Agiei către Departament prin care se
9 apr. 9 apr. 283
trimit prescurtările de populația fiecărei comisii.
Tabel de numărul bărbaților, femeilor,
băieților și fetelor din Vopseaua Neagră, pe - - 284
mahalale.
Tabel de numărul următoarelor categorii
prezente în Vopseaua Verde, pe mahalale: 285
„rumâni” (bărbați, băieți, femei, fete), „țigani” și
(bărbați, băieți, femei, fete), „sudiți” (bărbați, - = 336
băieți, femei, fete), „armeni” (bărbați, femei, vers
băieți, fete), „evrei” (bărbați, băieți, femei, fete), o
cai, boi, vaci, bivoli, râmători și câini.
Tabel cu numărul locuitorilor Vopselei
- - 286
Galbene, pe mahalale.
Tabel cu numărul locuitorilor Vopselei
- - 287
Albastre, pe mahalale.
Raportul Ocîrmuirii Ialomița către
Departament prin care se face cunoscut că
întârzierea finalizării formularelor de moșii este
12 apr. 18 apr. 288
cauzată de „nedumerirea foștilor Subocârmuitori
iar mai cu seamă alte nesilințr cu care s-au purtat
într-această pricină”.
Raportul Ocârmurii Olt către Departament
prin care se face cunoscut că întârzierea
finalizării tablelor de moșii este cauzată de 12 apr. 18 apr. 289
subocârmuitori și că se fac demersuri pentru
grăbirea lucrărilor.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Olt prin care se poruncește „a pune tot felul de
silință” și a trimite formularele de moșii în soroc 21 iun. - 290
de o lună, în caz contrar urmând a se proceda
spre executare cu cinovnic.
Raportul Ocârmuirii Vlașca prin care se trimit
24 apr. 25 apr. 293
formularele de moșii pentru acel județ.
Răspunsul Departamentului prin
29 apr. - 294
care se confirmă primirea formularelor.
Porunca Departamentului către Agie pentru
3 mai - 295
ca în soroc de 2-3 zile să trimită formularele de

251
 Rezumatul documentului emitere primire fila
populație pentru Vopseaua Roșie.
Raportul Ocârmuirii Dâmbovița prin care se
face cunoscut că întârzierea finalizării
formularelor de moșii pentru acel județ este
cauzată de inactivitatea fostului Subocârmuitor
din plasa Dealul, „carele nici o lucrare nu au 10 mai 15 mai 296
făc(u)t” iar cel actual „socotindu-să din rătăcire
apărat de răspundere, pentru o însărcinare
nesăvârșită până acum”; se fac asigurări de
demersuri pentru finalizarea formularelor.
Răspunsul Departamentului,
17 mai - 297
poruncind grăbirea finalizării acestor formulare.
Raportul Agiei prin care se arată că au fost
finalizate formularele de populație ale Vopselei
29 mai 30 mai 298
Roșu dar că încă se află în „prescriere” și că se
vor trimite îndată după aceasta.
Raportul Departamentului către Principe prin
care se aduce la cunoștință finalizarea recenzării
populației și a pregătirii rezultatelor preliminare, fd. - 299
precum și continuarea operației recensământului
prin recenzarea moșiilor. (transcris)
Porunca Departamentului către Agie prin
care i se poruncește darea de lămuriri cu privire
la neregulile desoperite în completarea (fz) iun. - 301
formularelor de populație trimise la Departament
până la acea dată. (transcris)
Adresa Departamentului către Vistierie
cerând eliberarea a 528 lei pentru șase cai de
poștă, necesari serdarului Ioan (...) pentru 14 iul. - 302
deplasarea la câteva ocârmuiri în vederea grăbirii
finalizării formularelor de moșii.
Adresa Departamentului către Vistirerie prin
care se predau 464 lei, de la unii cinovnicii trimiși
18 iul. - 303
prin județe în vederea grăbirii lucrătilor de
recenzare.
Adresa Logofeției Pricinilor Bisericești către
Departament prin care se trimite o evidență cu
mănăstirile închinate, neînchinate, Mitropolia și 15 iun. - 304
Episcopiile și cu diverse informații despre
acestea.
Listă de așezămintele mitropolitane și
episcopale, de mănăstirile neînchinate și de cele
305-
închinate (ale Sfântului Mormânt, sinaiticești, - -
312
sfetagorești și rumeliotești), cu următoarele
informații: județ, „leatul zidirii sau preînnoirii

252
 Rezumatul documentului emitere primire fila
lor”, „băgări de seamă”, „ce praznice anume are
fiiecare”).
Adresa Vistieriei către Departament prin care
se trimite chitanța Obștescului Casier pentru 464
lei, bani predați de Departament ca progon 25 iun. - 316
folosit de cinovnici pentru executarea
ocârmuirilor.
Chitanța Obștescului Casier
21 iun. - 317
pentru acești bani.
Raportul Ocîrmuirii Teleorman către
Departament prin care se trimite un perilipsis de
numărul născuților, căsătoriților și morților pe 25 iun. - 318
trimestrul ianuarie-martie 1840, „spre păzirea
datori(i)i”.
Perilipsis de numărul născuților, căsătoriților
și morților din județul Teleorman pe trimestrul - - 319
ianuarie-martie 1840, pe plase.
Adresa Departamentului către Tipografie
pentru tipărirea a zece coli după modelul alăturat 8 iul. - 339
adresei.
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se trimit formularele de moșii pentru plasa 8 iul. - 340
Orașu.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirm primirea lor și darea lor în 12 iul. - 341
cercetare.
Circulara Departamentului pentru trimiterea
formularelor de moșii în termen de șase zile
(anunțând totodată că în cazul contrar se va 12 iul. - 342
trimite cinovnic pentru executare), adresată
ocârmuirilor Ialomița, Ilfov, Dâmbovița și Olt.
Adresa Deoartamentului către Vistierie prin
care se solicită eliberarea a încă 64 lei, rămași
neînpliniți din suma de 648 lei ceruți de
13 iul. 343
Departament pentru plata progonului
conovnicilor trimiși pe la diverse ocârmuiri
pentru grăbirea finalizării lucrărilor de recenzare.
Raportul Departamentului către Principe prin
care se solicită suplimentarea personalului Secției
344-
a IIIa cu șase scriitori și un pomoșnic, necesari fd.
5
centralizării rezultatelor recensământului.
(transcris)
Adresa Vistieriei către Departament prin care
se trimite chitanța Obștescului Casier pentru 28 iul. 346
predarea de către Departament a cusurului

