Sunteți pe pagina 1din 344

Asociaþia Cultural-

Educativã „Ambasadorii COUNCIL


OF EUROPE
CONSEIL
DE L’EUROPE
prieteniei” Târgoviºte

ASIGURAREA CALITÃÞII
EDUCAÞIEI
PENTRU
CETÃÞENIE DEMOCRATICÃ

Ghid de bune practici

Coordonator: Corina Leca

2009
ASOCIAŢIA CULTURAL-EDUCATIVĂ
„AMBASADORII PRIETENIEI”
TÂRGOVIŞTE

ASIGURAREA CALITĂŢII
EDUCAŢIEI
PENTRU
CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ

Ghid de bune practici

Coordonator: Corina Leca

2009
Acest proiect a fost finanţat de Ambasada S.U.A. şi Consiliul Europei,
dar opiniile, rezultatele, concluziile şi recomandă rile exprimate în Ghidul de bune
practici aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţiile oficiale ale celor
două instituţii.

Contribuţia autorilor:
Argument, Cap. I, Cap. II, Cap. III – generalităţi – Corina Leca
Cadrul educaţiei pentru cetăţenie democratică din şcoli: Georgescu Gabriela,
Floroaica Claudia, Popa Georgeta, Popescu Manuela, Stancu Valentin,
Grigorescu Livia, Ră dulescu Ariadna, Turcu Iuliana, Ştefan Mirela, Iordache
Aurelia, Ioniţă Iulia, Toader Cosmin (elev), Gîtlan Daniela, Oprea Norica,
Dinu Gabriela, Dondorici Florentina, Deaconu Laura, Mareş Silvia, Tiliban
Ioana, Palade Vasilica, Simion Roxana, Dragomirescu Camelia, Buşu Lili
Activităţi desfăşurate în şcoală cu:
elevii: Vintilă Monica, Simion Roxana, Georgeta Dragna, Scurtescu Alexandra,
Burlan Alexandru, Constantinescu Edith Nicoleta, Bobeş Luminiţa, Gîtlan
Daniela, Tudor Gabriela, Ene Adriana Cosmina, Nicolae Carmen–Rosana,
Simescu Beatris, Florescu Mihaela, Irimia Monica.
cadrele didactice: Cîrstea Claudia, Floroaica Claudia, Popa Teodora.
părinţii: Bădescu Adriana, Georgescu Gabriela, Stancu Valentin, Mareş
Silvia, Vintilă Monica.
Activităţi desfăşurate în comunitate: Simion Roxana, Tiliban Ioana, Palade
Vasilica, Buşu Lili Florina, Manea Olga, Gîtlan Daniela, Luminiţa Bobeş,
Sescu Cornelia, Grigorescu Maria, Gropescu Justin, Popescu Manuela, Popa
Georgeta, Stanciu Cristian, Teodorescu Mariana, Turcu Iuliana, Iordache
Aurelia, Ştefan Mirela, Ioniţă Iulia, Grigorescu Livia
Jocuri – Teodora Popa, Luminiţa Bobeş, Valentin
Stancu Glosar – Gabriela Cristache

Ilustraţii: Cristian Stanciu


Grafică şi tehnoredactare: Daniela Stan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Asigurarea


calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică: ghid de bune
practici / coord.: Corina Leca. - Bucureşti: LVS
Crepuscul, 2009 ISBN 978-973-7680-71-6

I. Leca, Corina (coord.)

37.017.4
ARGUMENT

Ghidul pe care l-aţi deschis este produsul final al celui de-al


doilea an al unui proiect foarte ambiţios pe care, în acest an şcolar, l-a
derulat Asociaţia cultural-educativă „Ambasadorii prieteniei” din
Târgovişte. Astfel de ghiduri sunt lucruri obiş nuite în literatura de
specialitate a ultimilor ani. Publicăm şi noi unul pentru a fi în “rîndul
lumii”? Nu tocmai, dacă este să judecăm după subiectul acestei lucrări,
care nu este deloc obişnuit. Deşi educaţia pentru cetăţenie democratică,
educaţia pentru drepturile omului şi alte domenii conexe sunt relativ
mult analizate şi ilustrate şi în România şi deşi de patru ani există
reglementări legale cu privire la asigurarea calităţii în învăţămîntul
preuniversitar, acest ghid nu vine pe un fond clar, bătă torit şi aşezat în
ceea ce priveşte cele două dimensiuni ale sale: educaţia pentru cetăţenie
democratică şi asigurarea calităţ ii. Dimpotrivă. Afirmăm fără lipsă de
modestie că el este, mai degrabă, o premieră care trebuia să aibă loc.
Din punctul de vedere al echipei proiectului, acest ghid este
urmarea firească a unei publicaţii de acum cinci ani a unui grup de
cadre didactice din judeţ ul Dâmboviţa – “Evaluarea competenţelor
1
civice ale elevilor. Exemple de bune practici” . După ce am lucrat un an
şi jumătate la elaborarea şi aplicarea la clasă a unor instrumente de
evaluare autentică a competenţelor civice ale elevilor, se impunea să
trecem la evaluarea întregii activităţi ECD din şcoală. Nucleul autorilor
primei publicaţ ii s-a lărgit şi astfel, 37 de cadre didactice din 8 instituţii
au contribuit la secţiunea de exemple a prezentului ghid.
Din punct de vedere obiectiv, el se fundamentează pe o politică
elaborată de Consiliul Europei în 20052 şi pe demersul ARACIP la
nivelul şcolilor, pe care le vom prezenta în continuare.
Totuşi, de ce au vrut nişte practicieni să se amestece în politici,
analize, planuri care sunt, de cele mai multe ori, responsabilităţile
directorilor, inspectorilor sau, cel mult, ale şefilor de comisii metodice?

0 Accesibil şi pe www.civica-online.ro.
1 “Manualul pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în
şcoală” a fost tradus şi în limba română şi este accesibil pe www.civica-online.ro.
1
Tocmai pentru că importanţ a problemei (autoevaluare, atitudine civică,
planificarea dezvoltării etc.) într-o prestaţie profesională de calitate este
atît de mare, încît nici un educator care se respectă nu ar trebui să lase
aceste lucruri în seama altcuiva. Pentru a face educaţie eficientă pentru
0 anumită stare/condiţie/etapă de evoluţie a societăţii trebuie să fii tu un
om integru, onest, exigent, deschis. Acest proiect, ca şi cel care s-a
ocupat de conduita civică a elevilor, îl provoacă pe educator să fie atît
un cetăţean implicat activ în lumea din care face parte, cît şi un
modelator al instituţiei în care lucrează. Educatorul în domeniul
democraţiei şi drepturilor omului trebuie să fie o persoană proactivă,
cercetătoare, responsabilă şi creativă. Învăţătorul care desfăşoară o
lecţie de educaţie civică, profesorul care se ocupă de Consiliul elevilor
sau care prezintă o lucrare nouă la o comisie de specialitate din şcoala sa
nu au voie să se limiteze la acea oră, temă a întîlnirii sau publicaţie.
Pentru că domeniul în care fac ei educaţie are legătură cu viaţa
cotidiană, cu nevoile şi aspiraţiile indivizilor, cu funcţionarea multor
instituţii şi organizaţii, aceşti oameni trebuie să gîndească global, să
poate face corelaţii, să fie foarte flexibili şi dinamici şi, mai presus de
orice, să fie responsabili. Acest ghid prezintă experienţa practică a unor
cadre didactice care doresc să devină eficiente în domeniul ECD/EDO şi
care încearcă să îşi transforme şcolile în nişte instituţii care funcţionează
democratic şi care generează democraţie în comunităţile lor.
Este evident de mulţi ani că fără calitate reală, educaţia nu numai
că nu serveşte societatea, ci contribuie major la degradarea ei. Educaţia
pentru democraţie şi drepturile omului nu poate face totul, dar datorită
legăturii naturale cu viaţa reală este mai sensibilă la toate procesele şi
evenimentele care au loc în societate, cultură, politică, economie şi
poate inspira tot colectivul unei şcoli (inclusiv elevii şi părinţii) în
privinţa nevoii reale de educaţie şi formare pentru ca societatea să fie
mai civilizată şi membrii ei mai responsabili. Chiar dacă de trei ani
încoace, din punct de vedere legal, grija pentru calitatea procesului de
educaţie, pentru evaluarea componentelor lui cade în sarcina unei

2
comisii speciale3 din fiecare ş coală, fă ră interesul constant şi calificat
al fiecărui cadru didactic pentru calitatea propriei munci ş i pentru
calitatea activităţii din departamentul său şi chiar şcoala sa, nu se poate
aştepta schimbarea stării educaţiei. Proiectul nostru pune în valoare
individul (muncitor, inventiv, responsabil, curajos) pe de o parte, şi
colaborarea la diferite niveluri (comisia metodică , profesorii clasei
respective, şcoală-familie, echipa unui proiect etc.) şi în multiple
contexte, pe de altă parte. Faptul că cei mai mulţi participanţi din primul
an al proiectului (2006 – 2007) au devenit membri ai Comisiei pentru
evaluare şi asigurarea calităţii din propria şcoală dovedeşte atît utilitatea
demersului nostru pentru reformarea şcolii, cît şi puterea lui în a da
încredere profesorilor în for ţele proprii. Chiar dacă nu putem spune cu
mîna pe inimă că reţeaua de şcoli democratice pe care acest proiect şi-a
propus să o formeze în acest an şcolar (2008 – 2009) este funcţională,
bucuria comunicării, a schimbului de experienţă şi a colaborării pe teme
concrete a fost prezentă în tot acest an şi unele instituţii participante au
semnat chiar acorduri de parteneriat.
Nu ascundem credin ţa noastră c ă educaţia (în general ş i cea
pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului, în special) are o for ţă
politică deosebită, pe care practicienii (profesorii şi învăţătorii) nu o
conş tientizează . Toată lumea înţelege că orice societate “doarme” aşa
cum îşi aşterne (sperăm că este doar o figură de stil), dar cînd se petrec
tot felul de grozăvii demne de jurnalul de la ora 5, prea puţini educatori
se simt coautori generici sau se gîndesc cum ar fi putut să schimbe ei
cursul lucrurilor. Participanţii la acest proiect au fost provocaţi „să se
construiască” mai responsabil pe ei înş işi, să rişte calculat în
organizarea unor demersuri educaţionale, să critice constructiv mediul
lor de lucru, să ceară ce le trebuie pentru a atinge standardele oficiale,
să se uite înapoi (la munca lor şi la rezultate) cu mînie sau bucurie, să îşi
recunoasc ă lipsurile/limitele şi să ceară ajutor pentru a ajunge la alt
nivel, să creeze şi apoi să consume. Soluţia noastră de creştere

0 Conform Legii 87/2006, în fiecare şcoală funcţionează o comisie de evaluare şi


asigurare a calităţii compusă din cadre didactice, elevi, părinţi şi reprezentanţi ai
autorităţilor locale.
3
profesională este autoevaluarea individuală şi instituţională onestă,
evaluarea reciprocă şi planificarea etapizată a dezvoltării. Poate suna
depăşit după zeci de ani de comunism să ceri unor profesionişti să facă
tot ce depinde de ei ca să aducă la normalitate domeniul lor de
activitate. Noi am înţeles însă în cele două decenii de tranziţie la
democraţie şi economie de piaţă că cei mai siguri şi eficienţi
conducători sunt cetăţenii înşi şi, dacă sunt educaţi. Vremurile ne
îndeamnă sau chiar ne obligă să fim consumatori? Dacă nu putem decît
aceasta, cel puţin să fim nişte consumatori demni, exigenţi şi liberi. Dar
opţiunea noastră numărul unu este să fim autori. Autori de lecţii
responsabil planificate, inspirat desfăşurate şi critic evaluate. Autori de
proiecte de parteneriat cu alte şcoli sau instituţii din comunitate. Autori
de analize în reviste de pedagogie. Autori de cursuri opţionale în propria
şcoal ă. Autori de schimbare şi progres. Să facem mai mult din ceea ce
vrem să fie (în) şcoala noastră şi comunitatea noastră. Suntem naivi? Vă
invităm să hotărîţi acest lucru după ce parcurgeţi această culegere de
experienţe şi, poate, după ce luaţi legătura cu autorii ei.

Echipa de formatori

4
I. REPERE CONCEPTUALE

5
Cu riscul de a părea lipsiţi de fundamentare ştiinţifică şi de
modestie, trebuie să afirmăm clar încă de la început că motivul
primordial al desfăşurării acestui proiect este o credinţă personală
urmată de o viziune care a crescut pe parcursul cîtorva demersuri
profesionale ale unui grup de cadre didactice din Târgovişte. În primul
rînd, credem că dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este
posibilă numai pe baza evaluării complexe realizată cu participarea
tuturor partenerilor şi beneficiarilor educaţiei. În al doilea rînd, suntem
convinş i că şcoala nu numai că nu are voie să ignore realitatea politică
în care există, ci trebuie să pregăteasc ă cetăţenii pentru o realitate
politică decentă şi în care se respectă demnitatea fiinţei umane şi
drepturile individuale. După patruzeci de ani de comunism şi încă două
zeci de inventare a democraţiei originale româneşti este mai mult decît
necesar ca educaţia pentru democraţie ş i drepturile omului să fie
prezentă în fiecare şcoală sub toate formele (formală, nonformală şi
informală). Educaţie sau cultură civică, istorie, geografie, limbi străine,
educaţie antreprenorială sau alte discipline obligatorii sau opţionale ca şi
diverse proiecte pentru tineri, colaborări între şcoli din localităţi şi ţări
diferite, acţiuni de voluntariat sau alte implică ri în comunitate sunt la
fel de necesare ca matematica şi limba română pentru ca românii să fie
competitivi în lumea contemporană.
Dorinţa noastră de responsabilizare a educatorilor ş i a şcolilor a
gă sit o platformă de lucru compatibilă şi înalt motivantă, în acelaşi
timp, în două întreprinderi super-profesionale:
0 “Manualul pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie
democratică în şcoală” al Consiliului Europei şi
1 înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Preuniversitar (ARACIP).
În 1997 Consiliul Europei a iniţiat un program special dedicat
educaţiei pentru cetăţenie democratică4. Coordonatele lui erau
participarea, parteneriatul, coeziunea socială, comunicarea
interculturală, rezolvarea conflictelor, democratizarea relaţiilor din

0 Informaţiile prezentate fac parte din materiale ale Consiliului Europei care se pot
accesa la http://culture.coe.int/citizenship, http://www.see-educoop.net şi www.coe.int.
6
comunitate şi a şcolii. Nu este surprinzător că la aproape un deceniu de
la căderea comunismului ş i după cîţiva ani de creştere a numărului
ţărilor aspirante la statutul de democraţii, şefii statelor europene au
ajuns la concluzia că problemele contemporane (mişcările masive de
populaţie, discriminarea, xenofobia, sărăcia, exploatarea economică,
traficul de fiinţe umane, consumul de droguri de la vîrste fragede ş.a.)
care se manifestau în toate ţările continentului, cu accente diferite
desigur, au nevoie de o abordare holistică şi sistematică. Prima etapă a
proiectului a fost derulată între 1997 şi 2000 şi s -a soldat cu creşterea
înţelegerii conceptelor, practicilor şi metodelor ECD; cooperare de
succes şi analizare reciprocă a „sit-urilor de democraţie” (proiecte
locale dezvoltate de asociaţii şi instituţii, inclusiv şcoli, de pe cuprinsul
Europei); elaborarea de studii şi materiale de formare, crearea unei largi
reţele de decidenţi politici, experţi, practicieni, ONG-uri şi organizaţii
interguvernamentale. Rezulatele proiectului au fost susţinute de către
miniş trii educaţiei din ţările europene la întîlnirea care a avut loc în
acel an la Cracovia, Polonia, unde s-a adoptat şi Proiectul comun de
linii directoare privind educaţia pentru cetăţenie democractică, care a
devenit un instrument politic în anii următori. Educaţia pentru cetăţenie
democractică a fost recunoscută drept un element cheie al cooperării
pentru pace ş i stabilitate în SE Europei. După lansarea Pactului pentru
stabilitate, în 1999, Consiliul Europei a primit mandatul de a coordona
Grupul de lucru pentru ECD şi managementul diversit ăţii din cadrul
Colectivului pentru educaţie şi tineret din cadrul Pactului de
stabilitate/Procesului Graz lărgit.
A doua etapă a programului Consiliului Europei s-a derulat între
2001 şi 2004 şi s-a axat pe trei domenii: elaborarea politicilor ECD;
realizarea de reţele ale sit-urilor de democraţie/ practicienilor, cu
precădere în ceea ce priveşte practicile ECD din şcoli şi din alte
organizaţii educaţionale; comunicarea şi conştientizarea rolului ECD,
inclusiv diseminarea bunelor practici şi a rezulatelor proiectelor.
Abordarea multidimensională , holistică ş i de învăţare pe parcursul
întregii vieţi din prima etapă a programului a fost menţinută, astfel încît,
toate grupele de vîrstă şi toate categoriile sociale au fost vizate în etapa
a doua. Accentul a fost pus însă pe iniţiatorii ECD din mediul şcolar:
7
politicieni, decidenţi politici, profesori, elevi, părinţi, asociaţii,
comunitatea. Programul ECD include activităţi multilaterale şi bilaterale.
Reţ eaua ECD conţine mulţi parteneri, de la statele membre (reprezentante
prin coordonatorii ECD naţionali) la universităţi, ONG-uri, companii şi
organizaţii interguvernamentale (Uniunea Europeană, UNESCO), de la
organizaţii internaţionale active în Procesul Graz lărgit la fundaţii
particulare şi alte compartimente ale Consiliului Europei (cele care răspund
de domeniile legal, politic, cultural, de tineret, pentru coeziune socială şi
administraţie locală şi regională). În ultimul deceniu, ECD a devenit un
scop al tuturor politicilor şi reformelor educaţionale din Europa. Ea a
influenţ at componente ale sistemelor de educaţie precum curricula,
formarea cadrelor didactice, managementul educaţiei, evaluarea, educaţia
adulţilor, strategiile de predare şi învăţare etc. În primele etape ale
5
programului au fost realizate multe studii de referinţă .
În 2005 Consiliul Europei a lansat Anul European al
Cetăţeniei prin Educaţie, printre altele, pentru a întări devotamentul
statelor membre faţă de valorile şi principiile ECD, precum şi pentru a
încuraja iniţiativele şi parteneriatele. Acestă iniţiativă europeană a venit
în continuarea Decadei ONU pentru educaţia pentru drepturile omului
(1995 – 2004) care a atras atenţia asupra multor probleme existente la
nivel naţional. A treia întîlnire a şefilor de state din cadrul Consiliului
Europei dedicată ECD a resubliniat mandatul instituţiei în acest
domeniu cerînd eforturi sporite pentru educaţia pentru drepturile omului
şi mai multe oportunităţi de formare a cadrelor didactice în domeniile
ECD, EDO, istorie şi educaţie interculturală . Un document important
elaborat în 2005 şi care a făcut parte din mapa oficială a Anului
European al Cetăţeniei prin Educaţie6 este “Manualul pentru asigurarea
calităţii ECD în şcoală” care stă la baza proiectului nostru.

23 Prof. C. Bîrzea, coordonatorul ECD pentru România, a condus sau participat


la cîteva dintre ele: Education for Democratic Citizenship – A Lifelong Learning
Perspective (2000), All-European Study on EDC Policies (2004) care sunt accesibile
pe www.coe.int.
24 Cele cinci materiale oficiale sunt accesibile la
www.coe.int/t/dg4/education/edc/ documents_publications/edc_pack
8
5888 treia fază a programului (2006 - 2009) urmăreşte să
valorifice realizările etapelor anterioare şi să asigure sustenabilitatea
ECD/EDO la toate nivelurile. Cele trei domenii prioritare sunt:
5889 elaborarea şi implementarea politicilor ECD şi de incluziune
socială,
5890 noile roluri şi competenţe ale cadrelor didactice şi ale altor
persoane implicate în ECD/EDO,
5891 guvernarea democratică a instituţiilor de educaţie.
Obiectivele specifice pentru această perioadă evidenţiază legătura
ECD/EDO cu viaţa comunităţii şi cu funcţionarea tuturor structurilor
sale, precum şi necesitatea unui sistem coerent de asigurare a calităţii
(evaluare şi dezvoltare). Proiectul nostru se pliază pe cel puţin trei
metode de lucru propuse de către Consiliul Europei: schimbul de
bune practici; formarea profesorilor, a directorilor şi a altor specialişti
din educaţie şi elaborarea, diseminarea şi pilotarea instrumentelor şi
manualelor ECD/EDO. Consiliul Europei, Organizaţia Naţiunilor Unite,
ca şi alte instituţii internaţionale, cred cu tărie în importanţa rolului jucat
de asociaţiile din comunitate în ECD/EDO. Aceste instituţii încurajează
publicarea de către ONG-uri a materialelor educaţionale, formarea
cadrelor didactice şi a instructorilor pentru tineret şi iniţierea unor
proiecte pentru elevi, precum şi monitorizarea activităţii instituţiilor
statului în privinţ a respectării drepturilor omului, oferirea de spaţii de
dezbateri publice ale problemelor comunităţii şi instruirea cetăţenilor
pentru implicarea responsabilă în viaţa socială.
Educaţ ia pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului este
un concept cu mai multe dimensiuni, cuprinzînd aspecte ale democraţiei
moderne precum politica, viaţa socială şi culturală, economia, mediul şi
etica. Ea este un proces de învăţare care se desfăşoară pe parcursul
întregii vieţi şi care are loc în contexte foarte diverse: formal (diferite
discipline ş colare cu conţ inut civic, abordări transdisciplinare ale unor
teme civice sau programe integrate, trăsă tura comună fiind desfăşurarea
planificată în cadrul şcolii), nonformal (diverse programe şi proiecte
ale asociaţiilor, voluntariat în cadrul comunităţii, sistemul de relaţii şi
grupuri din şcoală etc.) şi informal (manifestă ri ale comunităţii –
stereotipuri etc., evenimente cotidiene, informaţii din presă, relaţii cu

9
prietenii ş.a.). În viziunea Consiliului Europei7, cetăţenia are patru
dimensiuni: politică (drepturi şi responsabilităţi politice, sistemul politic
şi legal), socială (rela ţiile dintre indivizi, inclusiv loialitatea şi
solidaritatea), culturală (conştiinţa moştenirii culturale comune,
respectul pentru diferenţele culturale) şi economică (rela ţiile individului
cu piaţ a muncii, oferta de consum, dreptul la muncă, salariu decent,
odihnă etc.). În acest ghid nu ne referim la cetăţenie în accepţiunea
legală/juridică (fiecare individ se naşte sau dobîndeşte cetăţenia unei
ţări), ci în cea socială (manifestarea individului într-un anume context
socio-politic-cultural-economic) care presupune competenţe specifice.
Cetăţenia democratică înseamnă a şti, a şti să faci, a şti să fii (şi cine
eşti) şi de ce. Ca în orice domeniu al educaţiei, este util să definim ni şte
obiective sau rezultate scontate. În privinţa cunoştinţelor, acestea ar fi:
alcătuirea şi funcţionarea sistemului democratic (inclusiv ramurile
puterii), posibilităţile de participare civică, drepturile şi libertăţ ile
omului precum şi responsabilităţile asociate (istoria lor, cum se aplică în
momentul de faţă etc.), elementele cetăţeniei (inclusiv relaţia cu
instituţiile statului), informaţ ii diverse din media (inclusiv cum se
vehiculează ele), globalizarea şi dezvoltarea durabilă (cum ne afectează
viaţa şi ce îndatoriri avem) etc. Capacităţile vizate de ECD/EDO sunt:
asertivitatea (exprimarea clară a opiniilor personale), gîndirea critică,
căutarea şi analizarea evenimentelor şi informaţiilor din presă/realitate,
rezolvarea problemelor, adoptarea deciziilor (inclusiv votul,
compromisul şi consensul), cooperarea în grup, evaluarea, rezolvarea
conflictelor ş.a. Atitudinile şi comportamentele dorite sunt: deschiderea;
respectul pentru demnitatea individului şi diversitate; disponibilitatea de
23 împărţi cu ceilalţi; simţul dreptăţii; preţuirea adevărului etc.
Conform autorilor “Manualului pentru asigurarea calităţii educaţiei
pentru cetăţenie democratică în şcoală” (C. Bârzea, M. Cecchini, C.
Harrison, J. Krek şi V. Spajic-Vrkas) factorii cheie ai învăţării
cetăţeniei şi
democraţiei sunt participarea, drepturile şi responsabilităţile şi

5888 C. Bîrzea de la IŞE Bucureşti, F. Audigier de la Univ. din Geneva şi R.


Veldhuis din Olanda au descris competenţele civice de bază în diversele etape ale
Programului ECD al Consiliului Europei.
10
diversitatea. În opinia miniştrilor educaţiei reuniţi la Cracovia în
8
octombrie 2000 , ECD:
23 se bazează pe principiile fundamentale ale drepturilor
omului, democraţiei pluraliste şi supremaţiei legii,
24 se referă, în special, la drepturi şi responsabilităţi, la
empowerment (“împuternicire”), participare şi sentimentul apartenenţei,
respectul pentru diversitate,
25 include toate grupele de vîrstă şi toate sectoarele
societăţii,
26 urmăreşte pregătirea tinerilor şi a adulţilor pentru
participarea activă într-o societate democratică, consolidînd astfel
cultura democraţiei,
27este foarte utilă în lupta împotriva violenţei, xenofobiei,
rasismului, agresivităţii naţionaliste şi intoleranţei,
28 contribuie la coeziunea şi justiţia socială, la
bunăstarea
comună,
29 consolidează societatea civilă, prin pregătirea cetăţenilor
pentru a fi mai bine informaţi şi a avea competenţe specifice cetăţeniei
democratice,
30 trebuie diferenţiată/adaptată în funcţie de contextul
naţional, social, cultural şi istoric.
Conform Recomandării (2002)12 a Comitetului de miniştri al
C.E. către statele membre, referitoare la ECD, aceasta joacă un rol
major în reformele educaţiei din multe ţări europene şi ea trebuie să se
afle în centrul reformei şi implementării politicilor educaţiei deoarece
este un factor de inovare, în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea
sistemului de educaţie, precum şi în ceea ce priveşte curriculum-ul şi
9
metodele de predare-învăţare .
Considerăm foarte importantă această viziune a politicienilor şi
oamenilor de ştiinţă şi pentru că o putem ilustra prin realităţi observate
de-a lungul timpului în şcolile româneşti. În primii ani după căderea
comunismului, poate chiar înaintea limbilor străine (şi a limbii engleze,

5888 Manualul pentru asigurarea calităţii ECD în şcoală, Consiliul Europei,


UNESCO şi CEPES, Paris, 2005
5889 Idem.
11
în special) nou introdusa educaţie civică a fost calea prin care metodele
centrate pe elev au ajuns la îndemîna educatorilor. Mai mult, primele
promotoare ale metodelor participative au fost nişte organizaţii
nonguvernamentale care derulau cursuri de drepturile omului pentru
cadrele didactice.
Deşi se ocupă de politica ECD la nivel macro, Consiliul Europei
are în vedere efectul concret al reformă rii educaţiei asupra calităţii
actului de predare-învăţare. Recomandările pe care le fac structurile sale
specializate sau experţii săi se bazează pe studii naţionale sau regionale,
dar rezultatele aşteptate vizează funcţionarea fiecărei instituţii de
educaţie. Schimbarea de paradigmă pe care o aduce “Manualul pentru
asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală” se
referă la abordarea şcolii ca întreg care presupune că:
23 şcolile au propria politică în domeniul ECD,
24 ele aplică în mod curent şi transmit valorile ECD (şcoala este o
comunitate de învăţare democratică),
25 ECD este integrată în toate disciplinele şi în viaţa şcolii (ECD se
trăieşte în şcoală, nu numai se predă).
Pe lîngă educaţia pentru cetăţenie democratică, cealaltă
dimensiune majoră a demersului nostru inovator este asigurarea
calităţii. În “Manualul pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru
cetăţenie democratică în şcoală” ECD şi asigurarea calităţii sunt părţi
ale unui întreg. Principiile ECD sunt componente esenţiale ale unei
educaţii de calitate şi sunt intrinseci procesului de asigurare a calităţii
care implică, printre altele, asumarea responsabilităţilor, distribuirea
sarcinilor, transparenţă, credibilitate, capacitate de schimbare,
descentralizarea adoptării deciziilor. O educaţie pentru cetăţenie
democratică eficientă se poate realiza numai prin crearea unui sistem de
asigurare a calităţii la nivelul fiecărei şcoli. Acesta trebuie să fie integrat
unui sistem naţional de asigurare a calităţii în educaţie, dar numai
funcţionarea lui reală în fiecare instituţie duce la obţinerea unor
rezultate permanente în domeniul ECD. Manualul la care ne referim nu
este conceput, în primul rînd, pentru practicieni, dar beneficiile aplicării
abordării pe care o propune vor fi resimţite de aceş tia ş i numai cu
înţelegerea deplină şi cu concursul total al oamenilor din şcoală este
12
posibilă reforma profundă pe care o conturează manualul. Deci oricît de
mare ş i neobişnuit ar fi efortul, trebuie să ni-l asumăm pentru a deveni
autorii propriei schimbări.
10
Deşi ARACIP nu are o activitate explicită în domeniul ECD,
viziunea şi cercetările sale în domeniul asigurării calităţii se pot interpreta
foarte firesc în cheie ECD. Capacitatea instituţională (structura
instituţională, administrativă şi managerială; baza materială şi resursele
umane), eficacitatea educaţ ională (conţ inutul programelor de studii,
rezultatele învăţării, activitatea de cercetare ştiinţifică/metodică şi
activitatea financiară a organizaţiei) şi managementul calităţii (strategiile
şi procedurile pentru asigurarea calităţii; procedurile pentru iniţierea,
monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor;
proceduri obiective şi transparente de evaluare a reultatelor învăţării;
proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
accesibilitatea resurselor adecvate învăţării; baza de date actualizată
sistematic referitoare la asigurarea internă a calităţii; transparenţa
informaţiilor de interes public cu privire la programele de
studii/certificatele/diplomele/calificările oferite şi funcţionalitatea
structurilor de asigurare a calităţii educaţiei) din textul OUG 75/2005
acoperă aceeaşi realitate a şcolii ca şi curriculum-predare-învăţare
(politicile ECD, planificarea dezvoltării şcolii în relaţie cu ECD, ECD şi
curriculum-ul, coordonarea ECD; rezultatele procesului de învăţare a ECD,
procesele şi metodele de predare-învăţare, monitorizarea ECD;
transparenţa şi corectitudinea evaluării, ameliorarea în urma evaluării),
etos-climat (aplicarea principiilor ECD în viaţa cotidiană, relaţiile şi
modelul autorităţii, oportunităţile de participare, proceduri pentru
rezolvarea conflictelor/contracararea violenţei/ agresivităţii şi
discriminării) şi management-dezvoltare (stilul de conducere, adoptarea
deciziilor, împărtăşirea responsabilităţilor, colaborarea şi lucrul în echipă,
capacitatea de a reacţiona; participarea şi incluziunea, dezvoltarea
profesională şi organizaţională, managementul resurselor,

5888 Agenţia română pentru asigurarea calităţii în învăţămîntul preuniversitar a


fost înfiinţată în baza OUG 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei aprobată prin
Legea 87/2006.
13
autoevaluarea, monitorizarea, asumarea răspunderii) din cadrul de
11
evaluare a ECD din şcoală .
Atît autorii “Manualului pentru asigurarea calităţii educaţiei
pentru cet ăţenie democratică în şcoală” cît şi cercetătorii de la Institutul
de ştiinţe ale educaţiei din Bucureşti12 acordă o importanţă crucială
autoevaluării sau evaluării interne (în formularea OUG 75/2005).
Autoevaluarea este evaluarea pe care o fac elevii sau profesorii asupra
propriei prestaţii, evaluarea pe care o face o comisie metodică din şcoală
asupra activităţii sale, evaluarea echipei unui proiect derulat în şcoală
asupra respectivului proiect ş.a.m.d. În ultimă instanţă, este evaluarea pe
care o face instituţia şcolară asupra elevilor, personalului,
managementului şi impactului în comunitate în ceea ce priveşte toate
resursele, procesele, relaţiile şi produsele. Ea se deosebeşte şi, conform
Legii 87/2006, trebuie să preceadă evaluarea externă făcută de către
ARACIP. După părerea noastră, Comisia de evaluare şi asigurarea
calităţii din şcoală este prima instanţă datoare s ă analizeze calitatea
prestaţiei instituţiei respective. Acest lucru se face pe baza standardelor
de calitate elaborate la nivel naţional (dimensiunea obiectivă a calităţii
şi asigurării calităţii), dar şi a nevoilor concrete ale beneficiarilor (elevi,
părinţi, comunitate) – dimensiunea subiectivă a calităţii şi asigurării
calit ăţii. Datorită condiţiilor concrete diferite de la o şcoală la alta şi de
la o comunitate la alta (performanţe academice diferite, relaţii între elevi
diferite, relaţii cu comunitatea diferite, eventuale probleme inter-etnice,
acoperirea cu cadre specializate, posibilităţile financiare ale familiilor
etc.) şcoala împreună cu partenerii din comunitate trebuie să identifice
indicatorii relevanţi care nu apar în sistemul naţional de evaluare13. În
11
Aceste componente ale cadrului de evaluare din “Manualul pentru asigurarea
calităţii ECD în şcoală” au fost adaptate la configuraţia sistemului românesc de către
echipa proiectului nostru. Cadrul creat în primul an al proiectului este prezentat în
capitolul următor.
12
Vezi studiile unor echipe coordonate de către Şerban Iosifescu, accesibile pe
http://portal.ise.ro/Management/tabid/83/Default.aspx (Managementul şi cultura
calităţii la nivelul unităţii şcolare, Asigurarea calităţii. Ghid pentru unităţile şcolare
ş.a.)
13
Pe lîngă standardele de acreditare şi evaluare periodică, ARACIP a elaborat
standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea
14
aceeaşi abordare, proiectul nostru a folosit cadrul sugerat de documentul
Consiliului Europei pentru a schiţa profilul ECD al fiecărei şcoli în care
s-a lucrat. Zonele susceptibile de îmbunătăţiri au devenit direcţii majore
de dezvoltare pentru perioada următoare. Astfel, autoevaluarea este
baza planificării dezvoltării a cărei raţiune este creşterea continuă a
calităţii. Analiza şi evaluarea trebuie să se aplice în toate componentele
şi etapele de funcţionare a şcolii. De la misiune, analiza de nevoi, ţinte
strategice, planuri operaţionale, pînă la acţiuni şi procese efective
(inclusiv desfăşurarea orelor ş i a altor activităţi didactice), totul trebuie
trecut prin sita instrumentelor de evaluare pentru a avea oglinda clară a
stadiului la care ne aflăm. Doar pe baza indicatorilor de calitate, a
dovezilor obiective şi cît mai specifice în ceea ce priveşte starea fiecărei
componente a activităţii instituţ iei se poate documenta o anumită
viziune de dezvoltare şi o anumită soluţie concretă de acţiune.
Este evidentă legătura autoevaluării la orice nivel cu ECD.
Ambele se edifică pe participare şi responsabilitate. În ambele, actorii
din şcoală (elevii, cadrele didactice, părinţii) sunt subiecţi activi, autori
şi nu consumatori ai serviciului de educaţie. Educaţ ia de calitate este
orientată pe rezultate care sunt înţelese în termeni de valoare adăugată
(contribuţia efectivă a ş colii dincolo de factorii de intrare – elevi,
mediul socio-cultural, resurse etc., care determină creşterea nivelului de
realizare a obiectivelor asumate ca urmare a îmbunătăţirii interne) şi
valoare creată (optimizarea obiectivelor în funcţie de evoluţia societăţii
şi identificarea mijloacelor de a le realiza). Într-o economie de piaţă,
toate organizaţiile/instituţiile depind de clienţii lor şi pentru a–şi aroga
titlul de calitate trebuie să le înţeleagă nevoile curente, să le anticipeze
pe cele de viitor, să le îndeplinească cererile şi să le depăşească
aşteptările. Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat
cu toate instituţiile, organizaţiile, beneficiarii direcţi şi indirecţi (ECD
nu va avea rezultate dacă, de exemplu, valorile familiei se opun
valorilor promovate de şcoală sau dacă un profesor predică drepturile
omului în timp ce le încalcă în fapt). Ea abordează procesul de educaţie

calităţii în învăţămîntul preuniversitar accesibile pe http://www.edu.ro/index.php/


articles/c618/ .
15
în mod unitar şi sistemic (nu se poate face ECD doar în clasa a noua şi
doar la dirigenţie, de exemplu, dacă vrem să avem la finalul şcolarităţii
un cetăţean activ).
Dată fiind complexitatea ECD, autorii “Manualului pentru
asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală”
recomandă realizarea autoevaluării în mod crescă tor. Pentru început se
pot evalua activităţi sau proiecte bine definite şi după un an sau mai
mult se poate analiza activitatea globală a instituţiei în ceea ce priveşte
ECD. În orice caz, autoevaluarea este un proces continuu care reprezintă
nucleul planificării dezvoltării. Cu datele furnizate de evaluare se
concep soluţii de ameliorare a disfuncţionalităţilor care se pun în
practică şi ale căror rezultate se evaluează la rîndul lor. Procesul de
evaluare este laborios şi necesită pregătire şi competenţe specifice care
trebuiesc formate în timp. Elevii, profesorii, pă rinţii şi alţi actori
implicaţi în (auto)evaluarea şcolii trebuie să fie instruiţi pentru ca
răspunsurile lor să ajute cu adevărat diagnosticarea stării ECD din
şcoală. Instrumentele de evaluare concepute de echipa de evaluare se
bazează pe indicatorii vizaţi. Aceştia, la rîndul lor, se desprind din
obiectivele pe care doreşte să le atingă instituţia (care pot fi specifice
sau generale). De exemplu, dacă o şcoală doreşte să evalueze cît de
democratic este actul de predare- învăţare, ar trebui să cerceteze atît
percepţia cadrelor didactice (dacă metodele folosite sunt centrate pe
elev, cît de des sunt folosite anumite metode, care este rolul predominat
al elevului, cît şi cum se foloseşte lucrul în grup, cine pregăteşte
materialele necesare, dacă există planificare şi predare în echipă, dacă
există consonanţă între conţ inutul predării şi maniera de predare, cum
se face evaluarea etc.), cît şi percepţia elevilor (ce rol au, ce beneficii
consideră că au, dacă interesele lor contează în organizarea lecţiei, dacă
se folosesc autoevaluarea şi evaluarea reciprocă etc.) şi eventual, a
părinţilor (dac ă li se cere părerea sau sprijinul în privinţa conţinutului
sau metodelor – nevoilor specifice/preferinţelor de învăţare ale copiilor
lor, dacă participă la lecţii şi ce rol au etc.) pe lîngă observaţiile directe
pe care le pot face nişte educatori (evaluare reciprocă ) sau reprezentanţi
ai conducerii. Instrumentele de evaluare propuse de către autorii
“Manualului pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie
16
democratică în şcoală ” sunt chestionarul, interviul (inclusiv cu un
grup), fişa de analiză ş i de observaţie, jurnalul, portofoliul, analiza
fotografiilor, analiza SWOT.
Evaluarea este un proces extrem de complex şi datele culese
trebuie să fie coroborate şi prelucrate pentru a fi făcute cunoscute
tuturor participanţilor la proces. De asemenea, evaluarea internă trebuie
însoţită de evaluări externe pentru a spori credibilitatea şi, mai ales,
pentru a contextualiza situaţia ECD a acelei şcoli (studiile regionale sau
internaţionale făcute de instituţii multinaţionale oferă repere solide şi
foarte utile într-o lume globalizată). Modul şi momentul publicării
rezultatelor evaluării (sub formă de rapoarte pentru diferiţii actori,
grafice, rezumate în presă sau pe site-uri etc.) are mare relevanţă pentru
cultura evaluării şi pentru profilul ECD. Publicarea doar a datelor
pozitive poate scădea credibilitatea instituţiei respective, deş i pe termen
scurt ar putea atrage mai mulţi elevi. Publicarea prea rară a rapoartelor
ar putea demotiva participanţii la procesul de autoevaluare. Rapoarte
prea stufoase ar putea deruta şi încurca un public nespecialist (părinţi,
parteneri din comunitate) care şi-ar putea pierde interesul pentru
procesul de educaţie. Oricum, transparenţa este un factor cheie al ECD
şi al asigurării calităţii, aflat în strînsă legătură cu responsabilitatea, aşa
încît fiecare şcoală trebuie să decidă singură şi în privinţa acestei
componente a sistemului de asigurare a calităţii.
Planificarea dezvoltării porneşte de la minusurile revelate de
evaluare. Priorităţile sunt decise de fiecare şcoală pentru fiecare etapă.
Pentru fiecare dimensiune a dezvoltării trebuie să se definească
obiective, activităţi, resurse (inclusiv din afara instituţiei, dacă este
cazul), termene, responsabilităţ i concrete, modalităţi de monitorizare a
progresului şi dovezi/indicatori privind atingerea obiectivelor. Pe lîngă
ilustarea profesionalismului cadrelor didactice această etapă dă şi o
măsură a gradului de democraţie din şcoală. Cultura democratică
presupune, în primul rînd, participare. Eficienţa cere competenţă. Ele se
pot combina prin pregătirea/formarea competenţelor de analiză şi
planificare la un număr mare de profesori sau prin implicarea cît mai
multor profesori în aplicarea planului de dezvoltare. Planul de
dezvoltare se referă la perioade mai îndelungate, de regulă, peste un an,
17
deoarece cele mai multe aspecte ECD nu se pot ameliora pe termen
scurt. Este evident că după aplicarea planului de dezvoltare este
necesară altă evaluare ş.a.m.d.
În concluzie, asigurarea calităţii ECD este un proces diferit de
controlul calităţii14 deoarece spre deosebire de acesta, implică actorii
din şcoală şi nu inspectori sau decidenţi politici din nivelurile ierahic
superioare. De asemenea, diferenţa constă şi în caracterul dinamic,
progresiv al procedurii (ameliorarea se face continuu pe baza unor ţinte
care se pot modifica ele însele în funcţie de evoluţia societăţii).
Definirea calităţii este o atribuţie a fiecărei şcoli în parte, deoarece
profilul ECD depinde de factori multipli care nu se pot reglementa la
nivel naţional. O şcoală aflată într-o comună cu mulţi copii rămaşi în
grija bunicilor deoarece pă rinţii muncesc în străinătate, poate avea alte
priorit ăţi de dezvoltare faţă de o şcoală aflată într-un cartier cu
populaţie foarte eterogenă din punct de vedere etnic, de exemplu. Pe de
altă parte, calitatea din acest an şcolar poate să nu mai fie valabilă peste
patru ani dacă societatea/comunitatea unde se află şcoala respectivă îşi
modifică nişte elemente (de exemplu, se diversifică populaţia şcolară
datorită prezenţei unui mare investitor care crează locuri de muncă peste
capacitatea respectivei localităţi).

