Sunteți pe pagina 1din 10

Test

1. (Adevărat/Fals) Elementul Rezultatul reportat NU este element de capitaluri proprii.

Răspuns: Fals. Rezultatul reportat este element al capitalurilor proprii.

2. Următoarele elemente NU sunt stocuri (alegeţi mai multe variante):


a. Obiectele de inventar;
b. Programele informatice;
c. Producţia în curs de execuţie;
d. Mijloace de transport;
e. Produse finite;
f. Terenuri.

Răspuns: b (imobilizări necorporale) ,d şi f (imobilizări corporale)

3. Înregistrarea dobânzii datorate aferente unui credit bancar pe termen scurt determină (alegeti
o singura varianta):

a. O scădere în activele circulante şi o scădere la cheltuieli;


b. O crestere la cheltuieli şi o scadere la datorii;
c. O creştere la datorii şi o creştere la cheltuieli;
d. O creştere la cheltuieli şi o scădere la active circulante;
e. O scădere la datorii şi o scădere la active circulante;
f. Niciuna dintre celelalte variante.

Răspuns: c. O creştere la datorii şi o creştere la cheltuieli

(+) dobânzi datorate (Dat)


(+) cheltuieli cu dobânzile (Cp+)

4. Despre o întreprindere se cunosc următoarele informaţii:

Elemente Valori
Credite bancare pe termen lung (80% scadente în mai mult de 12 luni) 80.000
Creanţe imobilizate 24.000
Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 7.000
Prime de capital 19.000
Dobânzi datorate aferente creditelor bancare pe termen lung 1.500
Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (10% devin scadente în mai 60.000
puţin de 12 luni)
Credite bancare pe termen scurt 5.000
Dobânzi datorate aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni 3.000
Avansuri încasate de la clienţi 16.000
Capital social subscris vărsat 350.000
Împrumuturi acordate altor întreprinderi 40.000
Obligaţiuni deţinute pe termen lung 30.000

Să se determine valoarea datoriilor pe termen lung (elementul G din bilanţul contabil).


Rezolvare: datorii pe termen lung = Credite bancare pe termen lung (80%×80.000 = 64.000)
+ Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (90%×60.000=54.000) = 118.000

5. Pentru T-ul contului 371 Mărfuri se cunosc următoarele informaţii:

Sold iniţial 105.000;


Rulaj creditor 108.000;
Sold final 12.000;

Calculaţi rulajul debitor al contului 371 Mărfuri

Rezolvare:

Debit 371 Mărfuri Credit


Sold iniţial = 105.000
RD = y RC = 108.000
TSD = y + 105.000 TSC = 108.000
SFD = TSD – TSC = y + 105.000 – 108.000
= 12.000

Din ultima ecuaţie: y + 105.000 – 108.000 = 12.000 se obţine y = RD = 15.000

6. Înreprinderea ALFA S.R.L. produce mijloace de transport. În decursul perioadei curente,


ALFA vinde cu decontare imediată prin bancă întreprinderii BETA S.R.L. un mijloc de
transport la un preţ de vânzare de 200.000, TVA 19%. În contabilitatea întreprinderii BETA
această tranzacţie presupune efectuarea următoarei formule contabile (alegeţi o singură
variantă):
a.
5121 Conturi la bănci % 238.000
701 Venituri din vânzarea produselor finite 200.000
4427 TVA colectată 38.000

b.
4111 Clienţi % 238.000
701 Venituri din vânzarea produselor finite 200.000
4427 TVA colectată 38.000

c.
% 404 Furnizori de imobilizări 238.000
2131 Mijloace de transport 200.000
4427 TVA colectată 38.000

d.
% 5121 Conturi la bănci 238.000
2131 Mijloace de transport 200.000
4427 TVA colectată 38.000

e.
% 404 Furnizori de imobilizări 238.000
2131 Mijloace de transport 200.000
4426 TVA deductibilă 38.000

f. niciuna dintre celelalte variante

Răspuns: f. niciuna dintre celelalte variante

Pentru întreprinderea BETA, tranzacţia reprezintă o cumpărare cu plata imediată prin bancă a
unui mijloc de transport.