253
 Rezumatul documentului emitere primire fila
rămas din suma totală 648 lei, banii progonului
folosit de cinovnici pentru executarea
Ocîrmuirlor în vederea grăbirii lucrărilor de
recenzare.
Chitanța Obștescului Casier pentru primirea
a 64 de lei, cusurul din suma totală din lei 648,
banii progonului folosit de cinovnicii
13 iul. 347
Departamentului pentru executarea unor
ocârmuiri în vederea finalizării lucrărilor de
recenzare.
Raportul Ocârmuirii Olt prin care se trimit
2 aug. 5 aug. 348
formularele de moșii pentru acel județ. (transcris)
Răspunsul Departamentului prin
care se confirm primirea lor și dare aîn cercetare. 5 aug. - 349
(transcris)
Raporul Ocârmuirii Olt prin care
se trimit la Departament formularele de moșii
5 aug. 7 aug. 350
pentru orașul Slatina, „ce s-au uitat a să însoți
deodată cu cele care s-au trimis”. (transcris)
Răspunsul Departamentului prin
care se confirm primirea lor și dare aîn cercetare. 9 aug. - 351
(transcris)
Porunca Departamentului către Agie prin
care se cere grăbirea finalizării lucrărilor de 13 aug. - 358
recenzare.
Poruncă către Agie a finaliza lucările
recensământului și a trimite materialul rezultat,
13 aug. - 359
fiind necesare centralizării rezultatelor.
(transcris)
Raportul Ocârmuirii Slam-Râmnic prin care
se trimit formularele de moșii pentru plasa
25 oct. 367
Râmnicu de Sus, „cu care să istovescu toate
plășile”.
Răspunsul Departamentului prin
care se confirm primirea lor și darea în cercetare. 28 oct. - 368
(transcris)
Raportul Agiei către Departament prin care
se trimit formularele de populație pentru 6 nov. 6 nov. 369
Vopseaua Roșie.
Răspunsul Departamentului de
11 nov. 370
confirmare a primirii.
Porunca Departamentului către Ocârmuirea
Ialomița pentru trimiterea formularelor de moșii
20 nov. - 371
în soroc de 15 zile, urmând ca, în caz contrar, să
se procedeze la executare cu cinovnic.

254
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Circulare Departamentului către ocârmuirile
Ilfov și Dâmbovița pentru trimiterea formularelor
20 dec. - 372
de moșii în soroc de 15 zile, urmând ca, în caz
contrar, să se procedeze la executare cu cinovnic.
Adresa Ocârmuirii Dolj prin care se cere
permisiunea Departamentului de a efectua un
379
recensământ al orașului Craiova, prin
Subocârmuitorii orașului. (transcris)
Modelul de formular de propus
- - 380
pentru recensământul Craiovei.(transcris)
Răspunsul Departamentului,
aprobând propunerea Ocârmuirii dar cu condiția
381
de a nu cauza „zmăcinare” în rândul locuitorilor.
(transcris)
Anul 1841
Raportul Ocârmuirii Dâmbovița către
Departament prin care se trimit formularele de 15 ian. 21 ian. 382
moșii pentru acel județ
Adresa Departamentului către Ocârmuirea
Dâmbovița prin care se confirmă primirea 24 ian. 383
formularelor de moșii și darea lor în cercetare.
Listă de obiecte de birou suplimentare
întrebuințate de Secția III a Departamentului
Fd 387
Dinlăuntru în timpul desfășurării lucrărlor
recensământului. (transcris)
Circulara Departamentului către Ocârmuirile
Ilfov și Ialomița pentru trimiterea formularelor 21 iul. 388
de moșii.
Porunca Departamentului către Agie pentru
trimiterea „complectului celor din urmă table 22 iul. 389
statisticești”11.
Adresa Departamentului Dreptății către
Deprtamentul DInlăuntru prin care se solicită o
situație cu populația județului Ilfov și a orașului 29 sept. 1 oct. 395
București, pe plăși și pe Vopsele, „având
trebuință în lucrările sale”. (transcris)
Porunca Departamentului către Agie prin
care se reia dispoziție de a se corecta formularele 2 sept. 396
și de a se efectua centralizarea datelor din rubrici.
Porunca Departamentului către serdarul
Alecu Pala pentru a preda serdarului Nicolaie
25 oct. 397
Theodorache suma de 180 de lei, „pentru câteva
lucruri trebuincioase întru prescrierea lucrărilor

11
Nu știm dacă se referă la centralizarea datelor pe rubrici sau la formulare lipsă.
255
 Rezumatul documentului emitere primire fila
statisticești”.
Adresa Departamentului Dreptății către
Departamentul Dinlăuntru prin care se reia
cererea de a i se trimite o situație cu populația 31 oct. 4 nov. 398
județului Ilfov și a orașului București, pe plăși și
pe vopsele. (transcris)
Răspunsul Departamentului trimițând lista
pentru jud. Ilfov dar făcând cunoscut că pentru
București nu există decât „cunoștințe ce avea
10 nov. 399
Departamentul din științele de mai (î)nainte”,
Agia nefinalizând încă recensământul, în ciuda
strășnicirilor făcute. (transcris)
Porunca Departamentului către Agie prin
care se reia dispoziția de a preda varianta
corectată a centralizării formularelor de 8 nov. 400
recensământ, arătând că este necesară și
Departamentului Dreptății. (transcris)
Adresa Departamentului Dreptății către
Departamentul Dinlăuntru prin care se cere
situația statistică a populației capitalei, așa cum
14 nov. 17 nov. 401
este cunoscută de Departamentul Dinlăuntru, din
lucrări mai vechi raportate acestuia de Agie.
(transcris)
Răspunsul Departamentului Dinlăuntru prin
care se trimite o „înscurtare de populațiia
18 nov. 402
capitali(i, după cele mai înainte științe primite
prin Ci(nsti)ta Agie”. (transcris)
Adresa Departamentului Dinlăuntru către
Arhiva Statului prin care se dau spre păstrare
24
registrele de populație rezultate în urma 403
(nov).
recenzării (inclusiv cele pentru București).
(transcris)
Anul 1842
Adresa Departamentului Dreptății către
Departamentul Dinlăuntru prin care se cere
situația statistică a populației (numărul de 8 ian. 413
locuitori) județului Dolj, pe plăși, și a orașului
Craiova, pe sectoare. (transcris)
Răspunsul Departamentului prin care se
13 ian. 414
transmite lista situația respectivă. (transcris)
Situație statistică a județului Dolj, pe plăși, și
a orașului Craiova, pe sectoare: nr. de locuitori și fd. 415
nr. de birnici. (transcris)
Adresa Sfatului Orășenesc București către
21 ian. 419
Departament prin care se cere obținerea