23 Evoluţia conceptului de calitate este prezentată în Managementul şi cultura


calităţii la nivelul unităţii şcolare, IŞE, Bucureşti, 2005
18
II. ISTORIA PROIECTULUI

19
Anul şcolar 2006 - 2007

Deşi acest ghid face parte din al doilea an al Proiectului


„Asigurarea calităţii ECD”, trebuie să ne referim la tot contextul de
viziune şi experienţă al acestei teme. În primăvara anului 2006
15
TEHNE a obţinut acceptul Comisiei de granturi mici pentru democraţ
ie, din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti pentru a demara proiectul la
începutul anului şcolar. Trei cadre didactice cu experienţe
complementare şi foarte utile în noul demers (Teodora Popa era director
adjunct al Liceului “I. Heliade Rădulescu” din Târgovişte, Norica Oprea
era institutor şi fusese inspector, Gabriela Cristache preda cultură civică,
istorie şi filozofie la o şcoală generală şi la un liceu) şi Corina Leca
(realizase mai multe materiale de educaţie pentru drepturile omului şi
coordonase cîteva proiecte în România şi Republica Moldova) au format
echipa proiectului care avea să se desfăşoare în Târgovişte, din
octombrie 2006 pînă în septembrie 2007. Motivul acestei asocieri erau
cîteva colaborări de succes în domeniul educaţiei pentru drepturile
omului şi educaţiei civice, precum şi în domeniul formării cadrelor
didactice, petrecute în circumstanţe ş i momente foarte diverse (de la
seminarii şi şcoli de vară, la începutul anilor ‘90, la reviste pentru elevi
şi ghiduri pentru profesori în vremuri mai recente). Această echipă a
avut un rol major în derularea ambelor etape ale proiectului, iar
comunicarea şi colaborarea membrilor ei este o ilustrare perfectă a
valorilor şi principiilor pe care le-am prezentat în capitolul precedent şi
pentru a căror promovare am şi iniţiat acest proiect.
Primul proiect a reprezentat un parteneriat între TEHNE-Bucureşti
şi CCD Dâmboviţa şi s-a derulat în următoarele instituţii:
23 Colegiul Naţional „Vladimir Streinu” din Găeşti (6 cadre
didactice),

5888 Centrul pentru dezvoltare şi inovaţie în educaţie este o asociaţie


nonguvernamentală cu sediul în Bucureşti care a primit prima finanţare pentru
implementarea conceptului asigurarea calităţii ECD al Consiliului Europei în 6 şcoli
din judeţul Dâmboviţa. (www.tehne.ro )
20
0 Grupul Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu” (Liceul Nr. 1)
din Târgovişte (11 cadre didactice),
1 Şcoala „I. Alexandru Brătescu-Voineşti” (Şcoala Nr. 2) din
Târgovişte (14 cadre didactice),
2 Şcoala „Grigore Alexandrescu” (Şcoala Nr. 9) din Târgovişte (7
cadre didactice),
3 Şcoala I-VIII din Lazuri (6 cadre didactice),
4 Şcoala I-VIII din Măneşti-Ungureni (s-a retras după realizarea
parţială a evaluării ECD).
Şcolile au fost alese după discuţii cu directorii şi/sau cadrele
didactice, la recomandarea membrilor echipei de proiect.
Proiectul şi-a propus să ofere profesorilor şi învăţătorilor din
echipele şcolilor implicate un cadru de formare a următoarelor
competenţe:
analiza critică a aspectelor educaţiei civice (curriculum, manuale,
cursuri de formare, atmosfera din şcoală etc.);
elaborarea unei politici eficiente în domeniul educaţiei pentru
cetăţenie democratică la nivelul şcolii;
elaborarea planului de dezvoltare în domeniul educaţiei pentru
cetăţenie democratică;
schiţarea unui sistem de asigurare a calităţii în domeniul educaţiei
pentru cetăţenie democratică;
colaborarea într-o echipă de profesionişti.

0 Seminar iniţial (13 – 15 octombrie 2006) – cîte 4 cadre didactice din


fiecare instituţie au fost iniţiate în temele majore (educaţie pentru cetăţenie
democratică, asigurarea calităţii, planificarea dezvoltării şcolii) şi practicile
fundamentale (evaluare, autoevaluare, evaluare reciprocă) ale proiectului.
Miniprelegerile au alternat cu ateliere tematice desfăşurate pe baza
documentelor şi experienţei MEdC, ARACIP, Consiliului Europei şi a
ideilor şi practicii celor patru formatoare.

0 O analiză detaliată a etapelor primului an al proiectului a făcută de Corina Leca în


articolul Cine are nevoie de calitate în educaţia civică?, Revista de pedagogie, nr.1-6/
2008
21
S-au exploatat situaţ iile concrete (chiar documente) din şcolile
participante pentru a se ilustra necesitatea abordării holistice, a
practicării autoevaluării la toate nivelurile şi a responsabilizării/tăţii
asociate pentru o ECD eficientă.
0 Constituirea şi formarea echipei din fiecare şcoală (noiembrie 2006)
– reluarea instruirii iniţiale pentru 8-14 persoane din fiecare şcoală
(mărimea echipei formate depinzînd de numărul de profesori şi elevi din
şcoala respectivă precum şi de interesul şi viziunea acelui colectiv în
ceea ce priveşte exploatarea ofertei proiectului). La liceul industrial, de
exemplu, s-a dorit aplicarea unui sistem de asigurare a calităţii la nivelul
fiecărei catedre, motiv pentru care în echipă au venit reprezentanţi ai
tuturor catedrelor. La Şcoala “I. Alexandru Brătescu-Voineşti” au venit,
în mare măsură, cadrele didactice cărora conducerea a dorit să le delege
atribuţii specifice (buna lor îndeplinire necesitînd competenţele pe care
le dezvolta participarea la proiect).
17
1 Evaluarea situaţiei ECD la nivelul şcolii (până în iulie 2007) –
analiza nevoilor, analiza SWOT, identificarea indicatorilor
componentelor ECD (curriculum-predare-învăţare, etos-climat şi
management-dezvoltare), evaluarea fiecărei componente (construirea şi
aplicarea instrumentelor adecvate, prelucrarea datelor, elaborarea
raportului). Viziunea formatorilor proiectului o urmează pe cea a
autorilor cadrului de evaluare din Manualul pentru asigurarea calităţii
EDC în şcoală al Consiliului Europei şi pe a cercetătorilor de la
ARACIP: componentele calităţii pot fi definite prin criterii, standarde şi
descriptori, dar ce înseamnă concret calitate a ECD într-o instituţie este
strict decizia respectivei instituţii, care trebuie să se raporteze în mod
cert la tot contextul social, politic, cultural etc. al comunităţii din care
face parte. Ponderea şi îmbinarea concretă a celor trei domenii majore
ale ECD pe care le descrie documentul Consiliului Europei este la
latitudinea fiecărei instituţii în parte. Din acest motiv, credem că
elaborarea cadrului de evaluare de către echipa de formatori a fost un
minus al proiectului, impus însă de necesitatea continuării lui (explicăm

17
Toate instrumentele şi rapoartele de evaluare se află pe site-ul TEHNE
(www.tehne.ro ).
22
circumstanţele în paginile următoare). Această etapă a reprezentat, cu
siguranţă, o solicitare major ă pentru echipa fiecă rei şcoli. Diversitatea
instrumentelor de evaluare (chestionare pentru elevi, părinţi, cadre
didactice, personal administrativ, parteneri din comunitate, focus-
grupuri, fişe de observaţie a activit ăţilor, fişe de analiz ă a
documentelor şcolare etc.) a depins de situaţia din fiecare şcoală şi de
dorinţa şi puterea de analiză ale membrilor echipei.
0 Elaborarea politicii ECD şi a planului de dezvoltare în domeniul
ECD de către fiecare echipă (perioada vacanţei de vară) – sprijinul
celor patru formatoare s-a dovedit esenţial în parcurgerea cu folos a
etapelor 3 şi 4, deoarece nicio şcoală nu avea experienţă în evaluarea
instituţională şi nu desfăşurase activităţi ECD foarte consistente şi
coerente. Coordonatorul proiectului a informat autorităţile locale (CCD,
IŞJ) şi naţionale (MEdCT, ARACIP) cu privire la nevoile, problemele şi
percepţiile participanţilor privind implementarea politicii de asigurare a
calităţii ECD (care a fost partea asumată de către TEHNE din reforma
18
în domeniul asigurării calităţii) . Mesajul esenţial al formatorilor a fost
că ECD/EDO trebuie să aibă profilul pe care îl hotărăşte fiecare şcoală
şi că etapele de dezvoltare pot accentua componente diferite în timp (de
exemplu, se poate ca în perioada în discuţie, democratizarea relaţiilor
cadre didactice-părinţi să fie urmărită prioritar faţă de dobîndirea
anumitor competenţe civice de către elevi). Structura ambelor
documente a fost stabilită de către echipa de formatori. Am considerat
util pentru caracterul practic al muncii din şcoală ca politica ECD să se
compună din valorile şi principiile ECD promovate de respectiva
instituţie, direcţiile majore de dezvoltare reieşite din evaluarea generală
a profilului ECD şi rolurile actorilor principali (elevi, părinţi, cadre
didactice, entităţi din comunitate). Rubricaţia pe care am propus-o
pentru planul de dezvoltare a fost următoarea: direcţii majore de
dezvoltare – obiective specifice – indicatori de realizare – activităţi –
resurse umane şi responsabilităţi – resurse materiale – termene de
realizare.

0 Politicile şi planurile de dezvoltare în domeniul ECD au fost postate pe site-ul


TEHNE.
23
0 Seminar de evaluare (22 - 23 septembrie 2007) – cele 5 echipe s-au
întâlnit pentru a face schimb de experienţă în privinţa produselor
realizate şi, mai ales, a procesului parcurs. S-au colectat rapoartele
individuale şi ale şcolilor participante şi s-au enunţat nişte indicatori de
calitate pentru câteva componente ale ECD. Planul de dezvoltare urma
să fie aplicat integral în anul şcolar 2007 – 2008.
Cel mai consistent produs al primului an al proiectului a fost
cadrul de evaluare19 creat de către cele patru formatoare. Firesc şi total
în spiritul proiectului ar fi fost ca acest cadru să fie creaţia echipei
fiecărei şcoli. Deoarece după cîteva săptămîni de consiliere în fiecare
şcoală nu am putut obţine un document complex, care să ilustreze
profilul ECD al respectivei instituţii, am decis să realizăm un cadru
general pe care fiecare şcoală participantă să îl folosească în etapa de
evaluare în funcţie de propria realitate.

Curriculum, predare-învăţare
Nr. Indicatori Descriptori
crt.
1. Ponderea ECD în scopul, • Elemente ale ECD prezente în
politica şi planurile politica/misiunea şcolii
curriculare ale şcolii? • Valorificarea componentelor
ECD în toate disciplinele predate
(obligatorii şi opţionale) şi
activităţile desfăşurate în şcoală
• Coordonarea formelor de ECD
din şcoală (corelarea obiectivelor,
temelor, activităţilor, acţiunilor
etc.)
2. Principiile ECD prezente • Ponderea obiectivelor referitoare
în stilul, strategiile, la ECD în planurile de lecţii şi
metodele de predare- activitatea curentă
învăţare-evaluare • Interdependenţa celor trei

0 Acest instrument are la bază cadrul de evaluare din Manualul pentru asigurarea
calităţii ECD în şcoală al Consiliului Europei.
24
categorii de obiective
• (Eventual) Abordarea
transdisciplinară a ECD
• Utilizarea metodelor/strategiilor
didactice care corespund nevoilor
şi intereselor specifice ale elevilor
• Tehnici şi activităţi de
responsabilizare a elevilor
3. Concepţia şi practicile de • Implicarea elevilor în stabilirea
evaluare reflectă ECD. obiectivelor, criteriilor şi
metodelor de evaluare
• Monitorizarea şi ameliorarea
progresului elevilor
• Tipurile şi frecvenţa utilizării
autoevaluării individuale şi de
grup şi a evaluării reciproce
4. Cunoştinţele, atitudinile şi • Cunoaşterea drepturilor şi
aptitudinile elevilor responsabilităţilor fundamentale
(rezultatele obţinute de • Cunoaşterea atribuţiilor
elevi în diverse activităţi instituţiilor statului democratic şi
conform cu obiectivele) înţelegerea relaţiei stat-cetăţean
• Implicare civică
• Lucru în grup
• Adoptarea deciziilor
• Utilizarea informaţiei publice (de
interes public)
• Rezolvarea non-violentă a
conflictelor
• Dezbaterea problemelor
controversate
• Respect pentru individualitate
• Aprecierea diversităţii
• Responsabilitate
• Etc.
25
Etos, climat
Nr. Indicatori Descriptori
crt.
0 Mediul fizic al şcolii • Căi de acces spre toate spaţiile de
ilustrează principiile şi instrucţie şi educaţie (nu există săli
valorile ECD etc. doar pentru profesori/ părinţi/
copii cu un anumit statut)
• Elementul securitate (podele
nealunecoase, scări line, ferestre uşor
de manevrat etc.)
0 Uşi deschise în/la compartimentul
administrativ/secretariat
1 Decorarea cu obiecte realizate de
către elevi
2 Prezenţa la vedere a tuturor
informaţiilor necesare părinţilor,
elevilor, altor persoane care intră în
şcoală (orar, competenţele
profesorilor, diverse regulamente,
inclusiv avizierul Cons. elevilor)
3 Dotarea corespunzătoare a
bibliotecii, cabinetelor, laboratoa-
relor (inclusiv existenţa unor
abonamente, acces la Internet)
4 Afişarea rezultatelor elevilor/
profesorilor
2. Principiile ECD • Drepturile şi responsabilităţile
(drepturi & responsa- elevilor/profesorilor (ROI)
bilităţi, demnitatea • Relaţia recompense - sancţiuni
individului & respect • Regulamentele altor activităţi/acţiuni
faţă de diversitate, care se desfăşoară în şcoală
participare & auto- (atribuţiile actorilor în olimpiade,
exprimare) din diverse parteneriate cu alte şcoli sau
regulamente şi statute instituţii, principii de bază – drepturi
26
şi responsabilităţi, demnitatea
individului, respectul faţă de
diversitate)
0 Ponderea relaţiilor cu comunitatea
(rolul şcolii, rolul comunităţii) în
documentele şcolii
1 Parteneriat/Contract cu părinţii
2 Rolul, competenţele elevilor
consilieri, relaţia cu profesorul
coordonator
3 Proceduri pentru rezolvarea
conflictelor
3. Principiile ECD • Program de audienţe care ţine cont
(drepturi & responsa- de orarul elevilor şi de programul
bilităţi, demnitatea părinţilor
individului & respect • Respectarea regulilor, aplicarea
faţă de diversitate, corectă a sancţiunilor (există
participare & auto- derogări nejustificate, standarde
exprimare) din viaţa duble etc.?)
zilnică a şcolii • Atribuţii în elaborarea regulamen-
telor/ regulilor/ statutelor (elevi,
părinţi, profesori, alţii) – cine decide
şi cine suportă/aplică
0 Practica rezolvării conflictelor (care
este implicarea părţilor? Soluţia vine
de la cei implicaţi?)
1 Relaţiile dintre cadrele didactice
(respect, colaborare, prietenie etc.)
2 Relaţiile dintre elevi (chiar cei de
vârste diferite, din clase diferite)
3 Cum se lucrează în echipă la diferite
niveluri?
4 Relaţiile dintre toţi actorii
5 Serbări, ziua şcolii, alte sărbători
27
(cine decide, cine execută etc.)
23 Relaţiile cu familiile elevilor
24 SAU
25 Ce valori înţeleg elevii şi părinţii că
promovează şcoala?
26 Aşteptările şcolii de la părinţi şi
invers

Management, dezvoltare
Nr. Indicatori Descriptori
crt.
1. Cultura • Valorile şi principiile ECD sunt
colaborării/lucrului în îmbrăţişate de cei mai mulţi
echipă oameni din şcoală.
• Oamenii îşi cunosc
responsabilităţile şi rolurile (care
sunt complementare)
• Comunicarea încurajează
creativitatea şi responsabilitatea
• Oamenii au încredere unii în alţii
• Oamenii se respectă reciproc
• Deciziile se adoptă în mod
democratic
• Raportarea şi comunicarea
periodică a rezultatelor (directorul,
toţi oamenii, există atribuţii
precise?)
• (Auto)evaluarea capacităţii de
lucru în grup
2. Adecvarea/Reacţia la • Accesul la informaţia specifică şi
realitate (şcoala pune generală (legi, regulamente, ordine,
principiile şi mesaje venite din comunitate etc.),
mecanismele ECD în inclusiv dotarea

28
slujba înţelegerii şi bibliotecii/centrului de
intrării în resurse…./cabinete sau laboratoare
realitate/amendării speciale
realităţii) • Identificarea nevoilor şi intereselor
de învăţare/cunoaştere ale
comunităţii (chestionarea părinţilor
şi a altor persoane din comunitate –
ONG-uri partenere etc.)
• Evaluarea capacităţii de reacţie pe
care o fac beneficiarii (cât de
mulţumiţi sunt elevii şi părinţii de
cum face şcoala faţă violenţei şi
altor probleme sau provocări)
• Viteza şi tipul reacţiei la situaţii
neprevăzute (conflicte, crize etc.)
• Politica faţă de/Reacţia la violenţă,
discriminare etc.
• Politica feedback-ului (la
dispoziţiile structurilor ierarhic
superioare, între colegi, între colegi
şi administraţie, între şcoală şi
familie)
• Interesul pentru ceea ce este nou,
chiar controversat
• Manifestarea gândirii critice la
scara instituţiei (cât mai mulţi
actori în cât mai multe situaţii)
3. Politica dezvoltării • Analiza periodică a nevoilor de
profesionale a cadrelor formare
didactice (ele sunt • Cunoaşterea/promovarea ultimelor
văzute drept principala inovaţii din domeniu
resursă a dezvoltării • Accesul corect/echitabil la sursele
instituţiei) de dezvoltare prof. (cursuri, burse
etc.)

29
23 Politica de recrutare a
personalului
24 Planurile individuale de
dezvoltare (există, se consultă
profesorii pentru a-şi planifica
progresul)
25 Sistemul de premiere
(recunoaşterea calităţii) - criterii,
cine decide etc.
26 Rolul input-ului elevilor şi
părinţilor în evaluarea cadrelor
didactice
27 Rolul autoevaluării şi
evaluării reciproce în
contextualizarea profesională
24 Managementul• Identificarea nevoilor materiale,
resurselor logistice (inclusiv prin implicarea
elevilor)
• Acces egal sau conform nevoilor
identificate în grup
• Mobilizarea resurselor din
comunitate (folosirea persoanelor
resursă, a muzeelor, altor resurse
culturale/media/etc.)
• Lobby pentru mobilizarea unor
resurse din comunitate
• Monitorizarea eficienţei utilizării
resurselor (se ating obiectivele
vizate?)
• Raportarea periodică (către
beneficiari, profesori)
• Evaluarea eficienţei utilizării
resurselor de către profesori
• Evaluarea eficienţei utilizării
resurselor de către beneficiari
(elevi şi părinţi)
30
5. Ponderea ECD în • Autorii şi atribuţiile concrete în
planificarea dezvoltării planificarea dezvoltării şcolii
şcolii • Există planuri pentru 1-3-5-etc. ani
• Relaţia/Corelarea PDŞ cu planurile
de dezvoltare ale
comunităţii/zonei/regiunii
• Relaţia dezv. prof. – dezv.
instituţională (sinergică, există
sentimentul apartenenţei la
comunitatea de învăţare din şcoală)
• Tipul raportării rezultatelor către
beneficiari (elevi, părinţi,
comunitate) – spontan, planificat,
la cererea acestora?
• Locul/Frecvenţa/Alcătuirea
autoevaluării şi evaluării reciproce
(toţi actorii şi sub toate aspectele)

Un alt instrument important elaborat de echipă în primul an, a


fost fişa de reflecţie individuală, completată de fiecare participant la
finalul etapei de evaluare.
Cu ce/Cum Ce am făcut Ce nu am putut Ce competenţe
am contribuit cu uşurinţă? face / De ce nu trebuie să îmi
la evaluarea sunt formez /
ECD din mulţumit(ă) ? îmbunătăţesc pentru
şcoală? a relua procesul de
evaluare a ECD cu
mai mult succes?
Ce a făcut Ce nu a făcut Ce ar trebui să Orice
bine echipa eficient facă o echipă mesaj/întrebare/
şcolii mele în echipa şcolii? similară în comentariu pentru
procesul de viitor? organizatorii
evaluare? proiectului

31
Cele 45 de cadre didactice repondente au considerat că au nevoie
de sprijin concret pentru a dobîndi sau pentru a-şi dezvolta următoarele
competenţe şi capacităţi:
5888 lucrul în grup (în echipe de proiect, ca grupuri cu sarcini
specifice în şcoală sau ca parteneri ai unor entităţi din comunitate);
5889 folosirea metodelor interactive cu elevii (la clasă şi în activităţi
extracurriculare);
5890 elaborarea unor instrumente de evaluare cu adevărat eficiente,
aplicarea lor şi analizarea corectă şi completă a datelor;
5891 identificarea problemelor democraţiei la nivelul şcolii,
precum şi de convingerea colegilor şi partenerilor de necesitatea ca
ECD/EDO să se desfăşoare coerent şi cu implicarea tuturor actorilor, ca
şi de importanţa (auto)evaluării în edificarea democraţiei în şcoală.

Evaluarea primului an20


După cum se poate vedea, în primul an, prioritatea formării
participanţilor a fost proiectarea ş i desfăşurarea procesului de evaluare.
Am considerat că educatorii în domeniul democraţiei şi drepturilor
omului trebuie să fie conştienţi, în primul rînd, de rezultatele muncii lor
şi apoi să planifice un demers de calitate superioară . Evaluarea la care
ne-am supus şi la care i-am supus pe participanţi a fost istovitoare pe
termen scurt, dar benefică pe termen lung. În cîteva cazuri ea a
evidenţiat sau prilejuit şi relaţii mai speciale între actorii implicaţi
(elevii de la C.N. din Găeşti au fost foarte bucuroşi că sunt implicaţi
într-o activitate atît de serioasă şi au cerut să fie informaţi cu privire la
rezultatele finale, profesorii din multe şcoli au format perechi eficiente
pentru analizarea unor aspecte/componente ECD care au funcţionat şi în
alte contexte etc.). Cei mai mulţi participanţi au devenit membri ai
Comisiei pentru evaluare şi asigurarea calităţii din şcoala lor, ca fiind

23 O analiză a primului an al proiectului şi a primului semestru al anului curent


făcută de către coordonator este accesibilă la http://www1.dipf.de/publikationen/tibi/
tibi.htm (Adaptation of the "Tool for Quality Assurance of Education for Democratic
Citizenship in Schools" - Two years of experience in Romania).

32
singurele persoane instruite în mod explicit pe această temă, deoarece
structurile oficiale de formare ale MEdC sau IŞJ nu au desfăşurat
cursuri pentru cadrele didactice în ceea ce priveşte aplicarea Legii
87/2006.
Dintre cele cinci obiective ale primului an, considerăm că am
avut realizări în ceea ce priveşte capacitatea de lucru în echipă (Şcoala
“I. Al. Brătescu-Voineşti” din Târgovişte chiar a schimbat modul de
colaborare dintre ciclurile primar şi gimnazial) şi capacitatea de analiză
şi gîndire critică (cinci ş coli au finalizat amplul proces de evaluare,
care nu a avut precedent în şcolile respective, prin diversitatea şi
autenticitatea instrumentelor concepute) . Politicile şi planurile de
dezvoltare realizate de cele cinci instituţii care au terminat proiectul nu
au aceeaş i consistenţă şi realism în toate dimensiunile lor şi, mai ales,
nu conţ in întotdeauna indicatorii de realizare a obiectivelor, care sunt
dovada înţelegerii legăturii proiecţiei/planului cu rezultatul atins.
Oricum, planificarea atît de cuprinzătoare făcută de către nişte cadre
didactice fără responsabilităţi sau experienţă managerială anterioar ă, a
fost o altă premieră a proiectului, pe care o putem trece la realizări. Nu
putem spune că şcolile participante au schiţat un sistem intern de
asigurare a calităţii decît în măsura în care politica şi planul de
dezvoltare au fost aprobate de către consiliile profesorale respective.
Aplicarea, monitorizarea, evaluarea şi amendarea ulterioară puteau să
dea dovezi concrete în sensul înfiripării unui astfel de sistem.
Obiectivele primului an au fost mult prea ambiţioase, avînd în
vedere noutatea absolută şi complexitatea deosebită a proiectului. Deşi
eram conştienţi încă de cînd scriam prima aplicaţie pentru Ambasada SUA
că proiectul ar trebui să dureze cel puţin doi ani, am fost bucuroşi să ne
angajăm la un efort foarte mare pentru anul de finanţare promisă. Am
încercat să găsim finanţare pentru 2007 – 2008, dar nu am reuşit decît
pentru urmă torul an şcolar. Între timp, CCD Dâmboviţ a a postat oferta de
curs pe site-ul său şi am fost contactaţi de cîţiva profesori dornici să se
instruiască . La o conferinţă pe tema asigurării calităţii ECD finanţată de
Consiliului Europei, unde am prezentat starea proiectului în momentul
respectiv (noiembrie 2006) am trezit interesul persoanelor

33
atunci de faţă şi promisiunea unor responsabili de la Consiliul Europei
de a contribui cu bani la fazele ulterioare ale proiectului.
La finalul primului an, cei patru formatori erau pe deplin
conştienţi de efortul mare depus de participanţi, dar din punct de vedere
al eficienţei proiectului au notat următoarele minusuri:
5888 dificultatea comunicării eficiente, mai ales între
persoanele din şcoli diferite,
5889 lipsa încrederii necesare stabilirii unor parteneriate,
5890 disconfortul adresării unor întrebări incomode (mai ales
conducerii) care ar putea lămuri problemele ECD ale respectivei
instituţii,
5891 lipsa curajului de a cere explicaţii celor care nu îşi
realizau obligaţiile profesionale sau de a folosi datele evaluării ca
dovezi obiective de nereuşită,
5892 neasumarea responsabilităţii la nivel individual (se
preferau sarcinile de grup, care nu lăsau să se vadă prestaţiile
individuale),
5893 inabilitatea de a genera/iniţia diverse activităţi, demersuri
etc. şi preferinţa de a participa la activităţi/proiecte existente, de a
respecta un cadru în vigoare,
5894 uşurinţa cu care participanţii acuzau alte persoane sau
instituţii de existenţa celor mai multe probleme ale şcolii lor şi
incapacitatea de a se vedea pe ei înşişi ca agenţi ai schimbării.

Anul şcolar 2008 - 2009

Prin urmare, după ce în anul şcolar 2007 – 2008 am comunicat


sporadic cu cele mai multe şcoli participante în primul an al proiectului,
fără să avem dovezi concrete ale activităţilor ECD/EDO desfăşurate de
ele, am îndrăznit să facem cîteva schimbări majore în noul proiect (2008
0 2009) pe care l-a iniţiat, de data aceasta, Asociaţia „Ambasadorii
prieteniei” din Târgovişte. În primul rînd, am mutat accentul de la
dezvoltarea individuală (a cadrelor didactice participante) la dezvoltarea
instituţională (a şcolilor). În al doilea rînd, am lăsat marea consumatoare
de timp şi energie, evaluarea, la latitudinea şcolilor şi noi ne-am ocupat

34
mai îndeaproape de planificarea ECD. Lecţiile învăţate de echipa de
formatori după primul an au fost foarte utile în acest an şcolar:
0 fiecare şcoală a avut mereu aceeaşi doi formatori ca persoane de
legătură, aceştia au fost la curent cu toate activităţile ECD şi
problemele acelei instituţii.
1 decizia cu privire la activităţile ECD desfăşurate a aparţinut în
totalitate şcolilor, formatorii doar au monitorizat şi consiliat.
2 fiecare şcoală a decis o prioritate de dezvoltare pe care doreşte
să o urmeze pe parcursul proiectului şi orice alte demersuri au
fost facultative (deşi nu am pierdut niciodată din vedere
perspectiva globală şi contextul general în cadrul seminariilor).
3 practica fiecărei şcoli a fost platforma de lucru principală (la
toate seminariile au fost sesiuni speciale de schimb de
experienţă şi majoritatea analizelor legate de asigurarea calităţii
ECD s-au desfăşurat pe situaţiile/documentele reale din şcolile
participante).
4 echipele şcolilor au răspuns colectiv pentru toate deciziile de
personal (contractul de parteneriat semnat cu fiecare şcoală a
prevăzut că acea instituţie se angajează să participe la activităţile
proiectului şi să contribuie cu exemple la ghid şi toată
organizarea internă a fost la decizia exclusivă a fiecărei şcoli).
Obiectivele acestui an au fost următoarele:
integrarea politicii ECD şi a planului de dezvoltare ECD în procesul
general de dezvoltare a şcolii,
introducerea practicilor democratice (cu precădere a responsabilităţii) în
diverse proceduri curente ale şcolilor (analiza de nevoi, investigarea
resurselor şi intereselor comunităţii, acordarea feedback-ului
elevilor, colegilor şi părinţilor etc.),
dezvoltarea capacităţii de teambuilding la nivelul şcolii (sau cel puţin
sporirea formării reciproce a cadrelor didactice, stabilirea unor
parteneriate viabile cu comunitatea etc.),
elaborarea unor criterii pentru evaluarea calităţii unor componente ale
ECD.
Trei instituţii din primul an au fost dornice să lucrăm
împreună pentru implementarea planurilor lor ECD (Gupul Şcolar
35
“N. Cior ănescu”, Şcoala “I. Al. Bră tescu-Voineşti” din Târgoviş te
şi Colegiul Naţional “V. Streinu” din Găeşti). Lor li s-au alăturat alte
cinci: Şcoala de Arte şi Meserii din Gura Ocniţei, Şcoala I-VIII
Răzvad, Liceul “Mihai Viteazul” din Vişina, Liceul „Petru Cercel”
şi Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte. În general, echipele au
fost formate din cîte patru cadre didactice, care au participat la cele
mai multe seminarii. Activităţile din şcoli au fost însă desfăşurate de
mai multe persoane. Puteţi găsi componenţa tuturor echipelor în
secţiunea finală a capitolului următor.
Activităţile acestui an s-au succedat astfel:
0 Cinci seminarii (27 – 28 septembrie, 22 – 23 noiembrie 2008,
31 ianuarie – 2 februarie, 25 – 26 aprilie, 13 – 15 iulie 2009).
Seminariile de două zile s-au desfăşurat la CCD din Târgovişte.
Seminariile de trei zile s-au desfăşurat la o pensiune din comuna Runcu,
respectiv la Hotelul Peştera din Munţii Bucegi. În afara dezvoltării
profesionale, cîteva ore petrecute în aer liber, într-un decor natural, au
fost singurele recompense oferite participanţilor la foarte solicitantul
proiect „Asigurarea calităţii ECD – reţea de şcoli democratice”.
Seminariile au durat între 12 şi 18 ore şi au avut cîteva puncte comune:
schimbul permanent de experienţă între participanţi (informarea la zi cu
privire la ECD/EDO desfăşurată în fiecare şcoală), îmbogăţirea
metodelor interactive de predare-învăţare-evaluare utilizabile în
ECD/EDO, dezvoltarea capacităţii de lucru în grup şi înţelegerea
legăturii ECD eficiente cu viaţa reală/din afara şcolii. Fiecare seminar a
avut şi obiective specifice. Primul a urmărit crearea unui limbaj comun
între şcolile vechi şi cele nou intrate în proiect, în ceea ce priveşte
abordarea dezvoltării ECD/EDO şi asumarea deplină a tuturor
componentelor proiectului de către fiecare echipă (în acest sens am dorit
şi semnarea unui acord de parteneriat care a fost foarte apreciat de către
participanţi şi chiar preluat ulterior de mulţi, în diversele activităţi din
şcoli). Echipele celor 5 şcoli noi au primit cîte un CD cu toate
materialele realizate în primul an al proiectului. Următoarele 2 seminarii
au oferit numeroase exemple de activităţi destinate educaţiei formale,
non-formale şi informale a elevilor, pentru ca participanţii să aibă
imaginea generală a contextelor posibile ale ECD/EDO. Am utilizat,
36
21
printre altele, activit ăţi din Repere , manualul de educaţie pentru
drepturile omului cu tineri, al Consiliului Europei. La seminarul din
noiembrie am simulat chiar şi o campanie electorală, care a fost o
provocare foarte inspirată pentru inventivitatea fără limite a colegilor
noştri. La următorul seminar am văzut înregistarea şi am desfăş urat
cîteva exerciţii pe baza ei (s-au realizat rubrici de evaluare pentru trei
aspecte: limbajul mesajului candidaţilor, comunicarea în interiorul
echipei fiecă rui candidat ş i comunicarea echipei cu electoratul).
Seminarul de la Runcu a fost şi momentul punerii temeliei conceptuale
a Ghidului de bune practici. Am aplicat metoda Delphi22 pentru a
realiza structura ghidului, după ce am decis prin brainstorming şi
analiză obiectivele şi indicatorii aferenţi.

Obiective Indicatori de calitate


0 să ofere repere ale - Prin toate componentele sale, ghidul
calităţii ECD din şcolile ilustrează /transpiră/emană principii şi
participante valori ECD (drepturi şi responsabili-
tăţi, valorizarea diversităţii, participare
civică...)
- Cel puţin 50% din exemple sunt
explicit de natură ECD/EDO (se referă
la democraţie, relaţia cetăţean-
instituţiile statului, drepturile omului,
lege, rolul presei, rolul participării/
implicării civice/parteneriatelor)
- Toate exemplele se înscriu în politica
şi planul ECD ale şcolii respective
(atenţie la direcţia de dezvoltare şi la
obiectivele concrete)
- Toate exemplele sunt autentice şi au
caracter practic (gîndite şi desfăşurate

0 Manualul este disponibil şi în limba română, la Institutul Intercultural din Timişoara.


1 Echipa fiecărei şcoli a realizat o schiţă de ghid, după care schiţele au circulat la
toate echipele pentru a fi comentate. Cînd s-au întors la echipele care le-au creat au
fost analizate toate viziunile şi dată forma finală în concepţia echipei respective.
37
de către profesorii din grup)
- Fiecare şcoală prezintă cel puţin un
exemplu (activitate) transdisciplinar
(altceva decît o lecţie de istorie, lb.
română etc.)
- Fiecare şcoală prezintă cel puţin un
exemplu de activitate cu impact în
comunitate
- Toate exemplele (activităţi+jocuri)
respectă structura stabilită de autori
(vezi mai jos)
- Toate exemplele promovează
autoevaluarea/ evaluarea reciprocă
(coleg de şcoală şi/sau din altă şcoală)
2.să încurajeze autorii să - Autenticitatea şi onestitatea elemente-
continue demersul început lor de evaluare reciprocă din structura
(ECD de calitate în şcoală) exemplului
- Aspectele de îmbunătăţit din finalul
exemplelor sunt asumate de către
autor (au caracter asertiv, se vede că
prof. respectiv nu se află accidental pe
traiectoria proiectului)
- Condiţia de autor al ideii şi practicii =
motivaţia supremă pentru continuarea
acestui demers
3.să transmită ideea - Fiecare şcoală are cel puţin o
proiectului (practicienii îşi contribuţie care implică parteneriatul
pot organiza singuri cu o altă şcoală din proiect (la nivelul
dezvoltarea profesională elevilor, profesorilor etc.)
individual şi ca şcoli ) - Accesibilitatea on-line sau electronică
independent de asigură comunicarea cu un număr
existenţa/funcţionarea mare de potenţiali utilizatori
grupului de autori - Exemplele indică aspectul de lucru în
echipă în cadrul şcolii şi al proiectului
- Filtrarea experienţelor practice de
38
către colegii care evaluează şi de către
formatori
- Interevaluarea şi evaluarea
formatorilor promovează educaţia
pentru valori (demnitate, responsabili-
tate, transparenţă, liberă exprimare,
onestitate, competenţă)
0 Ghidul realizat de echipa de
practicieni ilustrează multe concepte
şi proceduri utilizate de către
decidenţii politici şi teoreticienii
reformei din educaţie

Tot la seminarul din ianuarie-februarie s-au conceput şi tiparele


pentru exemplele practice (activităţi şi jocuri) pe care le găsiţi în
capitolul următor.
Ultimele două seminarii au fost destinate analizării şi amendării
planurilor de dezvoltare, precum şi elaborării activit ăţilor pentru ghid. De
asemenea, am utilizat fragmente din experienţa unor directori de şcoli din
23
Europa pentru a schiţa un sistem de guvernare democratică a şcolilor din
proiect. Astfel, am schimbat puţin cadrul de referinţă al Manualului pentru
asigurarea calităţii ECD în şcoală (curriculum-predare-învăţare, etos şi
climat, management şi dezvoltare) cu alte patru, de data aceasta, domenii-
cheie: guvernare, conducere şi resposnabilitate publică; educaţ ie centrată
pe valori; cooperare, comunicare şi implicare, competitivitate şi
autodeterminarea şcolii; disciplina elevilor.
Trăsătura cea mai important ă a seminarului din aprilie a fost
transparenţa deplină a procesului de evaluare. Am prezentat obiectivele
împreună cu indicatorii, pentru a mai sublinia o dată modul eficient de
lucru la clasă şi în alte circumstanţe din şcoală, pe care l-am propus
participanţilor.

0 Pentru detalii, vezi Democratic Governance of Schools de E. Backman şi B.


Trafford, Council of Europe Publishing, 2007.
39
Obiective Indicatori de realizare/succes

O1 informarea reciprocă cu I1 echipele şcolilor vor prezenta


privire la priorităţile de toate sau cele mai importante
dezvoltare şi activităţile activităţi ECD desfăşurate după
desfăşurate în/de către şcolile seminarul de la Runcu;
participante de la seminarul I2 echipele şcolilor vor prezenta
precedent ideea majoră despre starea ECD în
şcoală (de preferat, pe baza analizei
SWOT);
I3 fiecare echipă va comenta cel
puţin o prezentare a colegilor.
O2 îmbunătăţirea capacităţii de I1 echipele şcolilor vor schiţa sau
lucru în echipă finisa nişte contribuţii la ghid în
concordanţă cu standardele stabilite
împreună la Runcu;
I2 participanţii vor realiza diverse
sarcini în grup.
O3 înţelegerea legăturii I1 participanţii şi echipele şcolilor
obiectivelor cu indicatorii (în vor identifica punctele slabe din
exempele pentru ghid) exemplele lor şi ale colegilor;
I2 participanţii şi echipele şcolilor
vor amenda exemplele pentru
ghid;
I3 participanţii şi echipele şcolilor
vor realiza noi contribuţii în care să
existe o legătură logică şi realistă
între obiective şi indicatori.
O4 îmbunătăţirea capacităţii de I1 participanţii şi echipele vor
elaborare a planului de dezvoltare identifica aspectele slabe
(neconcordanţele dir. majore de
dezvoltare cu obiectivele şi cu
activităţile propuse) ale PDŞ-ului
lor şi al colegilor;
I2 participanţii şi echipele şcolilor
40
le vor corecta (într-un anume grad)
în cadrul seminarului.

O5 dezvoltarea capacităţii de I1 participanţii vor descrie


monitorizare a progresului şcolii statutul/starea unor
în domeniul ECD aspecte/principii fundamentale
ale ECD în şcoala lor.