Analiza contabilă
2131 Mijloace de transport A (+) Debit 200.000
4426 TVA deductibilă A (+) Debit 19%×200.000 = 38.000
5121 Conturi la bănci A (-) Credit 238.000

Formula contabilă
% 5121 Conturi la bănci 238.000
2131 Mijloace de transport 200.000
4426 TVA deductibilă 38.000

7. O întreprindere desfăşoară activităţi de producţie. Totodată, întreprinderea vinde în


magazinele proprii şi bunuri cumpărate de la alte întreprinderi în vederea revânzării. Acestea
sunt importate din Germania şi foarte frecvent întreprinderea înregistrează câştiguri şi pierderi
din diferenţe de curs valutar. De asemenea, foarte des întreprinderea închiriază altor
întreprinderi spaţii pentru depozitare. Atunci când deţine excedent de lichiditate,
întreprinderea constituie depozite la bănci pe perioade scurte între 1 şi 9 luni, încasând astfel
dobânzi. La 31.12.2014 se cunosc următoarele informaţii:

Elemente Valori
Venituri din vânzarea mărfurilor 150.000
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 60.000
Sume încasate cu titlul de împrumut de la asociaţi 50.000
Rezerve 15.000
Venituri din vânzarea unui autoturism 40.000
Sume de încasat de la clienţi 20.000
Venituri din vânzarea produselor finite 450.000
Câştiguri din diferenţe de curs valutar 10.000
Venituri din vânzarea unui spaţiu comercial 60.000
Venituri din dividende 20.000
Venituri din închirierea unui spaţiu comercial 16.000
Venituri din dobânzi 8.000
Dividende de plată 12.000

Să se determine cifra de afaceri.

Rezolvare: Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărtfurilor (150.000) + Venituri din
vânzarea produselor finite (450.000) + Venituri din chirii (16.000) = 616.000
8. Încasarea în contul bancar a unor creanţe client rezultate din vânzări de mărfuri (fără
decontare imediată) efectuate într-o perioadă anterioară (preţ de vânzare fără TVA de 5.000,
TVA 19%) , presupune efectuarea următoarei formule contabile (alegeţi o singură variantă):

a.
5121 Conturi la bănci % 5.950
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 5.000
4427 TVA colectată 950

b.
4111 Clienţi % 5.950
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 5.000
4427 TVA colectată 950

c.
5121 Conturi la bănci 4111 Clienţi 5.950

d.
4111 Clienţi 5121 Conturi la bănci 5.950

e.
5121 Conturi la bănci 4111 Clienţi 5.000

f. niciuna dintre celelalte variante.

Răspuns: c.

După vânzarea din perioada anterioară, întreprinderea are o creanţă faţă de clienţi în sumă de
5.000 + 19%×5.000 = 5.000 + 950 = 5.950

Încasarea acestei creanţe în contul bancar presupune:

Analiza contabilă
4111 Clienţi A (-) Credit 5.950
5121 Conturi la bănci A(+) Debit 5.950

Formula contabilă

5121 Conturi la bănci 4111 Clienţi 5.950


adică varianta c.

9. Despre o întreprindere se cunosc următoarele informaţii:

Elemente Valori
Capital social subscris vărsat 400.000
Credite bancare pe termen lung (10% devin scadente în mai puţin de 12 luni) 15.000
Imobilizări corporale (valoare netă contabilă) 850.000
Prime de capital 5.000
Investiţii financiare pe termen scurt 8.000
Imobilizări financiare (valoare netă contabilă) 50.000
Rezerve 18.000
Datorii faţă de asociaţi 16.000
Rezultatul net al exerciţiului 40.000
Dividende de plată 18.000
Rezultatul reportat (pierdere) 11.000
Disponibil bancar 200.000

Să se determine valoarea capitalurilor proprii.