256
 Rezumatul documentului emitere primire fila
colaborării Agiei în vederea efecturării unui
recensământ al capitalei. (transcris)
Porunca Departamentului către Agie de a
acorda ajutor Sfatului Orășenesc București în
26 ian. 420
efectuarea unui recensământ propriu al capitalei.
(transcris)
Adresa Departamentului către Sfatul
Orășenesc, făcând cunoscută porunca dată Agiei
31 ian. 421
de a colabora în efectuarea recensământului pus
la cale de Sfat. (transcris)
Adresa Sfatului Orășenesc București către
Departamentul Dinlăuntru prin care se cere
obținerea colaborării și din partea Vorniciei 7 feb. 12 feb. 422
București, în vederea efectuării aceluiași
recensământ. (transcris)
Porunca Departamentului către Vornicia
București de a acorda ajutor Sfatului Orășenesc
13 feb. 423
București în efectuarea unui recensământ propriu
al capitalei. (transcris)
Raportul Agiei către Departament prin care
se trimit rezultatele centralizate ale 14 iul. 15 iul. 428
recensământului pentru București. (transcris)
Adresa Sfatului Orășenesc București către
Deprtament prin care se solicită rezultatele
centralizate ale recensământului populației
22 iun. 22 iun. 429
pentru București, acestea nefiind oferite de Agie,
sub pretextul de a fi fost transmise
Departamentului.(transcris)
Porunca Departamentului către Agie de a
oferi Sfatului Orășenesc București rezultatele
centralizate pentru oraș ale recensământului 26 iun. 430
populației, folosindu-se de ciornele din
cancelaria sa.(transcris)
Cererea reluată a Departamentului adrsesată
Principelui de suplimenta personalul Secției III
27 iun. 431
din Departament în vederea centralizării
rezultatelor recensământului. (transcris)
Adresa Secretariatului Statului către
Departament făcând cunoscută rezoluția
20
Principelui asupra cererii Departamentului de a 24 aug. 432
aug.12
suplimenta temporar personalul Secției III.
(transcris)
Anul 1844

12
Rezoluția pe acest document este datată 2 martie 1843!
257
 Rezumatul documentului emitere primire fila
Adresa Visteriei către Departament prin care
se cer rezultatele recensământului („o copie
după statistica ce are alcătuită în anii trecuți”), 30 mar. 30 mar. 433
fiind necesare la o „cercetare” destinată
îmbunătățirii negoțului și a industriei. (transcris)
Adresa Departamentului către Visterie prin
care se trimite exemplarul centralizării
rezultatelor recensământului păstrat în cancelaria
Departamentului, avertizându-se însă asupra 7 apr. 434
exactității informațiilor, lucrarea recensământului
nefiind făcută „după toate cuvenitele formalități”
din pricina neîndemânărilor...”. (transcris)

258
 Anexa B. Formularele recensământului

Reproducem în această secțiune modelele de formular foslosite în acest recensământ.

Din motive tehnice, nu am putut reproduce decât capul de tabel, nu și conținutul
modelului completat de formular. De asemenea, precizăm că, în sursă, formatul
formularului este orizontal, l-am redat, tot din motive tehnice, în format vertical.

I. Formularele folosite în provincie.

I.1. Formularul de populație

Sursă: Dos. 1., fila 4; pentru instrucțiuni de completare a se vedea Dos. 1, fila 3.
Tabla Litera A
1 No.
2 Numele
3 Neamul
4 Căsătoriie
5 Vârsta
6 Bir
7 Clacă
8 Meșteșug
9 Pogoane lucrate
10 Beteșugu
11 Cai
12 Boi
13 Vaci
14 Oi
15 Capre
16 Rămători
17 Bivoli
18 Măgari
19 Catâri
20 Stupi
21 Pruni
22 Duzi
23 Viie
24 Pometuri

I.2.Formularele de moșii
Sursă: Dos.3, filele 11, 13, 15, 17 și 19; pentru instrucțiunile de completare a se
vedea Dos. 3, filele 9-10, 12, 14, 16 și 18.
No. I, Litera B
259
1 Numele moșii
2 No satelor
3 Numele satelor din această moșie
4 Numele proprietarilor
5 dreptul cu care stăpănește
6 încotro este lungul moșiii
7 de câți pași în pă laturea de sus
8 lung pe laturea din jos
9 la mijoc
Mărimea moșiii
la căpătăiu din
de căți pași în lat
10 sus
11 la căpătăiu din jos
12 cu care alte trupuri pă laturea din sus
în lung
13 de moșie să pă laturea din jos
învecinește aceasta la căpătăiu din
14 și ce hotară firești în lat sus
15 are la căpătăiu din jos

No. 2, Litera C
1 Numle moșiei
2 No râurilor
3 Numele râurilor
4 Izvoru lor
5 încotro curge
6 pân ce loc întră în moșie
7 Râuri pân ce loc iese din moșie
8 laturea râului
9 seacă vara sau nu
10 Mori pă (..) dârste
11 pă vase, op iaz, cu zăgas
12 trecătoare, prin apă sau cu pod
13 No bălților
14 Numele bălților
15 Izvorul lor
16 Direcsia în lung
17 Bălți pân ce drept al moșiei să află
18 latu lor
19 lungu lor
20 cu trestie sau limpede
21 trecătoare pân apă sau cu pod
22 Fântâni Ni izvoarelor