La final, unul dintre itemii de evaluare a fost cel prezentat mai


jos, pentru ca participanţii să identifice indicatorii planificaţ i de noi în
sesiunile cursului şi pentru a evalua ce aspecte mai trebuie să aibă în
vedere, pentru ca obiectivele acestui curs să fie o reuşită totală pentru ei.

Obiective Grad de Cînd/Cum în Mai am


realizare seminar ? de
1-5 făcut...
O1 informarea reciprocă cu
privire la priorităţile de
dezvoltare şi activităţile
desfăşurate în/de către şcolile
participante de la seminarul
precedent

O2 îmbunătăţirea capacităţii
de lucru în echipă
O3 înţelegerea legăturii
obiectivelor cu indicatorii (în
exempele pentru ghid)
O4 îmbunătăţirea capacităţii
de elaborare a planului de
dezvoltare
O5 dezvoltarea capacităţii de
monitorizare a progresului
şcolii în domeniul ECD

41
Toate seminariile au avut evaluări consistente şi originale, dar
acesta a vrut să ofere participanţilor un model complet, rotund, de
gîndire a îmbinării dintre formare şi evaluare, după cum şi la clasă
predarea şi evaluarea ar trebui să se potenţeze reciproc, în beneficiul
elevilor.
La cele două seminarii de trei zile (Runcu şi Peştera) colegii de
la Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte, respectiv Şcoala de Arte şi
Meserii din Gura Ocniţei au susţinut activităţi de team building şi
evaluare (Pălăriile gînditoare, exemplu pe care îl puteţi citi în capitolul
de bune practici), care au fost un indicator foarte bun nu numai pentru
ambiţia ş i profesionalismul colegilor noştri în ceea ce priveşte
pedagogia interactivă, dar şi pentru devotamentul lor faţă de echipa
proiectului ş i dificilul său obiectiv – formarea unei reţele de şcoli
democratice.
0 Activităţi în şcoli
Cele 8 şcoli participante au realizat de 2-3 ori mai multe
activităţi decît cele descrise în ghid. La cele mai multe au participat
formatorii care răspundeau de instituţia respectivă. În speranţa facilitării
unei învăţări durabile, de partea colegilor din proiect şi a structurării mai
eficiente a volumului mare de informaţie adunată din şcolile
participante, de partea formatorilor, Teodora Popa a propus analizarea
activităţ ilor din şcoli cu ajutorul fişei de mai jos.

Şcoala..............................................................
Data......................
Activitatea..............................................................
Prof. coordonator..................................
Grupul ţintă/Participanţii...........................................................

FIŞĂ DE MONITORIZARE a activităţilor ECD


Nr. Itemi Aspecte Aspecte care
crt. pozitive necesită
îmbunătăţiri
1. Relaţia dintre obiectivele activităţii şi
ale planului de dezvoltare
42
2. Încadrarea activităţii în profilul
ECD (cpî, ec, md)
3. Cum s-au pregătit participanţii
pentru activitate
(inclusiv
coordonatorul/moderatorul)?
4. Aspecte metodologice (metode,
tehnici, strategii utilizate, forme de
organizare, succesiunea secvenţelor,
adecvarea temei, metodei etc. la
grup....)
5. Rolurile participanţilor şi relaţiile
dintre ei
6. Ce au obţinut participanţii în
termeni de cunoştinţe, aptitudini,
valori etc.? (după observaţia
noastră)
7. Ce cred participanţii înşişi că au
obţinut din activitate (se poate afla
din evaluarea făcută de autorul
activităţii)?
8. Cum se evaluează activitatea (sunt
mai multe forme, sarcini, există şi
autoevaluare etc.)?
9. Aportul concret al activităţii la
dezvoltarea planificată
11. Care este genul major/cel mai
frecvent de activitate din şcoală?
12. Care este stilul de lucru al echipei
ECD?
Formatorul.............................

După cum se poate observa, fişă de monitorizare are itemi


tehnici (metodele de predare-învăţare-evaluare, pregătirea activităţii) şi
itemi de contextualizare (locul respectivei activităţi în planul de
43
dezvoltare, relaţia obiective de dezvoltare – obiectivele activităţii). De
asemenea, fiş a subliniază importanţ a şi complementaritatea evaluă rii
şi autoevaluării. Ultimii doi itemi se completează după observarea mai
multor activităţi din respectiva instituţie şi au rolul de a schiţa
dominantele culturale în ceea ce priveşte ECD/EDO.
Formatorii au vizitat şcolile şi atunci cînd au considerat că
prestaţia unui profesor anume nu se menţine pe linia planului de
dezvoltare al respectivei şcoli sau cînd planificarea activităţilor pentru
ghid necesita consiliere. Pentru a menţ ine coerenţa analizei într-o
şcoală, dar şi între cele opt şcoli am folosit altă fişă.

FIŞĂ DE CONSILIERE
Şcoală:
Dată:
Grup ţintă:
Nr. Constatări/ Recoman-
Domenii/Aspecte
crt. Aprecieri dări
23 Monitorizarea implementării
Planului de dezvoltare – componenta
ECD:
23 se află demersul şcolii pe
direcţia majoră de dezvoltare
stabilită iniţial?
24 gradul de atingere a
obiectivelor/ indicatorilor
(exemple de indicatori care
documentează realizarea unui
obiectiv)
25 activităţi ECD care decurg
din
proiecte/parteneriate/angajamente
independente de ACECD
26 realizarea/ reprogramarea
activităţilor
- respectarea/ decalarea termenelor
5888 Stadiul de elaborare a
materialelor pentru ghid (după
calendar şi PDŞ ECD)
44
3. Stilul de lucru în echipa ECD
Atribuţiile/ rolurile membrilor
echipei şi relaţiile dintre ei
4. Impactul proiectului în şcoală/
comunitate
5. Aspecte legate de evaluare,
autoevaluare, evaluare reciprocă şi
evaluare externă
Formator: ………………..

Rostul major al acestei fişe este de a surprinde cursul general al


activităţilor ECD/EDO dintr-o şcoală, pentru ca profesorii să înţeleagă
cum trebuie şi cum pot să se integreze ele în funcţionarea generală a
acelei instituţii. Ca şi în fişa de monitorizare, accentuăm interesul pentru
relaţiile din echipă, deoarece sperăm că ea este motorul ECD, precum şi
importanţa ancor ării ECD în realitate (atît prin reacţia la problemele
comunităţii, cît şi prin iniţierea unor demersuri în comunitate).
Nu este nicio surpriză în acest proiect că evaluarea este urmărită
în toate etapele şi componentele (şi mai ales autoevaluarea), deoarece
formarea unei culturi a autoevaluă rii în cadrului orică rui grup
profesional este o condiţie a unei ECD eficiente. Această fişă a avut şi
un rol practic în contextul realizării ghidului: responsabilizarea autorilor
în ceea ce priveşte planul de lucru întocmit de ei înşişi.
Teodora Popa şi Gabriela Cristache au folosit cu regularitate
aceste două fişe şi au avut o comunicare eficientă cu şcolile pe care le-
au urmărit şi consiliat pe baza lor. Formatorii speră că fişele (şi
aplicarea lor) vor fi prelucrate, utilizate sau, cel puţin, analizate de
echipele şcolilor ca o parte integrantă a ECD pe care o vor desfăşura
constant după încheierea proiectului. Ele sunt nişte instrumente care pot
contribui substanţial la dezvoltarea capacităţii de planificare, precum şi
la fundamentarea planificării pe o documentare complexă.
Unele şcoli au desfăşurat activităţile constant şi ne-au prilejuit
multe momente de analiză interesantă , realizată pe îndelete, altele au
aglomerat activităţi foarte complexe la finalul anului şcolar, astfel încît
nu am mai putut comenta decît textul pentru ghid, nu şi activitatea ca
45
atare, după desfăşurare. În foarte puţine cazuri (o lecţie de dirigenţie la
Şcoala “Mihai Viteazul” şi seminariile de la Liceul „Petru Cercel” din
Târgovişte) cadrele didactice ne-au consultat înaintea desfăşurării unei
activităţi din planul de dezvoltare. În cîteva cazuri, la activităţile
ECD/EDO din şcoli au participat şi alţi profesori din respectivele
instituţii sau chiar din alte şcoli (în cazul cercurilor pedagogice în care
s-au prezentat lecţii din proiectul nostru). În acest din urmă caz,
inspectorul şi profesorul metodist au fost foarte receptivi la dimensiunea
nouă (autoevaluarea) promovată de demersul nostru ş i am constatat cu
bucurie că la nivel declarativ (atît am putut observa la acel moment)
discursul oficial şi discursul asigurării calităţii ECD sunt convergente.
Considerăm că o valoare cu totul specială au avut activităţile la
care au participat cadre didactice din mai multe ş coli din proiect.
Campioni la acest capitol au fost colegii de la Răzvad ş i cei de la Gura
Ocniţei, care au fost deseori în ambele ipostaze (gazde şi oaspeţi). Au
fost şi situaţii cînd şi elevii s-au întâlnit la diverse activităţi ECD/EDO
(şcolile “Mihai Viteazul” şi “I. Al. Brătescu-Voineşti”, Şcoala “Mihai
Viteazul” din Târgovişte şi Şcoala de Arte şi Meserii din Gura Ocniţei
sau Liceul “Mihai Viteazul” din Vişina şi C.N. „Vladimir Streinu” din
Găeşti). Informaţii concrete despre aceste activităţi veţi găsi în
exemplele din capitolul următor.
De şi prezenţa formatorilor în şcoli a avut rol de monitorizare şi
consiliere, pentru noi a fost foarte importantă şi dimensiunea de
autoevaluare. Calitatea activităţ ilor pe care le-am urmărit, dar, mai ales,
atitudinea profesorilor care le organizaseră au fost indicatori pentru
măsurarea reuşitei seminariilor şi a eficienţei întregului nostru discurs
pe tema asigură rii calităţii ECD. Vizitele în şcoli au fost partea cea mai
vie şi autentică a proiectului, cea care ne-a arătat ce înseamnă ECD în
cele 8 instituţii implicate în proiect şi cea care ne-a inspirat pentru
demersuri ulterioare.
3. Ghidul de bune practici
După cum am menţionat anterior, ghidul a început să se contureze la
seminarul de la Runcu şi a primit substanţă maximă la cel de la Peştera.
Fiecare şcoală şi-a planificat modul de lucru pentru realizarea
exemplelor pentru ghid, dar în buna tradiţie românescă au fost
46
numeroase abateri şi întîrzieri. Liceul “Petru Cercel” a fost singura
şcoală care a respectat termenele pentru exemplele practice. În general,
exemplele erau transmise formatorilor prin e-mail şi se realiza o
negociere în cîteva etape a versiunii finale. Au fost necesare şi şapte
lecturi şi amendări ale unui text pentru a se ajunge în etapa de publicare.
Coordonatorul proiectului şi unii formatori au intervenit substanţial în
cîteva cazuri, cu precă dere la formularea obiectivelor, indicatorilor şi a
rubricilor de evaluare. Munca uriaşă depusă a fost îns ă utilă, deoarece
mulţi autori au avut ocazia „să digere” schimbarea de paradigmă strop
cu strop ş i pas cu pas. Înţelegînd rolul planifică rii integrate obiective-
indicatori, unii autori şi-au exprimat regretul că nu am planificat
împreună respectivele activităţi.
23 provocare şi mai specială a fost realizarea politicii ECD şi a
planului de dezvoltare instituţională, care a necesitat multă consiliere, în
special, din partea Teodorei Popa, care are multă experienţă în
managementul educaţional, evaluare şi planificare.
Deşi ghidul este produsul final al proiectului şi, prin urmare,
componenta sa cea mai vizibilă şi durabilă, am dorit ca el să nu fie un
scop în sine, pe parcursul proiectului. Este adevărat că am alocat mult
timp, chiar în cadrul seminariilor, realizării componentelor sale. Totuşi,
mesajul nostru explicit către participanţi a fost că ghidul surprinde doar
realitatea ECD care se desfăşoară în fiecare şcoală din alte raţiuni, şi nu
o creează. Ghidul este pentru activităţi, nu activităţile se desfăşoară
pentru a fi incluse în ghid.
Explicaţia marii investiţii de energie în acest produs este dorinţa
noastră de a produce un lucru decent şi cît mai relevant pentru alţi
practicieni. Teodora Popa a afirmat de multe ori că a face din nişte
profesori dăruiţi şi inventivi la clasă, nişte autori/scriitori este o dovadă
de mare îndrăzneală. Acest proiect, atît de inedit sub multe aspecte, a
avut şi curajul să ofere şansa unor practicieni obişnuiţi să acţioneze, de
a se distanţa puţin de “cîmpul de luptă” şi de a descrie cine participă la
“bătălie”, cum trebuie ea organizată pentru a fi cîştigată, ce consecinţe
are victoria ş.a.m.d. Faptul că, în unele situaţii, autorii şi-au manifestat
nerăbdarea şi frustrarea pentru că textele lor erau mult prea analizate,
comentate şi transformate, face parte, după părerea noastră, din procesul
47
firesc al unei creaţii colective. Menţionăm şi aceste aspecte ale „bucă
tăriei” realizării ghidului, deoarece dorim să oferim colegilor noştri cît
mai multe experienţe noi şi cît mai explicit prezentate. După cum am tot
subliniat în aceste pagini şi pe parcursul proiectului, responsabilitatea
este cheia succesului durabil în ECD şi în planificarea dezvoltării.

Dator ăm foarte mult din claritatea unor exemple din ghid şi din
imaginea bună a echipei la seminarul final, celor patru colege care ne-au
însoţit la Peştera: Mihaela Diaconescu de la C.N. „Nicolae Titulescu”
din Pucioasa, Daniela Anastase de la Şcoala din Vulcana-Băi, Camelia
Moraru de la Şcoala “Diaconu Coresi” din Fieni ş i Carmen Trandafir
de la C.N. „Ienachiţă Văcărescu” din Târgovişte. Invitarea lor a fost
determinată de profesionalismul lor de excepţie, în special în privinţa
planificării dezvoltării instituţionale, dar şi interesului lor autentic
pentru proiectele civice. Claritatea analizei, răbdarea, generozitatea şi
puterea lor de muncă au trezit respectul şi recunoştinţa tuturor
participanţilor care au beneficiat de consilierea lor.
Credem că celelalte faţete ale realizării ghidului sunt mai puţin
interesante şi importante, decît exemplele practice pe care le puteţi
analiza în ultimul lui capitol.

Evaluarea anului doi


Dintre cele 4 obiective ale anului curent, considerăm că cel
referitor la creşterea responsabilităţii şi manifestarea principiilor
democraţiei în viaţa cotidiană a şcolilor a fost cel mai des realizat. Toate
instituţiile şi-au propus ca direcţie majoră de dezvoltare pentru acest an
şcolar ceva legat de manifestarea şi relaţionarea responsabilă a
principalilor actori, iar în acest sens, toate şcolile au avut activităţi în
colaborare sau cu impact în comunitate. Prin urmare şi obiectivul
referitor la creşterea capacităţii de teambuilding la nivelul şcolilor are o
realizare onorabilă. Există şcoli care au dorit explicit să determine o
emulaţie cît mai largă în domeniul ECD/EDO. Judecînd după prezenţa
altor cadre didactice din şcoală la activităţile proiectului din Şcoala de
Arte şi Meserii din Gura Ocniţei şi Liceul “Petru Cercel” din Târgovişte
sau după interesul declarat de cadrele didactice de la Şcoala Răzvad,
48
putem afirma că acest lucru este posibil, în ciuda programului încărcat
al şcolilor şi a numeroaselor solicitări ad-hoc din partea autorităţilor.
Numărul relativ mare de activităţi destinate părinţilor sau stabilirii unui
parteneriat real şcoală – familie este o dovadă de determinare, dar şi de
capacitate de acţiune, în sensul educării familiilor elevilor în spiritul
valorilor ECD/EDO. Suntem convinşi că apariţia ghidului va spori
interesul cadrelor didactice din şcolile participante pentru demersul
realizat de colegii lor. Utilizarea mai frecventă a diverselor forme de
evaluare şi de autoevaluare (la clasă, în întîlnirile cu profesorii etc.) ne
dă speranţa că participanţ ii au înţeles rolul acesteia în creşterea calităţii
demersului educaţional şi în racordarea lui la nevoile comunităţii.
Recunoaş tem că am supus participanţ ii la o muncă susţinută pe
parcursul acestui an şcolar, dar credem că nu a fost plictisitoare. Faptul
că proiectul a creat diverse instrumente (fişe) care pot fi utilizate în tot
felul de activităţi din şcoală şi de la clasă a fost o recompensă practică
pentru implicarea participanţilor în analize complexe mai puţin
obişnuite pentru cei fără responsabilităţi de conducere.
Prezenţa constantă şi evolu ţia foarte responsabilă a unor
manageri participanţi la proiect ne face să afirmăm că integrarea
politicii ECD şi a planului de dezvoltare ECD în procesul general de
dezvoltare a şcolii se află pe drumul cel bun. Chiar dacă identificarea
indicatorilor de realizare a obiectivelor este încă o provocare majoră
pentru cele mai multe cadre didactice, exerciţiul făcut de toţi autorii
(prin elaborarea contribuţiilor pentru ghid) este un fapt care trebuie să
genereze obişnuinţa, mai devreme sau mai tîrziu. În cele mai multe şcoli
există o persoană care poate oferi sprijin colegilor în acest sens.
Cel mai de preţ lucru realizat în acest an a fost reacţia pozitivă a
multor colegi la analiza noastră foarte critică. Faptul că ei au recunoscut
valabilitatea comentariilor noastre pe marginea textelor pentru ghid,
făcînd legătura cu elemente din realitatea pe care ei o creaseră la clasă
sau în alte contexte, este o dovadă că simţul proprietăţii poate fi
subordonat raţiunii şi colaborării.

49
III. REŢEA DE ŞCOLI DEMOCRATICE

50
Acest capitol conţine 63 de exemple de bune practici, propuse
de către cele opt şcoli participante şi de formatorii din cadrul Proiectului
„Asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică – reţea de
şcoli democratice”.

În prima secţiune am grupat analize SWOT, politici şi planuri de


dezvoltare. Diferenţele de contribuţie vin din vechimea ş colilor în
proiect şi din relevanţa textului respectiv pentru cadrul general al
acestui capitol. Menirea acestui capitol este dublă:
5888 să arate cititorilor cum se poate proiecta dezvoltarea
ECD pe baza evaluării/analizei stării ECD (ce legătură logică
trebuie să existe între direcţiile majore de dezvoltare, obiectivele
specifice, activităţi şi indicatorii/dovezile de reuşită) şi
5889 să dea o idee generală despre condiţiile concrete (valori,
principii, resurse de diverse tipuri) din şcolile participante, să
contureze profilul ECD al fiecărei instituţii.
Doar Grupul Şcolar „Nicolae Ciorănescu” (care a participat în
cei doi ani la proiect) a pus dosarul complet: analiza, politica şi planul
de dezvoltare, aşa încît se poate vedea cum s-au stabilit direcţiile majore
de dezvoltare pe baza punctelor slabe şi cum s-a imaginat ameliorarea
lor printr-un set de activităţi. Alături de acest liceu, trei şcoli
participante la al doilea an al proiectului prezintă analiza SWOT. Deşi
analiza SWOT este o practică oarecum obişnuită în şcolile noastre, am
avut surprize, în special, la delimitarea mediului intern de cel extern,
lucru explicabil, în parte, prin caracterul complex al ECD/EDO (se
desfăşoară în multe circumstanţe şi implică mulţi actori) faţă de alte
componente ale educaţiei.
Politica în domeniul ECD este prezentată de patru ş coli, iar
planul de dezvoltare îl prezintă şase ş coli. Structura generală a politicii
şi a planului a fost stabilită în primul an al proiectului. Politica trebuia
să prezinte principiile şi valorile ECD după care funcţionează respectiva
instituţie, direcţiile majore de dezvoltare reieşite din evaluarea stării
ECD (etapă care a fost serios tratată în primul an al proiectului) şi
rolurile actorilor majori din ECD. Istoria elaborării ei a fost prezentată
într-un capitol anterior. Planul de dezvoltare este, de fapt, cel mai
51
ilustrativ document pentru scopul major al acestui proiect. Cele mai
multe ş coli au respectat rubricaţia elaborată de noi, din care corelaţia
direcţii de dezvoltare – obiective – acţiuni/activităţi – indicatori de
realizare era cea mai importantă. Şcoala din Gura Ocniţei a dublat
practic indicatorii (dovezi de realizare a obiectivelor prefigurate la
începutul ciclului), prin adăugarea dovezilor de succes la finalul acestui
an şcolar. Şcoala „Mihai Viteazul” din Târgovişte ne prezintă şi cadrul
strategic mai larg din care face parte planul de dezvoltare ECD. Şcoala
„I. Al. Brătescu-Voineşti” din Târgovişte prezintă planul realizat la
finalul primului an al proiectului (2007) şi planul pentru viitorul an
şcolar (2009 - 2010), în timp ce Grupul Şcolar „Nicolae Ciorănescu” ne
arată viziunea lui de dezvoltare pe trei ani (2007- 2010). Aproape toate
şcolile au introdus în planul de dezvoltare o rubrică despre modul de
colectare a dovezilor de realizare a obiectivelor. Ea a fost mai uşor de
realizat decît cea despre indicatori, dar nu la fel de importantă pentru
ilustrarea progresului şcolii.

Structura activităţilor şi a jocurilor a fost stabilită la seminarul de


la Runcu ş i uşor amendată pe parcurs. Am folosit cîteva exemple de
ghiduri de bune practici în diverse domenii, dar, mai ales, am fost
consecvenţi principiului nostru călăuzitor: planificarea, acţiunea,
monitorizarea, (auto)evaluarea sunt etapele spiralei fireş ti de
dezvoltare. Autorii au desfăşurat respectivele activităţi conform unui
plan, au analizat rezultatele şi procesul prin care au trecut şi dacă au
decis că experienţa lor merită să fie împărtăşită, ne-au propus activitatea
pentru ghid.
Echipa de formatori a ales exemplele conform criteriilor decise
împreună cu participanţii, tot la seminarul de la Runcu, exemple pe care
le-am prezentat în capitolul anterior. Cîteodată, autenticitatea ideilor sau
23 realizării lor a fost mai importantă decît acurateţea logicii şi, mai
ales, consistenţa rubricilor de evaluare. Am considerat că, deşi vă
propunem o colecţie de bune practici, putem fi realişti şi oneşti. Pentru
propunători (persoane şi şcoli aflate la primele demersuri coerente de
realizare a unui sistem de asigurare a calităţii ECD) respectivele
exemple sunt valoroase din diverse motive. Pentru formatori, ele au
valoarea unui
52
efort complex şi susţ inut (unul sau doi ani) al unor practicieni
obişnuiţi să se ocupe de aspectele specifice ale educaţiei civice etc. care
învaţă să gîndească global, pe termen lung, în echipă; să acţ ioneze
punctual şi să îşi evalueze munca. Nu am dorit neapărat să îi
transformăm pe colegii noştri în posibili directori de şcoal ă, ci ca ei să
îşi dezvolte gîndirea critică , abilitatea de lucru în echipă şi deschiderea,
dacă nu şi capacitatea de a planifica dezvoltarea instituţiilor lor în ceea
ce priveşte educaţia pentru cetăţenie democratică/educaţia pentru
drepturile omului.
Prima dimensiune care merită urmărită este integrarea
exemplelor propuse de fiecare şcoală (între unu şi cinci) în politica şi
planul de dezvoltare ale respectivei instituţii, precum şi măsura în care
ele încearcă (şi reuşesc, de foarte multe ori) să corecteze punctele slabe
identificate prin analiza SWOT.
În al doilea rînd, o provocare serioasă în redactarea exemplelor
de activităţi, a fost corelarea obiectivelor cu indicatorii şi cu dovezile de
reuşită/problemele apărute. Prezenţa a trei niveluri de evaluare este o
caracteristică a naturii proiectului. Mai întîi, autorul prezintă plusurile şi
minusurile demersului său (pe baza oricăror forme şi tipuri de evaluare
aplicate concret); apoi un coleg care a asistat/participat la activitate îşi
spune părerea, posibil, mai detaşată şi mai obiectivă şi, în cele din urmă,
formatorul care a răspuns de acea şcoală face o analiză care urmăreşte
mai puţin pă strarea bunelor relaţii cu autorul şi mai mult creşterea
calităţii unui demers similar în viitor. Dacă nu conţ inutul strict al
rubricilor de evaluare, sperăm că vă va atrage atenţia, totuşi, această
manieră de gîndire menită să sporească autoexigenţa, încrederea
reciprocă şi, în cele din urmă , calitatea procesului de educaţie şi a
produsului final (competen ţele civice ale tuturor actorilor implicaţi).
Exemplele prezentate pot fi folosite de către cititori în contexte similare
de învăţare, dar, după părerea noastră, principala lor menire este să
ofere un cadru de reflecţie pentru proiectarea democratizării şcolii
şi iniţierea unui sistem de asigurare a calităţii la nivelul şcolii.
Demersul educaţional centrat pe obiective, care la rîndul lor sunt
desprinse din nevoile şi interesele elevilor (şi ale celorlalţi actori din
şcoală), care trăiesc într-o lume mult mai complexă decît cea existentă
53
în şcoală , trebuie să fie amendat în permanenţă, în funcţie de rezultatele
obţinute. Dacă aceste rezultate sunt colectate printr-un proces de
evaluare autentică (în care elevii au un rol activ şi care este o replică la
situaţiile reale de viaţă dintr-o democraţie), eficienţa învăţării creşte şi
ECD/EDO este cu adevă rat durabilă. În general, autorii exemplelor
practice au considerat că elevii sau colegii lor au atins obiectivele
propuse ş i experienţa merită transmisă mai departe. Echipa de formatori
a fost, de cele mai multe ori, mai exigentă decît autorii ş i a mai amendat
oferta acestora. Exemplele din această culegere nu au aceeaşi valoare
tehnică, dar au contribuit în mod egal la conturarea contextului
asigurării calităţii ECD în respectivele şcoli şi astfel au avut aceeaşi
contribuţie la definirea identităţii ghidului. Pentru cei care doresc să
refacă un astfel de demers (asigurarea calităţii ECD la nivelul şcolii),
credem că ele au aceeaşi valoare de învăţare.
În cele din urmă, suntem convinşi că cititorii responsabili şi
pasionaţi de profesia lor vor şti să parcurgă critic şi creativ experienţa
noastră şi să aleagă din exemple doar pe cele relevante pentru
obiectivele lor de dezvoltare.
Cele 28 de activităţi au fost derulate pe parcursul acestui an
şcolar (al doilea an al proiectului) şi, în cele mai multe cazuri, au fost
urmărite de cel puţin un formator (caz în care conţin rubrica Evaluarea
unui formator). Gruparea lor a urmat două criterii:
0 locul de desfăşurare (şcoala sau anumite spaţii publice sau
aparţinînd comunităţii),
1 beneficiarii şi/sau participanţii (elevii, cadrele didactice,
părinţii).
Ne-am fi dorit ca cele patru grupe (elevi, părinţi, cadre didactice,
comunitate) să fie echilibrate, dar nu avea rost să forţăm redactarea unor
exemple, dincolo de viziunea şi capacitatea de acţiune ale şcolilor
participante. Unele activităţi vizează mai multe categorii în acelaşi timp
(profesori şi pă rinţi sau elevi şi bunici, de exemplu), dar am ales
încadrarea lor la părinţi, respectiv elevi, deoarece acea dimensiune este
mai pregnantă sau are un rol mai important în politica şcolii
propunătoare.

54
Deşi mai multe şcoli au ca direcţie de dezvoltare formarea
competenţelor specifice ECD în rîndul corpului profesoral, doar doi
profesori au hotărît s ă îşi împartă experienţa formării colegilor cu
cititorii acestui ghid. Este foarte valoros faptul că la Grupul Şcolar
“Nicolae Ciorănescu” din Târgovi şte profesori de matematică şi limba
română au utilizat lucrul în grup (elevii au avut sarcini pe grupe) în
cadrul lecţ iilor obişnuite şi apoi au desfăşurat un seminar pentru colegii
din şcoală pentru a promova învăţ area prin cooperare. Cea de-a treia
activitate de la acest capitol, a fost descrisă de un formator din echipa
proiectului şi reprezintă o secvenţă dintr-un seminar al proiectului.
Ne bucurăm că putem prezenta patru activităţi cu părinţii,
desfăşurate în şcoli diferite (mediu urban şi rural) şi de grade diferite
(primar, gimnazial, liceal) deoarece proiectul a insistat mult pe
importanţa parteneriatului şcoală-familie în realizarea unei ECD/EDO
autentice şi durabile. Se pot observa diferenţe de abordare mari între
învăţători şi profesorii de liceu, dar problemele, temele şi interesul sunt
comune: responsabilizarea cuplului copil-părinte, înţelegerea corectă a
rolului pedepsei sau determinarea celor doi de a petrece mai mult timp
împreună. Exemplul propus de Şcoala de Arte şi Meserii din Gura
Ocniţei se întinde pe întregul an şcolar, implicînd atît părinţi, cît şi
profesori (îmbunătăţirea prestaţiei/colaborării lor şi responsabilizarea
privind performanţele elevilor). Instituţionalizarea (asumarea unor
responsabilităţi pe baza împărtăş irii aşteptărilor reciproce ale celor trei
actori principali: elevi, părinţi şi cadre didactice) parteneriatului firesc,
dar nu mereu real, şcoală- familie a fost la Gura Ocniţei un obiectiv
major şi o provocare încă în curs de rezolvare.
Activităţile desfăşurate în şcoală, în care grupul ţintă principal
sunt elevii, sunt ordonate după vîrsta acestora. Avem trei exemple
pentru ciclul primar, cinci pentru cel gimnazial şi trei pentru cel liceal.
Veţi găsi sugestii de activităţi pentru orele de religie, educaţie
civică, dirigenţ ie, chimie, precum şi pentru întîlnirile Consiliului
elevilor sau alt cadru extracurricular (formarea unor mediatori pentru
rezolvarea conflictelor din şcoală, discutarea unor probleme ale societ
ăţii noastre – poluarea, munca forţată - de către elevi de la mai multe
instituţii, conferinţe pe teme europene etc.). Există, de asemenea,
55
şi un exemplu de două ori valoros, deoarece prezintă evaluarea unui
proiect transdisciplinar pentru ciclul primar (Alfabetul toamnei). Este
foarte interesant să se urmărească şi cum variază desfăşurarea unei lecţii
(despre drepturile omului din manualul de educaţie civică, de exemplu)
în funcţie de mediul unde este realizată şi de accentele dorite de
învăţător.
Deosebit de important pentru mesajul proiectului (difuzarea
valorilor şi principiilor democraţiei în medii cît mai diverse şi
activismul civic al elevilor şi celorlalţ i actori din şcoală) este exemplul
elevilor de la Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte, care au desfăşurat
o prezentare antipoluare la o altă şcoală din proiect. Mai mult, între cele
două instituţii s-a semnat chiar un acord de parteneriat în domeniul
educaţiei ecologice. Tot la Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte s-a
desfăşurat, într-o vacanţă, un curs de mediere pentru elevi. Faptul că
şcoala găseşte în interior resurse umane şi materiale şi soluţii
conceptuale pentru rezolvarea problemelor proprii este un indicator de
succes foarte valoros în privinţa educaţiei pentru cetăţenie democratică
şi de capacitate de edificare a unui sistem propriu de asigurare a calităţii.

Cele două seminarii de informare desfăşurate la Liceul “Petru


Cercel” din Târgovişte dovedesc, pe de o parte, abordarea mai
tradiţional ă a educaţiei pentru drepturile omului (referate realizate şi
prezentate de către elevi, îndrumaţ i de către cadrele didactice) la o
instituţie care se află la începutul abordării acestor teme sociale şi
politice, pe de altă parte, consecvenţa în atingerea obiectivului propus
(formarea abilităţilor de cercetare şi prezentare la elevi).
Cele zece activităţi desfăşurate total sau parţial în alt spaţiu
decît şcoala (muzeu, străzile oraşului, parc, o asociaţie nonprofit locală,
diverse instituţii de stat etc.) au fost grupate sub genericul „în
comunitate”. Deşi ecologia se află în topul preferinţelor tematice (există
exemple: un marş în Târgovişte şi altul în comuna Răzvad, plantare de
copaci la Răzvad, colectare de maculatură, lecţii pe teme ecologice
desfăşurate în aer liber), ghidul prezintă şi alte experienţe: un sondaj de
opinie pe tema drepturilor omului realizat în Târgovişte; abordarea unor
teme civice (drepturile omului/copilului, democraţie, tinerii şi Uniunea
56
Europeană) pentru elevii unui liceu, pe baza voluntariatului realizat la
Biroul de consiliere pentru cetăţeni din Târgovişte; o licitaţie de
proiecte ale Consiliului elevilor la care au participat autorităţile locale
din Găe şti şi alte persoane din comunitate; excursii; vizite le muzee;
participarea la spectacole (uneori împreună cu părinţii); discuţ ii cu
persoane care practică diverse profesii (la locurile lor de muncă);
sensibilizarea opiniei publice cu privire la situaţia copiilor ai căror
părinţi muncesc în străinătate etc.
Nu numai că educaţ ia pentru cetăţenie democratică vizează
formarea comportamentului elevului în diverse contexte sociale,
culturale şi politice ş i, deci desfăşurarea activităţilor educaţionale chiar
în respectivele medii este cu atît mai eficace, dar deschiderea şcolii că
tre comunitate şi colaborarea actorilor din şcoală cu diverse instituţii şi
cetăţeni este o manieră de dezvoltare durabilă a şcolii şi de sensibilizare
a comunităţii la nevoile şi viziunile şcolii.
Chiar dacă fragmentar şi, poate, subiectiv, conţ inutul acestei
secţiuni a ghidului oferă un cadru sugestiv despre cum pot colabora
şcoala şi comunitatea pentru a face posibilă o educaţie pentru cetăţenie
democratică de calitate.
Trebuie să subliniem în mod special prezenţa în ghid, la toate
categoriile, a unor activităţi care fac parte din proiecte sau demersuri
mai complexe şi de mai lungă durată (campanii, cursuri de formare,
activităţi de consiliere etc.). Ele dau o valoare în plus acestei culegeri
deoarece proiectarea, derularea şi monitorizarea lor este în sine un prim
pas spre realizarea unui sistem de asigurare a calităţii şi a unei culturi
democratice la nivelul şcolii. Implicarea mai multor actori din şcoală şi
din afara ei în luarea deciziilor şi în acţiuni concrete, precum şi
stabilirea agendei (fie şi extra-curriculare) pe baza nevoilor şi
problemelor comunităţii respective sau ale întregii societăţii sunt dovezi
de realizare a unei ECD durabile şi autentice.

Cele 19 jocuri sunt contribuţia a doi profesori şi a unui formator


din cadrul proiectului. În general, sunt activităţi de energizare, spargere
0 gheţii etc., utilizabile în diferite contexte de învăţare/formare, pe care
cei trei propunători le-au (re)modelat pentru educaţia pentru cetăţenie
57
democratică şi educaţia pentru drepturile omului. Unele pot fi gă site în
diverse publicaţii de educaţie pentru drepturile omului (de regulă, în alte
limbi) sau pedagogie (în limba română). Multe din ele au fost practicate
în timpul seminariilor noastre sau în activităţile din şcolile participante.
Orice practician este de acord că oricît de ambiţioase, specifice
sau elaborate ar fi obiectivele de înv ăţare ale unei activităţi, astfel de
exerciţii sunt absolut necesare pentru buna desfăş urare a procesului de
învăţare. Ele pot fi utilizate conform unui plan general al activităţii
respective sau ori de câte ori formatorul/cadrul didactic simte în rîndul
formabililor oboseala, lipsa de răbdare, interes sau de creativitate ori
alte probleme apărute ad- hoc.
Credem că este prima miniculegere de astfel de exemple în
limba română şi sperăm să inspire şi alţi oameni ai şcolii să îşi pună în
ordine experienţa practică pentru a-şi inspira la rîndul lor colegii să dea
mai multă naturaleţe şi cursivitate activităţilor lor complexe.

58
III.1. CADRUL EDUCAŢIEI PENTRU
CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ DIN ŞCOLI

59
Şcoala “I. Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte

PLAN DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ 2008 – 2009

ETAPA A II-A (evaluarea şi prima planificare/etapă au avut loc în anul şcolar 2006 -
2007) – REVIZUIREA RESURSELOR, DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR

Nr. Direcţii de acţiune, Activităţi /Acţiuni de Instrumente/dovezi ale Nevoi de dezvoltare la


crt. obiective ameliorare activităţilor derulate finalul anului şcolar
1. I.Dezvoltarea
competenţelor cadrelor
60

didactice de a lucra în
echipă
1.dezvoltarea unor abilităţi 1.1. organizarea unor - agende de lucru, x extinderea utilizării
pentru îmbunătăţirea ma- activităţi variate (proiecte, portofoliu cu materiale metodelor activ-
nagementului relaţiilor de simpozioane, activităţi ex- suport, tabele cu parti- participative de către
grup; traşcolare) de către echipe cipanţi, fişe de jurizare, un număr cât mai
mixte – învăţători şi modele de diplome acor- mare de cadre
profesori; date participanţilor; didactice, în special
2. însuşirea/ aplicarea unor 2.1. interasistenţe la - fişe de asistenţă, la gimnaziu
metode active în acti- nivelul comisiilor meto- procese-verbale ale comi-
vitatea curentă; dice (învăţători-profesori) siilor metodice;
3. dezvoltarea unor 3.1. activităţi de formare - agenda de lucru,
abilităţi privind practica pentru ameliorarea unor materiale-suport, tabele
decizională în educaţia abilităţi de proiectare la de prezenţă, fişe de
pentru democraţie; nivelul comisiilor pe evaluare, portofoliu cu
probleme; documente utilizate (pla-
nuri manageriale ale
comisiilor pe probleme);
4. stimularea cooperării 4.1. efectuarea de - grafic al CEAC,
cadrelor didactice, prin interasistenţe (învăţători- procese-verbale, fişe de
interacţiuni la nivelul profesori) pe baza unui asistenţă;
catedrelor (cls.I-IV şi V- grafic, în funcţie de
VIII ) pentru armonizarea opţiunile/ nevoile cadrelor
unor tehnici de învăţare didactice – disciplina de
61

evaluare şi a stilurilor specialitate, clasă, ciclu


didactice; de şcolaritate;
0 II.Responsabilizarea 1.1. asumarea de către - proces-verbal, tabele cu x eficientizarea
elevilor prin implicarea elevi a unor responsa- componenţa echipelor de activităţii C.E.
lor reală în procesul de bilităţi în cadrul C.E. lucru pe domenii de
adoptare a deciziilor (constituirea unor echipe activitate;
1. cunoaşterea drepturilor de lucru pe probleme/
copilului, a R.I. al şcolii şi domenii de activitate);
a îndatoririlor elevilor 1.2 acţiuni de responsa- - statistica notelor la
bilizare la nivelul colecti- purtare – semestrial/
velor de elevi, cu efecte anual, procese-verbale ale
pozitive în comporta- consiliilor profesorale
mentul general (notele la semestriale
purtare);
2. elaborarea în grup a 2.1. întâlniri de lucru ale - Regulamentul C.E.;
regulamentului fiecărei echipei operative pentru
clasei şi formularea de armonizarea propunerilor
propuneri pentru Regula- C.E privind elaborarea
mentul Consiliului ele- Regulamentului acestuia;
vilor;
0 implicarea elevilor în 3.1.ameliorarea discipli- - notele la purtare, medierea
conflictelor la nei elevilor pe baza procese-verbale
nivelul fiecărei clase autocontrolului; semestriale ale consiliilor
profesorale, observarea
62

comportamentului elevi-
lor în şcoală;
4. responsabilizarea elevi- 4.1. implicarea membrilor - invitaţii către diriginţi,
lor în organizarea, desfă- C.E. în organizarea, profesori, directori,
şurarea şi evaluarea acţiu- desfăşurarea acţiunilor fotografii, afişe-anunţ;
nilor extracurriculare sta- recreative, semestriale;
bilite de către fiecare 4.2. cunoaşterea activităţii - procese-verbale, proto-
colectiv; C.E. din alte şcoli (din col de colaborare, fişe de
reţeaua proiectului ECD – evaluare, materiale-suport
Şc. „Mihai Viteazul” electronic (PPT), produse
Târgovişte şi din afara ale lucrului în grup,
acesteia, Şc. „Smaranda fotografii;
Gheorghiu” Târgovişte),
prin întâlniri găzduite de
şcoală; iniţierea de
parteneriate cu aceste
şcoli
5. pavoazarea holurilor cu 5.1. informarea ritmică a - coli flip-chart cu
şi pentru elevi, în funcţie elevilor, a personalului informaţii-anunţ, pliante,
de evenimente şcolare şi şcolii privind acţiuni, fotografii, diplome, tabele
domenii de activitate; evenimenteprin modalităţi cu rezultate ale concur-
variate (afişaj, panouri- surilor, ecusoane ale
foto, comunicări-careu, elevilor - agenţi educaţio-
mesaje scrise, elevi - nali, portofoliu cu mate-
63

agenţi educaţionali); riale ale panourilor, pe


domenii de activitate;
0 III. Implicarea familiei
în adoptarea deciziilor
educative 1.1.participarea părinţilor - procese-verbale ale x menţinerea/dezvolta-
1. responsabilizarea ca persoane-resursă în activităţilor, fotografii, rea modalităţilor de
familiei, ca factor esenţial lecţii (la cls. I-IV); fişe de asistenţă; colaborare implicare
în educarea copiilor, prin a părinţilor în viaţa
aplicarea Acordului-cadru şcolii;
de parteneriat pentru
educaţie (document al
politicii şcolii);
2. ameliorarea/ diversifi- 2.1.ameliorarea compe- - invitaţii către părinţi/
carea modalităţilor de tenţelor parentale ale unor bunici, agende de lucru,
comunicare cu familia părinţi, participanţi la fotografii, produse
privind educaţia copiilor; activităţi de consiliere/ individuale/ de grup;
formare, derulate de
specialişti/ cadre didactice
3. implicarea părinţilor ca 3.1.implicarea părinţilor - fotografii;
persoane-resursă în în derularea unor proiecte,
proiecte pentru/ în comu- activităţi extraşcolare;
nitate (ajutorarea fami-
liilor aflate în dificultate,
64

reducerea/ stoparea vio-


lenţei, medierea conflic-
telor ş.a) ;
4. IV. Introducerea princi-
piilor ECD în mana-
gementul curent al
instituţiei 1.1. cooptarea unor cadre - fişe - protocol de lucru, x creşterea calităţii
1. asumarea responsa- didactice membre în rapoarte, fişe de asistenţă educaţiei – prioritate
bilităţii de către c.d. în echipa de proiect ECD la lecţii, (portofoliul a funcţionării tuturor
vederea implementării (2007) în Comisia CEAC CEAC); comisiilor
politicii ECD în şcoală – a şcolii; profesionale (comisii
colaborarea echipei de metodice, comisii pe
proiect cu comisia de probleme)
asigurare a calităţii;
2. lărgirea bazei de decizie 2.1.constituirea de către - lista agenţilor
în adoptarea planurilor de conducerea şcolii a unor educaţionali, ecusoane de
dezvoltare şcolară prin echipe de elevi - agenţi identificare a acestora.
elaborarea unor studii educaţionali, cu rol
pentru stabilirea nevoilor consultativ şi de
şi intereselor oamenilor monitorizare a conduitei
şcolii . elevilor.