Rezolvare: Capitaluri proprii = Capital social subscris vărsat (400.000) + Prime de capital
(5.000) + Rezerve (18.000) + Rezultatul net al exerciţiului (40.000) + Rezultatul reportat
(11.000 pierdere) = 400.000 + 5.000 + 18.000 + 40.000 – 11.000 = 452.000

10. Înregistrarea plăţii prin bancă a salariilor nete în sumă de 45.000, presupune efectuarea
următoarei formule contabile (alegeţi o singură variantă):

a.
421 Personal salarii datorate 5121 Conturi la bănci 45.000

b.
421 Personal salarii datorate 641 Cheltuieli cu salariile 45.000

c.
641 Cheltuieli cu salariile 421 Personal salarii datorate 45.000

d.
641 Cheltuieli cu salariile 5121 Conturi la bănci 45.000

e.
5121 Conturi la bănci 421 Personal salarii datorate 45.000

f. niciuna dintre celelalte variante

Răspuns: a.

Analiza contabilă
421 Personal salarii datorate Dat (-) Debit 45.000
5121 Conturi la bănci A (-) Credit 45.000

Formula contabilă

421 Personal salarii datorate 5121 Conturi la banci 45.000


adică varianta a.
11. Pentru contul 162 Credite bancare pe termen lung se cunosc:

Total sume creditoare (TSC) = 40.000


Total sume debitoare (TSD) = 15.000
Rulaj creditor (RC) = 35.000

Următoarele variante sunt corecte (alegeţi mai multe variante):


a. Sold iniţial = 20.000;
b. Rulaj debitor = 40.000;
c. Sold iniţial = 25.000;
d. Sold final = 25.000;
e. Sold iniţial = 5.000;
f. Rulaj debitor = 15.000.

Rezolvare:

Debit 162 Credite bancare pe termen lung Credit


Sold iniţial = x
RD = y RC = 35.000
TSD = y = 15.000 TSC = x + 35.000 = 40.000
SFC = TSC – TSD = 40.000 – 15.000 =
25.000

Sold final = TSC – TSD = 40.000 – 35.000 = 5.000 (adică varianta d.)
RD = TSD = 15.000 (pentru că aici soldul iniţial e creditor deci nu există sold iniţial debitor) =
15.000 (adică varianta f.)
Din x + 35.000 = 40.000 obţinem x = sold iniţial = 5.000 (adică varianta e.)

Răspuns: d, e,f

12. O fabrică de produse textile achiziţionează fără decontare imediată 800 metri liniari material
textil, la un cost de achiziţie 4.000, TVA 19%. Întreprinderea dă în consum 100 de metri
liniari material textil. Formula contabilă pentru darea în consum a materialului textil este
(alegeţi o singură variantă):

a.
601 Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 800

b.
% 401 Furnzori 4.760
601 Cheltuieli cu materia primă 4.000
4426 TVA deductibilă 760

c.
601 Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 100

d.
601 Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 500
e.
601 Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 595

f. niciuna dintre celelalate variante.

Răspuns: d.

Pentru o fabrică de produse textile, materialul textil este contabilizat ca materie primă.
Costul unitar al metrului liniar = 4.000/800 = 5 u.m./metru
Întreprinderea a dat în consum 100 metri liniari. Deci costul materiei prime consumate este
5×100 = 500

Analiza contabilă
301 Materii prime A (-) Credit 500
601 Cheltuieli cu materiile prime (Cp-) (-) Debit 500

Formula contabilă
601 Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 500
adică varianta d.

13. Întreprinderea ALFA S.R.L. fabrică plăci de rigips folosite ca materii prime în construcţii. În
decursul perioadei, ALFA vinde (fără decontare imediată) întreprinderii BETA S.R.L. plăci de
rigips la un preţ de vânzare de 5.000, TVA 19%. Ulterior BETA plăteşte integral datoria faţă
de ALFA printr-un acreditiv. În contabilitatea întreprinderii BETA, plata datoriei faţă de
furnizor, generează efectuarea următoarei formule contabile (alegeţi o singură variantă):

a.
4111 Clienţi % 5.950
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5.000
4427 TVA colectată 950

b.
4111 Clienţi 5411 Acreditive 5.950

c.
4111 Clienţi % 5.950
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5.000
4427 TVA colectată 950

d.
401 Furnizori 5121 Conturi la bănci 5.950

e.
401 Furnizori 5411 Acreditive 5.950

f.
401 Furnizori 5411 Acreditive 5.000

g. niciuna dintre celelalte variante.

Răspuns: e.

După cumpărarea fără decontare imediată de materii prime BETA are o datorie faţă de
furnizori în sumă de 5.000 + 19%×5.000 = 5.950.