260
 Ape
No izvoarelor
23 minerale

No. III, Litera D

1 Numele moșiii
2 Nu dealurilor
3 Numele dealurilor
4 Direcsia
Dealuri mari sau munți
pân ce drept al moșiii îi merge
5 lungul
6 cu pădure sau gol
7 stârminos sau plustinos?
8 No vîilor
9 Numele văilor
10 Direcția lor
Văi mari
11 pân ce drept al moșiii se află
12 păduroase sau goale
13 repede sau poleșise
14 No măgurilor
15 numele măgurilor
16 măguri sau movile înălțimea lor
17 ocolul lor
18 în ce drept al moșiii

No. IIII, Litera E

1 Numele moșiii
2 No drumurilor
3 Numele drumurilor
Drumuri
4 Direcția
mari
5 pân ce drept intră în moșiie
6 pân ce drept ese din moșiie
7 No pădurilor
8 Numele pădurilor
9 în ce drept al moșiei
10 direcția lor
11 lungul pă laturea din sus
Păduri
12 lungul pă laturea din jos
13 latul la mijloc
14 latul la căpătâiul din jos
15 latul la căpătâiul din sus
16 felurimea lemnelor

261
 17 de câți ani
18 pă loc șez sau pă dealuri

No, V, Litera F
1 Numele moșii
2 Numele satului
3 În ce drept al moșiii să află asăzat satul
4 este pus la linie sau nu
5 biserica de zid sau de lemn, cu clopot sau fără clopot
6 în ce drept al moșii să află biserica
7 case proprietărești de zid sau de lemn
8 în ce drept al moșiii să află casele
9 No caselor țăranilor, bordee, bărcărețe și altele
10 Hanuri
11 în ce drept al moșii să află hanurile
12 Zahanale
13 Cârciumi
14 Poverni
15 Târguri
16 Bâlciuri

II. Formularele pentru București

II.1. Formularul pentru clădiri și proprietăți

Sursă: Dos. 4, fila 23; pentru instrucțiuni de completare a se vedea Dos. 4, fila 24.
Lit(era) A
1 No. Coprinsului
2 Felul Coprinsului
3 Curtea Coprinsului
4 Grădina
5 Clădiri de lăcuință
6 Coperișul clădirilor
7 Caturile fieșcăria clădiri
8 Odăi sau încăperile fieșcăruia cat
9 Prăvălii
10 Fațada casii celii mai mari
11 Grajdul
12 De câți cai
13 Coperișul grajdului
14 Clădirea șopronului
15 De câte trăsuri

262
16 Coperișul șopronului
17 Puțuri
18 Numele Bisericii
19 De ce lege este Biserica
20 Clădirea Bisericii
21 Coperișul Bisericii
22 Câte clopote
23 Numirea uliții celii de lângă casă
24 Cu ce este așternută ulița
25 Numele proprietarului coprinsului

II.2. Formularul de populație

Sursă: formularele păstrate pentru capitală, SANIC, fond Catagrafii; pentru
instrucțiunile de completare a se vedea Dos. 3, fila 24.
Tabla Litera B
1 No coprinsului
2 Numele persoanelor ce lăcuesc într-acest coprins
3 Neamul
4 Vârsta
5 Căsătoria
6 Treapta
7 Meșteșug
8 Altoit
9 Călător sau șezător
10 Sudit sau pământean
11 Beteșug
12 Cai
13 Boi
14 Vaci
15 Bivoli
16 Râmători
17 Câini

263
 Anexa C. Hărți istorice

Harta 4: Teritoriul acoperit de corespondența administrativă găsită (Situația

detaliată).