PLAN DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ 2009 – 2010


Nr. Direcţii de Obiective Activităţi Resurse Termen Indicatori de
65

crt. dezvoltare umane realizare


1 2 3 4 5 6 7
1. Dezvoltarea - Extinderea utilizării - Interasistenţe în Responsabilii Lunar - 70% dintre
competenţelor metodelor activ- cadrul comisiilor comisiilor profesori vor
cadrelor participative de către metodice ale metodice participa la
didactice de a un număr cât mai învăţătorilor şi lecţiile în-
lucra în echipă mare de cadre profesorilor; văţătorilor;
didactice, în special 20% dintre
la gimnaziu; profesori vor
susţine lecţii,
având şi
învăţători
asistenţi;
- Consilii profe- Directorii, - Cel puţin un
sorale cu temă Consiliul de Anual consiliu
care să vizeze administraţie profesoral va
strategiile de viza acest
învăţare centrate conţinut;
pe elev;
- Cursuri de Comisia Conform - Cel puţin
formare pentru privind ofertei şi 40% dintre
profesori, privind asigurarea programu profesori vor
proiectarea, calităţii lui CCD participa la
66

evaluarea, şcoala (CEAC) cursuri;


incluzivă.
2. Responsabiliza- - Eficientizarea acti- -Criterii elaborate Diriginţii, Sept.-oct. - 90% dintre
rea elevilor vităţii C.E.; împreună cu persoanele de reguli vor fi
prin implicarea elevii la nivelul legătură elaborate
lor reală în claselor, pentru împreună cu
procesul de alegerea în C.E a elevii;
adoptare a unor membri
deciziilor reprezentativi;
- Activităţi orga- Persoanele de Lunar - Cel puţin
nizate de către legătură, 40% dintre
C.E. (altele decât echipe activităţile din
cele distractive), operative ale şcoală vor fi
prin asumarea C.E. propuse şi
responsabilităţi- organizate de
lor de organizare către C.E;
şi desfăşurare.
3. Implicarea - Menţinerea/ dezvol- -Lecţii organizate Profesori, Semes- -Cel puţin două
familiei în tarea modalităţilor de la ambele cicluri învăţători trial activităţi în
adoptarea colaborare/ implicare de şcolaritate în cadrul fiecărei
deciziilor a părinţilor în viaţa care părinţii să comisii meto-
educative şcolii; reprezinte dice vor inclu-
persoane–resursă; de părinţii ca
- Întâlniri Învăţători, Lunar persoane-resur-
67

interactive pentru diriginţi să;


implicarea fami- -Cel puţin 20%
liei în procesul dintre deciziile
decizional pri- educaţionale
vind educaţia în vor rezulta prin
şcoală; aportul şcoală-
-Activităţi extra- Învăţători, Semes- familie;
curriculare diriginţi trial - Cel puţin o
comune elevi- activitate la
părinţi/ bunici . nivelul fiecărui
ciclu de învăţă-
mânt va repre-
zenta acest tip
de comunicare,
elevi-părinţi;
4. Introducerea - Creşterea calităţii -Întâlniri de lucru Membri Trimes- - Cel puţin un
principiilor educaţiei – prioritate (membri CEAC CEAC, trial element de
ECD în a funcţionării tuturor şi responsabili ai responsabili portofoliu al
managementul comisiilor profesio- comisiilor meto- de comisii fiecărei comisii
curent al nale (comisii meto- dice) pentru metodice/pe profesionale va
instituţiei dice, comisii pe analiză/consiliere domenii ilustra aspecte
probleme). privind nivelul de profesionale ale reglării
realizare a unor activităţii.
indicatori de
68

calitate.
Grup Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu”

ANALIZA SWOT

►Puncte tari ◄Puncte slabe


5888 Resursele umane: 5888 Activitatea Consiliului
întregul personal didactic este Elevi-lor nu se bazează
calificat şi întodeauna pe iniţiativa elevilor.
bine pregătit profesional Sunt necesare propuneri şi
demonstrând interes pentru implicarea atentă din partea unor
dezvoltarea personală; profesori;
¾ Atitudinea pozitivă a 5889 Educaţia pentru
personalului didactic faţă de cetăţenie
muncă, în general; democratică este abordată
23 Şcoală cu tradiţie, obţinând secvenţial prin Curriculum-ul la
rezultate bune la concursurile decizia şcolii (nu urmăreşte
profesionale şi olimpiadele evoluţia elevilor);
tehnice; 5890 Funcţionarea slabă a
24 Specificitatea liceului: parteneriatului dintre şcoală şi
specializările în care sunt pregătiţi familie;
elevii sunt cerute pe piaţa muncii 5891 Insuficienta implicare a
(operator tehnică de calcul, tuturor actorilor (elevi, părinţi,
mecatronist, electrician); şcoală, comunitatea locală) în
25 Valorificarea unor competenţe luarea deciziilor;
practice ale elevilor în vederea 5892 Utilizarea insuficientă a
reabilitării bazei materiale; metodelor complementare de
26 Implicarea şcolii în programe predare-evaluare şi a mijloacelor
de reabilitare a bazei materiale, non-formale în activitatea
proiecte şi activităţi de didactică;
parteneriat cu instituţii 5893 Insuficienta comunicare/
guvernamentale şi nonguverna- colaborare la nivel de comisii
mentale, instituţii de învăţământ metodice, catedre şi între cadrele
din alte ţări; didactice;
27 Baza materială bună, existenţa 5894 Implicarea insuficientă e
spaţiilor necesare desfăşurării în elevilor în desfăşurarea unor
bune condiţii a activităţii evenimente specifice
69 comunităţii locale şi
necunoaşterea
didactice: săli de clasă, obiectivelor culturale din
laboratoare, cabinete, ateliere, localitatea de domiciliu/judeţ;
bibliotecă, sală şi teren de sport; ¾ Legăturile cu comunitatea
¾ Diversitate mare a activităţilor locală nu sunt întotdeauna
şi programelor extracurriculare de eficiente.
formare a spiritului civic, de
implicare a elevilor în viaţa şcolii
şi a comunităţii.

▲Oportunităţi
23 Existenţa unor parteneriate cu agenţii economici care au ca specific
de activitate domenii în care sunt pregătiţi elevii noştri;
24 Disponibilitatea unor agenţi economici de a implementa
Curriculum-ul în dezvoltarea locală;
25 Amplasarea liceului în comunitate (poziţia centrală în cadrul
oraşului);
26 Atitudinea pozitivă a unei părţi a elevilor faţă de învăţare şi faţă de
pregătirea profesională;
27 Desfăşurarea unor activităţi de voluntariat de către elevi şi profesori
în cadrul unor proiecte şi parteneriate locale;
28 Disponibilitatea din partea comunităţii locale de a desfăşura
activităţi de parteneriat în folosul elevilor;
29 Posibilitatea autodotării materiale a şcolii şi autonomia în
gestionarea resurselor extrabugetare;
30 Acces liber la informaţii oferite de diverse site-uri, documente şi
metode de implementare a democraţiei în şcoală;
31 Implicarea instituţiilor universitare în popularizarea ofertelor de
continuare de studii.
▼Ameninţări
5888 Diminuarea posibilităţilor materiale ale unor elevi de a frecventa
cursurile: costuri ridicate pentru transportul elevilor; situaţia materială
precară a unor familii din mediul rural dar şi urban (Sursa: Date
statistice referitoare la veniturile populaţiei);

70
23 Politica educaţională de curriculum este restrictivă (anumite
specializări sau forme de învăţământ având un univers limitat de
pregătire civică);
24 Scăderea motivaţiei cadrelor didactice, din cauza salariilor;
25 Lipsa motivaţiei învăţării la elevi, educaţia nemaifiind percepută ca
mijloc de promovare socială;
26 Resurse materiale şi financiare limitate, insuficiente funcţionării
optime a procesului instructiv-educativ;
27 Numărul mare al elevilor cu unul sau ambii părinţi stabiliţi în
strainătate.

Politica în domeniul
Educaţiei pentru Cetăţenie Democratică 2007-
2010

23 Valorile şi principiile asigurării calităţii în educaţia pentru


cetăţenie democratică
5888 Libertatea şi responsabilitatea de exprimare pentru dezvoltarea
educaţiei pozitive (construirea pe potenţialul uman pozitiv);
5889 Respect pentru valorizarea adevărului şi asumarea lui;
5890 Respect pentru opinia mea şi a celuilalt;
5891 Asumarea responsabilitaţii pentru construirea comportamentelor
sociale pozitive;
5892 Egalitate de şanse;
5893 Stimularea creativităţii;
5894 Promovarea colaborării şi încurajarea spiritului de echipă pentru
dezvoltarea activităţilor antreprenoriale;
5895 Menţinerea unui mediu de muncă etic;
5896 Sensibilitate la nevoile comunităţii şi ale şcolii.
5888 Direcţii de dezvoltare
Ca urmare a diagnozei realizate, s-a observat că este nevoie de o
mai mare responsabilizare a tuturor actorilor implicaţi în actul didactic
şi educativ, o cât mai bună comunicare între ei, o redimensionare a
relaţiilor interumane între cadrele didactice şi o modificare a centrului
de greutate decizional, astfel încât decizia centralizată să devină decizie
71
democratică, acceptată de toţi cei implicaţi.
Misiunea şcolii:
Grupul Şcolar Industrial “Nicolae Ciorănescu” promovează
identificarea şi dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev
pentru a fi capabil să-şi construiască viitorul cel mai potrivit şi să se
adapteze la schimbările unei societăţi dinamice.
Redimensionarea parteneriatului şcoală profesor-elev-părinte,
prin asumarea şi promovarea valorilor şi principiilor enunţate.
Plecând de la diagnoza realizată şi misiunea asumată, am
identificat următoarele direcţii de dezvoltare:
0 Constituirea democratică a Consiliului elevilor şi asumarea
responsabilităţilor specifice de către toţi membrii acestuia;
1 Crearea unei relaţii consistente şi responsabile între familie şi
şcoală;
2 Crearea unei culturi a colaborării la nivelul (unor) catedre/comisii
metodice;
3 Stabilirea unor legături concrete şi eficiente între şcoală şi
comunitatea locală;
4 Implicarea elevilor în viaţa culturală/socială a oraşului/comunităţii
de domiciliu.
0 Rolurile actorilor
Profesorii:
o Să conştientizeze că ei sunt modele pentru elevii lor, prin
întreaga atitudine profesională şi personală;
o Să manifeste receptivitate la semnalele primite de la elevi;
o Să se implice permanent în actul de asigurare a calităţii prin
educaţia pentru cetăţenie democratică, nu numai cu ocazia
activităţilor planificate;
o Să contribuie la elaborarea ofertei extracurriculare a liceului,
propunând acţiuni/activităţi motivante pentru elevi, pe care să le
implementeze şi evalueze;
o Să familiarizeze elevii cu valorile culturale şi democratice ale
societăţii româneşti;
o Să diversifice modalităţile de colaborare (interpersonală şi inter-
catedre) pentru realizarea diverselor activităţi didactice.
72
Elevii:
0 Să înţeleagă faptul că educaţia este un proces care implică cel
puţin doi parteneri (oricât de bine intenţionat e profesorul, fără
un elev conştient şi dornic de progres nu există rezultate) şi că
toate eforturile şcolii se fac în beneficiul lui şi indirect, al
familiei lui, al comunităţii din care face parte, al întregii
societăţi;
0 Să fie dornici de autocunoaştere şi să îşi valorizeze propriile
calităţi (talente specifice, aptitudini);
0 Să se implice efectiv în viaţa şcolii (revizuirea periodică a
regulamentului intern, propunerea de activităţi etc.);
o Să colaboreze cu cadrele didactice în desfăşurarea
acţiunilor/activităţilor proiectate.

23 Să se implice activ în efortul şcolii de a promova în rândul


elevilor valorile ECD;
5888 Să răspundă solicitărilor şcolii, conştienţi fiind că
eforturile
şcolii sunt în interesul copiilor lor;
o Să completeze anual, cu responsabilitate, chestionarele
referitoare la nevoile şi cerinţele şcolii;
23 Să participe activ la minisesiunile organizate în cadrul şcolii cu
privire la implicarea lor şi a elevilor în viaţa comunităţii.

23 Agenţii economici vor urmări formarea la elevi a competenţelor


prevăzute în standardele de pregătire profesională şi în CDL
(Curriculum de Dezvoltare Locală) şi nu vor folosi elevii la
activitaţi ocazionale, administrative;
0 Dezvoltarea parteneriatelor cu instituţiile locale (poliţie, agenţi
economici, instituţii culturale, ONG-uri) având în vedere că şi
aceste entităţi au atribuţii în formarea elevilor ca cetăţeni actvi sau
sunt beneficiari ai unei societaţi bazate pe valori democratice
autentice.
Autori: Georgescu Gabriela, Floroaica Claudia, Popa Georgeta,
Popescu Manuela, Stancu Valentin
73
Plan de dezvoltare şcolară 2007-2010
Componenta Educaţie pentru cetăţenie Democratică
Mijloace de
Direcţii de Resurse umane Orizont de verificare a
Nr. dezvoltare Obiective Indicatori Activităţi şi materiale timp realizării
obiectivului
1. Constitui- - Implicarea - Fiecare clasă 1. Activităţi de Popescu 1. Anual în 1.Fişe de
rea demo- activă a elevi- va organiza cunoaştere şi Manuela luna sept.; lucru
cratică a lor în formarea campanii intercunoaştere; - realizare 2. Mape de
Consiliului structurii CE şi pentru alegerea 2. Campanie panou; 2.Sept. 2008 prezentare a
elevilor şi în popularize- reprezentanţilor pentru alegerea - coordonarea candidaţilor
asumarea rea acţiunilor în CE; liderului CE; unor activităţi la posturile
74

responsabi- acestuia; - Consiliul 3. Realizarea extraşcolare 3.Anual în de consilieri


lităţilor - Formarea elevilor iniţiază regulamentului Stancu Valentin luna sept. 3.Afişarea
specifice de unor deprin- şi implementea- propriu CE şi a - coordonarea regulamentu-
către toţi deri specifice ză cel putin o planului de acţiu- activităţilor de lui
membrii (lucrul în grup, activitate edu- ne anual şi constituire a
acestuia argumentare, cativă semes- semestrial. Consiliului
adoptarea trial. 4. Realizarea elevilor; 4. Anual în 4.Panou cu
deciziilor, - Cel puţin trei unui panou cu - desfăşurarea luna sept. drepturile şi
negociere acţiuni ale drepturile şi unor activităţi responsabili-
etc.); Consiliului obligaţiile ce cu caracter tăţile elevilor
- Dobândirea Elevilor se vor revin elevilor şi educativ. şi în particu-
unor noţiuni supune votului, membrilor CE; lar ale elevi-
elementare iar în stabilirea 5. Implicarea Hârtie, panouri, 5. Pe parcursul lor membrii
despre acestora vor membrilor CE în carioci, markere, anului şcolar CE
democraţia avea loc organizarea şi postere, 2008-2009 şi 5.Fotografii,
reprezentativă negocieri între desfăşurarea Internet. 2009-2010. panouri,
şi despre statul propunători şi unor activităţi cu eseuri pe
de drept. grupurile de caracter educa- diferite teme,
interese; tiv, democratic felicitări con-
- Cel puţin (Serbare de Cră- fecţionate de
două situaţii ciun, program către elevi.
conflictuale artistic pentru
apărute vor fi alte evenimente:
analizate în Ziua îndrăgostiţi-
cadrul direcţii- lor, 1 Martie,
lor pe probleme Ziua Mamei,
75

ale CE anual. Ziua Europei, Zi-


ua Pământului).
2. Crearea - Creşterea - Cel putin 60% 1. Informarea Georgescu 1.Noiembrie- 1.Procese
unei relaţii interesului din membrii Consiliului Gabriela decembrie verbale,
consistente părinţilor faţă Consiliului reprezentativ al Stancu Valentin 2008 fotografii,
şi de toate tipuri- Reprezentativ părinţilor în legă- - Derularea chestionare,
responsabi- le de activităţi al Părinţilor vor tură implicarea programului panoul
le între desfăşurate în fi implicaţi in liceului în acest „Implicarea părinţilor,
familie şi şcoală; identificarea proiect, politica părinţilor – fişele
şcoală - Implicarea unor soluţii ECD a liceului, model pentru completate.
profesorilor în viabile de aflarea opiniei implicarea
educaţia pen- rezolvare a părinţilor, anali- copiilor în
tru viaţă a unor probleme zarea nevoilor de viaţa şcolii”
elevilor. ale şcolii; comunicare-
- Conştientiza- 23 Cel colaborare, 25 Activităţi de îmbunătăţire a relaţiei
rea de către puţin 10 identificarea elev-
elevi a rolului diriginţi vor resurselor şi a
şcolii în dez- propune şi nevoilor,
voltarea implementa stabilirea unor
personală/suc- activităţi/proiec responsabilităţi
cesul lor în te extracurri- specifice ale
viaţă; culare împre- părinţilor.
5888 Îmbu ună cu elevii şi 23 Anali
nătăţire a părinţii acesto- za unor situaţii
comunicării ra; concrete
elev - elev, 24 Cel desprinse din
elev -profesor, puţin 50 de viaţa şcolii şi
76

profesor- elevi anual vor viaţa familială


profesor, participa la cotidiană.
şcoală-părinţi. târguriale 24 Aplicar
locurilor de ea pe-riodică de
muncă sau vor ches-tionare pe
analiza pe baza teme specifice
unor document- (violen-ţa
te oficiale cere- domestică,
rea de forţă de diverse vicii,
muncă în core- activităţi educa-
laţie cu specia- tive, etc) şi
lizările liceului; interpretarea
25 Cel rezultatelor.
puţin jumătate
din problemele
apăruteîn
Profesorii
diriginţi

Presă
Internet
Studii
sociologice,
psihologice
Computer, aparat 2. Februarie –
foto,.

3.Septembrie
2007-mai 2010

4. Septembrie
2009-mai 2010
cadrul şcolii părinte-profesor
sunt rezolvate diriginte desfăşu-
prin implicarea rate în aer liber,
şi consultarea prin vizitarea
părinţilor şi a unor obiective
elevilor. turistice sau
vizionarea unor
piese de tea-
tru/filme educa-
tive împreună.
3. Crearea - Corelarea - Cel putin 60% 1. Analiza unei Floroaica 1.Octombrie 1.Caseta
unei intereselor şi dintre cadrele lecţii/alte Claudia 2008- mai video, pro-
culturi a nevoilor profe- didactice vor activităţi Gheorghe 2010 iecte de lecţii
77

colaborării sionale ale utiliza la clasa demonstrative în Evelina de asistenţă/


la nivelul membrilor metode interac- cadrul unor - Susţinerea opiniile
unor unor catedre/ tive de predare- catedre.Practica- unor lecţii, participanţi-
catedre/co comisii meto- evaluare. rea periodică a activităţi. lor (profesori
misii dice - Se vor realiza feed-back-ului Toţi membrii şi elevi)
metodice - Cultivarea semestrial şe- colegial în cadrul ECD - amenajarea
interesului dinţe de analiză interasistenţelor. - Participarea unui punct de
pentru a activităţii 2. Analiza activi- la cursuri de 2.Anual informare
schimbul de catedrelor; tăţii catedrelor specialitate. metodică
experienţă la - Formarea unei atât la nivelul pentru
nivelul şcolii/ baze de date CEAC, cât şi a Camera video, profesori.
judeţului; privitoare la Consiliului de aparat foto 2. Rapoarte
- Formarea oferta de administraţie sau studii, analize, de analiză
unei viziuni cursuri/ activi- a echipei proiec- rapoarte de la
individuale cu tăţi propuse la tului AC_ECD. CCD, IŞJ
privire la dez- nivelul şcolii, 3. Analiza reviste de 3. Semestrial 3. Baza de
voltarea profe- judeţului sau semestrială a specialitate date cu oferta
sională pe ter- prin programele ofertei de cursuri Internet de cursuri de
men mediu; naţionale şi de formare ww.didactica.ro formare
- Dezvoltarea europene; propusă de CCD Adeverinţe/
unor abilităţi - Cel puţin 10 sau alte instituţii certificate/di
de comuni- profesori vor şi organizaţii plome de
care, lucru în avea roluri sta- abilitate şi stabi- absolvire a
grup, adopta- bilite în cadrul lirea unui nece- unor cursuri.
rea deciziilor liceului (media- sar de formare a
etc. tor între ariile cadrelor potrivit
curriculare, nevoilor liceului.
78

responsabil 4. Prezentarea 4. Semestrial 4. Procese


ofertă cursuri planurilor de verbale
de formare, activitate a Fişe de lucru
responsabil comisiilor
proiecte educative pe
internaţionale, probleme şi
mentor pentru popularizarea
profesorii debu- acţiunilor
tanţi, etc.) acestora.
4. Stabilirea - Informarea - Vor fi înche- 1. Minisesiuni de Georgesu 1,2 şi 3 1.Mape de
unor elevilor, părin- iate acorduri de formare pe teme Gabriela Decembrie prezentare a
legături ţilor şi profe- colaborare cu specifice (relaţii - Informare, 2007- minisesiuni-
concrete şi sorilor cu pri- cel puţin 5 cu potenţiali organizare, iunie 2010 lor
eficiente vire la poten- instituţii locale sponsori, agenţi - Realizare
între şcoală ţialii finanţa- sau judeţene cu economici şi 2% colaborări cu
şi tori/ colabora- activităţi admi- din impozit agenţii
comunita- tori sau posibi- nistrative, edu- redirecţionat economici .
tea locală litatea partici- cative, culturale către şcoală etc). Popa Georgeta
pării la spon- sau economice. 2. Strângere de - Participarea 2. Portofolii
sorizarea unor - Lunar, elevii fonduri şi la proiectul ale activităţi-
activităţi şco- voluntari,cola- achiziţionare ”Consolidarea lor, cadouri.
lare şi extra- boratori BCC produse. Biroului pen-
şcolare; vor actualiza 3. Vizite la azil- tru Consilie- 3. Album
- Implicarea panoul infor- case de copii rea Cetăţe- foto.
responsabilă a mativ pe pro- 4. Realizarea nilor” 4. ianuarie- 4. Punct de
elevilor şi blematica unui panou cu Stancu Valentin iunie 2009 informare
profesorilor în Uniunii sprijinul - Implicare în reactualizat
viaţa socială a Europene, Biroului de activităţi pro- periodic.
79

comunităţii; democraţiei, Consiliere a puse de ins-


- Dezvolatarea drepturilor Cetăţenilor pe tituţii jude-
abilităţilor de omului şi drep- temele: ţene: Consiliul
colaborare şi turilor copilu- democraţia, judeţean,
lucru în echipă lui. drepturi şi Biblioteca
pentru realiza- responsabilităţi Judeţeană,
rea unui centru ale cetăţenilor, etc.)
de informare Uniunea 1.Aparat foto
în cadrul Europeană. Camera video
liceului. 5. Organizarea Reviste de 5.ianuarie 5. Mape de
unor activităţi pe specialitate 2008-iunie prezentare a
teme propuse de Internet 2010. activităţilor.
instituţii de la Documentaţie
nivel local şi specifică
judeţean. 2,3.Bani, cadouri
4. Hârtie, carioci,
panou.
5. Hârtie
colorată, carioci,
Bani, material
textil.
5. Implicarea - Familiariza- - Cel puţin 20 1.Implicarea în Popescu 1.1 Decembrie 1. Fotografii
elevilor în rea elevilor şi de elevi şi 4 activităţi de Manuela 2008
viaţa profesorilor profesori vor sărbătorire a - Vizitarea
culturală/ cu valorile participa se- Zilei naţionale a muzeelor
socială a democraţiei mestrial la României – - Realizarea
oraşului/ prin interme- organizarea 1 Decembrie; fişelor pentru
80

comunităţii diul activită- unui eveniment 2.Monitorizarea vizita cu elevii 2.Octombrie 2. Fişă de
de ţilor extra- important de către elevi a 2008-mai 2010 monitorizare
domiciliu. curriculare; pentru comuni- unor evenimente Stancu Valentin Casetă video
- Dezvoltarea tatea locală culturale, sociale - Urmărirea Chestionare;
spiritului de - Se va imple- (festivaluri, săr- unor eveni-
iniţiativă, a menta semes- bători religioase, mente sociale
capacităţii de trial un proiect naţionale , spor- şi culturale
organizare a educativ propus tive) şi implica- - Coordonarea
activităţilor si elaborat de rea în desfăşu- activităţilor
extracurricula- către elevi. rarea acestora; festivalului
re,a abilităţilor - 2 articole de 3.Ecologizarea culturii 3. Septembie 3. Fotografii,
de cercetare şi popularizare a unei zone şi 1.Steaguri, în- 2009 - iunie parcul şcolii.
comunicare în activităţilor plantare flori şi semne naţionale; 2010
rândul elevilor ECD din şcoală arbori, realizarea 2. Costume
vor fi realizate de tomberoane tradiţionale, 4.Mape de
de echipe de selecţie a materiale infor- prezentare a
redacţionale deşeurilor; mative, docu- regiunilor;
coordonate de 4.Festivalul mentare; 4. Noiembrie Panou
câtre un culturii (o clasă e 3.Saci de Colec- 2009 regiuni
profesor. o regiune a ţării); tare deşeuri tradiţionale
5.Vizita la - tricouri,mănuşi 5. Octombrie România
muzeele din - lemn, tablă, 2007- iunie 5. Fişa
oraş; arbuşti, plante; 2010 completată în
6.Publicarea 4. Costume 6. Aprilie timpul vizitei
unor articole în populare, obiecte 2009-aprilie la muzeu;
revista şcolii. tradiţionale, 2010 6.Articole
81

culegeri folclor; revista şcolii.


5.Aparat foto
6. Hârtie;
Colegiul Naţional “Vladimir Streinu” Găeşti

POLITICA ECD 2007 - 2009

1.Valori şi principii ECD

Plecând de la premiza că trăim într-o lume ale că rei valori sunt


precum ea – în continuă schimbare, realizăm că depinde de fiecare din
noi cât de mult conştientizăm necesitatea cultivării acelor valori care ne
ajută să înţelegem rostul, menirea noastră ca indivizi unici în această
lume diversă, a acelor valori care fac din educaţie piatra de temelie a
unei societăţi democratice.
Comunicarea, motivarea, participarea, formarea continuă sunt
elemente esenţiale în construcţia ş i dezvoltarea unei culturi
organizaţionale care promovează valorile şi principiile ECD.
Totodată apreciem că şcoala nu trebuie privită numai ca locul în
care se desfăşoară în mod organizat învăţarea, ci şi ca instituţie legată de
familie, de comunitatea locală, de societate ca întreg, ca locul hotărâtor
al dezvoltării personale şi sociale a fiinţei umane.
Din aceasta complexă perspectivă, cele mai importante valori pe
care şcoala noastră le promovează sunt:
0 responsabilitate cultivată prin asumarea răspunderii, informarea
şi dezvoltarea profesională, implicarea în iniţierea, organizarea,
derularea şi evaluarea acţiunilor de grup dar şi prin exemplul
oferit (ex: responsabilizarea maximă a elevilor prin exemplul
oferit de profesori);
1 competitivitate raportată la standardele educaţionale şi la
comanda socială, stimulată prin lărgirea orizontului cunoaşterii,
prin dobândirea de noi competenţe, prin recunoaşterea şi
valorificarea performanţelor personale sau de echipă („după
faptă şi răsplată”);
2 respectul reciproc care asigură calitatea tuturor relaţiilor
interpersonale ce se stabilesc atât pe orizontală, cât şi pe
verticală sau oblic în organizaţie;

82
0 dreptul la informaţie din toate domeniile (inclusiv politic, social,
cultural etc.),
1 dreptul la opinie,
2 respectul pentru demnitatea fiecărui individ.

1 Direcţii majore de dezvoltare

A. Încurajarea şi valorificarea demersurilor interactive ale


profesorilor în scopul liberei exprimări, a respectării/acceptării
punctelor de vedere diferite, a cooperării, a formării unor
competenţe civice precum: respectul reciproc, spiritul de
toleranţă, spiritul de echipă, spiritul de competitivitate.
0 extinderea utilizării metodelor interactive la cât mai
multe discipline;
1 întâlniri cu temă ale comisiilor metodice.
0 Familiarizarea elevilor cu practicile şi instituţiile
democratice prin implicarea acestora în proiecte în beneficiul
comunităţii şi/sau prin derularea unor cursuri opţionale care să
vizeze educaţia pentru sănătate, educaţia pentru calitate,
educaţia pentru valorile democraţiei, educaţia ecologică (în
funcţie de solicitările elevilor sau de nevoile identificate de
cadrele didactice la anumite colective de elevi).
Implicarea elevilor în activităţile unor astfel de proiecte sau
cursuri opţionale va conduce la dezvoltarea spiritului comunitar,
la formarea deprinderilor şi atitudinilor necesare unui bun
cetăţean. Elevii vor înţelege astfel (learning by doing) că şcoala
funcţionează pentru comunitate, ea fiind acea instituţie de bază
care produce indivizi civilizaţi care ştiu să participe la viaţa
comunităţii.
1 Promovarea de către profesori a unei atitudini de mentorat
faţă de elevi prin:
respectarea punctelor de vedere ale elevilor ;
construirea unor relaţii interpersonale bazate pe demnitate,
corectitudine, încredere şi stimă reciprocă;
încurajarea autocunoaşterii şi autoevaluării;
83
0 evitarea favoritismelor, a atitudinii sarcastice;
construirea unui set de principii pe care le aplică cu consecvenţă.
0 Diversificarea formelor de colaborare şcoală - familie
(transformarea familiei în partener real în luarea deciziilor
referitoare la viaţa şcolii)
0 Implicarea Consiliului consultativ al părinţilor în
structurarea ofertei locale.
1 Desfăşurarea unor cursuri/lectorate cu părinţii (ex. teme:
comunicare, mentalităţi, atitudini şi comportamente,
rezolvarea conflctelor, statut cultural/social, educaţia
pentru valori, drepturile omului într-o societate
democratică, acces la informaţie, consiliere profesională,
informare privind cariera, etc).
2 Antrenarea comitetelor de părinţi pe clasă şi a Consiliului
consultativ al părinţilor în modernizarea şi întreţinerea
bazei materiale a şcolii în funcţie de nevoile elevilor.
3 Diversificarea acţiunilor care facilitează cunoaşterea
reciprocă între profesori şi părinţi, ca parteneri egali în
educaţia elevilor/copiilor lor.
4 Permanentizarea şi diversificarea informării părinţilor cu
privire la activităţile şcolii şi la modalităţile de
colaborare.
5 Atragerea părinţilor în activităţi care conduc la formarea
şi dezvoltarea copiilor lor (activităţi sau vizite de
documentare/culturalizare, activităţi artistice/sportive,
proiecte sau acţiuni extracurriculare).

5888 Rolurile actorilor principali

5888 Elevii:
5888 iniţiativă în proiectare, organizare etc.,
5889 participare efectivă la acţiuni,
5890 evaluatori principali,
5891 comunicatori cu exteriorul (comunitatea, autorităţile
etc.).
84
B. Managerii:
să nu obstrucţioneze nimic iniţiat de această echipă,
să pună la dispoziţia echipei toate resursele necesare,
să informeze forurile competente/interesate despre
proiectele/activităţile respective,
să mediatizeze bunele practici desfăşurate în şcoală,
să recunoască, inclusiv material, eforturile profesorilor activi.

C. Profesorii:
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1024
să evalueze nevoile de cunoaştere ale elevilor,
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1025
să se implice în cîte o activitate extra-clasă,
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1026
să introducă în orele de dirigenţie teme de ECD,
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1027
să aibă o sarcină cu privire la elevi (pe care să o raporteze mereu
echipei).

D. Familia:
să îţi spună aşteptările,
să contribuie cu resurse (timp, muncă etc.),
să monitorizeze activitatea copiilor participanţi la proiecte concrete,
să evalueze cu simţ de răspundere parteneriatul cu şcoala,
să respecte programul stabilit cu profesorii.

Consiliul local/ONG-uri active în comnunitate: -


receptivitate la nevoile şcolii,
- perceperea şcolii drept principalul furnizor de educaţie din
comunitate,
- oferirea tuturor informaţiilor necesare desfăşurării proiectelor
şcolare,
- diseminarea rezultatelor proiectelor în comunitate,
- facilitarea parteneriatelor necesare derulării proiectelor şcolare.

Autori: Echipa de proiect ECD : Grigorescu Livia, Rădulescu Ariadna,


Turcu Iuliana, Ştefan Mirela, Iordache Aurelia, Ioniţă Iulia.
85
Plan de dezvoltare şcolară 2008-2009
Componenta Educaţie pentru cetăţenie democratică
Faţă de politica elaborată în primul an al proiectului pentru anul şcolar 2007 – 2008, am crezut că nu
vom putea atinge direcţia de dezvoltare - promovarea de către profesori a unei atitudini de mentorat
faţă de elevi, printre altele, deoarece în acest an echipa noastră nu a avut niciun reprezentant al
administraţiei şi astfel, am simţit că nu avem autoritatea necesară.
Dovezi/
Nr. Direcţii de Responsabili Mijloace de
crt. dezvoltare Obiective Indicatori Activităţi Termen verificare a
86

implementării
1. Familiarizare 1.1.Orientarea - Toate clasele - Alegerea Iordache - Existenţa unui
a elevilor cu demersului Con- vor organiza democratică a Aurelia responsabil
practicile siliului Elevilor alegeri demo- membrilor oct. 2008 pentru fiecare
democratice spre participarea cratice pentru Consiliului direcţie, ales în
activă şi respon- CE. Elevilor; mod democra-
sabilă a elevilor - Toţi responsa- - Alegerea tic;
la viaţa şcolii; bilii de direcţii responsabililor - Implicarea
vor fi aleşi du- de direcţii; elevilor consi-
pă prezentarea lieri în colecta-
unei platforme- rea de bunuri şi
program. fonduri pentru
1.2.Implicarea - Cel puţin 80% -Şi eu pot dărui Maier Maria familii
elevilor în din elevii – campanie de XII C nevoiaşe
proiecte în consilieri ai Crăciun Ioniţă Iulia
beneficiul acestei direcţii organizată de dec. 2008
comunităţii se vor implica membrii C.E.
în organizarea (Direcţia
campaniei; Programe
Culturale,
- Cel puţin 5 Educative şi de
familii nevoia- Entertaining)
şe vor beneficia
de fondurile
87

colectate.
- Cel puţin 80% Cât de sigură Constantin - Chestionare
din repondenţii este şcoala Iustin XI C aplicate
sondajului noastră? – aprilie 2009 elevilor,
efectuat sondaj de opinie părinţilor,
apreciază că (Direcţia Disci- profesorilor
şcoala asigură plină şi Secu-
un climat de ritate Şcolară);
siguranţă;
- CE va Proiectul meu - Prezentarea
coordona ela- prinde viaţă – Popa Corina proiectelor
borarea a cel licitaţie de XI B elevi-lor în
puţin trei pro- proiecte ce vor Iordache Consiliul
iecte destinate primi finanţare Aurelia reprezentativ al
nevoilor de la Comitetul mai 2009 părinţilor şi
comunităţii de Părinţi obţi-nerea
educaţionale. (Direcţia finanţării
Finanţare şi pentru cel puţin
- CRP sau alte Buget) un proiect;
instituţii vor
finanţa cel
puţin un
proiect.
2. Încurajarea şi 2.1. Utilizarea - Cel puţin 60% - Încurajarea/ Conform - Portofoliile
88

valorificarea metodelor inte- dintre membrii practicarea graficelor comisiilor


demersurilor ractive la cât mai fiecărei catedre interasistenţe- comisiilor metodice
inovatoare ale multe discipline; sau comisii lor şi a feed- metodice
profesorilor metodice vor back-ului - Portofoliile
participa la colegial; profesorilor
interasistenţe. utilizarea
- Cel puţin 80% metodelor
dintre partici- interactive la
panţi apreciază toate discipli-
metodele inte- nele.
ractive folosite
de propunători.
2.2.Colaborarea - Toate - Analiza Turcu Iuliana - Documentaţia
echipei proiec- iniţiativele activităţii Popescu Elena CEAC
tului cu CEAC în inovatoare catedrelor atât februarie 2009
vederea îmbună- identificate vor la nivelul - Rapoartele de
tăţirii calităţii fi popularizate CEAC, cât şi a iunie 2009 activitate
educaţiei oferite la nivelul Consiliului de
de şcoală; şcolii, administraţie
cercurilor sau a echipei
metodice proiectului şi
judeţene şi vor promovarea
fi recompensate iniţiativelor
financiar. inovatoare.
89

3. Diversificarea 3.1. Permanenti- - Toate formele - Formalizarea Popescu Elena - Procesul


formelor de zarea informării de colaborare colaborării Turcu Iuliana verbal al
colaborare părinţilor cu cu părinţii şcolii cu părin- nov. 2008 şedinţei de
şcoală - privire la activi- respectă ţii, implicit lucru cuprinde
familie tăţile şcolii şi la Regulamentul CRP (Consiliul date referitoare
modalităţile de şcolar şi ROI. reprezentativ al Ioniţă Iulia la aspectele
colaborare; - Cel puţin 60% părinţilor); conform menţionate.
dintre părinţii - Organizarea graficelor
invitaţi răspund de şedinţe, lec-
solicitărilor torate, consul-
şcolii. taţii, evenimen-
te, etc
90

Autori:
Prof. Turcu Iuliana şi Grigorescu Livia, Toader Cosmin - liderul Consiliului Elevilor (clasa a XI -a D)
Planul elaborat la nivelul echipei de proiect a fost supus aprobării Consiliului de administraţie al
colegiului.
Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 2007-2010


ŢINTA STRATEGICĂ 4
Implementarea conceptului de „şcoală prietenoasă”,
prin asigurarea unei ambianţe plăcute şi a unui climat de confort fizic şi psihic în şcoală

Opţiunea curriculară Opţiunea financiară Opţiunea în resursa Opţiunea relaţiilor


umană comunitare
- Valorificarea activită- - Achiziţionarea de - Promovarea şi încura- o Fructificarea tuturor
ţilor opţionale, precum şi panouri pentru holurile jarea activităţilor în oportunităţilor oferite de
91

a activităţilor de consi- şcolii şi clase din echipă. proiecte de colaborare


liere şi orientare. fonduri extrabugetare. - Programe de formare locale, regionale şi
- Relaţii deschise, ami- - Pavoazarea şcolii cu a cadrelor didactice şi a europene. Participarea la
cale între profesori şi produse ale activită- elevilor pentru comuni- un program de mediere
elevi. ţilor realizate de elevi. care, negociere şi parti- comunitară realizat de un
- Promovarea, la toate - Lucrări de cipare. O.N.G.
disciplinele de studiu, a igienizare prin solicita- - Formarea de media-
comunicării deschise şi re de fonduri de la tori în rândul elevilor
responsabile între Primăria Târgovişte
profesori şi elevi
ŢINTA STRATEGICĂ 4
Implementarea conceptului de „şcoală prietenoasă”, prin asigurarea unei ambianţe plăcute şi a
unui climat de confort fizic şi psihic în şcoală