Această datorie este acum plătită prin acreditiv.

Analiza contabilă
401 Furnizori Dat (-) Debit 5.950
5411 Acreditive A (-) Credit 5.950

Formula contabilă

401 Furnizori 5411 Acreditive 5.950


adică varianta e.

14. Despre o întreprindere se cunosc urmatoarele informaţii la sfârşitul anului:

Elemente Valori
Cheltuieli de constituire (valoare de intrare) 2.000
Ajustări privind deprecierea terenurilor 5.000
Licenţe (valoare de intrare) 8.000
Mobilier (valoare netă contabilă) 9.000
Amortizarea cheltuielilor de constituire 1.600
Creanţe imobilizate 60.000
Obligaţiuni deţinute pe termen lung 12.600
Amortizarea brevetelor 8.000
Amortizarea licenţelor 5.000
Datorii faţă de furnizorii de licenţe 35.000
Concesiuni (valoare netă contabilă) 45.000
Brevete (valoare de intrare) 12.000
Terenuri (valoare de intrare) 400.000
Calculaţi valoarea netă contabilă a imobilizărilor necorporale.

Rezolvare:

Prescurtăm VNC = valoare netă contabilă = Valoare de intrare – Amortizări – Ajustări privind
deprecierea

VNC imobilizări necorporale = VNC cheltuieli de constituire (2.000 – 1.600) + VNC


Licenţe (8.000 – 5.000) + VNC brevete (12.000 – 8.000) + VNC Concesiuni (45.000) = 400 +
3.000 + 4.000 + 45.000 = 52.400
15. Făcând abstracţie de TVA, înregistrarea unei facturi (încă neplătită) de energie electrică, în
sumă de 500 determină (alegeţi o singură variantă):
a. O creştere la cheltuieli şi o scădere la activele circulante;
b. O creştere la cheltuieli şi o creştere la activele circulante;
c. O creştere la active circulante şi o creştere la datorii;
d. O creştere la cheltuieli şi o creştere la datorii;
e. Niciuna dintre celelalte variante.

Răspuns: d.

(+) datorii frunizori (Dat ) 500


(+) cheltuieli cu energia electrică (Cp-) (+) 500

A = (Dat + 500) + (Cp – 500)

16. O înreprindere vinde fără decontare imediată 40 bucăţi marfă M la un preţ de vânzare unitar
de 10 RON/bucată, TVA 19%. Mărfurile fuseseră cumpărate cu decontare imediată prin bancă
într-un lot de 100 de bucăţi la un cost de achiziţie de 7 RON/bucată TVA 19%. În legătură cu
vânzarea mărfurilor M, care din următoarele variante este corectă? (alegeti mai multe
variante)

a.
4111 Clienţi % 476
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 400
4427 TVA colectată 76

b.
5121 Conturi la bănci % 476
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 400
4427 TVA colectată 76

c.
4111 Clienţi % 833
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 700
4426 TVA deductibilă 133

d.
607 Cheltuieli cu mărfurile 371 Mărfuri 700

e.
607 Cheltuieli cu mărfurile 371 Mărfuri 280

f.
% 371 Mărfuri 333
607 Cheltuieli cu mărfurile 280
4426 TVA deductibila 53

Rezolvare:
A. Recunoaşterea venitului la facturare

Preţ de vânzare = 40 bucăţi ×10 RON/bucată = 400

Analiza contabilă
707 Venituri din vânzarea mărfurilor (Cp+) (+) Credit 400
4427 TVA colectată Dat (+) Credit 19%×400 = 76
4111 Clienţi A (+) Debit 476

Formula contabilă
4111 Clienţi % 476
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 400
4427 TVA colectată 76
adică varianta a.

B. Recunoaşterea cheltuielii la descărcarea de gestiune

Cost de achiziţie al mărfurilor vândute = 40 bucăţi ×7 RON/bucată = 280

Analiza contabilă
371 Mărfuri A (-) Credit 280
607 Cheltuieli cu mărfurile (Cp-) (+) Debit 280

Formula contabilă

607 Cheltuieli cu mărfurile 371 Mărfuri 280


adică varianta e.

Răspuns: a, e

S-ar putea să vă placă și