264
Harta 5: Teritoriul acoperit de formularele de moșii găsite.

265
Harta 6: Teritoriul acoperit de formularele de populație găsite – localități urbane.

266
Harta 7: Teritoriul acoperit de formularele de populație găsite (cotele de arhivă)

267
Harta 8: Județele Țării Românești în timpul recensământului

268
Harta 9: Plășile și plaiurile Munteniei la 1837 (numele plaiurilor au fost redate în
bold)

269
Harta 10: Plășile și plaiurile Olteniei la 1837 (numele plaiurilor au fost rdate în
bold)

270
 Anexa D. Diverse

Figura 1: Instituțiile implicate în recenzare și rolul lor

271
Figura 2: instituțiile implicate în recenzare și rolul lor, privire comparativă a mai
multor recensăminte

272
Figura 3: Exemplificare a sistemului instituțional în care era implicată
administrația Departamentului Dinlăuntru.

273
Figura 4: Cronologia lucrărilor de recenzare: recenzarea populației și a moșiilor

274
Figura 5: Cronologia lucărilor de recenzare: catagrafierea „producturilor” și a
morilor

275
Figura 6: Exemplificarea așezării în pagină a elementelor documentului, în
original și în transcriere.

276
 Index
În acest index am oferit ca indicatori dosarul (dos.) și fila din dosar (f.), așa cum
apare în dosarul de arhivă și cum a fost redată la începutul transcrierii fiecărui
document din dosar.
Adunarea Obștească, Dos. 5 (f.344,
432).
Alecu, cinovnic, Dos. 4 (f. 132, 133).
aleșii satelor, dos. 3 (f.23).
Amzulescu, ajutor al Subocârmuirii
Olt, dos. 1 (f. 114).
Arhiva Statului, dos. 5 (f.402).
Austria, graniță cu ~, dos. 4 (f.150).
Berhă (Bergă), Nicolae,
subocârmuitor al plaiului Slănic de
Buzău, dos. 4 (f.150).
Bibescu, Iancu, ocârmuitor al jud.
Romanați, dos. 1 (f. 21, 56).
Bolintineanu, Vasile, cinovnic, dos.
4 (f. 67, 68, 76).
Borănescu, Alecu, secretar al
Ocârmuirii Slam-Râmnic, dos. 4 (f.33,
34, 171, 173, 409), dos. 2 (1, 2, 19, 24).
Boșoteni, sat în jud. Romanați,
plasa Câmpu, dos. 1 (f. 22); ~i
Diiculescului, sat în jud. Romanați,
plasa Câmpu, dos. 1 (f. 22); ~i
Dobrineanului (Rumâna), sat în jud.
Romanați, plasa Câmpu, Dos. 1 (f. 22)
38.
Bragadiru, moșie, jud. Ilfov, dos. 5
(f. 130, 131).
Brătășanu, Thoma, subocârmuitor
al plasei Oltu de Romanați, dos. 1 (f.
27, 66, 87, 109, 111).
Brătianu, clucer, locuitor al
Câmpulungului, dos. 4 (f.178).
Brezeanu, S., ajutor al Ocârmuirii
Prahova, dos. 5 (f.128).
277
București, capitala Țării Românești,
v. Poliția orașului București, Sfatul
Orășenesc București, Vornicia
orașului București,.
Budești, sat, jud. Slam-Râmnic,
dos. 4 (f.173).
bumbașir (mumbașir), dos. 4 (f.67,
132).
Câmpulung, Maghistratul orașului
~, dos. 4 (f.178, 179), dos. 4, f.178; ~,
mahalaua Malu, dos. 4 (f.178); ~,
mahalaua Mărcuși, dos. 4 (f.178); ~,
mahalaua Vișoiu, dos. 4 (f.178); țigănia
din ~, dos. 4 (f.178); ~, Vopseaua
Albastră, dos. 4 (f.178); ~, Vopseaua
Galbenă, dos. 4 (f.178); ~. Vopseaua
Neagră, dos. 4 (f.178); ~, Vopseaua
Roșie, dos. 4 (f.178); ~, Vopseaua
Verde, dos. 4 (f.178).
Cândești, sat în jud. Slam-Râmnic,
dos. 4 (f.310).
Cantacuzino, Constantin, membru
al Sfatului Administrativ, dos. 4
(f.204).
Capeleanu, Ghiță, secretar al
Ocârmuirii Vâlcea, dos. 4 (f.294).
Cârlige, sat, jud. Slam-Râmnic, dos.
4 (f.173).
Catanaț, Nicolae, suplinitorul
secretarului Ocârmuirii Argeș, dos. 4
(f.36).
Cerneți, oraș, dos. 4 (f.312).
Chiriazino, Grigore, președinte al
Maghistratului Câmpulung, dos. 4
(f.178).
 cinovnic, dos. 4 (f.7, 67, 68).
Cocorescu, Alecu, ocârmuitor al
jud. Prahova, dos. 4 (f.61).
Coșovenii, de Mijloc și de Sus, sat
în jud. Romanați, plasa Câmpu, dos. 1
(f.22)
Costache, pitar, șef al dorobanților
Agiei, 112
Cotescu, Alecu, subocârmuitor al
plaiului Râmnic de Slam-Râmnic, dos.
4 (f.171).
Cotești, sat, jud. Slam-Râmnic, dos.
4 (f.173).
Craiova, dos. 5 (f.414, 415), dos. 4
(f.183); ~, Vopseaua Albastră, dos. 5
(f.415); ~, Vopseaua Galbenă, dos. 5
(f.415); ~, Vopseaua Roșie, dos. 5
(f.415).
Crâmpu, Costache, secretar al
Ocârmuirii Brăila, dos. 5 (f.349).
Crețeanu, Iordache, ocârmuitor al
jud. Ilfov, dos. 4 (f.136); ~, șef al Secției
III a Departamentului Dinlăuntru, dos.
1 (f.16), dos. 3 (f.9), dos. 4 (f.41).
Departamentul:
~ Credinței, dos. 4 (f.136).
~ Dinlăuntru: dos. 4 și 5.
~ Dreptății, dos. 5 (f.395, 398,
399, 401, 414).
~ Finanțelor, dos. 4 (f. 132, 133,
134, 141, 204, 205, 293, 312, 349), dos. 5
(f.80, 433, 434)
Dimitriu, Panait Costia, boier de
neam în jud. Slam-Râmnic, dos. 4
(f.173).
Dioști, sat în jud. Romanați, dos. 1
(f.22).
Dobrescu, Alecu, logofăt și
cinovnic, dos. 4 (f.67, 68).
Dobrescu, Gavril, polițai al
orașului Caracal, dos. 1 (f. 12, 31, 84).
domeniul Statului, dos. 4 (f.348).
278
dorobanț, dos. 3 (f.23, 24), dos. 4
(f.117).
Dragosloveni, sat, jud. Slam-
Râmnic, dos. 4 (f.173).
Dumitrache, logofăt și cinovnic,
dos. 4 (f.67).
Eforia Școlilor, dos. 4 (f.167, 180).
Fălcoianu, Costache, maior și
ocârmuitor al jud. Dolj, dos. 4 (f.183).
Fănescu, Grigore, secretar al
Ocârmuirii Ialomița, dos. 4 (f.155), dos.
5 (f.57).
Florescu, Manolache, vornic și Agă,
dos. 4 (f.116).
Focșani, Dos. 4 (f.34).
Ghica, Alexandru Scarlat, vornic,