Nr. Responsabilităţi Indicatori de


crt Obiective Activităţi Resurse (termene) performanţă
1. Dezvoltarea Amenajarea holurilor - cadre director - existenţa în
unui ambient şcolii şi claselor cu didactice; conducerea fiecare clasă a
plăcut, care să panouri informative şi - echipamente şcolii panourilor de afişaj
ofere un climat care reflectă activită- electronice; decembrie 2008 - existenţa în alte
de confort fizic ţile desfăşurate în panouri; spaţii din afara
92

şi psihic în şcoală. claselor a cel puţin


şcoală. 5 panouri informa-
tive pe teme
diferite;
2. Formarea de Programe de formare - profesori şi - Director - creşterea cu
competenţe a unor abilităţi de învăţători - Comisia de 35% numărului de
necesare unei comunicare în rândul - spatii şcolare perfectionare cadre didactice şi
comunicări elevilor şi cadrelor adaptate elevi , care dezvol-
eficiente elevi- didactice februarie 2009 tă şi valorifică
lor şi cadrelor - oferta CCD, abilităţi de
didactice universitati comunicare;
Formarea de - metodişti,
mediatori din formatori din
rândul elevilor şcoală
Creşterea efici-
enţei activităţii
Consiliului
Elevilor
3. Dezvoltarea Realizarea şi - părinţi, -directorul şcolii - creşterea cu
capacităţilor de implementarea unui profesori, elevi -consilier 30% a gradului de
organizare în plan de acţiune - timp alocat educativ securitate în şcoală
rândul cadrelor privind creşterea realizării -profesorii
93

didactice şi gradului de securitate planului coordonatori


elevilor care să în şcoală şi stoparea - fişe de -comisia de
permită o actelor de violenţă monitorizare prevenire a
monitorizare şi - relaţii cu violenţei
reducere a Poliţia -octombrie 2008
actelor de Comunitară şi
indisciplină. Comitetul
reprezentativ al
părinţilor
4. Îmbunătăţirea Activităţi de prevenţie - cadre - conducerea -diminuarea cu
gradului de şi asistenţă acordată didactice , şcolii 10% a actelor de
securitate în elevilor cu manifestări părinţi,consi - aprilie 2008 indisciplină în
şcoală prin de violenţă lierul şcolar rândul elevilor
formarea la - teste,
elevi a unor chestionare
comportamen-
te responsabile

PRIORITĂŢI – OBIECTIVE AC ECD


ANUL ŞCOLAR 2008-2009

ÎNTĂRIREA COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT, A DISCIPLINEI DIN PAUZE ŞI A


94

RESPECTULUI PENTRU ORDINE, CURĂŢENIE, BUNURILE ŞCOLII; CREAREA UNUI


AMBIENT PLĂCUT, SPECIFIC UNEI „ŞCOLI PRIETENOASE”

Indicatori Activităţi Responsabilităţi/ Monitorizare/


Termene Evaluare
Implicarea tuturor - dezbateri în CP, CA, CE Directori - procese verbale
elevilor / cadrelor - încercarea unor soluţii Membri CA - chestionare
didactice în desfăşu-rarea alternative: folosirea staţiei Administrator - fotografii
a cel puţin unei acţiuni pentru difuzarea muzicii în Consilier educativ - regulamentele
lunar pauze; concurs de DJ pentru Responsabili comisii concursurilor
elevi; diriginţi V-VI şi VII- - fişele de
- concursuri între clase: Cea VIII monitorizare a
mai curată/ frumos împodobită Lunar concursurilor
clasă – dec. 2008; Cea mai
liniştită clasă, Cel mai ordonat
dulap; Cele mai interesante
jocuri propuse de elevi, părinţi,
profesori (Panou special şi
popularizare prin revista şcolii);
Ziua şoaptelor/ semnelor etc.
Monitorizarea tuturor - crearea în echipă a fişei de Directori - fişele de
claselor privind disci- monitorizare; Responsabili Comisia monitorizare
plina şi curăţenia - prezentarea şi dezbaterea de disciplină, - procesele verbale
95

Crearea şi utilizarea a cel acesteia în CP; antiviolenţă - rapoarte


puţin unei fişe - formarea echipei care Consilier educativ - fotografii
Diminuarea cu cel puţin urmăreşte monitorizarea (din Membrii – echipa de - chestionare
25% a abaterilor echipa proiectului şi Comisia de proiect AC ECD - jurnale de disciplină
disciplinare şi a disciplină); Noiembrie
sancţiunilor aplicate (faţă - întocmirea unui raport lunar şi Permanent
de anul şcolar trecut) semestrial privind abaterile
disciplinare, comparativ cu luna
/ anul precedent;
- afişarea abaterilor disciplinare
/ sancţiunilor propuse/aplicate –
săptămânal/lunar;
- organizarea unor activităţi cu
elevii cu note scăzute la purtare
în parteneriat cu alte instituţii;
- activităţi cu părinţii pentru
monitorizarea şi soluţionarea
problemelor de disciplină;
Cel puţin 90% din elevi - premierea elevilor cu media Resp. Comisii - rapoarte, liste
vor avea media 10 la 10 la purtare (diplome, reviste, disciplină, - fotografii
purtare afişare la panou, evidenţiere în antiviolenţă - procese-verbale
Careul elevilor etc.) - semestrial Resp. Comisii
- organizarea unei acţiuni pe diriginţi
96

semestru numai pentru elevii cu


comportament civilizat: disco
mărţişor, excursii etc.
Antrenarea tuturor - Zilele şcolii / Alte Învăţători, diriginţi - fotografii, filme
elevilor în desfăşurarea evenimente; – Crăciun, 8 Coordonatori de - chestionare
unor acţiuni periodice de Martie, Paşti (amenajarea unor proiecte - jurnale de disciplină
ecologizare, recupe-rare colţuri cu decor adecvat, prin Membrii CE - prezentări PP / filme,
a pagubelor, reparare a folosirea unor materiale Administrator pliante realizate de
bunurilor din clasă/ reciclabile; plantarea de flori – Periodic elevi din echipele
şcoală, amenajare: lunar / Proiect „O floare pentru şcoala ECO
semestrial mea”, etc.);
Ziua curăţeniei;
Patrulele LOC (formate din
elevi): Linişte, Ordine,
Curăţenie;
Activităţi în cadrul Proiectului
„Protejează resursele, salvează
viitorul”, finanţat de Petrom şi
Administraţia Fondului pentru
Mediu;
Introducerea unor teme - desfăşurarea unor lecţii Consilier educativ - procese-verbale
la orele de consi-liere şi demonstrative la comisiile Resp. Comisii - proiecte didactice
97

orientare (cel puţin 2-3 metodice ale diriginţilor, cu diriginţi - materiale didactice
semestrial) care să vizeze folosirea unor strategii variate; Diriginţi - minighid de bune
cunoaşterea şi - discutarea lecţiilor şi Semestrial practici
respectarea drepturilor şi aplicarea la clase a metodelor /
responsabilităţilor exerciţiilor / materialelor
elevilor, a regulamen- prezentate, adecvându-le la
tului de ordine interioară nivelul şi specificul clasei.
RESPONSABILIZAREA MEMBRILOR CONSILIULUI ELEVILOR ŞI PROMOVAREA
INIŢIATIVELOR DIN RÂNDUL ELEVILOR

Indicatori Activităţi Responsabilităţi/ Monitorizare/


Termene Evaluare
Ritmicizarea întâlnirilor - dezbateri în CE; Membrii CE - procese verbale
şi a activităţilor CE – cel - fixarea unei zile şi ore de Consilier educativ - chestionare
puţin 2 întâlniri / activităţiîntâlnire convenabilă pentru Profesor - fotografii
lunar majoritatea consilierilor; coordonator - afişele cu anunţuri şi
- stabilirea sarcinilor fiecărui Lunar cu decizii
membru din conducerea CE.
Finalizarea statutului - crearea în echipă a statutului şi Conducere CE - procesele verbale
98

consilie-rilor şi a Regula- a regulamentului; Diriginţi, înv. - regulamentul


mentului propriu de - prezentarea şi dezbaterea Prof. Coordonator - statutul
funcţionare a CE - până la acestora în CE; Semestrul I
sfârşitul sem. I - afişarea şi popularizarea
acestor documente în şcoală şi la
elevii de clasa a IV-a.
Creşterea eficienţei - exersarea unor metode a de Prof. Coordonator - deciziile
activităţii prin luarea a cel luare a deciziei; Director - scrisorile către
puţin unei decizii la - familiarizarea cu modele de Consilier educativ diriginţi, conducerea
fiecare întâlnire şi formulare a unei decizii, a unei Permanent şcolii, alte organisme
urmărirea aplicării scrisori către conducere sau din comunitate
acesteia oficialităţi etc.
Realizarea a cel puţin 2 - formularea invitaţiilor; Conducerea CE - procese verbale
întâlniri cu foşti consilieri - pregătirea, organizarea şi Prof. coordonator - chestionare
care sunt membri ai CE desfăşurarea întâlnirilor. Semestrul I - fotografii
din licee - în sem I.
Punerea în aplicare a cel - acţiuni de caritate Membrii CE - fotografii
puţin 2 iniţiative pornite - concursuri Prof. Coordonator, - regulamentele
din rândul elevilor / de la - Proiectul iniţiat de CE : Director, Consilier - fişele de monitorizare
CJE „Copilărie fără părinţi”. educativ, Echipa de a concursurilor
proiect (elevi, cadre) - dosarul proiectului
Mai 2009 - site-ul proiectului
99

Desfăşurarea programului ‐ Desfăşurarea proiectului „Te Coord. Proiect, - Dosarul proiectului


de mediere a conflict- ajutăm să-ţi rezolvi civilizat Cons. Educativ,
telor – formarea a cel conflictele!” Diriginţi, CE
puţin 20 de mediatori din ‐ Selectarea elevilor cu ajutorul Febr. 2009 –
rândul elevilor CE formarea
mediatorilor
Mediere – sem. I
ŞCOALA RĂZVAD
ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI
0 Oferta curriculară:
Întocmirea unui „Curriculum la Decizia Şcolii” – discipline
opţionale, programe, negocieri corespunzătoare nevoilor elevilor;
Acord între curriculum formal şi informal, facilitând comunicarea pe
orizontală şi pe verticală între actorii implicaţi sau interesaţi în
procesul educaţional.
0 Resurse umane:
Acoperire optimă cu învăţători – profesori calificaţi şi titulari la toate
disciplinele;
Cadre didactice receptive la dezvoltare profesională (majoritatea cu
gradul didactic II şi I );
Rată scăzută de abandon şcolar;
Elevi motivaţi de performanţă, cu competenţe şi abilităţi certe, care au
dus la obţinerea de rezultate deosebite la concursurile şcolare şi
naţionale;
Grijă pentru prestigiu şi imagine, realizându-se o învăţare centrată pe
elev;
Dorinţa elevilor de implicare în proiecte civice;
Creşterea numărului de activităţi comune elevi – profesori – părinţi;
Există şi funcţionează CE şi CRP.
0 Resurse materiale:
Existenţa unei reţele de calculatoare;
Baza de material didactic reactualizată;
Fond de carte îmbogăţit;
Spaţiu suficient pentru organizarea cursurilor intr-un singur schimb.
0 Relaţii cu comunitatea:
Colaborare cu ONG-uri, personalul şcolii urmând mai multe
programe de pregătire;
Imagine atractivă în comunitate prin promovabilitate optimă;
Implicarea şcolii în comunitate;
100
Realizarea efectivă de acţiuni şi evaluarea impactului comunitar al
programelor derulate.

PUNCTE SLABE
0 Oferta curriculară:
Neincluderea în planul de şcolarizare a unui opţional de orientare şi
integrare în societate – inclusiv în domeniul educaţiei civice şi
pentru cetăţenie democratică;
Slaba participare la concursurile şcolare pe teme de cultură civică;
Oferta extraşcolară nu vizează explicit activităţile de tip ECD.
0 Resurse umane:
Stiluri didactice contrastante (democrat, autocrat, permisiv).
Reticenţa unor diriginţi de a se implica în activităţi extraşcolare şi
extracurriculare;
Lipsa unui profesor psiholog;
Carenţe în organizarea serviciului pe şcoală din cauza numărului mic
de profesori.
0 Resurse materiale:
Resurse financiare reduse;
Lipsa unui cabinet de consiliere psihopedagogică.
0 Relaţii cu comunitatea:
Absenţa unui cadru legal care să susţină colaborarea cu autorităţile
locale;
Probleme sociale: rată mare a şomajul în rândul părinţilor;
Slaba implicare a părinţilor în activitatea de pregătire a elevului;
Lipsa unor activităţi educative de ocupare a timpului liber.

OPORTUNITĂŢI
0 Oferta curriculară:
Oferta de proiecte educative a instituţiilor din comunitate;
Diversificarea ofertei curriculare prin includerea activităţilor
educative propuse de instituţiile locale;
Colaborarea cu I.Ş.J. şi C.C.D. pentru perfecţionare continuă şi de
specialitate;
101
0 Resurse umane:
Majoritatea cadrelor didactice sunt locuitori ai comunei;
Amplasarea şcolii în centrul comunei face ca distanţa până la şcoală să
fie accesibilă pentru toţi elevii;
Educaţia dată de părinţi copiilor este în spiritul valorilor morale şi
democratice şi în concordanţă cu cerinţele şcolii;
Activităţi de evidenţiere a bunelor practici în cadrul parteneriatelor cu
diverse şcoli.
0 Resurse materiale:
Centrul de zi pentru copii din medii defavorizate.
0 Relaţii cu comunitatea:
Existenţa relaţiilor de comunicare cu biserica, autorităţile sanitare,
Poliţie şi alte instituţii publice din comunitate, cu liderii
comunităţii locale;
Localizarea comunei la o distanţă relativ mică faţă de oraş, aceasta
permiţând o mai uşoară colaborare cu instituţii urbane.

AMENINŢĂRI
0 Oferta curriculară:
Numărul de elevi în descreştere care implică desfiinţarea de norme
didactice poate determina constituirea unei oferte CDŞ centrată pe
nevoile profesorilor;
Oferta instituţiilor de învăţământ din oraş poate fi mai atrăgătoare.
0 Resurse umane:
Nivel scăzut de trai;
Presiunea activităţilor gospodăreşti nu lasă timp unor elevi pentru
pregatirea aprofundată a lecţiilor.
0 Resurse materiale:
Instituţiile publice din comunitate au resurse financiare limitate şi nu
pot dezvolta acţiuni / proiecte de anvergură în spiritul ECD.
0 Relaţii cu comunitatea:
probleme severe cu care se confruntă unele familii (alcoolismul,
marginalizarea, plecarea la muncă în străinătate) cu impact asupra
educaţiei copiilor.
102
POLITICA ECD

democraţie reală se bazează pe cetăţeni lucizi, responsabili şi


activi, care pot fi formaţi numai printr-o educaţie participativă. Şcoala
trebuie să formeze deprinderile şi atitudinile necesare unui bun cetăţean,
să se deschidă către comunitate prin acţiuni în sprijinul acesteia şi în
colaborare cu factorii comunitari. Este important ca fiecare cetăţean să
cunoască valorile democratice, să le respecte şi să ceară şi celorlalţi să
le respecte.
Din această perspectivă şcoala noastră promovează următoarele
valori şi principii:
- responsabilitatea, element cheie al comportamentului civic, atît
la nivel individual cât şi colectiv;
- respectul reciproc, care asigură abilităţi participative, de
cooperare şi de relaţionare;
- apărarea libertăţii şi a drepturilor omului şi ale copilului;
- acceptarea diversităţii de opinii, valorizarea demnităţii umane.

Misiunea ECD în şcoala noastră:


Parteneriatul educativ Elev – Părinte – Profesor să fie o reuşită a
procesului de integrare şi implicare într- o societate în continuă
schimbare, pentru dezvoltarea spiritului civic şi a respectului faţă de
mediu.
În domeniul ECD echipa proiectului a stabilit următoarele
direcţii de dezvoltare:
A. Formarea continuă a cadrelor didactice, ca principali actori ai
schimbării, în domeniul ECD.
B. Iniţierea şi implicarea elevilor în practici democratice – bază a
formării lor ca viitori cetăţeni.
C. Disponibilitatea familiei de a juca noi roluri în viaţa şcolii, pentru
integrarea socială a copiilor.
Roluri specifice:
Cadrele didactice: - să conştientizeze faptul că este necesară
perfecţionarea în vederea eficientizării actului didactic în domeniul
E.C.D.
103
să utilizeze metode interactive în desfăşurarea activităţilor E.C.D.
pentru a încuraja exprimarea liberă a punctelor de vedere diferite şi
pentru a forma componente civice deosebite (toleranţa, respectul
reciproc, spiritul de competitivitate).
să aibă întâlniri tematice în cadrul disciplinei şi la nivelul comisiilor
metodice.
B. Elevii au dreptul să participe la luarea deciziilor care îi afectează
direct, au dreptul să primească informaţii şi să le fie luate în considerare
interesele.
Se vor încuraja autocunoaşterea şi autoevaluarea.
Elevii se vor implica în proiecte benefice comunităţii, îşi vor forma
deprinderi de participare, necesare viitorului cetăţean.
Elevii vor participa la cursuri opţionale, care să vizeze formarea
comportamentului civic.
C. Implicarea părinţilor în desfăşurarea proiectelor educaţionale care
au ca scop promovarea valorilor E.C.D.
Desfăşurarea unor cursuri/lectorate pe teme educative, ce vizează
formarea unui comportament civilizat.
Antrenarea comitetelor de părinţi pe clasă în modernizarea şi
întreţinerea bazei materiale a şcolii.
Implicarea părinţiilor, alături de profesori şi elevi, în viaţa comunităţii.
Completare de chestionare referitoare la nevoile şi cerinţele şcolii.
Atragerea familiei în proiectarea activităţilor extracurriculare.

Autori: Director prof. Tiliban Ioana, înv. Palade Vasilica, inst. Simion
Roxana, prof. Dragomirescu Camelia, inst. Buşu Lili (Şcoala Valea
Voievozilor)

104
Şcoala de Arte şi Meserii Gura Ocniţei

Politica în domeniul
Asigurării Calităţii în Educaţia pentru Cetăţenie Democratică
an şcolar 2008 – 2009

În urma analizei stării ECD în şcoala noastră am stabilit că este


prioritară promovarea următoarelor valori democratice: transparenţa,
toleranţa, competiţia dreaptă, egalitatea şanselor şi egalitatea în drepturi.
Cât priveşte principiile care stau la baza întregii activităţi în scopul
asigurării calităţii în ECD, acestea sunt: garantarea drepturilor copilului
(un raport just între drepturi şi libertăţi, între obligaţii şi îndatoriri, între
libertate şi responsabilitate), existenţ a unui mecanism care să asigure
condi ţiile pentru exercitarea liberă de că tre toţi a dreptului de a alege şi
de a fi aleşi. Profesorii, asumându-şi roluri diferite (părinte, elev,
profesor, comunitate), au stabilit cele cinci valori pe care şcoala noastră
să le promovoze: responsabilitate, colaborare, autocunoaştere, adaptare,
perseverenţă.
Am aplicat chestionare diferiţilor actori care participă la viaţa
şcolii (elevi, reprezentanţii elevilor - Consiliul elevilor, profesori,
Consiliul de administraţie, părinţi, personal nedidactic ş i didactic
auxiliar, reprezentanţi ai Consiliului local). În urma analizei,
interpretării datelor obţinute am desprins direcţia principală de
dezvoltare pentru acest an şcolar: responsabilizarea elevilor,
părinţilor şi profesorilor. Am considerat că aceasta corespunde
misiunii şcolii şi se pliază foarte bine pe a doua ţintă strategică din
Planul de Dezvoltare Instituţională propus pentru perioada 2007-
2011.
Misiunea şcolii: Şcoala noastră va fi deschisă copiilor şi
tinerilor din Gura Ocniţei pentru a le asigura dezvoltarea personală şi
profesională cu scopul de a deveni cetăţeni responsabili, capabili să se
integreze în viaţa socială.
Viziunea: Scopul nostru este să devenim o ş coală deschisă,
capabilă s ă se adapteze nevoilor elevilor, în scopul dezvoltării lor
personale, profesionale, sociale.
105
Ţintă strategic (2009):
ă Formarea de atitudini ş i comportamente de cetăţeni se
responsabili, capabili integreze într-o societate democratică aflată
să în schimbare.
Politica şcolii noastre în domeniul ECD implică mai mulţi actori
şi mai multe roluri, după cum urmează:
ƒ cadrele didactice:
se vor deprinde cu diverse practici democratice, pe care le vor aplica şi
împreună cu elevii: alegeri democratice, lucrul în grup şi decizia
colectivă;
vor manifesta înţelegere, toleranţă faţă de problemele celorlalţi
parteneri;
îşi vor adapta stilul de predare şi evaluare pentru ca orele să devină mai
atractive, să aibă aplicabilitate şi să satisfacă nevoile elevilor şi ale
societăţii;
vor stabili cu ceilalţi relaţii bazate pe încredere, respect reciproc,
cooperare;
vor da dovadă de responsabilitate în relaţiile cu elevii şi părinţii;
echipa managerială va adopta un management transparent,
democratic.
0 elevii:
se vor manifesta conform principiilor şi valorilor democratice;
se vor implica direct în exersarea practicilor democratice din şcoală;
vor manifesta un comportament civilizat în şcoală şi în afara ei;
vor trata cu responsabilitate problemele şcolii, îmbunătăţindu-şi
frecvenţa, rezultatele la învăţătură şi purtarea;
vor stabili cu ceilalţi relaţii bazate pe încredere, respect reciproc,
cooperare;
0 părinţii:
se vor implica în acţiunile şcolii ca partener al acesteia;
vor manifesta interes faţă de problemele cu care se confruntă şcoala în
contextul social actual;
vor stabili cu ceilalţi relaţii bazate pe încredere, respect reciproc,
cooperare;
îşi vor dezvolta gândirea critică.
106
PLANIFICAREA ACTIVITǍŢILOR E.C.D. PENTRU ANUL ŞCOLAR 2008/2009

Dovezi de reuşită
Indicatori de
Nr. Obiectivul din (identificate la
Acţiuni Responsabili Termen realizare
crt. PDŞ finalul
(planificaţi)
proiectului)
1. 2.3.1. participa- Cursuri E.C.D. Mareş Silvia, septembrie Cele patru Cele patru cadre
rea cadrelor la Stanciu 2008 - cadre vor didactice au parti-
cursuri de Cristian, iunie 2009 participa la cipat orele de
educaţie pentru Cîrstea Claudia seminarii formare (seminarii,
cetăţenie Teodorescu activităţi în şcoală)
democratică; Mariana
107

2. 2.4.3. respon- Responsabiliza - Lista - Rezultatele


sabilizarea rea elevilor şi a aşteptǎrilor elevilor la
elevilor în pǎrinţilor: elevilor, învăţătură s-au
cadrul şcolii x Aşteptǎri septembrie profesorilor şi îmbunătăţit;
profesori, elevi, 2008 pǎrinţilor; - Au fost readuşi la
pǎrinţi; - Încheierea cursuri 2 elevi care
x Acord de Diriginţii decembrie acordului abandonaseră
parteneriat 2008 Şcoalǎ-Elev- şcoala în semestrul
Şcoalǎ – Elev - Familie; I;
Familie negocierea -Numărul notelor
x Înfiinţarea Toţi profesorii 27 noiem- fiecǎrei pǎrţi. scăzute la purtare
Consiliului de brie alegeri -Alegerea a 5 s-a micşorat;
administraţie al elevi care sǎ -Au participat la
elevilor devinǎ şedinţe, întâlniri şi
(participǎ membrii ai activităţi mai mulţi
permanent la C.A. al părinţi;
activitatea C.A.) elevilor; -S-a constatat o
stabilirea mai mare
responsabilitǎ implicare a
ţilor ce le acestora în viaţa
revin; şcolii.
3. 2.4.1. implica- - Sugestii ale Diriginţii permanent - Realizarea - Postarea unor
rea elevilor în elevilor pentru unui panou sugestii la panoul
îmbunătăţirea îmbunǎtǎţirea intitulat cu acelaşi titlu;
108

managementu- activitǎţii “Sugestii”, la


lui la nivelul manageriale care elevii
şcolii (achiziţii). vor fi încura-
- Îmbunǎtǎţirea jaţi sǎ-şi
activitǎţii Con- octombrie posteze - Întărirea rolului
siliului elevilor 2008 opiniile; CE şi a puterii de
(campanie, ale- - Alegeri decizie a acestuia;
geri, activitǎţi, pentru a
informǎri ale stabili
C.E. cu privire componenţa
la activitatea C.E., la toate
CP) clasele.
4. Lecţii demon- -Cele patru
strative E.C.D. Mareş Silvia, 5.noiem- cadre didac-
2.3.2. desfăşu-
-dirigenţie, prof. Stanciu brie 2008 tice implicate
rarea unor lecţii - Desfăşurarea
Mareş Silvia Cristian, ianuarie în proiect vor
demonstrative lecţiilor şi parti-
-dirigenţie, prof. Cîrstea Claudia 2009 susţine activi-
de Educaţie ciparea şi a altor
Stanciu Cristian Teodorescu martie tǎţi demons-
pentru actori : invitaţi,
-educaţie civicǎ, Mariana 2009 trative la care
cetăţenie părinţi, colegi
înv. Cîrstea C. mai 2009 vor fi invitaţi
democratică -înv. Teodorescu diriginţii,
Mariana elevi, pǎrinţi
5. 2.1.6. cultiva- Sǎptǎmâna Mareş Silvia, 17-21 - Implicarea - Manifestarea
rea respectului educaţiei Stanciu noiembrie tuturor ele- unui comporta-
109

pentru globale: Cristian 2008 vilor şcolii în ment bazat pe


diversitate -din basmele cel puţin o respect şi
culturală popoarelor; activitate; colaborare între
-concurs: În lu- - Desfǎşura- rromi şi români.
mea poveştilor; rea tuturor
-concurs de activitǎţilor
culturǎ generalǎ: propuse.
Unde în lume?
-“Respect
pentru diversi-
tate”-realizarea
unui afiş de
cǎtre toţi elevii
şcolii.
6. 2.2.6. manifes- Spune NU Toţi diriginţii ianuarie - Prezentarea
tarea unui violenţei 2009 materialului
comportament -prezentare unui la toate orele
civilizat în material PP pe de dirigenţie
diferite situaţii aceastǎ temǎ din sǎptǎmâ-
de viaţă; tuturor elevilor na a treia a - Comportament
şi pǎrinţilor din lunii; civilizat al
şcoalǎ; - Participarea elevilor, cadrelor
-efectele violen- a cel puţin didactice şi
ţei în familie 60% dintre părinţilor
110

asupra compor- pǎrinţi şi


tamentului copii la
copilului; întâlnirile pe
tema violenţei
în familie.
7. 2.2.4. populari- Codul cetǎţea- Ivaşcu Petria Martie - Membrii - Popularizarea
zarea „Codului nului civilizat- responsabil CE 2009 C.E. vor rea- Codului
cetăţeanului publicat în liza împreunǎ cetăţeanului
civilizat” la Buletinul Stanciu Codul civilizat cu
nivel local; informativ al Cristian cetǎţeanului ajutorul buletinului
şcolii; civilizat pe informativ al şcolii
care îl vor
publica în
Buletinul
informativ al
lunii februarie
8. 2.1.2. desfăşu- Zilele Şcolii Director, 27, 28
rarea unor - lecţie de Consilierul aprilie
activităţi cu dirigenţie pentru educativ 2009
ocazia orientarea
organizării şcolară şi
zilelor şcolii profesională a
- În urma
3.3.3. susţine- elevilor din -Participarea
activităţilor s-au
rea unor acti- clasele terminale tuturor profe-
111

familiarizat cu
vităţi cultural- - vizite la sorilor,
diverse meserii, au
artistice cu instituţii de pe implicarea a
urmărit o parte din
ocazia raza comunei şi minim 80%
activitatea pe care
diferitelor din apropiere; dintre elevi şi
o desfăşoară
evenimente - discuţii cu a minim 40%
oamenii care le
persoane care dintre pǎrinţi
practică diferite practică
meserii;
program
artistic cu
momente
prezentate de
formaţiile şcolii
la concursurile
artistice – faza
judeţeană.
9. “Meseria între Mareş Silvia mai 2009 -Desfǎşurarea
vocaţie şi activitǎţilor
-Elevii au intrat în
necesitate”- Stanciu conform
contact direct cu
invitaţi: Gabriela Cristian agendei
oamenii, meseria
Cristache, Popa -Participarea
şi locul unde o
Teodora, Corina a cel puţin 20
practică, ieşind din
Leca, profesori, de persoane
4.2.3. realizarea cărţi în viaţa reală.
invitaţi de de diferite
112

unei activităţi
diferite meserii meserii
la nivel local în
(popularizare
vederea
forumul
împărtăşirii
didactic.ro); -Susţinerea
cunoştinţelor şi
-Lecţie lecţiei la clasa
experienţelor; demonstrativǎ la a VIII-a
- Orientarea
dirigenţie”Ce Realizarea de
şcolară şi
mǎ fac când voi cǎtre toţi
profesională a
fi mare? (de la elevii clasei a
idee la fapt); VIII-a a unei elevilor.
-realizarea unei scrisori de
scrisori de intenţie
intenţie; -Informarea
-Informare pe tuturor elevi-
site-urile liceelor lor despre
sau la ISJ liceele la care
Dâmboviţa. se pot înscrie
10. 2.1.4. cunoaşte- Cunoaşterea Toate cadrele 9 mai -Se vor
rea valorilor valorilor euro- prezenta tutu-
europene pene ror elevilor
- Implicarea
x Prezentǎri ale materiale
elevilor în toate
diferitelor state informative
activităţile;
membre; referitoare la
- Calitatea
x Distribuire statele mem-
113

materialelor
pliante cu bre ale UE;
realizate de către
diferite state -Minim 32 de
elevi;
membre; elevi de ciclu
- Participarea a 6
x Concursuri; primar şi elevi la simularea
gimnaziu vor
alegerilor pentru
participa la
Parlamentul
x Proiecte concursurile european –
realizate la organizate si Seminarul
diferite disci- vor primi
Teologic.
pline, pe tema premii;
“Valori Elevii vor
europene”. realiza cu
sprijinul
profesorilor
un referat/
portofoliu/pro
iect despre
personalitǎţi
europene în
domeniu.
11. 2.2.6. manifes- Comportament Toţi diriginţii permanent -Minim 50% - Manifestarea
tarea unui adecvat dintre elevii unui
comportament situaţiei-vizitǎ fiecarei clase comportament
civilizat în la muzee, teatru, vor participa civilizat
114

diferite situaţii bibliotecǎ, împreunǎ cu


de viaţă librǎrii dirigintele la
cel puţin una
dintre aceste
vizite
12. 2.3.3. familiari- Participarea Mareş Silvia permanent -Câte 5 elevi, - Sugestii ale
zarea elevilor unor elevi la de fiecare elevilor privind
cu problemele şedinţele Stanciu datǎ alţii, vor modalităţi de
administrative Consiliului Cristian participa la rezolvare a unor
şi educative ale profesoral şedinţele CP probleme adminis-
şcolii trative sau
educative ale şcolii
Liceul „Mihai Viteazul” Vişina

ANALIZA SWOT (componenta ECD)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


• Responsabilitatea, probitatea şi • Comoditatea, inerţia, mentali-
dorinţa de implicare a cadrelor tatea învechită a unor cadre
didactice din echipa ECD; didactice;
• Existenţa cadrelor didactice care • Lipsa de interes pentru şcoală a
dezvoltă proiecte de parteneriat unor elevi şi părinţi;
şi aderă la principiile ECD • Lipsa unui psiho-pedagog cu
• Disponibilitatea cadrelor normă întreagă ;
didactice de a coopera cu • Existenţa unor profesori care nu
familia corespund exigenţelor şcolii;
• Majoritatea elevilor manifestă • Birocraţia
interes pentru activităţi ECD • Decizii democratice, dar
• Oferta CDŞ include cursuri neurmate de acţiuni care să
opţionale care promovează ECD îmbunătăţească situaţia;
• Liceul dezvoltă relaţii de • Acces limitat la internet;
colaborare cu instituţiile din • Stiluri didactice autocratice
comunitate
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Implicarea în Programul • Evoluţia demografică prevede o
PHARE - TVET (extinderea scădere a populaţiei şcolare;
liceului, dotarea bazei materiale) • Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi
• Participarea la proiectul în străinătate;
Asigurarea calităţii în ECD; • Formalismul sau slaba manage-
• Programe şcoală –comunitate riere din partea partenerilor în
(“Comunitatea bazată pe dezvoltarea activităţilor comune
cunoaştere” etc.) ;
• Parteneriat educaţional “Pledoa-
rie pentru verde, pledoarie

115
pentru viaţă” cu Şcoala “Şerban
Cioculescu” Găeşti, Şcoala
”Tudor Vladimirescu” Târgo-
vişte
Parteneriat educaţional « A doua
şansă » cu Centrul de Reeducare
Găeşti şi Grupul Şcolar
« Iordache Golescu » Găeşti

Liceul Teoretic “Petru Cercel” Târgovişte

Analiza SWOT
Componenta Educaţie pentru Cetăţenie Democratică

☺ Puncte tari Puncte slabe


P - resursele umane (personal - inerţia şi rezistenţa la
R didactic calificat în proporţie de schimbare a câtorva cadre
I 100 %); didactice;
V - puterea exemplului unor - conservatorismul unor
I
profesori cu un comportament cadre didactice privind
N
democratic, care adoptă un stil aspecte precum organizarea
D
empatic în defavoarea stilului şi desfăşurarea lecţiilor, sau
Î clasic-rigid; centrarea activităţii didac-
N - relaţiile interpersonale (profesor tice pe nevoile elevilor;
-elev, profesor-profesor, profe- - dezechilibru între drepturile
I sor-parinţi, conducere-subal- şi responsabilităţile elevilor;
terni), care favorizează crearea - abilităţile cadrelor didactice
T unui climat educaţional stimula- în raport cu solicitările
E tiv, deschis; beneficiarilor;
R - diversificarea colaborărilor - slaba implicare a elevilor în
I
profesor – elev prin intermediul luarea deciziilor;
O
Consiliului Elevilor; - cultivarea individualismului
R
- oferta de activităţi extracurri- în defavoarea spiritului de
culare (excursii, spectacole, echipă;
116
vizite la muzee, acţiuni de - neimplicarea unor cadre
voluntariat), care au rolul de a didactice în activităţi
introduce elevii în mediul extracurriculare şi extra-
comunitar şi de a contribui la şcolare;
socializarea acestora; - nepracticarea feedback-ului
- includerea în oferta CDŞ a unor în activitatea curentă;
cursuri opţionale care permit - desfăşurarea procesului-
valorificarea abilităţilor indivi- instructiv educativ în două
duale şi contribuie la dezvol- schimburi;
tarea unei motivaţii intrinseci
pentru învăţare;
- infiinţarea Asociaţiei ,,Interfe-
renţe” Liceul “Petru Cercel”, al
cărei scop este de a contribui la
buna desfăşurare a activităţii
şcolare şi a condiţiilor în care se
desfăşoară activitatea.
P Oportunităţi Ameninţări
R - participarea la Proiectul - organizarea sub aşteptări a
I ,,Asigurarea Calităţii - Educaţie activităţilor derulate în
V pentru Cetăţenie Democratică; parteneriat, care poate
I - parteneriatele cu diverse conduce la diminuarea
N
instituţii şi ONG-uri care efectelor scontate;
D
încurajează desfăşurarea unor - formalismul partenerilor în
Î activităţi extracurriculare, care desfăşurarea unor activităţi
N favorizează creşterea coeziunii comune;
în organizaţia şcolară şi o mai - inerţia la schimbare;
E bună comunicare; - instabilitatea socială şi
X - contactele stabilite cu instituţii economică a instituţiilor
T publice sau private precum ISJ, potenţial partenere;
E Primăria, Agentia Antidrog, - slaba informare privind
R Filarmonica Târgovişte, pentru specificul şi inadecvarea
I realizarea unor activităţi; activităţilor propuse de
O
- disponibilitatea şi responsabili- către instituţiile partenere;
R
tatea unor instituţii de a veni in
117
sprijinul scolii (IŞJ, Primăria.);
interesul altor institutii pentru
schimbul de experienta (UVT,
Biblioteca Judeţeană);
posibilitatea de a participa la
diverse programe: Comenius,
vizite de studiu, Grundtving;
reglementările şi procedurile unor
organizaţii nonguverna-mentale
şi ale unor instituţii, precum IŞJ,
Primărie, care favorizează
încheierea partene-riatelor şi
deşfăşurarea unor activităţi
comune.

118
PLAN DE DEZVOLTARE
Componenta Educaţie pentru Cetăţenie Democratică
Obiectiv general
Responsabilizarea elevilor în ceea ce priveşte drepturile şi responsabilităţile lor.

Obiective specifice Indicatori de Acţiuni Orizont de Resurse Mijloace de


performanţă timp umane verificare
1. Cunoaşterea de 1.1. Până la sfârşitul -Dezbatere pe tema Noiembrie -Irimia - chestionare
către elevi a drep- anului şcolar toţi drepturilor omului, 2008 Monica, aplicate
turilor copilului, a profesorii implicaţi pornind de la formu- Florescu elevilor pe
drepturilor elevilor în proiect vor aborda larea acestora în Mihaela, tema dreptu-
(din ROFUIP şi problematica dreptu- Declaraţia universală Dondorici rilor omului;
119

Regulamentului rilor copilului/omului a drepturilor omului Florentina, - materiale


intern) şi a dreptu- la orele de orientare „Drepturile omului şi Sescu video;
rilor omului din şi consiliere sau la interculturalitate în Cornelia,
Declaraţia Univer- activităţile extra- context european”. Stuparu
sală a Drepturilor curriculare cuprinse Tania,
Omului. în planul de îmbună- -Lecţie de dirigenţie : Februarie -Dondorici - chestionare
tăţire. ,,Drepturile omului 2009 Florentina - fişe de lucru
reflectate în dreptu- Elevii - fişe de ob-
rile elevilor din clasei aX-a servaţie a lec-
R.O.F.U.I.P.” C ţiei;
1.2. 80% din elevii -Seminar: „Eşti cetă- Decembrie - Florescu - mapa
liceului vor înţelege ţean, fii responsabil!” 2008 Mihaela, seminarului;
caracteristicile drep- bazat pe studii de caz Irimia - fotografii;
turilor fundamentale pe tema respectării / Monica, - material
ale omului (drepturi încălcării, drepturilor Consiliul video;
universale, inaliena- omului. Elevilor
bile, indispensabile),
ceea ce se va con-
cretiza printr-un nu-
măr mai mic de
situaţii conflictuale si
încălcări ale ROI.
1.3. Cel puţin 5% -Simpozionul Aprilie - Irimia - lucrările
dintre elevi vor „Drepturile omului – 2009 Monica, prezentate;
120

participa cu lucrări la idealul care trebuie Dinu - fotografii;


Simpozionul „Drep- sa devină realitate” Gabriela, - material
turile omului – Florescu video;
idealul care trebuie Mihaela,
să devină realitate” Dondorici
organizat de liceul Florentina,
nostru şi cel puţin Caliman
80% vor deveni Aurelia,
beneficiarii materia- Elevi
lelor. dinclasele :
a Xa B,
a XIa C
a Xa A

Conştientizarea 2.1. 70% dintre elevi Lecţie deschisă cu Martie - planul lecţiei
echilibrului natural vor fi capabili să tema „Drepturi şi 2009 - material
între drepturi şi înţeleagă că pentru responsabilităţi” – didactic
responsabilităţi pe manifestarea dreptu- două feţe ale - material
baza căruia funcţi- rilor se consumă aceleiaşi monede. audio-video
onează o societate resurse (există intitu-
democratică. ţii publice – primăria,
poliţia de proximi-
tate, şcoli cu un anu-
mit program).
121

2.2. Cel puţin o Libertate absolută = Mai 2009 Grigorescu -proces verbal
activitate organizată responsibilitate Maria - fotografii
la nivelul şcolii va absolută – dezbaterea Clasa a XI- - materiale
beneficia de colabo- în Consiliul Elevilor. aB prezentate
rarea cu instituţii
publice precum
Primăria, ONG-uri,
Protecţia Copilului,
instituţii abilitate în
respectarea dreptu- Consiliul - chestionare-
rilor cetăţeanului Elevilor le aplicate
(manifestarea dreptu- „Mie îmi pasă, dar Aprilie-Mai Gropescu - fotografii
lui de a solicita ţie?” – sondaj de 2009 Justin - procesul
expertiză). opinie realizat de Dinu verbal încheiat
2.3. Cel puţin 80 % elevii şcolii Gabriela, la C. E.
dintre liderii elevilor Interpretarea rezulta- Grigorescu
membrii în CE îşi telor sondajului – Maria,
vor respecta respon- concluzii. Sescu
sabilităţile asumate. Cornelia,
Elevi:
Andrei
Alina,
Greculescu
Andreea,
122

Cernea
Dragoş
III.2. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ

- CU ELEVII

123
Despre drepturi şi îndatoriri

Grup ţintă: elevii clasei a IV-a ai Şcolii Oborani - Vişina


Tipul de activitate: lecţie de educaţie civică
Număr de participanţi: 24 elevi, 16 cadre didactice – colegii din
Comisia metodică a învăţătorilor
Durata: 80 minute
Obiective:
O1 să recunoască şi utilizeze termeni specifici educaţiei civice (drept,
îndatorire, exercitare, încălcare etc.);
O2 să compare situaţii care privesc drepturi şi îndatoriri ale copilului;
O3 să contribuie la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup;
O4 să formuleze opinii personale în aprecierea unor situaţii cu conţinut
civic.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 cel puţin 17 elevi vor identifica termeni specifici sferei civice în diferite texte;
I2.1 cel puţin 17 elevi vor formula îndatoririle care decurg din diverse
drepturi ale copilului;
I2.2 toţi elevii vor selecta imagini şi vor realiza colaje reprezentative
pentru drepturi ale copilului;
I3 toţi elevii îşi vor îndeplini sarcinile asumate în cadrul grupului;
I4 fiecare grup va propune soluţii pentru studiul de caz.
Resurse:
umane: elevii, cadrele didactice invitate (unele au avut rolul de
observatori ai activităţii de grup şi au completat listele de verificare, alţii
s-au alăturat grupurilor de elevi pentru a-i consilia în etapa de studiu de
caz).
materiale: portofoliul proiectului „Uniunea Europeană” realizat
anterior de elevi; fişe de lucru în grup; fişe de evaluare formativă; coli;
coşuleţe cu imagini; fişe cu drepturile copilului; studiul de caz; liste de
verificare (control).
Strategii/ Metode de predare–învăţare-evaluare: conversaţia,
observaţia (metodă folosită de elevi în activitatea de grup),
problematizarea, exerciţiul, explicaţia, „Turul galeriei”, „Ciorchinele de

124
evaluare”, observaţia sistematică (metodă de evaluare – prin listele de
verificare – Anexa 1).
Modalităţi de organizare: activitate frontală, individuală şi în grup

Desfăşurarea activităţii:
În etapa de orientare (10 min.) le-am propus elevilor ca pe parcursul
lecţiei să înţelegem mai bine legătura dintre drepturi şi îndatoriri
observând imagini, citind şi comentând texte şi situaţii date, îndeplinind
eficient rolul asumat în cadrul grupului; colaborând cu colegii şi
valorificând informaţiile oferite de proiectul „Uniunea europeană”
realizat anterior. Pentru spargerea gheţii elevii au realizat „chipul
luminos-întunecat” al şcolii lipind, pe o planşă ce reprezenta şcoala,
jetoane diferit colorate cu aspecte plăcute sau neplăcute observate de ei
la noi în şcoală.
Etapa de achiziţie (40 min.) a cuprins trei momente:
0 Identificarea dreptului pe care şi l-au exercitat în momentul
anterior şi formularea unor îndatoriri ce decurg din acest drept
(frontal);
1 Pornind de la modelul frontal elevii, grupaţi câte patru, au
observat ilustraţiile primite, au identificat dreptul care poate fi
ilustrat prin colaj, au transcris textul acelui drept (din lista cu
drepturile copilului pe care o avea fiecare grup, extrasă din
portofoliul proiectului ”Uniunea Europeană”) pe fişa de grup, au
interpretat cu cuvinte proprii acest text, au formulat îndatoriri care
decurg din dreptul respectiv, au dat exemple de situaţii concrete de
exercitare sau încălcare a dreptului respectiv.
2 Fişele de grup şi colajele au fost expuse, elevii au făcut „Turul
galeriei” pentru aprecierea lucrărilor celorlalte grupuri şi pentru
eventuale completări. Fişele de grup şi colajele care le însoţesc
alcătuiesc o „minibroşură” întitulată de elevi „Carta drepturilor
copilului”.
În etapa de aplicare şi transfer (30 min.) s-a realizat un studiu de caz
(Anexa 2), fiecare grup asumându-şi un rol social: SPAS (serviciu
public de asistenţă socială), personal medical, familia, şcoala, colegii de
clasă şi fiind consiliaţi de către un cadru didactic invitat. Fiecare grup
analizează cazul prin prisma rolului asumat (prin tragere la sorţi) şi
125
propune din acest punct de vedere soluţiile pe care le crede mai
potrivite. Apoi s-au realizat:
„ciorchinele de evaluare” (frontal – pentru toată clasa) cu concluziile şi
soluţiile propuse de fiecare grup (Anexa 3),
evaluarea curentă (proba de evaluare scrisă cu următoarele sarcini: 1.
Selectarea din lista următoare a situaţiilor potrivite unor drepturi sau
unor îndatoriri: sărbătorirea Crăciunului în familie, publicarea unei
poezii în revista şcolii, anunţarea intenţiei de a interveni în discuţie prin
ridicarea mâinii, venirea la timp la şcoală, solicitarea unei consultaţii
medicale în caz de nevoie, comportamentul civilizat acasă, la şcoală, în
grupul de joacă. 2. Descoperirea „nepotrivirii” într-o ilustraţie dată şi
formularea unui enunţ prin care să se exprime observaţia făcută – în
imagine se observă o sală de clasă în care un grup de elevi face
curăţenie, iar unul dintre copii scrie cu un creion pe bancă),
aprecierile şi recomandările.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: îndeplinirea rolului asumat în grup:
gospodar (a distribuit materialele, a realizat colajul); secretar (a
completat fişa de grup); purtătorul de cuvânt (a prezentat soluţiile şi
opiniile grupului); timer; fiecare elev a fost capabil să selecteze dintr-o
listă dată situaţ iile potrivite unor drepturi ⁄îndatoriri şi să formuleze un
enunţ prin care a explicat nerespectarea unei îndatoriri observate într-o
imagine; listele de verificare conţin comportamente observabile pentru
elevul evaluat;
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţ iri: informarea
din timp a invitaţilor cu privire la obiectivele activităţii şi la modul în
care vor fi implicaţi în realizarea lor; solicitare prea îndelungată a clasei,
ţinând cont de vârsta elevilor.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuş ită a activităţii: activitate antrenantă pentru elevi dar şi
pentru invitaţii care au fost implicaţi (ca observatori sau consilieri);
lucrul pe grupe, utilizarea diverselor strategii, încurajarea permanentă a
elevilor, produsele finale utile, relaţionarea continuă: învăţătoare – elevi
– invitaţi.
126
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: gestionarea
timpului de lucru (s-a depăşit cam mult timpul alocat unei ore obişnuite
de curs); nu s-a alocat suficient timp pentru discutarea completărilor sau
observaţiilor pe care elevii le-au făcut la „Turul galeriei” pe marginea
produselor celorlalţi colegi.

Evaluarea unui formator:


Activitatea a avut elemente de ECD încă de la primele minute. Exerciţ
iul de spargere a gheţii a fost proiectat astfel încât să vizeze spiritul
civic şi cel de proprietate comună. Se poate observa practica de lucru în
grupuri mici, deoarece elevii îşi asumă uşor roluri şi se implică în egală
măsură. Exemplele alese sunt pe măsura vîrstei lor şi identifică uşor
drepturi sau încălcări ale acestora în situaţiile care îi înconjoară. Elevii
fac aprecieri constructive, lucru observat din postările lor în urma
„turului galeriei”. Activitatea a fost o reuşită şi prin implicarea cadrelor
didactice la evaluarea elevilor, oferindu-le acestora un rol activ.

Suport teoretic/ Anexe:


Anexa 1
Lista de verificare (control)
Nr. crt. Comportamente Nume elev
Da Nu
1. A urmat instrucţiunile specifice activităţii
2. A cerut ajutor atunci când a avut nevoie
3. A colaborat cu colegii de grup pentru a realiza
sarcina de grup
4. Şi-a îndeplinit eficient rolul asumat în cadrul
grupului
5. A manifestat spirit de iniţiativă
6. A participat la discuţii în cadrul activităţii pe
grupuri de lucru
7. A ţinut cont de părerea colegilor de grup
8. A lucrat disciplinat
9. Şi-a schimbat părerea dacă dovezile i-au arătat
că trebuie s-o facă

127
Anexa 2

Copil ca tine sunt şi eu

Drepturile copilului sunt „ceva” care i se cuvin ş i de care


trebuie să se bucure toţi copiii. Fiecare fiinţă umană are dreptul de a fi
protejată împotriva exploatării şi de a nu fi implicată în munci
dăunătoare sănătăţii.
Atunci când observăm încălcarea acestui drept este de datoria
noastră (colegi, vecini, cadre didactice, cadre medicale) să atragem
atenţia persoanelor care încalcă acest drept, dar şi celor din jur care pot
împiedica acest lucru.
Acum vă voi povesti despre Marius, un băiat de 12 ani care
locuieş te într-un sat de câmpie. Familia lui este numeroasă: şase copii,
o bunică şi părinţii. Din nefericire, tatăl a rămas fără serviciu, iar mama
este casnică. Singurele venituri ale familiei sunt alocaţiile copiilor şi
ajutorul social, lucru care le cauzează multe neajunsuri. Sunt zile în care
Marius nu se poate duce la şcoală pentru că nu are cu ce să se îmbrace
sau să se încalţe.
Lui îi place foarte mult să înveţe şi chiar are rezultate bune, dar
văzând cât de greu o duc preferă s ă meargă cu tată l său la muncă (la
sapă, la cules, la pădure). Temele şi le face mai mult noaptea, iar uneori
ajunge la şcoală direct de la muncă având hainele murdare şi fiind
nespălat.
Marius este un copil foarte cuminte şi răbdător. El nu se plânge
niciodată de greutăţile pe care le întâmpină şi nici nu se revoltă atunci
când părinţii îi cer să meargă cu ei la muncă în loc să-l trimită la şcoală.

128
Anexa 3
Soluţiile
oferite de
„colegii de
clasă”

Soluţiile Soluţiile
oferite de oferite de
„cadrele „vecini”
didactice”
Marius

Soluţiile Soluţiile
oferite de oferite de
„cadrele „asistenţii
medicale” sociali”

Bibliografie:
MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare
pentru clasa a IV-a, Bucureşti, 2005.
Dulman, A. Mihai, C şi Mihăescu, M – Pentru o experienţă de
succes – Ghidul învăţătorului şi al profesorului, Editura
Gimnasium, Târgovişte.
Mihăilescu, C. şi Piţilă, T. – Educaţie civică, manual pentru clasa a
IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
Suport de curs – Drepturile copiilor sunt lege, Craiova, 2005;
www.drepturilecopiilor.ro.

Datele autorului:
Vintilă Monica – învăţătoare, Şcoala cu clasele I-IV, Oborani,
Vişina, Dâmboviţa; E-mail: vintilam@yahoo.com

129
Drepturile copilului

Grup ţintă: elevii cu vârsta de 10-11 ani, învăţători, profesori


Tipul de activitate: lecţie de educaţie civică
Număr de participanţi: 20 elevi, 15 cadre didactice
Durata: 60 minute
Obiective:
O1 (elevii) să identifice cazuri de respectare sau încălcare a drepturilor
copilului în situaţii cotidiene;
O2 (elevii) să identifice îndatoriri corespunzătoare drepturilor evocate;
O3 (cadrele didactice) să îşi dezvolte capacitatea de lucru în grup.
Indicatori în realizarea obiectivelor:
I1 majoritatea elevilor vor da cel puţin 2 exemple de drepturi respectate/
încălcate;
I2 80% din elevi vor identifica 2 sau mai multe responsabilităţi derivate
din drepturi;
I3 toate cadrele didactice se vor implica în activitate, pentru obţinerea
produsului dorit (afişul).
Resurse materiale: siglele organizaţiilor pentru protecţia copilului,
imagini puzzle, fişe de observaţie care vor fi completate de profesori în
prima parte a activităţii, flip-chart, coli, markere, bol cu bileţele
realizate anterior de profesori, fişe de evaluare pentru elevi.
Strategii/ Metode de predare – învăţare - evaluare: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, problematizarea, analiza produselor activităţii,
munca independentă, observarea sistematică, autoevaluarea.
Modalităţi de organizare: activitate frontală, individuală, în perechi, pe
grupe

Desfăşurarea activităţii:
S-au reactualizat ancorele prin rezolvarea unor sarcini (elevii au fost
împărţiţi în două grupe mari, prin numărare: elevii cu numerele pare au
rezolvat prima sarcină, cei cu numere impare a doua sarcină):
Sarcina 1: De ce un copil are nevoie de mai multă ocrotire decât un
adult ?
Sarcina 2: Enumeră aspecte din viaţa ta, în care crezi că ţi-au fost
asigurate drepturile pe care le ai.
130
Au fost valorificate cunoştinţele anterioare din domeniul drepturilor
omului prin: identificarea siglelor principalelor organizaţii pentru
protecţia copilului (UNICEF, CRUCEA ROŞIE, SALVAŢI COPIII) şi
activităţi pe grupe pentru asamblarea unor bucăţi de imagini (gen
puzzle) sugerând diferite drepturi ale copilului.

(dreptul la
familie)

(dreptul la (dreptul la educaţie)


sănătate)

(dreptul la
recreere)

Elevii au spus în cuvinte proprii ce semnifică fiecare drept şi cui s-ar


adresa în caz de încălcare a lui, identificând apoi responsabilităţile
fiecărui drept enunţat. Li s-a solicitat să aleagă cel mai important drept,
apoi pe cel mai puţin important. Elevii au ales cu greu, s-au contrazis,
apoi au concluzionat că toate drepturile sunt la fel de importante şi nu
pot fi ierarhizate.
Grupaţi în perechi, elevii au extras dintr-un bol bileţele ce conţineau
mesaje ale profesorilor, pregătite anterior. Ele au fost analizate şi
interpretate, iar enunţurile cu caracter general privind educaţia pentru
cunoaşterea şi respectarea drepturilor democratice au fost listate la flip-
chart.
0 „Despre drepturile copilului nu doar se vorbeşte. Trebuie
acţionat!”
1 „Poţi învăţa, doar când eşti în mijlocul acţiunii!”
2 „Într-o societate democratică adulţii şi tinerii sunt actori pe
aceeaşi scenă!”
131
4. Elevii au lucrat individual o fişă de evaluare şi autoevaluare:

1. Ordonează cuvintele pentru a Cum apreciez prestaţia mea la


formula un drept al copilului: lecţie ?
educaţie , la , are , copilul ,
dreptul. 0 0 0 = FOARTE BINE, pt.
2. Completează cu cuvinte 6 intervenţii
folosite în timpul orei: 0 0 = BINE, pt. 4
Pentru ca un copil să fie vesel ca intervenţii
o floare, are nevoie de …. 0 = SUFICIENT, pt. 2
3. Cui te poţi adresa când constaţi intervenţii
că unui copil i-au fost încălcate
drepturile ?

Participanţii la activitate (elevi şi cadre didactice) au completat o fişă


prin care li se cerea să enumere cât mai multe drepturi şi îndatoriri pe
care le au elevii. În urma centralizării datelor s-a constatat că elevii au
notat mai multe drepturi, iar profesorii mai multe îndatoriri pe care le au
aceştia.

Pentru că în grup fiecare are aport în funcţie de potenţial, s-au format


grupuri mixte (elevi-profesori). Au primit câte un plic cu imagini
ilustrând 4 drepturi şi îndatoririle aferente (diferite de la un grup la
altul). Fiecare grup a făcut corelările drepturi-îndatoriri, realizând câte
un produs. Acestea au fost asamblate într-un afiş prin tehnica colajului .

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
rezultatele bune obţinute la fişele de evaluare: (12 calif. FB, 5 calif. B, 3
calif. S );
existenţa iniţiativei din partea elevilor de a alcătui un portofoliu al
activităţii şi realizarea lui.
Probleme apărute/ aspecte care necesit ă îmbunătăţ iri: utilizarea în
alte contexte a cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în lecţie (activităţi
caritabile, empatie faţă de copiii cu probleme, relaţionare mai bună).
Evaluarea unui coleg:
132
Dovezi de reuşită a activităţii:
dezinhibarea elevilor prin lucrul alături de cadrele didactice din şcoală;
includerea profesorilor în activităţi şi cooperarea cu elevii pentru
îndeplinirea responsabilităţilor (profesorii şcolii ştiu ce se aşteaptă de
la ei, ce metode şi măsuri concrete se recomandă pentru a îndeplini
obiectivele ECD ale şcolii).
Probleme apărute/ aspecte care necesită îmbunătăţiri: alegerea unor
metode eficiente pentru lucrul în echipe mixte elevi-profesori (elevii să
fie ajutaţi de profesori să găsească alte surse de informare şi să
folosească eficient informaţiile).
Evaluarea unui formator:
Elevii au fost pe deplin capabili să lucreze cu noţiunile din manual şi s-
au bucurat de colaborarea în grup. Identificarea „celui mai important
drept” ar fi putut să implice o discuţie mai lungă pentru ca elevii să
înţeleagă relaţiile dintre drepturi. Utilizarea autoevaluării chiar la elevi
atât de mici şi corelarea cu evaluarea învăţătoarei este o dovadă de
încredere în capacităţile elevilor şi în necesitatea corelării reale a
predării cu evaluarea pentru creşterea eficienţei învăţării.

Bibliografie:
*** ABC - ul drepturilor omului- S.I.R.D.O., Bucureşti, 1993
*** Drepturile copilului - M.Ed.C., 2005.
ƒ Ştefan, Pacearcă - Manual de educaţie civică pentru clasa a IV-
a, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2006.
www.drepturilecopilului.ro.
Datele autorului:
Simion Roxana - institutoare, Şcoala Răzvad, Judeţul Dâmboviţa, E-
mail: simionroxana13@yahoo.com

133
Alfabetul toamnei

Grup ţintă: Elevii clasei a II-a, părinţii şi bunicii lor


Tipul de activitate: Lecţie de evaluare a unui proiect transdisciplinar
Număr de participanti: 30 elevi, învăţători de la şcolile din reţeaua de
proiect; părinţi, bunici
Durata: 50 minute
Obiective:
O1 prezentarea proiectului „Alfabetul toamnei” în faţa unei asistenţe
(copii şi adulţi);
O2 implicarea elevilor în procesul de evaluare a proiectului;
O3 implicarea familiei în derularea şi prezentarea proiectului în calitate
de persoane- resursă.
Indicatori în realizarea obiectivelor:
I1 Toţi elevii vor participa la prezentarea produselor finale şi a
procesului de realizare a proiectului;
I2.1 Produsele finale vor fi realizate cel puţin la nivelul minim al
criteriilor de reuşită, comunicate elevilor încă din etapa de
organizare a proiectului;
I2.2 Toţ i elevii vor fi implicati în procesul de autoevaluare, copletând fi
şe de autoevaluare şi la interevaluare, completând fişe de evaluare a
prezentării celorlalte grupe şi participând la Turul galeriei;
I3.1 Cel puţin 50% dintre reprezentanţ ii familiilor (părinţi, bunici) vor
participa la prezentarea proiectului;
I3.2 Cel puţin 80% dintre părinţi vor fi persoane -resursă şi vor susţine
elevii în căutarea informaţiilor şi în realizarea unor produse de grup.
Resurse materiale:
Produsele de grup: cărticica “Alfabetul toamnei”, afişul, expoziţia de
jucării din fructe şi legume, standul toamnei cu fructe şi legume de
toamnă.
Planşe cu criterii de apreciere pentru fiecare produs, fişe de evaluare a
prezentării, fişe de autoevaluare, fişe de monitorizare a proiectului, post-
it-uri.
Strategii/ metode de predare-învăţare-evaluare: observaţia,
investigaţia, colectarea şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea,

134
evaluarea reciprocă, autoevaluarea, dramatizarea, jocul de rol, Turul
galeriei, jocul didactic.
Modalităţi de organizare: lucru frontal în clasă, lucru individual acasă,
lucru în grupe, lucru în perechi elev-părinte/ bunic acasă şi în clasă.

Desfăşurarea activităţii:
Prezentarera şi evaluarea proiectului este momentul de celebrare
succesului unei activităţi îndelungate (6 săptămâni) şi se desfăşoară în
clasă, într-un ambient sărbătoresc, în prezenţa unui public alcătuit din:
părinţi, bunici, învaţători din cadrul comisiei metodice, cadre didactice
din şcolile participante la Proiectul Asigurarea calităţii ECD şi a
coordonatorului de proiect ECD. O astfel de activitate este un exemplu
semnificativ pentru modul în care o lecţie contribuie la cultivarea
valorilor ECD, lecţia reprezentând pentru elev un modus vivendi cu
influenţa cea mai consistentă, continuă şi sistematică, asupra formării
sale.
Etapele activităţii sunt:
0 captarea atenţiei printr-un mesaj din partea Zânei Toamna;
1 anunţarea subiectului şi a obiectivelor;
2 rememorarea etapelor Proiectului “Alfabetul Toamnei”;
3 prezentarea pe grupe:
3.0 “Isteţeii scriitori” prezintă cărticica “Alfabetul Toamnei”
Elevii fac referire la modul de organizare a materialului: fiecărei litere îi
corespunde o pagină, iar pe pagină sunt imagini şi scurte texte adecvate,
realizate de ei. Prezintă şi modul în care s-a derulat şi colaborarea în
grup pe timpul realizării cărţii.
3.1 „Isteţeii sanitari” prezintă afişul „Legume şi fructe de veţi
mânca,/ Sănătate veţi avea”
Prezentarea se face având elemente de ţ inută adecvate sarcinii de lucru
(coifuri cu crucea roşie, ecusoane) şi având drept suport afişul. Ei
vorbesc despre importanţa legumelor şi fructelor în păstrarea sănătăţii şi
adresează îndemnuri versificate, create de ei, pentru a convinge de
necesitatea consumului de fructe şi legume.
„Isteţeii jucăuşi” prezintă expoziţia „Jucării hazlii”
Un membru al echipei face ghidaj prin expoziţie, prezentând diferite
jucării şi explicând din ce materiale au fost realizate. Urmează o scurtă
135
dramatizare „Teatrul de păpuşi” în cadrul căreia personajele - păpuşi
sunt unele dintre jucăriile confecţionate de ei.
“Isteţeii vânzători” prezintă “Standul toamnei”
Standul cuprinde fructe, legume şi flori de toamnă, ordonate după
criteriul alfabetic, dar şi după normele pieţei. Prezentarea se face sub
forma unui joc de rol în care unii sunt vânzători iar alţii cumpărători şi
relaţionează utilizând formule de adresare, de iniţiere şi încheiere a unui
dialog, se efectuează cântăriri şi plăţi, simulând activitatea reală din
piată. Prezintă şi modul în care au fost sprijiniţi de către părinţi, bunici.
La acest moment participă fiecare membru al echipei, fiecare
prezentând un alt aspect al proiectului sau participând la dramatizare, la
jocul de rol.
În timp ce o echipă se află la prezentare, celelalte 3 evaluează
procesul pe baza unei fişe de evaluare a prezentării.
Interevaluarea produselor de grup (“Turul galeriei”), raportându-se
la criterii de apreciere specifice fiecărui produs, afişate şi lecturate în
prealabil (claritatea prezentării, corectitudinea exprimării, corectitudinea
cunoştinţelor, originalitatea).
Autoevaluare individuală privind implicarea în derularea pro-
iectului, pe baza unei fişe de autoevaluare de grup (Cum a fost tema
aleasă? uşoară, atractivă, folositoare; Care etapă ţi-a plăcut? culegerea
informaţiilor, realizarea produsului, prezentarea, colaborarea în grup;
Unde crezi că poţi deveni mai bun? la căutarea informaţiilor, la
realizarea produsului, la prezentare, la colaborare; Ai vrea să mai
participi la proiecte? da, nu; Cum crezi că ar putea fi apreciată
activitatea ta în proiect? F.b., B, S., I.)
Apreciere din partea învăţătoarei prin jocul didactic “Mesajul
toamnei şi al doamnei”.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
manifestarea dorinţei elevilor de a mai participa şi la alte proiecte:
“ Cărţile anotimpurilor”;
“ Ecoprichindel”- elaborarea unui cod de norme ECO pe care să le
însuşească şi să le respecte şi alţi copii;

136
realizarea evaluării în cadrul parteneriatului învăţător-elev, raportându-
se la criterii unice;
autoevaluările elevilor - satisfacţia participării, identificarea punctelor
reuşite şi a celor de îmbunătăţit;
colaborarea dintre elevi şi parinţi/bunici, atât acasă cât şi în clasă în
derularea proiectului;
calitatea produselor de grup, apreciate cu calificative bune şi foarte bune
după criterii cunoscute de elevi încă de la începutul proiectului;
aprecierile cadrelor didactice la discutarea lecţiei;
feed-back-ul pozitiv din partea părinţilor;
pregătirea elevilor pentru relaţia cu comunitatea prin lucrul la acest
proiect: studierea unei pieţe agroalimentare, ghidajul printr-o
expoziţie, relaţia cu cabinetul medical.
Probleme apărute/ aspecte care necesită îmbunătăţiri: Fiind la
primul lor proiect amplu, elevii au întâmpinat câteva probleme :
dificultatea în prelucrarea informaţiilor;
coordonarea lucrului în echipă.
Este necesară o mai mare rigoare în ordonarea materialelor de către
învăţător pentru a nu lăsa asistenţei impresia că ideea că evaluarea o fac
doar elevii.

Evaluarea unui coleg:


Activitatea s-a caracterizat prin implicarea activă a elevilor,
diferenţiată pe interese şi aptitudini, colaborare eficientă în cadrul
fiecărui grup. Elevii au fost responsabilizaţi, puşi în faţ a unor situaţii
concrete de viaţă, şi-au exersat comportamente pozitive, pornind de la
cunoştinţele şi deprinderile dobândite pe parcursul desfăşurării
proiectului.
Am participat la o activitate deosebită în care s-au văzut roadele
muncii susţinute pe o perioadă mai lungă de timp. Copiii şi-au prezentat
punctele de vedere cu privire la lucrul în grup, au făcut aprecieri juste
cu privire la lucrările colegilor, au apreciat şi ajutorul pe care l-au dat
părinţii în realizarea produselor finale. Ar fi interesant dacă părinţii ar fi
implicaţi şi la momentul evaluării.

137
Evaluarea unui formator:
Finalizarea primului proiect de grup realizat cu elevii de opt ani
a avut semnificaţia celebrării reuşitei, pentru elevi şi părinţi. În esenţă
demersul a fă cut posibilă înţelegerea şi aprecierea de către participanţi a
complexităţii de abordare a metodei proiectului la vârsta şcolară mică.
În mod special, evaluarea proiectului, prin componentele sale –
autoevaluare (individuală şi de grup), interevaluare, evaluarea cadrului
didactic a exemplificat/justificat motivaţia elevilor pentru acţiuni de
calitate în etapele de lucru stabilite, raportate la criterii cunoscute iniţial.
Un management al clasei de înaltă calitate a evidenţiat creşterile
pentru elevi, atât la nivel individual, dar şi ca grup (echipă de lucru şi
colectiv) pe multiple planuri, fiind aspecte convingătoare pentru
asistenţă privind valoarea modelatoare a metodei ca proces, ca şi prin
realizarea/prezentarea produselor finale de grup.

Suport teoretic/Anexe:
Criterii de reuşită
Realizaţi o cărticică intitulată “Alfabetul toamnei”.
Răspunde: grupul “ Isteţeii scriitori”
Termen: 15 octombrie
Sugestie de prezentare: colectivă, pe
aspecte diferite
Criterii de apreciere:
- aşezarea în ordine alfabetică a paginilor cu litere cu chipuri hazlii;
F.B. – fără greseli B- cu 2 greşeli S- cu 3-4 greşeli

- legătura dintre dintre literă şi imaginile despre toamnă utilizate;


FB – toate imaginile B- 2-3 imagini S – imagini sunt
sunt potrivite nespecifice nespecifice
crearea de 3-5 propoziţii legate prin înteles, potrivite cu litera şi
imaginile;
FB – 5 propoziţii B- 4 propoziţii S – 3 propoziţii

138
Realizaţi o expoziţie cu jucării, utilizând fructe şi legume de
toamnă.
Răspunde: grupul “Isteteţii jucăuşi”
Termen: 15 octombrie
Sugestie de prezentare: ghidaj prin
expoziţie, dramatizare
Criterii de apreciere:
- utilizarea unor materiale adecvate temei
FB – toate jucăriile B - 1-3 jucării nu S- mai mult de 4 jucării
utilizează materiale nu utilizează materiale
adecvate adecvate
- diversitatea jucariilor
FB- 8 sau mai B - 7 jucării S - 5-6 jucării
mult de 8 jucării diferite diferite
diferite
- organizarea expoziţiei, prezentând exponatele în ordine alfabetică
FB- fără eroare B- 1 eroare S- 2-3 erori

Realizaţi un afiş în care să prezentaţi, prin imagini, părerea


voastră despre consumul de legume şi fructe.
Răspunde: grupul “Isteţeii sanitari”
Termen: 15 octombrie
Sugestie de prezentare: îndemnuri,
utilizând elemente din afiş
Criterii de apreciere:
- mesajul(sloganul)
F.B - exprimat clar, B - există elemente S - mesaj greu de
convingător care nu ajută la descifrat
întelegerea mesajului
- alegerea imaginilor
FB- toate în B- exista 2-3 S- mai mult de 5
concordanţă cu imagini care nu se imagini nepotrivite
mesajul potrivesc
- realizare artistică
FB- plăcut, atrage
atentia
139
B- atrage atenţia, dar S- nu prea plăcut şterse, greu de
organizarea nu este ochiului, imagini observat
reuşită

Realizaţi un stand intitulat “La piaţă” cu legume, fructe si flori.


Răspunde: grupul “ Isteţeii vânzători”
Termen: 20 octombrie
Sugestie de prezentare: joc de rol “De-a
vânzătorul”
Criterii de apreciere:
- alegerea legumelor, fructelor şi florilor potrivite pentru toamnă
FB - fără greşeli B - 1-3 erori S- < de 4 erori
- prezentarea fiecărui produs conform regulilor pieţei
FB - produse B- produse bune, S- produse slabe,
sanătoase, dar prezentate nu prezentate
frumoase, asezate prea reuşit neglijent
în cutii egale, cu
preţul afişat
organizarea standului, respectând ordinea alfabetică în cadrul
sectorului de fructe şi a celui de flori
FB- fără greşeală B- cu 1-3 erori S- < de 4 erori

Fişa de monitorizare a proiectului utilizată de către învăţătoare:


Numele:
Grupa:
- Cantitatea informaţiilor puţine multe f. multe
- Selectarea şi prelucrare uneori deseori mereu
informaţiilor
- Contribuţia la realizarea modestă importantă determinantă
produsului
- Grija pentru aspectul lucrării puţină multă f. multă
- Gradul de colaborare la 1/2/toate cerinţele

140
Bibliografie:
Ausubel D, Robinson F - Învăţarea în scoală, E.D.P., Bucureşti,
1981.
Cerghit I.- Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980.
Green J.- Introducere în măsurare şi evaluare, New York , 1970
Radu I. T.- Teoria şi practica în evaluarea eficienţei
învăţământului, E.D.P., Bucureşti, 1981.
Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., Bucureşti, 2000.
Stoica A.( coord.) - Coordonate ale reformei evaluării în
învaţământul primar, Revista învăţământului primar, nr. 2-
3/2000.
Tomyarot Gh. - L’observation et l’evaluation, Paris, 1973.
Datele autorului:
Georgeta Dragna - institutoare, Şcoala “Ion Alexandru Brătescu-
Voineşti”, Târgoviste

Poze din timpul activităţii:

141
ATITUDINEA MEA

Grup ţintă: elevi de 15 ani (clasa a VIII-a)


Tipul de activitate: lecţie de consiliere şi orientare – activitate
demonstrativă în cadrul Comisiei diriginţilor
Număr de participanţi: 29 elevi (din două clase cu elevi cu CES şi
probleme de disciplină)
Durata: 60 min.
Obiective:
O1 identificarea drepturilor şi responsabilităţilor pe care le au în calitate
de elevi;
O2 emiterea de păreri cu privire la situaţiile concrete legate de ethosul
şcolii;
O3 identificarea regulilor încălcate/ respectate din exemplele folosite.
Indicatori în realizarea obiectivelor:
I1 60 % dintre elevi vor realiza corespondenţele între toate drepturile şi
responsabilităţile din testul aplicat;
I2 30 % dintre elevi vor emite păreri despre atitudinea elevilor implicaţi
in situaţiile prezentate;
I3.1 5 elevi vor identifica situaţii concrete de încălcare a regulamentului
şcolar şi măsurile aplicate;
I3.1 50 % din elevi vor identifica regulile încălcate/ respectate din filmul
urmărit.
Resurse materiale: film educa ţional (http://www.youtube.com/ watch?
v=3W3IQ6IrhA4), fotografii, teste, chestionare, flipchart, 30 de
cartonaşe colorate în 5 culori, 5 plicuri, markere.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: metoda fotolimbajului,
discuţii de grup, vizionare film, studiu de caz, fişă-test, chestionar,
brainstorming, evaluarea prin simbol.
Modalităţi de organizare: activitate frontală/individuală/pe grupe.

Desfăşurarea activităţii:
Momentul 1: A fost aplicat un exerciţiu de focalizare a atenţiei şi de
detensionare: fiecare elev a ales dintr-un plic câte un cartonaş colorat
pentru împ ărţirea pe grupe. Elevii s-au grupat după culoarea
cartonaşelor extrase. Fiecare grupă a împrăştiat pe masă post-iturile
142
aflate în plic, care conţineau diverse cuvinte. Elevii au fost invitaţi să
aleagă cuvintele legate de tema lecţ iei, anunţată cu o s ăptămână înainte.
Cuvintele alese au fost apoi aşezate pe tablă sub forma unei flori.
A urmat filmul educaţional proiectat pe fragmente, au discutat
situaţiile prezentate, moderatorul notând pe flipchart cuvintele:
toleranţă, diversitate, discriminare, spirit critic, reguli, regulament,
legi, drepturi şi responsabilităţi, rezultate în urma comentariilor.
Elevii au fost întreba ţi ce înseamnă şi ce nu înseamnă toleranţa, cât de
departe poţi merge cu ea, care este opusul ei.
Momentul 2: S-a cerut elevilor să privească cele trei imagini (Anexa 1)
şi să spună ce mesaj le transmit acestea.
Elevii au fost întrebaţi dacă putem avea o viaţă ordonată fară reguli.
Apoi au fost invitaţi la o discuţ ie referitoare la reguli: reguli de
comportare în clasă, şcoală, familie, excursii etc.
Momentul 3: Fiecare grupă a rezolvat testul de evaluare (Anexa 2)
care a conţinut:
realizarea corespondenţelor dintre drepturi şi îndatoriri;
să se specifice pentru fiecare drept câte o îndatorire;
să scrie drepturile de care trebuie să beneficieze un copil;
sancţiunile care se aplică prin încălcarea regulamentului şcolar.
S-a realizat corectarea frontală a testului. Grupa cu cele mai multe
răspunsuri corecte a fost premiată cu dulciuri şi aplauze.
Elevii au fost invitaţi să comenteze punctul 4 din test, să se refere la
situaţiile concrete din ş coală, cu elevi sancţionaţi şi dacă aceste
sancţiuni au dus în timp la rezultate pozitive. Elevii au fost întrebaţi
dacă au simţit vreodată că li s-a încălcat vreun drept la şcoală sau în
afara ei. Elevii nu au prezentat situaţii concrete.
Momentul 4/ Evaluarea: Individual au primit câte un chestionar
(Anexa 3) la care au fost rugaţi să răspundă cu sinceritate şi să nu se
semneze.
La finalul lecţiei, fiecărei grupe i s-a cerut să desemneze un
reprezentant, care să deseneze o imagine care le defineşte starea. Elevii
s-au consultat între ei, iar imaginile care au reflectat starea lor au fost:
doi copii care se ţin de mînă, o faţă surîzătoare, un norişor pe un cer
liniştit, un soare şi o floare.

143
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Elevii au fost cooperanţi, interesaţi de subiectul lecţiei, dar destul de
timizi în luarea cuvântului. Indicatorii au fost realizaţi în proporţie de
90%. Testul de evaluare aplicat a demonstrat înţelegerea termenilor:
atitudine, toleranţă, violentă, reguli şi regulament, desprinşi din
comentariile făcute pe baza filmului şi a fotografiilor legate de
atitudinea elevilor, a profesorilor şi a familiei în situaţiile întâlnite zi de
zi în şcoală şi în afara ei.
Chestionarul aplicat în momentul 4 ne- a demonstrat c ă elevii înţeleg
greşelile pe care le fac şi sunt de acord cu sancţiunile primite, dar pe
fondul unei comunicări precare cu familia şi a unei imaturităţi evidente
în planul personalităţii, nu reuşesc să-şi remedieze comportamentul.
Probleme apărute/ aspecte care necesită îmbunătăţiri: utilizarea
chestionarelor în alt moment al lecţiei şi desfăşurarea unor discuţii pe
baza răspunsurilor date de elevi.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
Respectarea regulamentului şcolar de către elevi pe parcursul activităţii
poate constitui în sine o dovadă de reuşită a acesteia. Implicarea elevilor
pe tot parcursul activităţii, cu pondere mai mare pe finalul acesteia,
demonstrează atingerea scopului activităţii.
Probleme apărute/ aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Momentul de început nu a fost unul destul de reuş it. Introducerea unui
alt exerciţiu de energizare sau schimbarea ordinii momentelor lecţiei,
consider că ar dinamiza mai mult această parte (de exemplu: întâi testul,
apoi discutarea filmului). Densitate prea mare a lecţiei în raport cu
activismul grupului.

Evaluarea unui formator:


A fost o activitate cu un pronunţat caracter formativ. Colectivul de elevi
care a participat la ora de dirigenţie a fost (conform afirmaţiilor propună
torilor) unul care necesita o susţinere din partea diriginţ ilor în ceea ce
priveşte formarea şi manifestarea unor atitudini civice. Tema activitaţii
s-a încadrat în sfera ECD punând accentul pe participarea
144
responsabilă la viaţa socială. O reuşită a fost şi parteneriatul celor doi
diriginţi care au avut o activitate complementară eficientă.

Suport teoretic/Anexe:

ANEXA 1

Discriminare

Reguli Drepturi şi responsabilităţi

145
ANEXA 2
GRUPA_____________

TEST DE EVALUARE
. Realizează corespondenţe între drepturi şi îndatoriri, numerotând
corespunzător:
drepturi îndatoriri
dreptul la informare culturală, la îndatorirea de a nu fi violent
lectură
dreptul de a fi protejat împotriva îndatorirea de a respecta cartea
violenţei
dreptul de a avea o familie îndatorirea de a respecta instituţiile
sanitare şi personalul sanitar
dreptul la sănătate
îndatorirea de a frecventa
dreptul la educaţie şcoala
îndatorirea de a respecta
programul familiei

Specifică, pentru fiecare drept menţionat, câte o îndatorire:


0 Elevii au dreptul să împrumute cărţi de la bibliotecă.
1 Elevii au dreptul să viziteze muzee.
2 Elevii au dreptul să se recreeze mergând în excursii.
3 Învăţământ gratuit.
4 Libertatea expresiei.
Scrie drepturile de care trebuie să beneficieze un copil care:
0 este bolnav
1 nu are părinţi
2 este talentat la muzică
3 provine dintr-o familie de etnie rromă
4 părinţii sunt şomeri
4.Orice comportament care încalcă legile privind respectarea
regulamentului poate fi sancţionat cu :
mustrare (în faţa clasei sau a consiliului profesoral) – ADEVARAT /
FALS;
146
retragerea temporară sau definitivă a bursei- ADEVARAT/ FALS;
eliminarea pentru o perioadă de 3-5 zile - ADEVARAT / FALS;
mutarea disciplinară în altă clasă sau şcoală - ADEVARAT / FALS;
exmatricularea cu drept de înscriere în anul următor sau exmatricularea
definitivă. – ADEVARAT / FALS;
TOTAL puncte acumulate_________________
LOCUL ___________

ANEXA 3 - CHESTIONAR

Ce sancţiuni/ pedepse mi-au fost aplicate, la şcoala sau acasă, m-au


afectat dar nu au avut nici un rezultat ?
Care sancţiune/ pedeapsă m-ar ajuta să-mi îndrept greşeala ?
Ce sancţiune/ pedeapsă aş aplica dacă aş fi părinte/ profesor ?

Bibliografie:
MEC, DGIP - Regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar, 2005.

Datele autorilor:
Scurtescu Alexandra – profesoară de educaţie fizică, Şcoala “Mihai
Viteazul” Târgovişte, E-mail: s_alexandraro@yahoo.com
Burlan Alexandru – profesor de istorie, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alinvov@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

147
Sărbătorile religioase,
factor de coeziune socială

Grup ţintă: elevi din clasele a II-a şi a IV- a, învăţători şi profesori


Tipul de activitate: activitate extracurriculară (pe tema
comportamentului elevilor în timpul sărbătorilor religioase)
Număr de participanţi: 80 elevi
Durata: 50 de minute
Obiective :
O1 Identificarea de către elevi a valorilor moral-creştine;
O2 Prezentarea de către elevi a unor exemple de comportament,
ilustrativ pentru valorile creştine, care ar transforma comunitatea
într-o lume mai bună;
O3 Ameliorarea colaborării dintre învăţători şi profesori prin lucrul în
echipă.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 Minim 80% dintre elevi vor identifica valori moral-creştine.
I2.1 Cel puţin 80% dintre elevi vor prezenta exemple de comportament
creştin dobândit în familii şi care pot influenţa alte familii/
comunitatea.
I2.2 Cel puţin 60% dintre elevi vor preciza valorile creştine pe care le-ar
putea promova, în vederea transformării comunităţii.
I3.1 Activitatea va fi pregă tită şi prezentată în echipă (formată cel puţin
dintr-un profesor şi un învăţător).
I3.2 La activitate vor participa, cel puţin, învăţătorii şi profesorii din
echipa ECD a şcolii.
Resurse materiale: calculator (prezentare Power Point „Simboluri
pascale”), videoproiector, flipchart, coli, icoane, ouă încondeiate,
desene, aparat foto, planşe.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: conversaţia euristică,
explicaţia, brainstorming-ul, învăţarea prin descoperire, jocul didactic,
ciorchinele.
Modalităţi de organizare: activitate frontală şi în perechi.