proprietarul moșiei Bragadiru, jud.
Ilfov, dos. 5 (f.130, 131); ~ Alexandru,
membru al Sfatului Administrativ,
dos. 4 (f.204); ~, Mihail (Mihalache),
membru al Sfatului Administrativ,
dos. 4 (f.204), Șef al Departamentului
Dinlăuntru, dos. 4 (f.57, 155, 180).
Ghiologlu, Costache, secretar al
Ocârmuirii Buzău, dos. 4 (f.41, 53, 56,
58, 149, 166).
Hârsescu, Ștefan, logofăt (în jud,
Vlașca?), dos. 3 (f. 4).
Hiotu, Nae, Ocârmuitor al jud,
Vlașca, dos. 3 (f. 1, 7, 20, 22, 23, 28, 31).
Iane, Panaite, boier de neam din
jud. Slam-Râmnic, dos. 4 (f.173).
îngrijitor de oraș, vezi Poliția
orașului
Ioan, Ilie, cinovnic, dos. 4 ( f.132,
133, 141).
Ionescu, Gheorghe, secretar al
Ocârmuirii Vlașca, dos. 3 (f. 1, 2, 3, 20,
23, 28, 30, 33, 34, 35, 36).
Jianu, Iancu, Subocârmuitor al
plasei Oltețu de Romanați, dos. 1
(f.28).
 Jilișteanu, Gligore, boier de neam
din jud. Slam-Râmnic, dos. 4 (f.173).
Lăcusteanu, Ioan, Subocârmuitor al
plasei Câmpu de Romanați, dos. 1
(f.22, 68, 98, 115).
logofeții satelor, dos. 3 (f. 23).
magazii de rezervă, dos. (f. 4 f.68).
mahala de moșneni, dos. 1 (f. 22).
Malu, mahala în Câmpulung, dos.
4 (f.178).
mănăstiri chinovicești, dos. 4
(f.136).
Manu, Ioan (Iancu), diector al
Departamentului Dinlăuntru, dos. 1
(16, 56, 59, 63, 78, 79, 104, 110, 117),
Dos. 3 (f.2, 31), dos. 4(f. 118, 141), dos.
5 (f. 128).
Mărăcineanu, Gheorghe, angajat
(subocârmuitor?) al Subocârmuirii
Sărata de Buzău, dos. 4 (f.166).
Mărcuși, mahala în Câmpulung,
dos. 4 (f.178).
Marțoi, Radu, cinovnic, dos. 4
(f.132).
Mihăilă, Asănache, boier de neam
din jud. Slam-Râmnic, dos. 4 (f.173).
Mihalache, polcovnic și cinovnic,
dos. 4 (f. 67, 68).
Miulescu, Ioan, subocârmuitor al
plășii Balta de Romanați, dos. 1 (f.13,
14, 19, 21, 54, 58, 62, 65, 75, 81, 92, 97,
107)
Moldova, granița cu ~, dos. 4
(f.150).
Năcescu, Ghiță, logofăt și cinovnic,
Dos. 4 (f. 312), dos. 5 (f.80).
f.348
Nicolaescu, Costantin, Ocârmuitor
al jud. Vâlcea, dos. 5 (f.294).
Niculescu, Costache, Ocârmuitor al
jud. Gorj, dos. 4 (f.62).
Ocârmuirea:
279
~ Argeș, dos. 4 (f.36, 37, 38, 67,
68);
~ Brăila, dos. 4 (f.67, 348, 349,
350);
~ Buzău, dos. 4 (f. 41, 53, 54, 56,
57, 58, 59, 149, 166, 167), dos. 5 (f.61);
~ Dâmbovița, dos. 4 (f.67);
~ Dolj, dos. 4 (f. 67, 68, 76, 178,
183), dos. 5 (f.58, 379, 381);
~ Gorj, dos. 4 (f.62);
~ Ialomița, dos. 4 (f.67, 132,
133,155), dos. 5 (f. 57);
~ Ilfov, dos. 4 (f.32, 136), dos. 5
(f.130, 131);
~ Mehedinți, dos. 4 (f.67, 312);
~ Mușcel, dos. 4 (f.67, 179);
~ Olt, dos. 4 (f. 67, 76), Dos. 5 (f.
58, 348, 349, 350, 351);
~ Prahova, dos. 4 (f.61, 67, 68,
199, 200), dos. 5 (f.128, 129);
~ Romanați, dos. 1, dos. 4 (f.67,
76);
~ Saac, dos. 4 (f.67);
~ Slam-Râmnic, dos. 2 (f.1, 18,
19, 20, 21, 22, 24, 25, 26), dos. 4 (f.33, 34,
67, 68, 171, 173, 174, 309, 310, 311);
~ Teleorman, dos. 4 (f.132, 134,
185, 186);
~ Vâlcea, dos. 4 (f.67, 294);
~ Vlașca, dos. 3 (f.1, 2, 3, 8, 20,
21, 22, 23, 25, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34,
35, 36), dos. 4 (f.132, 133, 141), dos. 5
(f.80).
Olanda, hârtie de ~, dos. 4 (f.203,
204, 205, 347)
Oteteleșanu, C., Ocârmuitor al jud,
olt, dos. 5 (f.348, 350)
Pală(?), executor , dos. 4 (f.347).
Panaitescu (Panait/Panait-Curelea),
Ghiță, Polițai al orașului Focșani, dos.
4 (f.34)
Petrov, Dobruchi, boier de neam
din jud. Slam-Râmnic, dos. 4 (f.173).
 Pitești, dos. 4 (f.36, 38).
plăcuțe de număr de casă, dos. 4
(f.116, 117, 178).
plai, v. Subocârmuirea
plasă, v. Subocârmuirea
Ploiești, dos. 4 (f.61).
Poenaru, Petrache, președinte al
Eforiei Școlilor, dos. 4 (f.180).
Poliția orașului:
~ București:
~ ~ (Agia) Dos. 4 (f.116, 117),
dos. 5 (f. 399, 401, 302, 419, 420, 421,
428, 429);
~ ~ (Comisia de Negru), dos. 4
(f.116);
~ ~ (Comisia de Roșu), dos. 4
(116, f.117);
~ ~ (Comisia de Verde), dos. 4
(f.116);
~ Câmpulung, dos. 4 (f.178);
~ Caracal, dos. 1 (f. 7, 9, 11, 17,
18, 21, 31, 52, 57, 60, 80, 81, 83, 101);
~ Focșani, dos. 4 (f.33, 34, 35);
~ Pitești, dos. 4 (f.36, 37, 38);
~ Ploiești, dos. 4 (f.61);
Popescu, Petre, Subocârmuitor al
plasei Mijlocu de Romanați, dos. 1 (f.
10, 55, 73, 89, 106).
Poșta, Buzău, dos.4 (f.56, 57);
Direcția ~lor, dos. 4 (f.57).
Potopa?, Nicolae, boier de neam
din jud. Slam-Râmnic, dos. 4 (f.171).
Prejbeanu, Andrei, secretar al
Ocârmuirii Romanați, dos. 1 (f. 59, 61,
62, 63, 65, 66, 68, 72, 75, 79, 81, 84, 87,
89, 92, 94, 97, 98, 101); ~, Ion,
Ocârmuitor al jud. Slam-Râmnic, dos.
2 (f. 1, 19, 20, 25, 26).
Principele Țării Românești, dos. 5
(f.344, 431, 432).
progon, dos. 5 (f.58, 80)
Racoviceanu, secretar al
Ocârmuirii Argeș, dos. 4 (f.178).
280
Radomir, sat în jud. Romanați,
plasa Câmpu, dos. 1 (f. 22).
Rădulescu, Ion Eliade (Eliad/Eliat),
tipograf, dos. 4 (f.203, 205, 347),
membru al Sfatului Orășenesc
București, dos. 5 (f.419, 422).
Rahtivan, Ioan, Ocârmuitor al jud.
Ialomița, dos. 5 (f.155).
Răzoescu, Vasile, secretar al Agiei,
dos. 4 (f.117).
România (denumirea Țării
Românești), dos. 4 (f.180).
Roset, C., polițai al orașului Pitești,
dos. 4 (f.37)
Rumâna sau Boșotenii
Dobrineanului, sat în jud. Romanați,
plasa Câmpu, dos. 1 (f. 22).