148
Desfăşurarea activităţii:
S-a creat atmosfera socio-afectivă potrivită temei, pornind de la o
prezentare Power Point, “Simboluri pascale”, moment pregătit şi
susţinut de una dintre doamnele învăţătoare.
În calitate de profesor de religie, am amintit elevilor faptul că
sărbătorile religioase sunt şi un prilej de promovare a valorilor moralei
creştine. În continuare, am condus activitatea, începând cu următorul
pretext pentru discuţie: ”Credinţa fără fapte moartă este!”- Sfântul
Apostol Iacov, la care copiii au fost invitaţi să reacţioneze. Au răspuns
explicând ce înţeleg prin credinţă şi cum se manifestă ea şi care este,
după părerea lor, rolul faptelor în manifestatea acesteia.
Am expus pe tablă icoanele unor sfinţi şi o planşă cu o schemă –
ciorchine - fără conţinut, pe care l-au completat copiii în timpul
activităţii, conduşi prin întrebări euristice, astfel: am solicitat elevii să-şi
reamintească şi să evidenţieze, pe baza cunoştinţelor însuşite anterior la
lecţiile de religie, ce calităţi au avut sfinţii: credinţa, milostenia,
rugăciunea, iubirea, etc. Pe baza răspunsurilor date de elevi, am
completat ciorchinele “Valorile religioase”: credinţa, nădejdea, iubirea,
milostenia, rugăciunea, dreptatea, libertatea, pacea, sfinţenia.
Am solicitat elevii să precizeze care dintre aceste valori religioase le-ar
promova pentru a transforma lumea într-un loc mai bun. De ce ar
promova acea valoare?
Elevii au dat variante de răspuns. Pentru un elev cea mai importantă
valoare religioasă a fost rugăciunea, pentru altul credinţa, pentru altul
milostenia, iubirea. Elevii au propus şi alte valori: bunătatea, răbdarea,
blândeţea, sinceritatea.
S-a discutat problema respectării şi practicării valorilor creştine în viaţa
comunităţii în care trăim.
Pentru dezvoltarea abilităţilor necesare elevilor în calitate de bun creştin
şi bun cetăţean, în sânul comunităţii (familie, şcoală, oraş,) am propus
jocul: „Eu citesc, tu răspunzi!”. Spune DA sau NU, după cum este cazul
(vezi anexă).
Identificând „faptele” prin care ne demonstrăm iubirea de Dumnezeu şi
de aproapele, elevii au stabilit reguli moral-creştine care pot contribui la
o mai bună relaţionare între membrii comunităţii, la ameliorarea
moralităţii sociale.
149
Am solicitat elevii să răspundă la întrebarea: Care este rolul tineretului
în promovarea valorilor creştine?
Profesorul propune elevilor spre reflecţie: Ce sentimente trebuie să
avem în timpul sărbătorilor creştine?
Momentul de evaluare a activităţii a fost condus de o doamnă
învăţătoare. Elevii au răspuns la întrebările: „Vă simţiţi pregătiţi să
întâmpinaţi Sfintele Paşti?”. „Ce comportamente aţi dori să cultivaţi în
familia voastră, între colegi şi cunoscuţi, ca urmare a participării la
această activitate?”

Evaluarea autorului:
În timpul activităţii, elevii au dovedit, prin răspunsuri, că posedă
multe cunoştinţe despre tema în discuţie. Materialul didactic a fost
variat, bogat, accesibil, util, folosit cu uş urinţă de elevi. Am apelat la
cunoştinţele elevilor şi le-am stabilit nişte repere care consider că îi vor
ajuta în viaţă. A fost o activitate densă şi cu virtuţi formative deosebite,
în ceea ce-i priveşte pe elevi.
La activităţile următoare, voi încerca să găsesc nişte modalităţi
care să asigure implicarea tuturor elevilor prezenţi la fiecare moment al
activităţii, astfel încât să nu rămână niciunul în postura de spectator la
un moment dat.
În timpul activităţii, elevii au reuşit să identifice valorile creştine
utilizând cunoştinţele lor multiple despre această temă, iar materialele
utilizate au facilitat acest proces.
Raportându-se la valorile morale identificate de ei, au analizat
exemple de comportamente din perspectiva acestor valori şi au precizat
cum pot să le extindă la nivelul comunităţii.
M-am bucurat de colaborarea eficientă cu colegii învăţători ş i
profesori în munca de concepere, pregătire şi implementare a activităţii.

Evaluarea unui coleg:


Într-un cadru în care tehnologia modernă s-a împletit armonios
cu strategii didactice adecvate, elevii au fost conduşi cu pricepere să
simtă mai aproape Puterea divină, să cunoască şi să înţeleagă valorile
moralei creştine.

150
Pe întreaga perioadă a desfăşurării activităţii, elevii s-au simţit
mai buni, mai liniştiţi, mai toleranţi şi s-au comportat ca atare. Este de
dorit ca sentimentele trăite cu această ocazie să fie împărt ăşite şi în
casele lor, aducând speranţ a unei vieţi mai curate. Activitatea s-a vrut şi
a reuşit să fie un îndemn la credinţă şi practicarea virtuţilor creştine.
Propun să organizeze şi alte activităţi similare pentru a transmite
mesajul tuturor elevilor din şcoală.

Evaluarea unui formator:


Am găsit interesantă ideea de a apela la un fond afectiv
important pentru mulţi oameni: sărbătorile religioase, pentru a contribui
dintr-o perspectivă specifică la îmbună tăţirea relaţiilor sociale. Şi mai
interesantă a fost încercarea de a utiliza copiii ca agenţi de influenţare a
familiei şi comunităţii, ştiut fiind că adulţii sunt sensibili la dorinţele
celor mici.
Lucrul în echipă, alcătuită dintr-o profesoară de religie şi o învăţătoare,
colaborarea lor în pregătirea activităţii, felul în care şi-au asumat
rolurile în timpul acesteia, pe diferite segmente de lucru, marchează un
progres important în ameliorarea colaborării dintre învăţător şi profesor
în Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte.

Bibliografie:
Muha, Camelia - Religie creştin ortodoxă, Clasa a III-a, Caiet pentru
elevi, cadre didactice şi părinţi, Editura „Sf. Mina”, Iaşi, 2001.
Muha, Corneliu - Religie. Clasa a XI-a. Auxiliar didactic pentru
elevi, Editura „Sf. Mina”, 2009.
Pamfile, Tudor - Sărbătorile la români, Editura Saeculum,
Bucureşti, 1997.
Şebu, Preot prof. univ. dr. Sebastian, prof. Monica Opriş, prof.
Dorin Opriş - Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”,
Alba-Iulia, 2000.

151
Suport teoretic/Anexe:

Datele autorului:
Constantinescu Edith Nicoleta, profesor de religie, Şcoala „I. AL.
Brătescu-Voineşti” Târgovişte,
E-mail: nicoleta.constantinescu@gmail.com
152
Caravana „SOS - salvează viitorul”

Grup ţintă: elevi cu vârsta de 10-15 ani şi cadrele didactice de diverse


specialităţi din Şcoala „I.Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte
Tipul de activitate: etapă de proiect ecologic desfăşurată în parteneriat

Număr de participanţi: 20 de elevi din şcoala vizitată, 10 elevi din


şcoala propunătoare, 6 cadre didactice din ambele şcoli, un profesor
coordonator din şcoala propunătoare. Durata: 75 minute

Obiective:
O1 informarea elevilor cu privire la efectele consumului neraţional de
energie/resurse;
O2 stabilirea unor măsuri de diminuare a consumului de energie/resurse,
în vederea protejării mediului;
O3 stabilirea unor direcţii comune de acţiune în domeniul educaţiei
ecologice.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 20 de elevi din şcoala vizitată vor primi informaţii (PPT, pliante
ş.a.) cu privire la efectele consumului neraţional de energie/resurse;
I2.1 se vor stabili, prin lucru în grup, 5 reguli pentru reducerea
consumului de resurse;
I2.2 80% din elevii chestionaţi (vezi Anexa) vor identifica măsuri pe
care le vor aplica pentru diminuarea consumului de resurse şi
reducerea poluării;
I3 se va semna acordul de parteneriat în domeniul educaţiei ecologice
între cele 2 şcoli.
Resurse materiale: laptop, videoproiector, ecran proiecţ ie, cameră
video, aparat foto, flipchart, 50 pliante prezentare proiect, 50 broş uri
„Sfaturi verzi”, 10 stickere, 1 bucată carton colorat, 20 coli colorate, 20
markere.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: vizionare film, lucru
în grup, brainstorming, predicţie, dezbatere.
Modalităţi de organizare: activitate frontală/ individuală/ pe grupe.

153
Desfăşurarea activităţii:
1. Coordonatorul prezintă scopul şi agenda întâlnirii. Pentru înţelegerea
contextului în care se desfăşoară activitatea, acesta prezintă obiectivele
şi activităţile proiectul „Protejează resursele, salvează viitorul” care se
desfăşoară în Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte. Elevii din aceeaşi
şcoală au prezentat produse de proiect: PowerPoint „Gândeşte azi
pentru mâine” şi filmul „Eco”.
2. Se urmăreşte pe fragmente prezentarea PowerPoint „Istoria pungilor
de plastic”, care ilustrează situaţia la nivel mondial cu privire la
utilizarea acestora, efectele asupra mediului, măsuri privind diminuarea
utilizării acestora. Se realizează predicţii de că tre participanţii cu privire
la „Unde se duc pungile de plastic?”, „Ce este de făcut?”, „Cu ce putem
înlocui pungile de plastic?”. Dezbaterea este condusă de către elevi şi
coordonator spre identificarea şi altor resurse al căror consum se poate
diminua şi a modalităţilor de realizare. Au fost adresate întrebări de
genul: Ce alte resurse folosiţi?; Ce poţi face pentru reducerea
consumului acestora?, dezbaterea fiind punctată de exemple aplicate de
elevii Şcolii „Mihai Viteazul”.
Se cere elevilor din şcoala vizitată să realizeze pe grupe „sfaturi verzi”
pe care le vor putea apoi împărtăşi colegilor lor. Se distribuie cartoane,
markere pentru redactarea acestora, se precizează timpul de lucru, iar la
expirarea acestuia se citesc produsele realizate şi se afişează.
Elevii Şcolii „Mihai Viteazul” distribuie pliante de prezentare a
proiectului care se derulează la ei în şcoală şi broşuri conţinând „Sfaturi
verzi” identificate de ei în cadrul unor activităţi.
Elevii Şcolii „Mihai Viteazul” prezintă produsul de proiect realizat în
PowerPoint „Stop poluării”. Coordonatorul întâlnirii subliniază ideea de
„implicare împreună” ce reiese din prezentare şi roagă participanţii să
completeze chestionarele de evaluare a impactului.
Se prezintă scenariul ultimei părţi a întâlnirii. Participanţii pun câte o
„frunză” pe care este scris cuvântul întâlnirii în Copacul Prieteniei şi
lipesc stickere cu mesaje privind reducerea consumului de resurse în
diverse puncte din şcoală.
Conducerile celor două şcoli semnează protocolul de colaborare în
vederea realizării unor acţiuni comune în domeniul educaţiei ecologice.
154
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Atmosfera de entuziasm din finalul activităţii este în sine o dovadă de
reuşită. Realizarea indicatorilor în proporţie de 100%. Toţi elevii
chestionaţii identifică cel puţin 3 reguli de reducere a consumului de
resurse pe care le pot aplica şi cel puţ in o categorie de persoane care-i
pot imita în respectarea acestora. 81% din elevii chestionaţi emit păreri
privind implicarea şcolii şi a familiei.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Materialele prezentate au „prins” mai greu la categoria de public (elevi
de 10 ani) prezentă, rolul coordonatorului pentru moderarea dezbaterii
accentuându-se. Este nevoie de o dozare mai atentă a finalului
activităţii, prin stabilirea mai riguroasă a sarcinilor echipei de elevi.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii: interacţiunea elev – elev; impactul
imaginilor alese pentru prezentarea „Istoria pungilor de plastic”.
Probleme ap ărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţ iri: completarea
prezentării cu aspecte pozitive şi negative din România şi pe plan local;
mai buna informare a elevilor „spectatori”, astfel încât să aibă loc un
dialog real – să poată pune întrebări, să fie un schimb de informaţii etc.

Evaluarea unui formator:


fost o activitate complexă, încadrată foarte bine în ansamblul
proiectului „Asigurarea calităţii în ECD”. Elevii au avut ocazia să-şi
exprime punctele de vedere şi opţiunile din perspectiva ecologistă.
Calităţile activităţii rezultă din alegerea unei teme de larg interes social.
Activitatea s-a caracterizat prin dinamism şi implicarea deplină a
elevilor, care au realizat prezentări PowerPoint cu un conţinut bine
structurat, susţinute de imagini adecvate cu impact puternic. Intenţia
realizatorului a fost de a antrena cognitiv şi atitudinal pe cei care
participă la proiect, urmărindu-se elaborarea unor norme de conduită
responsabilă faţă de protejarea mediului.

155
Suport teoretic/ Anexe:
CHESTIONAR
Ce reguli crezi că poţi aplica pentru conservarea resurselor ?
Închide robinetul, dacă nu foloseşti apa! b.
Încearcă să faci DUŞ în loc de baie!
Strânge hârtia folosită şi depune-o săptămânal în coşul albastru!
0 Închide televizorul dacă nu te uiţi la el!
e. Stinge lumina, dacă nu e nevoie de ea!
1 alta Care?……………………………………………………
Cât de des poţi respecta aceste reguli?
a. destul de rar b. săptămânal c. zilnic d. ori de câte ori este nevoie
Dacă tu respecţi o regulă, dintre cele scrise mai sus, cine crezi că te
poate imita, respectând-o?
a. părinţii b. colegii de clasă c. prietenii
Cum poate şcoala ta/ familia să se implice în reducerea consumului
resurselor naturale? (apa, curentul electric, hârtia...)

Se pot utiliza prezentările PowerPoint accesibile în varianta


electronică a ghidului.

Datele autorului:
Bobeş Luminiţa, profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

156
Dialog între generaţii

Grup ţintă: membrii Consiliului Elevilor din Şcoala „Mihai Viteazul”


Târgovişte
Tipul de activitate: organizarea Consiliului Elevilor
Num ăr de participanţi: 25 elevi – membrii Consiliului Elevilor; 2-3
elevi de liceu – care au deţ inut funcţii de răspundere în CE din Şcoala
„Mihai Viteazul” şi deţin în prezent funcţii în CE din licee;
Durata: 90 minute – întâlnirea propriu-zisă; durata totală – 3 săptămâni
Obiective:
O1 Cre ş terea eficienţei activităţii CE prin luarea de decizii şi aplicarea
lor;
O2 Finalizarea Statutului consilierilor şi a Regulamentului propriu de
funcţionare a CE;
O3 Realizarea unui schimb de experienţă cu foştii consilieri care au avut
contribuţie deosebită la activitatea CE (iniţiative, organizare, impact
în şcoală şi în afara ei).
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1.1 80% dintre membrii CE vor activita într-o comisie/ grup de lucru;
I1.2 La fiecare întâlnire a CE se va lua cel puţin o decizie şi se va urmări
aplicarea ei;
I2 Se va forma o echipă care va elabora statutul consilierilor şi
regulamentul propriu de funcţionare a CE, până la sfârşitul
semestrului I;
I3 2 întâlniri cu foşti consilieri, care sunt membrii ai CE din licee, vor
avea loc în sem. I.
Resurse materiale: Regulamentul CNE şi CJE; materiale informative
(modalităţi de luare a unei decizii); set de întrebări pentru interviu;
expoziţie ilustrând activitatea foştilor consilieri (fotografii, ziarul CE
premiat, diplome, dosarul CE etc.); flipchart, markere, hârtie; PC şi
videoproiector; aparat foto.
Strategii/ Metode de predare-învăţare -evaluare: studiul unor materiale
informative (regulamente, formulare), brainstorming, tehnica grupului
nominal, dezbaterea, interviul, conversaţia, exersarea unor metode de
luare a deciziei.
Modalităţi de organizare: lucrul în grup
157
Desfăşurarea activităţii:
Etapa I –Finalizarea regulamentului CE şi a statutului consilierilor
– 2 şedinţe a câte 50’
0 întâlniri ale echipei din CE formate prin voluntariat, sub
îndrumarea coordonatorului CE, pentru adaptarea
Regulamentelor CNE şi CJE Dâmboviţa la realităţile din
şcoală,
tehnoredactarea şi multiplicarea regulamentului şi a statutului
pentru fiecare consilier.
Etapa II – Pregătirea întâlnirii Consiliului Elevilor – sarcini ale
Comitetului Operativ – 30/40’
redactarea invitaţiilor scrise sau luarea legăturii telefonice cu
foştii consilieri;
pregătirea agendei de lucru, a afişului pentru consilieri, a
întrebărilor pentru interviu.
Etapa III – Desfăşurarea întâlnirii – 20 ianuarie 2009 – 90’
Consilierii au pus întrebările pregătite foştilor consilieri: Ce
activităţi, proiecte aţi desfăşurat, când eraţi în şcoală? Cum vă
descurcaţi cu timpul, având multe activităţi extraş colare? Ce sfaturi
ne-aţi da ? etc. Răspunzând la întrebări, elevii de la liceu au apelat la
materialele puse la dispoziţie pentru a exemplifica activit ăţile
desfăşurate – albume, ziarul CE „Astfel”. Atitudinea invitaţilor a fost
pozitivă, încurajatoare. Ei au vorbit şi despre activităţile desfăşurate în
liceu.
Preş edintele CE a prezentat pe scurt noul Regulament al CE şi
noul Statut al consilierilor, multiplicat pentru fiecare consilier. Pe baza
regulamentului s-a propus excluderea vicepreşedintelui din CE, din
cauza unor abateri; s-a votat. Pentru formarea Comisiilor pe domenii s-
au făcut înscrieri pe loc; s-au enumerat metode de luare a deciziei: vot,
consens (negociere), decizie informată. În grupuri s-au luat decizii
privind responsabilul comisiei şi propunerile de activităţi pe domenii
pentru semestrul al II-lea (brainstorming/tehnica grupului nominal).
Evaluarea activităţii s-a realizat prin braistorming – impresii ale
participanţilor.

158
Etapa IV – Valorificarea întâlnirii, punerea în aplicare a deciziilor
– 1 săptămână
0 Realizarea afişului cu deciziile luate în cadrul întâlnirii –
secretar.
1 Popularizarea la clasă, la orele de dirigenţie, a
regulamentului şi a statutului – consilierii.
2 Întocmirea Programului de activităţi pentru sem. II pe baza
propunerilor făcute – CO.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Realizarea indicatorilor în proporţie de 85-90%: participarea efectivă a
80% dintre membrii CE la activităţi; finalizarea la timp a
regulamentului; organizarea unei întâlniri (nu două!) cu foşti consilieri;
luarea mai multor decizii şi urmărirea punerii lor în aplicare; impresiile
pozitive ale elevilor, mobilizare în urma discuţiei.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
elevii nu au deprinderi de lucru cu materiale legislative, nu realizează ce
drepturi au consilierii, nu practică la orele de consiliere sau la alte
discipline tehnici de lucru în grup sau de luare a deciziei, nu au
iniţiative concrete (organizarea unor „concursuri”! – ce fel de...?,
strângerea de fonduri de la „sponsori”! – care?, cum?).
sunt necesare întâlniri de informare şi formare a consilierilor, schimburi
de experienţă cu CE eficiente din licee şi şcoli din reţeaua proiectului
sau din afară; întâlnirea a avut un caracter prea formal, trebuie schimbat
acest stil.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
încadrarea activităţii în planul de dezvoltare al şcolii;
pregătirea activităţii a fost realizată cu implicarea CE; relaţionare foarte
bună între Consiliul elevilor şi foştii consilieri, concretizată prin
stimularea activităţii în cadrul CE şi dobândirea independenţei
acestuia.

159
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: elevii nu-şi
folosesc în mod eficient calităţile de lider afirmate în cadrul colectivelor
de elevi şi în cadrul CE.

Evaluarea unui formator:


Activitatea s-a încadrat în specificul activităţilor ECD,
remarcîndu-se prin dialogul generaţiilor implicate în consiliul elevilor şi
prin problematica dezbătută de elevi împreună cu coordonatorul
activităţii. S-au făcut propuneri pentru programul de activitate al
consiliului elevilor, care au ilustrat preferinţele lor, mai ales pentru
activităţi recreative. S-a prezentat regulamentul consiliului elevilor în
care ar fi fost de dorit ca elevii să fie mai implicaţi. Oricum, activitatea a
fost bogată, participarea democratică, iar evaluarea de la sfîrşit o sursă
de inspiraţie pentru activităţile viitoare ale realizatoarei.

Suport teoretic/ Anexe:


Regulamentul CNE ( www.cne.edu.ro )
TEHNICA GRUPULUI NOMINAL (variantă a brainstorming-ului) este
o tehnică de lucru în echipă care permite participanţilor să lucreze
împreună într-un mod structurat, fără să fie inhibaţi sau tentaţi să emită
judecăţi premature.
PAŞI:
Formularea în scris, individual, a ideilor.
Înregistrarea ideilor (de la fiecare, pe rând, câte o idee).
Clarificarea ideilor şi eventual grupare/reformulare.
Ierarhizarea ideilor (votul preliminar).
Discutarea rezultatelor.
Votul final.

Bibliografie:
V. Ghica - Ghid de consiliere şi orientare şcolară, Editura Polirom,
Iaşi, 1998.

Datele autorului:
Gîtlan Daniela – profesoară de limba română, Şcoala „Mihai Viteazul”,
Târgovişte, E-mail: danagitlan@yahoo.com
160
Poze din timpul activităţii:

Te ajutăm să-ţi rezolvi civilizat conflictele!

Sesiunea a VII-a din formarea mediatorilor – Formularea unei


decizii

Grup ţintă: elevi de gimnaziu (V-VII) selectaţi (vezi Nota asupra


proiectului)
Tipul de activitate: organizarea unui program de mediere a conflictelor
din şcoală – formarea unor elevi-mediatori; desfăşurarea unei sesiuni de
formare
Număr de participanţi: 14 elevi
Durata: Implementarea proiectului – 6 luni; Cursul de formare a
mediatorilor - „Învăţarea tehnicilor de mediere în 10 sesiuni” (Daniel
Shapiro):
Varianta A - o săptămână de vacanţă intersemestrială, 2 sesiuni pe zi –
câte 90 minute;
Varianta B – o sesiune de 90 minute în fiecare săptămână (în timpul
săptămânii sau sâmbăta);
Varianta C – un curs opţional/ extracurricular (prin segmentarea
sesiunilor);
S-a preferat varianta A, din cauza programului variat al elevilor şi al
cadrelor didactice.
Obiective:
O1 crearea unei alternative pentru rezolvarea conflictelor între elevi –
medierea;

161
O2 exersarea tehnicilor de rezolvare a problemelor, de ascultare activă,
de conducere;
O3 cunoaşterea şi exersarea etapelor unei şedinţe de mediere.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 vor fi formaţi cel puţin 20 de mediatori,
I2 fiecare mediator va descrie şi exersa tehnici precum: brainstorming,
evaluarea soluţiilor, ascultare activă,
I3 fiecare mediator va exersa, prin joc de rol, etapele unei şedinţe de
mediere.
Resurse materiale:
imprimantă, hârtie xerox, flipchart, dosare pentru fiecare mediator,
markere;
fişe individuale: Ghidul de mediere pentru elevi, formulare – 4
tipuri (vezi Anexa 5), fişe de observaţii, texte: La închisoare,
Din grabă…;
o minge sau un ghemotoc pentru metoda RAI.
Strategii/ Metode de predare-învăţ are-evaluare: brainstorming,
conversaţia, observaţia, exerciţiul, jocul de rol (mediator, elev aflat în
conflict, observator) pornind de la situaţii date (lectura pe roluri) sau
create de elevi, jurnalul cu dublă intrare, RAI (răspunde-aruncă-
întreabă).
Modalităţi de organizare: frontal (în cerc), individual, grup de 4 – 2
mediatori, 2 disputanţi (elevi aflaţi în conflict).

Desfăşurarea activităţii:
Notă asupra proiectului: selec ţia elevilor s-a realizat pe baza unor
criterii (calităţi de lider, abilităţi de comunicare, varietate la nivel de –
sex, clasă, etnie, rezultate la învăţătură); propunerile au fost făcute în
scris de către elevi/ colegii lor/ diriginte/ alt profesor. Părinţilor li s-a
trimis o scrisoare de acceptare şi li s- a cerut acordul pentru participarea
copiilor la programul de mediere în vacanţa intersemestrială din
februarie 2009. Din 24, 16 elevi au primit acceptul, 14 au frecventat
cursul şi au primit Certificatul de elev mediator. La curs au participat
consilierul educativ şi 2 profesori itineranţi. În semestrul al II-lea, doar 8
elevi au desfăşurat în perechi şedinţe de mediere.
Sesiunea a 7-a – Formularea unei decizii (durata – 90 minute)
162
a. Verificarea temei pentru acasă (5’) - jurnalul cu dublă intrare:
consemnarea unor conflicte din realitate paralel cu sentimente, cauze,
soluţii.
Exerciţiu de încălzire (15’) – brainstorming „La închisoare”
(generarea de soluţii pornind de la o situaţie-limită dată – vezi Anexa
2). Fiecare elev a primit textul şi a notat cât mai multe soluţii de evadare
în 3-5 minute; s-au constituit grupuri de 3-4 elevi şi s-a ales o singură
soluţie, analizând consecinţele pozitive şi negative. S-au votat: cea mai
ingenioasă, realistă respectiv nerealistă soluţie. S-a concluzionat privind
divergenţa opiniilor şi acceptarea unei soluţii după evaluare.
Anunţarea temei (3’) – Etapele medierii privind formularea unei soluţii
(paşii 6,7,8 din Ghid)
Actualizarea cunoştinţelor/deprinderilor însuşite anterior (10’) –
metoda RAI: un elev/profesorul pune prima întrebare grupului, apoi
aruncă mingea către un elev; acesta răspunde şi pune la rândul lui o
întrebare; dacă nu ştie sau greşeşte răspunsul, mingea se întoarce la cel
care a pus întrebarea pentru a da şi răspunsul. Întrebările şi răspunsurile
posibile privind cunoştinţele însuşite în primele 6 sesiuni–vezi Anexa 3.
Însuşirea de noi cunoştinţe (5’): s-au citit din ghidul de mediere paşii
6,7,8 (Anexa 1).
Dirijarea învăţării (25’): Joc de rol – Text pentru interpretare pe roluri
„Din grabă” (Anexa 4). S-au oferit 2 elevi ca mediatori şi 2 ca elevi
aflaţi în conflict; ceilalţi au avut rol de observatori şi au avut de
consemnat în foaia de observaţii. S-a citit pe roluri cu pauze după
fiecare etapă; s-au făcut observaţii privind respectarea regulilor. S-au
făcut propuneri de către disputanţi pentru etapa 5 – descoperirea
intereselor comune şi de către toţi elevii pentru etapele 6 şi 7 – găsirea
unei soluţii. Toţi au exersat completarea formularului rezolutiv – etapa
8, cu soluţia găsită de ei sau de un coleg.
Obţinerea performanţei (25’): Joc de rol – Improvizaţie – Ştafetă.
2 elevi s-au oferit să fie cei implicaţi în conflict şi au ieşit din sală
pentru a stabili un scenariu bazat pe un fapt real trăit sau observat recent
de ei şi notat în jurnalul dublu. S-au stabilit noi reguli: oricine dintre
observatori poate întrerupe jocul luând locul unui mediator sau
disputant, dacă doreşte să facă observaţii, să pună o întrebare; cel
înlocuit devine observator; noul mediator sau disputant continuă ca şi
163
cum nu ar fi fost nicio întrerupere. În funcţie de timp, se poate relua
jocul pornind de la o situaţ ie nouă; este important ca un număr cât mai
mare de elevi să joace rolul de mediator.
Evaluarea activităţii (5’): Elevii şi profesorii au fost invitaţi să spună
cum s-au simţit în diverse roluri. Coordonatorul a listat puncte tari şi
slabe ale activităţii.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: realizarea indicatorilor în proporţie de
80% - I3– 100%; I1 (doar 14 mediatori), I4 – 75% .
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: perioada
aleasă pentru curs a avut avantaje (concentrare, timp suficient pentru
cunoaştere reciprocă, jocuri, detalii) şi dezavantaje (unii elevi nu au
putut participa); elevii nu au experienţă în jocurile de rol; textele
propuse pentru joc de rol în cartea sa de Daniel Shapiro nu au fost toate
adecvate, necesită adaptarea/ crearea altora noi.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii: elevii au înţeles principiile obiectivităţii
şi confidenţialităţii, regulile medierii etc. Suportul teoretic bogat (mape
cu fişe, formulare etc.) a fost completat permanent cu exerciţii de
cunoaştere, observare, aplicare, dezbateri. Prin jocul de rol au fost
exersate atitudini necesare, au fost respectate etapele medierii.
Probleme ap ărute/Aspecte care necesită îmbunătăţiri: neimplicarea
diriginţilor şi a consilierului psihopedagog (suplinitor necalificat); la
curs ar fi putut asista mai multe cadre didactice, pentru a forma şi
mediatori adulţi sau pentru însuşirea unor tehnici, jocuri etc.

Suport teoretic/ Anexe:


1. Daniel Shapiro, Conflictele şi comunicarea, Editura ARC, FSD,
1998: În partea I a cărţii sunt prezentate exerciţii, jocuri, fişe utile pentru
organizarea de activităţi de învăţare a artei de a face faţă conflictelor; în
partea a II-a (pag. 210 – 308) sunt descrise detaliat obiectivele şi
desfăşurarea celor 10 sesiuni pentru formarea de mediatori din rândul
elevilor (exerciţii de încălzire, jocuri de rol, fişe, formulare etc.).
2. Materiale – curs Managementul conflictelor, Craiova, 1998.
164
Anexele sunt din Daniel Shapiro.
ANEXA 1 – GHIDUL DE MEDIERE PENTRU ELEVI
Cei 10 paşi ai medierii conflictelor între elevi
1. Pregătiţi zona 1. Găsiţi un loc liniştit (cabinet consiliere)
2. Asiguraţi-vă că nimeni nu vă aude conversaţia
3. Mediatorii vor sta unul lângă celălalt, iar
disputanţii faţă în faţă
2. Bun venit 1. Uraţi bun venit tuturor
2. Toţi trebuie să se prezinte
3.Explicaţi 1. Spuneţi: „Medierea vă dă posibilitatea să lucraţi
regulile împreună şi să vă înţelegeţi mai bine. Puteţi găsi o
soluţie, amândoi puteţi învinge.”
2. Explicaţi regulile de bază: „Două dintre cele pe
care le respectăm noi, mediatorii, sunt:
- nu suntem de partea nimănui, nu judecăm pe
nimeni;
- tot ce se spune aici este confidenţial.
Sunt şi câteva reguli de bază pe care am vrea să le
stabilim: fără porecle, insulte, reproşuri; nu
întrerupeţi; fiţi sinceri şi respectuoşi; lucraţi serios
ca să rezolvaţi problema.”
4. Ascultaţi-i pe 1. Unul din mediatori îl întreabă pe unul din elevi
cei aflaţi în ce s-a întâmplat şi ce crede el despre asta.
conflict Mediatorul rezumă faptele şi îl întreabă pe elev
dacă este corect. Dacă lucrurile sunt încă neclare,
madiatorul va pune întrebări pentru a clarifica
detaliile. Poate folosi întrebări deschise sau
închise.
2. Celălalt mediator repetă procesul cu celălalt
elev.
3. Dacă apar informaţii noi, întrebaţi-i cum le
afectează punctul de vedere.
4. Spuneţi: „Acum am vrea ca voi să vorbiţi unul
cu altul. Repetaţi ce a spus celălalt”. Continuaţi
până ideile sunt clare pentru fiecare.
5. Descoperiţi Puneţi întrebări ca: Dacă ai fi în locul celuilalt,
165
interesele cum te-ai simţi? Ce vrei să obţii din acest conflict?
comune Care ar fi lucrurile cu care sunteţi de acord?
6. Gândiţi-vă la 1. Spuneţi: „Să încercăm să ne gândim la soluţiile
soluţii posibile posibile ale conflictului”.
2. Explicaţi procedeul (şi principiile
brainstormingului):
Ce trebuie să facem:
- Spuneţi orice idee vă trece prin minte.
- Încercaţi să aveţi cât de multe idei posibile.
Ce nu trebuie să facem:
- Nu judecaţi nicio idee drept bună sau rea.
- Nu vorbiţi încă despre aceste idei, doar amintiţi-
le.
3. Un mediator notează ideile.
7. Luaţi o decizie 1. Cereţi studenţilor să evalueze soluţiile posibile.
Întrebaţi:
- Care ar fi consecinţele pozitive şi negative ale
fiecărei soluţii?
- Ce soluţii ar fi în interesul amândurora?
2. Elevii trebuie să aleagă o soluţie care îi
avantajează pe amândoi. Asiguraţi-vă că soluţia
este: realistă şi posibilă; specifică.
3. Dacă elevii nu reuşesc să aleagă o soluţie, puteţi
să faceţi propuneri chiar voi. Cereţi elevilor să
enumere ce au aflat nou despre ei şi conflictul lor.
8. Scrieţi totul pe 1. Dacă s-a ajuns la o înţelegere, rezumaţi-o cu
hârtie glas tare şi scrieţi în Foaia cu rezultatele
medierii.
2. Fiecare elev trebuie să semneze Foaia cu elevii
care au învăţat să practice medierea.
3. Felicitaţi-i!
4.Cereţi-le să completeze Foaia de evaluare a
mediatorului şi să o dea coordonatorului, fără a
se semna.
9. Munca de 1. Puneţi angajamentele într-un dosar special.
birou 2. Completaţi formularul Cum a decurs
166
medierea.
3. Discutaţi cu coordonatorul aspecte pozitive şi
negative ale procesului de mediere.
10. Încurajaţi-vă 1. Felicitaţi-vă pentru realizările voastre în
pe voi înşivă procesul de mediere!
2. Dacă sunteţi încordat, alegeţi o activitate
antistres.

ANEXA 2 - EXERCIŢIU DE ÎNCĂLZIRE (BRAINSTORMING)


LA ÎNCHISOARE...

John este într-o celulă de închisoare foarte mică. Pereţii sunt


foarte înalţ i. Nu există decât o fereastră strâmtă, situată foarte sus.
Camera de lângă celula lui este dormitorul regelui. John ar vrea să
evadeze, dar singurele lucruri pe care le are în celulă sunt două sticle,
nişte bandă adezivă şi 20 de creioane. Cum poate să scape?
Gândiţi-vă la soluţii. Nu uitaţi că trebuie să găsiţi cât mai multe
posibile. Lucraţi individual, apoi în perechi sau în grup. Nu
criticaţi sugestiile nimănui. Doar enumeraţi-le. Notaţi toate
ideile pe Foaia cu idei (Bursa ideilor). Timp – 5’
În grup, discutaţi consecinţele pozitive şi negative ale fiecărei
idei – 5-7’
Model:
Soluţii posibile Consecinţe pozitive Consecinţe negative
John strigă continuu Regele nu poate dormi. John are dureri în gât.
Îl eliberează. Regele se va înfuria.

ANEXA 3 - VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR DIN SESIUNILE


ANTERIOARE (I-VI)
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI POSIBILE PENTRU METODA
R.A.I.
Care sunt primii 5 paşi ai medierii? – Vezi Anexa 1 – Ghidul de
mediere
Care sunt condiţiile ideale pentru desfăşurarea unei şedinţe de
mediere? – Un spaţiu izolat, liniştit – cabinetul de consiliere şi
orientare /cabinetul psihopedagogului.
167
Care sunt regulile de bază ale medierii? – Obiectivitatea,
confidenţialitatea, respectul reciproc, limbajul civilizat
(„curăţat”), seriozitatea etc.
Care sunt tehnicile verbale ale ascultării active şi reflexive?/Ce
faceţi când elevii povestesc ce s-a întâmplat? – Tehnici:
rezumatul, reproducerea cuvintelor ce exprimă sentimente,
„curăţirea” limbajului de eventuale cuvinte urâte, porecle etc.
Ce tipuri de întrebări puteţi folosi? – Întrebări închise (răspuns DA /
NU) şi deschise.
Când sunt folositoare întrebările închise? – Când elevii vorbesc
mult, cu detalii inutile.
Enumeraţi şi demonstraţi elementele nonverbale de comunicare a
unei atitudini pozitive. – Înclinarea capului, limbajul trupului,
privirea, mimica.
Cum descoperiţi interesele/punctele comune ale celor aflaţi în
conflict? – Prin întrebări – vezi Ghidul de mediere.

ANEXA 4 - TEXT PENTRU JOC DE ROL


Din grabă…
(Mediatorii şi cei aflaţi în conflict se aşază la o masă în mijlocul
cercului, respectând regulile. Observatorii stau pe margine şi notează pe
foile de observaţie. Profesorul poate întrerupe după fiecare etapă de
mediere pentru a pune întrebări observatorilor, pentru a face completări,
observaţii.)
Mediatorul 1: Bună. Bine aţi venit la această şedinţă de mediere. Vă
rog, luaţi loc.
Toni: Bine.
Zina: Mulţumim.
Mediatorul 2: Bun venit! Haideţi să ne cunoaştem! Numele meu este
Mihai (sau numele real).
Mediatorul 1: Eu sunt Ioana. (sau numele real)
Toni: Bună, eu sunt Toni.
Zina: Eu sunt Zina.
M 1: Acum, înainte de a începe, aş vrea să vă explic câteva lucruri.
Medierea vă va da amândurora posibilitatea s ă coopera ţi şi să vă
înţelegeţi mai bine. Prin acest proces, veţi încerca să găsiţi o soluţie care
168
să vă îmbunătăţească situaţia. Medierea va face posibil ca amândoi să
câştigaţi.
M 2: Înainte de a începe, am vrea să vă spunem câteva reguli care vor fi
respectate în timpul medierii. Două dintre cele pe care le respectăm noi,
mediatorii, sunt:
nu suntem de partea nimănui, nu judecăm pe nimeni;
tot ce se spune aici este confidenţial.
Sunt şi câteva reguli de bază cu care sperăm să fiţi de acord: fără
porecle, insulte, reproşuri; nu întrerupeţi; fi ţi sinceri şi respectuoşi;
lucraţi serios ca să rezolvaţi problema; tot ce se vorbeşte aici este
confidenţial.
Toni, eşti de acord cu regulile?
Toni: Da.
M 2 : Tu eşti de acord cu regulile, Zina?
Zina: Da.
1: Atunci, haideţi să începem! Zina, poţi să ne spui ce s-a întâmplat şi ce
simţi?
Zina: Sigur. Azi dimineaţă mă îndreptam spre clasă. Eram pe coridor şi mă
grăbeam. Nu mai erau prea mulţi copii. Mă gândeam că am întârziat.
Aveam o mulţime de cărţi în braţe. Deci am luat-o la fugă pe coridor şi
deodată Toni se izbeşte de mine. Sunt sigură că a făcut-o intenţionat.
Toni: Nu-i adevărat!
M 2 (întorcându-se spre Toni): Aminteşte-ţi că am convenit să nu ne
întrerupem!
Toni: Îmi pare rău.
M 2: Bine. Spune mai departe, Zina!
Zina: După ce Toni a dat peste mine, toate cărţile au căzut pe podea.
Am întârziat la oră pentru că a trebuit să le adun. Eram teribil de
furioasă.
M 1: Deci, te grăbeai spre clasă. Toni te-a îmbrâncit şi ţi-au căzut
cărţile. Te-ai enervat pe Toni. Mai ai ceva de adăugat?
Zina: Nu.
M 2: Acum, Toni, spune-ne ce s-a întâmplat şi ce simţi tu.
Toni (părând foarte furios): E o prostie. Nu am nicio vină. E doar vina
Zinei.
M 2: Te rog, fără învinuiri. Să ne concentrăm asupra celor întâmplate.
169
Toni: Fugeam spre clasă. Mama a uitat să mă trezească la timp şi
întârziasem, ca şi Zina. Fugeam ca să nu am probleme cu profesorul.
Mai întârziasem şi altă dată şi s-ar fi supărat grozav pe mine dacă se
repeta. Am lovit-o din greşeală pe Zina. N-am făcut-o intenţionat. E
îngrozitor că ea crede că am făcut-o intenţionat.
M 2: Deci, te grăbeai să mergi la clasă. Ai dat din greşeală peste Zina şi
îţi pare rău că ea crede că ai făcut-o intenţionat. Vrei să mai adaugi
ceva?
Toni: Pă i… Zina mă scoate din sărite. Ea crede că nu o plac. Nu ştiu de
ce crede asta. Ca să fiu sincer, ea e o persoană drăguţă şi îmi place. Dar
nu acum.
M 2: Deci uneori te enervezi. Crezi că Zina crede că nu o placi. Dar, de
fapt, tu o placi. Mai ai ceva de adăugat? Toni: Nu, asta-i tot.