Scarlat, serdar, locuitor al
Câmulungului, dos. 4 (f.178).
Secretariatul Statului, dos. 5
(f.432).
Șerban Vodă, stânjeni de-ai lui ~,
dos. 3(f.30), dos. 4 (f.180, 186).
Sfatul Administrativ al Țării
Românești, dos. 4 (f.204, 205).
Sfatul Orășenesc București, dos. 4
(f. 116, 117), Dos. 5 (f.419, 421, 422, 423,
429, 430).
Slatina, dos. 5 (f.350, 351).
Slătineanu, Ocârmuitor al jud.
Teleorman, dos. 4 (f.185).
Subocârmuirea:
~ (Buzău) Câmpu, dos. 5 (f.58,
59, 61);
~ (Buzău) Pârscov (plai), dos. 4
(f.53, 54, 56);
~ (Buzău) Sărata, dos. 4 (f.166,
167), dos. 5 (f.61);
~ (Buzău) Slănic (plai), dos. 4
(149, 150);
~ (Dolj) Amaradia, dos. 5 (f.415);
~ (Dolj) Balta, dos. 5 (f.415);
~ (Dolj) Câmpu, dos. 5 (f.415);
 ~ (Dolj) Dumbrava, dos. 5
(f.415);
~ (Dolj) Gilort, dos. 5 (f.415);
~ (Dolj) Jiu, dos. 5 (f.415);
~ (Gorj) Jiu, dos. 4 (f.62);
~ (Ialomița) Balta, dos. 4 (f.155);
~ (Ialomița) Borcea, dos. 4
(f.155);
~ (Ilfov) Dâmbovița, dos. 4
(f.136);
~ (Ilfov) Sabar, dos. 4 (f. 31), 5
(f.130, 131);
~ (Olt) Oltul de Sus, dos. 4
(f.78);
~ (Olt) Vedea, dos. 4 (f.76);
~ (Prahova) Câmpu, dos. 4
(f.61), dos. 5 (f.128);
~ (Prahova) Prahova (plai), dos.
4 (f. 199, 200), dos. 5 (f.128);
~ (Prahova) Târgșor, dos. 5
(f.129);
~ (Romanați) Balta, dos. 1 (f.9,
13, 14, 17, 19, 20, 21, 52, 54, 57, 58, 60,
62, 64, 75, 80, 81, 83, 92, 97, 102, 105,
107);
~ (Romanați) Câmpu, dos. 1 (f.
7, 9, 17, 20, 21, 22, 52, 57, 60, 64, 80, 81,
83, 98, 105, 108, 112, 113);
~ (Romanați) Mijlocu, dos. 1 (f.7,
9, 10, 17, 20, 21, 25, 52, 55, 57, 60, 64, 73,
80, 81, 83, 89, 105, 106);
~ (Romanați) Oltu, dos. 1 (f.7, 9,
17, 20, 21, 26, 27, 52, 57, 60, 64, 81, 83,
87, 105, 108, 109, 111, 112, 114);
(Romanați) Olteț, dos. 1 80, dos. 1
57, dos. 1 28
~ (Romanați) Oltețu (Tezlui),
dos. 1 (f.7, 9, 17, 20, 21, 26, 28, 52, 53,
57, 60, 61, 64, 72, 80, 81, 83, 94, 103);
281
~ (Slam-Râmnic) Marginea de
Sus, dos. 4 (f.173, 309, 310);
~ (Slam-Râmnic) Râmnic (plai),
dos. 4 (f.171);
~ orașului Craiova, dos. 5 (f.379,
381).
Tipografia Curții, dos. 4 (f.203, 204,
347).
Urdăreanu, Iordache, comisar al
Vopselei Roșii a Bucureștilor, dos. 4
(f.117).
Văcărescu, Costache, Ocârmuitor al
jud. Buzău, dos. 4 (f. 53, 149), dos. 5
(f.61).
Vârteșcoiu, sat, jud. Slam-Râmnic,
dos. 4 (f.173).
Vârtișcioanul, Nicolae, boier de
neam din jud. Slam-Râmnic, dos. 4
(f.173).
Vericeanu,Nicolae, secretar al
Ocârmuirii Prahova, dos. 4 (f.199).
Verulescu, Nicolae, Subocârmuitor
al plasei Marginea de Sus de Slam-
Râmnic, dos. 4 (f.173).
Vijulești, mahala a satului Dioști
din jud. Romanați, plasa Câmpu, dos.
1 (f. 22).
Vișoiu, mahala în Câmpulung,
dos. 4 (f.178).
Visteria, v. Departamentul
Finanțelor
Vornicia orașului București, dos. 5
(f.422, 423).
Zamfir, Grecul, boier de neam din
jud. Slam-Râmnic, dos. 4 (f.173).
Zamfirescu, I., scriitor al
Ocârmuirii Argeș(?), dos. 4 (f.37).
Zosescu, Theodor, boier de neam
din jud. Slam-Râmnic, dos. 4 (f.173).
 Index de neologisme
Acest index nu cuprinde neologisme des folosite în epocă precum: statistică,
table (=tabele, formulare), documente, raport, departament, adresă, secție.
amploaiat public, dos. 5 (f.419).
articol (=obiect recenzat), dos. 1 (f.
22, 54, 97, 103).
caligraf, dos. 5 (f.344).
capitală, dos. 5 (f. 402, 419, 420,
429).
clasă (socială), dos. 5 (f.344).
compas (=busolă), dos. 5 (f.419).
completa, dos. 1 (f. 89, 98), dos. 3 (f.
23).
curs, dos. 5 (f.344, 387).
delicat, dos. 3 (f. 31).
delicatețe, dos. 5 (f.57).
dezvolta, dos. 4 (f.189).
dezvoltare, dos. 1 (f.1, 16), dos. 5
(f.433); (=extragere de informații), dos.
4 (f.184, 301, 299, 350).
dispoziție, dos. 1 (f.116).
domeniu (=proprietate), dos. 4
(f.348).
duzină, dos. 5 (f.387).
exact, 5 (f.434 - vezi notele de final)
exactitate, dos. 5 (f.434 - vezi notele
de final)
execuție (=sancțiune), dos. 1 (f.26).
exemplar („eczemplar”), dos. 4
(f.204); dos. 5 (f. 404).
expediție (poștală), dos. 1 (f. 109,
111).
formă (=formular), Dos. 1 (f. 10, 25,
101, 106, 107, 114), dos. 2 (f, 1), dos. 5
(f.379).
general („generalnic”), dos. 5 (f.
301).
hartă („gartă”), dos. 4 (f.310, 348).
industrie, dos. 5 f.433
inginer, dos. 2 (f.22).
282
ingineresc, dos. 2 (f.22), dos. 5 (f.
387).
inginerie, dos. 4 (f.310).
instrument, dos. 5 (f.387).
invita, dos. 1 (f.110).
măsură (=sancțiune), dos. 1 (f. 10),
dos. 3 (f.30); ~ (administrativă), dos. 5
(f.419).
microscop (=lupă?), dos. 5 (f.387).
model, dos. 1 (f.115), dos. 2 (f.1),
dos. 2 (f. 19, 21), dos. 5 (f.30, 344, 349).
obiect („object”), dos. 2 (f.19), dos.
5 (f. 344).
observa („observarisi”), dos. 1
(f.106), dos. 5 (f.128).
observație, dos. 4 (f.180).
operație, dos. 5 (f.344, 431, 432,
434).
populație, dos. 5 (f.379).
profesie, dos. 5 (f.344).
proiect, dos. 5 (f.344, 432).
propunere („prepunere”), dos. 5
f.130
regula, dos. 5 (f.344).
regulă, dos. 5 (f.399).
respect, dos. 4 (f.185, 310)
revizie, dos. 5 (f.351)
ședință („seansă”, „sesie”), dos. 5
(f.344, 432)
suprafață („surfață”), dos. 3 (foaia
de titlu, f.4, 6)
text, dos. 4
titlu, dos. 1 (f.102), dos. 3 (f.9).
topografic („topograficesc”), dos. 4
(f.310).
 Lista Hărților

Harta 1: Teritoriul acoperit de corespondența administrativă păstrată (situația

generală). 18
Harta 2: Teritoriul acoperit de formularele de populație găsite (situația generală) 19
Harta 3: Teritoriul acoperit de formularele de moșii găsite (harta generală) 20
Harta 4: Teritoriul acoperit de corespondența administrativă găsită (Situația
detaliată). 264
Harta 5: Teritoriul acoperit de formularele de moșii găsite 265
Harta 6: Teritoriul acoperit de formularele de populație găsite – localități urbane. 266
Harta 7: Teritoriul acoperit de formularele de populație găsite (cotele de arhivă) 267
Harta 8: Județele Țării Românești în timpul recensământului 268
Harta 9: Plășile și plaiurile Munteniei la 1837 (numele plaiurilor au fost redate în
bold) 269
Harta 10: Plășile și plaiurile Olteniei la 1837 (numele plaiurilor au fost rdate în bold)
................................................................................................................................................ 270

283
 Lista Figurilor

Figura 1: Instituțiile implicate în recenzare și rolul lor 271

Figura 2: instituțiile implicate în recenzare și rolul lor, privire comparativă a mai
multor recensăminte 272
Figura 3: Exemplificare a sistemului instituțional în care era implicată administrația
Departamentului Dinlăuntru. 273
Figura 4: Cronologia lucrărilor de recenzare: recenzarea populației și a moșiilor 274
Figura 5: Cronologia lucărilor de recenzare: catagrafierea „producturilor” și a
morilor 275
Figura 6: Exemplificarea așezării în pagină a elementelor documentului, în original și
în transcriere. ....................................................................................................................... 276

284
 Lista abrevierilor

SANIC – Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale

SJAN BZ – Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Buzău
SJAN DJ – ~ Dolj
SJAN GR – ~ Giurgiu
SJAN MH – ~ Mehedinți
SJAN OT – ~ Olt
SJAN TL – ~ Teleorman

285
 , L X"Trrli^5 "u,*f /e rl ,ryr^|t, uu, ,ri r-,t'',-.s'
^

*rViXr.ro. nrrf'?r% )ri.o,"?g 4)rir.!,*rgn ?t ? {,

-\-',,i5/ tn,^'*<{or , rrr';rir r'l ,l:io'l ' )' ''i,'r '7'
''' (i '-nrcz(,/'
n')r\t*f/ - /t./1,trzt *)/i < a'.+n ' o ,/f i
^"r"

,7;)'r*t l1gi:iq*rr1 x;';('z1ii;r1"

, #'
l,.4y.yt:,,,, ,*fri* -.tt.1.{rr,
ffql,- y.4l.,fr,t.;'/tI./<.$ "t
aO7Y
".frl"rki ;ftbt ZJ't/r-
| ,t'{LtL -4r(, -. i,'-t t}t .!d.t
-
e

,r,>-,\ *t6" r-- -" -/t*'!n'*

e/
-v,,t t )"0
- 2oo'
1' ' n', "}:?o\
*r, t?,
n,uh
,tY ,'a;!; ,',th r
*'i
t/;i-',2ir 1.,

,/r ,',1t,
- /.1 r I