NOTĂ:
Textul corespunde etapelor / paşilor 1- 4 dintr-o şedinţă de mediere.
Autorul Daniel Shapiro îl propune în cartea sa pentru sesiunea a IV-a de
formare a mediatorilor. Eu l-am propus pentru sesiunea a VII-a, pentru
exersarea paşilor 1 – 4, pentru verificarea însuşirii etapei a 5-a – găsirea
punctelor comune şi, în special, pentru tema sesiunii – paşii 6 şi 7 –
brainstormingul, propunerea de soluţii pentru rezolvarea conflictului şi
analiza acestora. Continuarea jocului de rol cu improvizaţie permite
pentru prima dată în sesiunile de formare trecerea prin toate etapele (cu
ajutor din partea profesorului şi folosind ghidul de mediere).
Am făcut câteva modificări: la titlu şi la numele personajelor.

ANEXA 5 - FORMULARE
1. CE AU ÎNVĂŢ AT CEI AFLAŢI ÎN CONFLICT (Acest
formular trebuie completat la sfârşitul fiecărei şedinţe de
mediere.)
Data ___________ Numele mediatorilor _____________________
Descrierea conflictului ______________________________________
Enumeraţi ce a învăţat disputantul 1 ____________ (numele) despre:
Conflict_______________________________
Celălalt elev________________________________
Cum înţelege conflictul diferit faţă de începutul şedinţei______
170
Enumeraţi ce a învăţat disputantul 1 ____________ (numele) despre:
Conflict_______________________________
Celălalt elev________________________________
Cum înţelege conflictul diferit faţă de începutul şedinţei_______
Ambii elevi consideră că s-a rezolvat conflictul. Ei semnează, arătând
că vor aplica acordul.
Semnăturile elevilor:________________________________________
Semn ăturile mediatorilor (martori) ____________________________
FORMULAR REZOLUTIV PENTRU MEDIERE (Acest
formular se completează atunci când cei aflaţi în conflict ajung
la o înţelegere.)
Data______________ Numele mediatorilor ______________________
Descrierea conflictului _______________________________________
Acordul:
Disputanţii şi-au rezolvat conflictul. Amândoi sunt de acord cu
următoarele:
_________________ (numele elevului) este de acord să ____________
__________________________________________________________
_________________(numele elevului) este de acord să _____________
__________________________________________________________
Semnăturile elevilor:_________________________________________
Semn ăturile mediatorilor (martori) _____________________________
FORMULAR DE EVALUARE A FORMATORULUI (Acest
formular trebuie completat la sfârşitul fiecărei şedinţe de
mediere de către fiecare disputant, fără semnătură. Poate fi
completat separat sau împreună.)
Descrieţi cum credeţi că a mers şedinţa de mediere.
Cine au fost mediatorii?
Care au fost punctele forte ale mediatorilor?
Ce ar trebui să îmbunătăţească mediatorii?
Prezentaţi gânduri şi sentimente în legătură cu mediatorii.
CUM A MERS MEDIEREA?/ AUTOEVALUAREA
MEDIATORULUI (Acest formular trebuie completat de
mediatori separat, după plecarea disputanţilor.)
În ce fel a fost medierea reuşită?
Câteva lucruri pe care le pot face pentru a îmbunătăţi medierea:
171
Ce a fost mai dificil în această mediere?
Iată câteva întrebări pe care mi le-am pus în timpul medierii:
Felicitaţi-vă pentru realizările din timpul medierii!

Bibliografie:
Arthur Bell - Gestionarea conflictelor în organizaţii, Editura
Polirom, 2007.
Helena Cornelius, Shoshana Faire- Ştiinţa rezolvării conflictelor,
Editura Ştiinţă şi tehnică, 1996.

Datele autorilor:
Gîtlan Daniela – profesoară de limba română, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: danagitlan@yahoo.com;
Tudor Gabriela - institutoare, Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte, E-
mail: gabriela_tdr@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

172
Educaţie vs. exploatarea copiilor

Grup ţintă: Elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani de la Liceul


Teoretic „Mihai Viteazul” Vi şina, Colegiul Naţional „Vladimir
Streinu” Găeşti, Centrul de Reeducare Minori Găeşti.
Tipul de activitate: Activitate extracurriculară – Masă rotundă
Număr de participanţi: 22 elevi şi 3 cadre didactice moderatori
Durata: 100 minute
Obiective:
O1 Să identifice drepturile copilului care nu au fost respectate în
situaţiile prezentate;
O2 Să propună modalităţ i de intervenţie şi soluţionare a situaţiilor de
încălcare a drepturilor copilului;
O3 Să utilizeze şi să dezvolte competenţele de muncă în echipă, de
cooperare în soluţionarea unui caz.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 Fiecare elev va identifica minim trei drepturi şi le va explica pe baza
diverselor documente naţionale şi internaţionale ale drepturilor
omului;
I2.1 şi I3.2 Fiecare grupă va identifica şi prezenta cel puţin o modalitate
de intervenţie şi soluţionare a cazului propus;
I2.2 90% dintre participanţi vor defini educaţia ca fiind importantă în
prevenirea şi soluţionarea abuzurilor asupra copiilor.
I3.1 Fiecare grupă va îndeplini sarcinile care îi revin prin asumarea
rolurilor.
Resurse materiale: Convenţia cu privire la drepturile copilului,
prezentare PowerPoint (interpretarea rezultatelor chestionarului:
„Orientarea valorică a elevilor”), fişe de lucru, flipchart, post-it,
markere, coli, plastelină, fişe de evaluare.
Strategii/ Metode de predare-învăţare- evaluare: conversaţia euristică,
explicaţia, problematizarea, jocul de rol, turul galeriei.
Modalităţi de organizare: în perechi şi pe grupe.

Desfăşurarea activităţii
1. Activitatea a început cu prezentarea invitaţilor, a elevilor de la
Colegiul Naţional „Vladimir Streinu” (face parte din reţeaua de şcoli
173
ECD) şi a celor de la Centrul de Reeducare Minori Gă eşti (împreună cu
elevii de la Grupul Şcolar “Iordache Golescu” şi cei de la Centrul de
Reeducare Minori din Găe şti se derulează parteneriatul “A doua
şansă”). În continuare s- a prezentat în PowerPoint interpretarea
rezultatelor chestionarului: „Orientarea valorică a elevilor” aplicat
anterior.
2. S-a efectuat exerciţiul de spargere a gheţii: „Putem să comunicăm
eficient ?”, în care 6 elevi au fost împă rţiţi în trei grupe (fără deficienţe,
surzi, orbi) . Ei au comunicat de la o grupă la alta interpretarea unui
desen care face referire la “Educaţia vs. exploatarea copiilor” prin
limbaj verbal şi nonverbal.
S-a anunţat şi s-a notat titlul activităţii, apoi s-a prezentat un mic istoric
al evoluţiei drepturilor omului. Elevii au fost solicitaţi să selecteze şi să
noteze pe post-it-uri minim 3 drepturi din documentele care le-au fost
puse la dispoziţie şi au completat un copac cu drepturile identificate de
la rădăcina până la vârf.
Elevii sunt repartizaţi în patru grupe (avocatul elevului, părinţi, şcoală,
lucrătorul social), iar în cadrul fiecărui grup aceştia îşi repartizează
rolurile (povestitor, lider, secretar, prezentator etc). Au fost repartizate
fişele de lucru care au conţinut spre soluţionare cazul lui Paul, un copil
de 14 ani foarte bun la învăţătură, care dorind să-şi ajute familia
lucrează, la început câteva ore după cursuri, la un magazin unde căra
lăzi. Mai târziu, abandonează şcoala şi lucrează întreaga zi într-un
mediu inadecvat, care nu îi permite o dezvoltare fizică şi psihică
normală. Fiecare grupă a notat pe o coală cel puţin trei drepturi care nu
au fost respectate, precum şi modalităţile de intervenţie şi soluţionare a
cazului. Toate materiale au fost expuse, iar grupele au efectuat turul
galeriei, notând completările pentru fiecare rol în parte. În continuare,
fiecare grupă a prezentat argumentând pro şi contra modalităţile de
intervenţie şi soluţionare a situaţiei prin prisma rolului pe care l-au avut.
După iniţierea unei discuţii privind drepturile elementare care le sunt
încălcate copiilor care muncesc şi cum s-ar schimba viaţa acestora dacă
aceste drepturi ar fi respectate, elevii au fost solicitaţi să indice care sunt
cerinţele adulţilor din familie, şcoală şi comunitate faţă de ei şi s-a
evidenţiat importanţa educaţiei ca factor cheie în efortul de a elimina
abuzurile şi exploatarea copiilor. Pentru promovarea drepturilor
174
copilului elevii au propus ca modalităţi de realizare: colectarea de
informaţii prin intervievarea copiilor care muncesc, scrierea şi
publicarea în revista şcolii a unor eseuri, povestioare, poezii,etc.
Cunoştinţele şi abilităţile deprinse în această activitate au fost evaluate
atât prin fişe de evaluare aplicate tuturor participanţilor, cât şi printr-o
probă practică care a constat în confecţionarea a două vaze din
materiale diferite (plastilină şi hârtie) în care au pus aceeaşi cantitate de
apă (aceasta simbolizează totalitatea drepturilor pe care le au). Elevii au
observat şi au concluzionat că deşi toţi au aceleaşi drepturi, factorii
interni sau externi pot determina respectarea sau încălcarea acestora.
Fiecărui elev participant i s-a acordat o diplomă de participare la
activitate.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
În fişele de evaluare elevii şi participanţii au apreciat activitatea
ca fiind „deosebită şi sunt mândru că am participat. Să mai organizaţi
astfel de activităţi” „A fost foarte interesant, mulţumim frumos pentru
invita ţie”. După această activitate elevii au simţit c ă: „orice problemă
de genul acesta poate fi rezolvată dacă se implică mai mulţi”; „cel mai
greu a fost să gândesc ca un profesor (sau pă rinte)”; “voi acorda mai
multă importanţă drepturilor copiilor, voi pune accent pe acestea”.
Elevii s-au implicat activ şi afectiv în activitate, reuşind totodată să-i
integreze în mare mă sură şi pe elevii invitaţi de la Colegiul Naţional «
Vladimir Streinu » Găeşti şi de la Centrul de Reeducare Minori Găeşti.
Produsele realizate pe parcursul activităţii (Copacul cu
drepturile copilului, modalităţile de intervenţie şi soluţionare a cazului)
se pot utiliza ca materiale didactice în alte activităţi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Stabilirea de comun acord cu participanţii la activitate a regulilor care
trebuie respectate.

Evaluarea unui coleg:


Activitatea a fost densă, presărată cu momente “tensionate” între
echipele formate, care au reuşit să convingă şi să se convingă că
educaţia reprezintă un factor cheie în efortul de a elimina munca
copiilor.
175
Se pot evidenţia lucrul în echipă, jocul de rol, spargerea gheţii,
valorificarea calităţilor individuale, colaborarea cu ceilalţi colegi,
argumentarea opiniilor, relaţiile deosebite între elevi şi profesori. Faptul
că trei cadre didactice care predau discipline diferite au colaborat la
realizarea acestei activităţi este un indicator de calitate pentru ECD
desfăşurată în această şcoală.

Evaluarea unui formator:


Am asistat la o activitate deosebit de complexă şi foarte
solicitantă atît pentru elevi cât şi pentru coordonatori. Parteneriatul celor
trei profesoare în planificarea şi desfăşurarea unei astfel de activităţi
dovedeşte necesitatea abordării temei la nivelul întregii şcoli.
Faptul că la finalul întâlnirii, elevii nu doreau să plece pentru că
mai aveau de dezbătut situaţ ia copilului care abandonase şcoala, este o
dovadă a interesului mare pe care l-au trezit tema şi modul de
desfăşurare. Deşi elevii au fost foarte activi spre final, ar fi fost util să se
implice mai mult şi în etapele de comentare a rezultatului chestionarului
despre statutul drepturilor copilului în şcoală, precum şi în prezentarea
unor documente internaţionale din domeniul drepturilor omului.
Multitudinea şi diversitatea etapelor şi sarcinilor de lucru au solicitat
elevii la maximum ş i explicaţii mai clare şi complete cu privire la toate
responsabilităţile lor ar fi contribuit la economia de timp şi energie şi ar
fi adus mai multă eficienţă în folosirea resurselor. Cunoştinţele variate
ale elevilor şi disponibilitatea lor de a rezolva diverse sarcini dovedesc
faptul că multele proiecte şi parteneriate pe care le derulează şcoala au
un efect real asupra competenţelor lor civice.

Bibliografie:
http://legislaţie.resurse-pentru democraţie.org - Convenţia cu
privire la drepturile copilului.

Datele autorilor:
Ene Adriana Cosmina – profesoară de istorie, Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul”, Vişina, E-mail: ene.cosmina@yahoo.com
Nicolae Carmen–Rosana - profesoară de chimie, Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul”, Vişina, E-mail: rosananicolae@yahoo.com
176
Simescu Beatris - profesoară de istorie, Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul”, Vişina, E-mail: bety072@yahoo.com

Poze din timpul activităţii :

Interculturalitate şi drepturile omului în context


european

Grup ţintă: elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18


ani Tipul de activitate: Seminar de informare
Număr de participanţi: 43 de elevi Durata: Două
ore şi jumătate Obiective:

O1 Analizarea elementelor de unitate şi a diferenţelor culturale din


spaţiul european;
O2 Familiarizarea elevilor cu terminologia şi problematica drepturilor
omului;
O3 Diversificarea modalităţilor de colaborare profesori - elevi în
abordarea drepturilor omului în context european.
177
Indicatori de realizare a obiectivelor:

I2.2

I3.1
I1.1 Minim 50% dintre elevi vor identificarea şi ilustra două-trei trăsături
specifice a cel puţin trei culturi europene;
I1.2 Toţi elevii vor urmări cu interes materiale prezentate;
I1.3 Cel puţin 25% dintre elevi vor valorifica, cunoştinţele dobândite pe
parcursul seminarului, prin participarea la discuţiile din finalul
activităţii;
I2.1 Participanţii vor identifica drepturilor omului în contexte variate:
prezentări PPT, concurs, studiu de caz;
Cel puţin 50% dintre participanţi vor menţiona caracteristicile
drepturilor fundamentale ale omului: universalitate, inalienabilitate,
indivizibilitate;
I2.3 Cel puţin 50% dintre elevi vor lucra efectiv pe textul Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului în cadrul concursului organizat la
sfârşitul activităţii;
Materialele suport ale seminarului: agenda, prezentările vor fi
elaborate în echipe profesori – elevi;
I3.2 Elevii vor fi coordonaţi de către profesori, în perioada premergătoare
seminarului, în vederea participă rii acestora la concurs (prin indicarea
bibliografiei şi clarificarea aspectelor neînţelese).
Resurse materiale: Flipchart, videoproiector, laptop, CD-uri, coli,
markere, bibliografie.
Strategii/ Metode de predare – învăţare - evaluare: Documentarea (pre
seminar), expunerea, dialogul, prezentări PowerPoint, studiul de caz,
concursul.
Modalităţi de organizare: frontal, individual.

Desfăşurarea activităţii:
Iniţiativa desfăşurării şi alcătuirea agendei seminarului au
aparţinut profesorilor organizatori ca urmare a participării liceului
nostru la seminariile Proiectului AC ECD. Aceştia au fost sprijiniţ i în
demersul lor de profesorii coordonatori ai elevilor. Cu ajutorul celor din
urmă au fost formate echipele. Colaborarea s-a manifestat atât în ceea ce
priveşte alegerea temelor, dar şi în documentarea propriu-zisă. Ideea
concursului s-a născut din dorinţa de a evalua elevii.

178
Activitatea a început prin anunţarea temelor seminarului şi
prezentarea participanţilor de către cadrul didactic organizator.
Prin intermediul primului material, „Drepturile Omului –
matricea fundamentală a unei societăţi democratice”, s-a argumentat
alegerea acestui domeniu, prezentarea scopului seminarului şi
descrierea modului de abordare.
Următorul moment, „Europa - certificat de naştere”, a aparţinut
unui grup de elevi şi ne-a purtat cu gândul prin zbuciumata istorie a
constituirii Europei, prin intermediul unei prezentări PowerPoint.
Pentru a veni în sprijinul participanţilor, în dorinţa acestora de a
fi mai bine informaţi, unul dintre profesorii coordonatori a prezentat
„Instituţii ale Uniunii Europene”, precizând că acestea reprezintă
interesele comunitare, naţionale şi ale cetăţenilor statelor membre.
A urmat un „Mozaic Europa”, moment în care câteva grupe de
elevi au prezentat într- un mod atractiv cultura, civilizaţia, obiceiurile şi
tradiţiile câtorva ţări europene: Anglia, Franţa, România, Grecia,
Spania, Italia. Un grup de elevi talentaţi ai liceului nostru, împreună cu
profesorul de educaţie artistică, interpretând vocal sau cu ajutorul
instrumentelor, au „împletit” aceste prezentări cu momente muzicale
specifice ţărilor amintite, spre încântarea participanţilor .
Pentru că Premiul Nobel este o „Emblemă a Europei”, unul
dintre cadrele didactice a adus în faţa elevilor imaginea celui care a lăsat
prin testament dorinţa de a fi premiaţi cei care aduc „cele mai mari
servicii umanităţii”.
Activitatea seminarului a continuat cu un concurs pe tema
„Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – ideal comun spre care
trebuie să tindă toate popoarele”, la care elevii au participat într-un
număr mare. Ei au dat răspunsuri la nouă întrebări şi au analizat un caz
de încălcare a dreptului la confidenţ ialitate a unui tânăr infectat cu
HIV. Juriul, format din cadre didactice şi elevi, a stabilit câştigătorii.
Aceştia, ca de altfel toţi participanţii la seminar, au primit diplome din
partea organizatorilor.
Finalul activităţii a aparţinut coordonatorului de proiect AC
ECD – Reţ ea de Şcoli Democratice şi directorului liceului, care au
făcut aprecieri şi recomandări organizatorilor şi participanţilor.

179
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
fiecare participant la activitate a avut cel puţin o intervenţie
constructivă;
lucrul în echipă s-a manifestat atât în perioada de documentare (pre
seminar), cât şi în timpul seminarului;
produsele PowerPoint au fost realizate în comun de profesori şi elevi;
elevii au dat dovadă de spirit de iniţiativă şi de creativitate;
interesul pentru concurs s-a manifestat prin participarea activă a
elevilor.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
prima parte a fost preponderent expozitivă;
durata prea mare a activităţii.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
obiectivele stabilite au fost urmărite pe întreaga desfăşurare a
seminarului;
s-a lucrat organizat, manifestându-se relaţii deschise de comunicare
între participanţi, prin urmărirea atentă a materialelor şi prin strânsa
colaborare în timpul concursului.
Probleme apărute/Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
- volumul de informaţie oferită a fost prea mare.

Evaluarea unui formator:


Prezentarea cîtorva ţări europene a fost nu doar un prilej de cunoaştere a
unor aspecte diferite ale specificului lor (picturi, muzică, muzee, turism,
ştiinţă, folclor, geografie, perioade importante din istorie), ci ş i un mod
de mobilizare a diferitelor modalităţi de învăţare (prezentări de date,
audiţii, proiecţii de diapozitive, interpretări artistice). Aspecte, în
general aride, referitoare la structurile europene şi funcţionarea lor ar fi
mai interesante pentru elevi dacă s-ar folosi şi grafice, corelaţii cu
instituţiile naţionale sau chiar locale şi exemple care îi vizează pe
cetăţeni, în locul extraselor din documentele oficiale. Concursul despre
drepturile omului a adus mult energie în finalul activităţii, a avut şi rolul
unei evaluări, dar ar fi putut să ajute mai mult la înţelegerea de către
180
elevi a conţinutului Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului dacă ar
fi cerut mai mult asocierea articolelor între ele şi a fiecăruia cu situaţii
din viaţa cotidiană şi nu doar identificarea drepturilor.

Bibliografie:
Carpentier, Jean; Lebrun Francois(coord.), - Istoria Europei, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2006.
Le Goff, Jaques - Evul Mediu şi naşterea Europei, Editura Polirom,
Iaşi, 2006.
Imbert, Pierre Henri - Memorie. Europa, Drepturile Omului,
Conferinţă, Şcoala de Vara de la Sighet, 2008.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Datele autorului:
Florescu Mihaela - profesor psiholog, Liceul Teoretic „Petru Cercel”
Târgovişte, E-mail: mihaelaflorescu2007@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

181
Eşti cetăţean, fii responsabil!

I1.2

I4.2

Grup ţintă: elevi (14-19 ani), cadre didactice de diferite specialităţi


Tipul de activitate: Seminar de informare
Număr de participanţi: 8 profesori şi 30 elevi
Durata: 2 ore
Obiective:
O1 Familiarizarea elevilor cu terminologia, conceptele, problematica şi
instituţiile specifice domeniului drepturilor omului;
O2 Reflectarea asupra unor exemple notorii (personalităţi, cazuri) din
istoria drepturilor omului;
O3 Analizarea unor cazuri recente de încălcare a drepturilor omului şi a
modului de soluţionare;
O4 Colaborarea elevi-profesori în abordarea domeniului drepturilor
omului.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1.1 Majoritatea elevilor vor defini termeni precum: discriminare, rasism,
xenofobie, aparthaid, misoginism, antisemitism etc (pregătirea
seminarului a presupus un studiu individual, cu o biografie
specifică);
Patru elevi de clasa a IX-a vor prezenta instituţii naţionale şi
internaţionale specializate în apărarea drepturilor omului;
I2.1 Trei elevi de clasa a XI-a vor prezenta 3 cazuri de încălcare a
drepturilor omului;
I2.2 Pentru fiecare caz supus atenţiei vor exista cel puţin 2 intervenţii din
partea celorlalţi elevi cu referire la cauzele şi consecinţele
respectivelor încălcări;
I3.1 Pentru fiecare caz prezentat, elevii vor avea cel puţin o intervenţie
pertinentă, comparând eventualele soluţii pentru părţile implicate;
I3.2 Patru elevi vor avea intervenţii argumentate în precizarea efectelor
deciziilor finale ale CEDO şi Curţii Supreme;
I4.1 Elaborarea materialelor în format PPT va fi rezultatul muncii în
echipă profesor-elevi;
Momentele de reflexie şi dezbatere vor include intervenţii ale
profesorilor si mai ales ale elevilor.
Resurse materiale: video proiector, planşe, fişe biografice.
182
În realizarea acestui seminar am colaborat cu profesori de diferite
specialităţi, care au coordonat pregătirea elevilor şi au avut intervenţii
directe în seminar.
Strategii/ Metode de predare-învăţare- evaluare: documentare (pre-
seminar), expunere, conversaţie euristică, discuţii argumentative.
Modalităţi de organizare: perechi, frontal, pe grupe.

Desfăşurarea activităţii:
Partea de documentare pre-seminar s-a constituit în ateliere de
lucru profesori- elevi. Fiecare profesor a selectat un grup de elevi care
au accesat sursele de informare din bibliografia dată pentru structurarea
materialelor supuse dezbaterii în cadrul seminarului. Prezentările
elaborate de elevi au fost verificate şi îmbunătăţite în urma discuţiilor
cu profesorul coordonator.
Deschiderea seminarului (scopul activităţii).
Principii filosofice ale drepturilor omului - 2 eleve de cls. a XII-a au
prezentat câteva abordări filosofice ale problemei drepturilor omului,
folosind citate din Platon, Aristotel, Nietzche etc.
Evoluţia drepturilor omului de-a lungul timpului - câţiva elevi au
prezentat câteva repere istorice în dezvoltarea acestui concept: Magna
Charta Libertatum (Anglia)-1215, Virginia Bill of Rights (SUA-1776,
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului-1948).
Mahatma Ghandi – (date importante în evoluţia lui ca apărător al
drepturilor omului) - 5 elevi au realizat o prezentare PPT şi au supus
discuţiei un caz de discriminare în care a fost protagonist chiar
Mahatma Ghandi (în timpul şederii lui în Africa de Sud un frizer a
refuzat să-l tundă pentru că era indian).
Martin Luther King Jr.- biografie, studiu de caz, discursul „I have a
dream”- 3 echipe de elevi au prezentat câteva repere importante din
biografia lui MLK cuprinzând şi un caz de discriminare foarte cunoscut
(cazul Rosa Parks), care a dus la revolta populaţiei de culoare din SUA
în 1955.
Cazul Dreyfus- unul din profesorii participanţi a prezentat un caz
celebru de discriminare (antisemitism), iar elevii au fost solicitaţi să-şi
exprime opiniile şi argumentele în legătură cu acesta.

183
„România la CEDO”- un elev a prezentat un caz al României la CEDO
(Ignaccolo Zenide vs. România, Hot. CEDO 31679/11.01.2000) în care
erau încălcate atât drepturile copilului cât şi drepturile fundamentale ale
omului.
„Conştiinţă, mentalitate”- prezentarea unui caz de respectare a
drepturilor omului la Curtea Supremă de Justiţie din România (Decizia
1934/07.07.1999). S-au evidenţiat articolele din Constituţia României
(29,33), Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art.9), Pactul
Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (art.18).
Instituţii internaţionale de apărare a drepturilor omului (CEDO, Comisia
Drepturilor Omului a ONU) şi asociaţii naţionale (OADO, IRDO,
APADOR-CH) - prezentare realizată de 5 elevi.
Concluzii ale seminarului.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită: Materialele prezentate au ilustrat o colaborare
eficientă între profesori şi elevi.
Toţi elevii solicitaţ i au participat cu prezentări la seminar. În cazul
Martin Luther King Jr., elevii au realizat anumite extrapolări cu privire
la situaţia etniei rome din România.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Momentelor
interactive (discuţii, reflecţii, argumentări) li s-a acordat prea puţin timp
în comparaţie cu cele de prezentare/expunere.
Evaluarea unui coleg:
Dovezi de reuşită: Seminarul a fost o activitate inedită în liceul nostru,
participarea elevilor şi profesorilor a fost numeroasă, cazurile de
discriminare prezentate au fost sugestive şi au dat ocazia unor discuţii
constructive în vederea construirii unei atitudini civice corecte şi
responsabile.
Probleme apărute/ Aspecte ce necesită îmbunătăţiri: Au fost prea
multe activităţi într-un timp destul de scurt. Conţinutul prezentat putea
să fie subiectul a două activităţi.
Evaluarea formatorului:
Dovezi de reuşită: Etapa de documentare a fost consistentă , informaţia
selectată şi prezentată la seminar a fost variată, complexă, cu trimiteri
concrete spre drepturile omului. Elevii care au elaborat materialele
184
prezentate au fost familiarizaţi cu terminologia drepturilor omului, cu
rolul instituţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului. Am
remarcat intervenţiile autentice şi bine argumentate a două eleve în
cadrul scurtelor momente de dezbatere.
Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Utilizarea cu precădere a metodei
expozitive a permis deconectarea unor elevi de la tematica abordată.
Exemplele prezentate, deşi au fost celebre, nu au fost din lumea
elevilor, impactul fiind unul pe termen scurt. Prea multă informaţie şi
mult prea puţin timp alocat asimilării/ aprofundării acesteia. Prea puţini
elevi care şi-au manifestat disponibilitatea de a discuta pe marginea
conţinuturilor expuse, respectiv de a oferi feed-back.

Bibliografie:
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Hotărâri CEDO pentru România, Editura Best Publishing,
Bucureşti, 2009.
Bianca Selejan - Spaţiul European al Drepturilor Omului, Editura
CH Beck, Bucureşti, 2008.
www.civica-online.ro, www.tehne.ro, www.edrc.ro,
www.youtube.com , www.martinlutherking.org.

Datele autorului:
Irimia Monica – profesoară, Liceul „Petru Cercel” Târgovişte, E-mail:
ittc71@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

185
III.2. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ
- CU CADRELE DIDACTICE

186
Valorile pe care le promovează şcoala noastră

Grup ţintă: toate cadrele didactice din şcoală


Tipul de activitate: activitate de formare în scopul atragerii colegilor în
proiectul ECD
Număr de participanţi: aproximativ 20
Durata: 90 de minute
Obiective:
O1 stabilirea valorilor pe care le promovează şcoala noastră;
O2 formarea deprinderii de lucru în grup, în echipa lărgită a şcolii.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 se va obţine o listă de cinci valori pe care le va promova şcoala;
I2 toţi participanţii vor îndeplini diferite sarcini în perechi şi în grup
mic şi vor folosi negocierea/ compromisul/ votul/ etc. pentru a
ajunge la un rezultat pe care să îl prezinte colegilor.
Resurse materiale: calculator, video-proiector, CD-player, post-it-uri,
fişe de lucru individuale şi în grup, flipchart, marker, bilete cu diverse
mesaje.
Strategii/ Metode de predare-învăţare- evaluare : conversa ţia
euristică, explicaţia, brainstormingul, jocul de rol, reflecţia personal ă.
Modalitaţi de organizare: activitate frontală, individuală, pe grupe.

Desfăşurarea activităţii:
1. Spargerea gheţii
Spargerea gheţii şi introducerea participanţilor în atmosfera
impusă de temă am realizat-o cu ajutorul filmului „The Bucket List”
(Lista dorinţelor). A fost prezentat pe scurt conţinutul acestuia, iar
secvenţa pe care au vizionat-o a fost aceea în care personajele principale
au aflat că mai aveau de trăit maximum 6 luni. Astfel a apărut ideea
listării dorinţelor pe care să le împlinească înainte de a muri.
(aproximativ 10 minute)
Conştientizarea nevoii comune de a promova valori stabilite
împreună, nu valori personale
Cadrelor didactice le-am cerut să se pună în locul personajelor şi
să scrie două dintre dorinţele pe care le-ar fi avut şi nu le-au realizat,
una pe care să o poată împărtăşi celorlalţi, iar alta pentru reflecţie
187
personală. A avut loc o discuţie privind motivele/cauzele nerealizării
dorinţelor până în acest moment. Cadrele didactice au ajuns la concluzia
că, anumite lucruri nu le facem în viaţă pentru că le considerăm imorale,
ilegale, sau pentru că nu corespund valorilor personale.
Am listat frontal factorii care influenţează comportamentul
omului (valorile stabilite de familie, de şcoală, de comunitate, de
societate). În urma discuţiilor am ajuns la concluzia că valorile pe care
le promovează familia, şcoala, comunitatea, societatea nu trebuie să fie
impuse, ci alese.
3. Obţinerea listei de valori
Fiecare cadru didactic a extras un bilet pe care erau trecute mesaje
de genul: „Ne-aţi învăţat cel mai important lucru, acela că toţi avem nevoie
unii de alţii”, „Un profesor bun îţi demonstrează cât poţi realiza de unul
singur şi cât ai putea face muncind în colectiv”, „Ne-aţi învăţat c ă atunci
când ne dorim foarte mult ceva anume, muncim pentru asta şi o facem cu
pl ăcere şi din ce în ce mai bine - atunci nici nu mai contează dacă vom fi
recunoscuţi în domeniu, ori nu”, „Un bun profesor nu are nevoie de fluier
ca să fie urmat; nici nu trebuie să împingă de la spate; un profesor bun
merge în rând cu tine - în timp ce explorezi, inventezi, creezi, întrebi sau
încerci să- ţi explici”, „Ne-ati spus mereu că un diamant, cât de mic,
stăluceşte mai tare decât cel mai mare geam, că a face bine un lucru mărunt
este mai important decât să e şuezi în mari proiecte”, „Ne-ati învăţat că nu
e nimic ruşinos în a fi unul din cei mulţi
un om de rând nu este deloc un oarecare; fiecare avem câte un dar
special şi fiecare valorează mult pentru cei pe care el îi iubeşte; dar-dacă
vrei să ieşi din rând - foarte bine, fă-o; cine ştie ce-ţi rezervă soarta
dacă-ţi vei urma visurile şi dorinţele cu toată ardoarea, cu inima, cu
mintea, cu tot curajul.” Fiecare mesaj ilustrează o valoare, pe care
participanţii au descoperit-o şi au numit-o.
4. Identificarea valorilor şcolii
Valorile descoperite au alcătuit o listă care a folosit drept suport
în alegerea celor mai importante cinci valori. Acest exerciţiu trebuia să
se desfăşoare pe trei grupe, una reprezentând familiile elevilor noştri,
alta şcoala şi o alta elevii. Deoarece la activitate au participat diverşi
invitaţi, am simţit nevoia de a forma încă o grupă cu aceştia şi am
numit-o „societatea”. Fiecare grupă a ales valorile pe care le consideră
188
importante din perspectiva rolului pe care l-a primit. Cele cinci valori au
fost ordonate de la 1 la 5: 1= nivelul minim, 5= nivelul maxim.
Raportorul fiecărui grup a prezentat şi afiş at lista valorilor.
Selectând valorile care s-au regăsit pe toate listele au fost stabilite cele
cinci valori pe care şcoala noastră să le promovoze: responsabilitate,
colaborare, autocunoaştere, adaptare, perseverenţă.
5. Concluzii:
Am recomandat colegilor să se gândească cum anume ar putea,
în activitatea şcolară sau extraşcolară, să cultive la elevi aceste valori,
dincolo de disciplina pe care o predau, dincolo de scopul în sine al
activităţii de predare.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
În urma activităţii am realizat obiectivele propuse: am obţinut cele cinci
valori pe care trebuie să le promoveze şcoala noastră, iar acestea au
apărut ca rezultat al activităţii de grup.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
În timpul activităţii unele cadre didactice au avut tendinţa de a se
îndepărta de tema propusă.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
Propunerile au venit direct de la cadrele didactice, implicarea lor în
selectarea valorilor şcolii constituind motivaţia pentru promovarea
acestora în rândul elevilor.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Raportorul
unui grup a prezentat în numele grupului propria opinie.

Evaluarea formatorilor:
A fost o activitate al cărei conţinut a fost orientat spre aspecte
ale ethosului din şcoală. Resursele umane şi materiale au fost judicios
folosite pentru a valorifica într-o manieră cât mai exhaustivă bogăţia de
idei a temei. Realizatoarea activităţii a reuşit să stimuleze participarea la
dezbatere a colegilor şi a creat un climat favorabil exprimării diferitelor
opinii, reuşindu-se într-o mare măsură armonizarea acestora.
189
Stabilirea valorilor promovate de şcoal ă ar fi putut fi mai realist
şi mai autentic făcută prin consultarea tuturor actorilor implicaţi (elevi,
părinţi, comunitate), nu doar prin simularea acestor roluri de către
cadrele didactice. În situaţ ia dată, acestea ar trebui să se asigure că
partenerii şi beneficiarii lor preţuiesc într-adevăr cele 5 valori - principii
care au rezultat din discuţia descrisă mai sus şi le atribuie un rol
conducător în funcţionarea şcolii.

Datele autorului:
Cîrstea Claudia - institutoare, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339.

Învăţarea prin cooperare

Grup ţintă: cadre didactice de specialităţi diferite


Tipul de activitate: sesiune de formare a cadrelor didactice
Număr de participanţi: 12-15
Durată: 90 minute
Obiective:
O1 informarea participanţilor în legătură cu utilizarea metodei
„învăţarea prin colaborare şi cooperare” la orele de matematică,
respectiv orele de limba şi literatura română;
O2 colaborarea cadrelor didactice de specialităţi diferite, în vederea
identifică rii avantajelor şi dezavantajelor utilizării la clasă a
strategiei de instruire: „învăţarea prin cooperare”;
O3 familiarizarea cadrelor didactice fără responsabilităţi manageriale la
nivelul instituţiei cu analizarea unor aspecte globale ale funcţionării
şcolii (relaţiile actorilor educaţionali, valorile împărtăşite şi
modalităţile de promovare a imaginii şcolii).
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 cel puţin 50% din participanţi vor menţiona în chestionarele de
evaluare (de la finalul activităţii) intenţia de a aplica această metodă
I2.1
în activitatea lor curentă;
toţi participanţii vor numi 2 avantaje şi 2 dezavantaje privind
utilizarea metodei de „învăţare prin cooperare” în diferite contexte
de învăţare;
190
I2.2 participanţii vor avea roluri specifice în realizarea unor sarcini de
grup, exersând astfel învăţarea prin cooperare;
I3 participanţii vor realiza trei produse (modalităţi de popularizare a
liceului, valorile şi normele instituţiei şi analiza SWOT) ca urmare a
colaborării în cadrul grupelor.
Resurse materiale: suport curs cu tema: „Învăţ area prin cooperare”;
prezentare PowerPoint (definiţii ale învăţării prin colaborare şi
cooperare, importanţa utilizării acestei strategii de predare-învăţare,
deprinderi sociale care se pot forma le elevi, roluri în cadrul grupelor),
film, jocuri, fişe de lucru, fişe de evaluare, calculator cu boxe,
videoproiector, panou, fleep-chart, coli mari, carioci, scotch, foarfece.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: „Ştiu -Vreau să ştiu -
Învăţ”, harta conceptuală, discuţii, analiză. Modalităţi de organizare:
lucrul pe grupe, frontal

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea a debutat cu un exerciţiu de spargere a gheţii, o prezentare
PowerPoint despre un studiu PISA referitor la riscurile la care este
supusă educaţia din cauza schimbărilor curriculare frecvente, având ca
exemplu o problemă de matematică.
A fost prezentat un film de 15 minute cu lecţii de matematică şi limba şi
literatura română, care exemplifică metodele utilizate cu elevii. Lecţia
de matematică a avut ca metodă de predare-învăţare schema: ştiu -
vreau să ştiu - învăţ (ce ştiu? – ce vreau să ştiu? – ce am învăţat?), iar
lecţia de limba şi literatura română – harta conceptuală. În film au fost
surprinse momentele principale ale lecţiilor, acestea având ca formă de
activitate – lucrul pe grupe. Elevii au fost informaţi în prealabil despre
rolurile din cadrul grupurilor, iar la finalul lecţiei au fost încurajaţi să
discute despre cum au lucrat în cadrul echipelor, despre ce au simţit în
legătură cu soluţionarea sarcinilor, părerea lor despre această metodă.
Au avut loc discuţii pe marginea lecţiilor vizionate şi a metodelor
aplicate, identificându-se avantajele şi dezavantajele utilizării acestei
strategii de învăţare, la diferite arii curriculare. Au fost prezentate
materiale informaţionale atât pe suport hârtie, dar şi în format
PowerPoint cu noţiuni referitoare la tema „învăţarea prin cooperare”. S-
a insistat asupra faptului că, sintagmele „învăţarea în grup” şi
191
„învăţarea prin cooperare” sunt utilizate ca şi cum ar desemna acela şi
lucru, în realitate, învăţarea în grup presupune activitatea de studiu a
unui grup de elevi, neimplicând neapărat şi colaborarea.
Activitatea pe grupe a debutat cu un joc de încălzire, realizându-se astfel
echipele de lucru. Participanţii au fost împărţiţi în grupe de câte patru-
cinci. Prima grupă a avut ca sarcină identificarea modalităţilor de
popularizare a liceului, în vederea atragerii unor potenţiali elevi de clasa
a VIII-a din oraş sau din localităţile din apropiere. A doua grupă a avut
ca sarcină crearea unei liste de valori şi norme existente în şcoală, care
să vizeze relaţiile profesor-elev, profesor-profesor, şcoală-comunitate. A
treia grupă a fost solicitată să realizeze o analiză marcând punctele tari
şi aspectele care trebuie îmbunătăţite la nivelul şcolii, având în vedere
cele trei relaţii. Timpul de lucru alocat rezolvării acestor sarcini a fost de
douăzeci minute.
Activitatea din cadrul grupurilor a fost prezentată în plen, grupele
discutând pe marginea materialelor realizate, aducându-se îmbunătăţiri
acolo unde a fost cazul.
Sesiunea s-a încheiat cu evaluarea realizată printr-o fişă, în care
participanţii au scris despre activităţile interesante, despre cele care li s-
au părut mai puţin interesante, despre metodele şi suporturile
pedagogice prezentate.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: Din chestionarele aplicate au rezultat
următoarele: 50% dintre cei prezenţ i au apreciat toate activităţile
desfăşurate în cadrul sesiunii; 80% au apreciat lucrul pe grupe,
considerând că acestea i-au solicitat activ; 50% consideră c ă toate
suporturile pedagogice au fost utile; 40% au apreciat filmul cu lecţiile
vizionate, iar 10% materialul informaţional. Participanţii consideră
foarte utile prezentarea unor metode de creştere a interesului pentru
studiu, doresc să se desfăş oare şi alte activităţi centrate pe probleme cu
care se confruntă elevii, toţi consideră că activităţile de acest gen
conduc la crearea unui climat potrivit „muncii în echipă”, prin stabilirea
unor relaţii pozitive şi eficiente. Activitatea a fost reuş ită prin faptul că
a existat o reală colaborare, atât în rândul elevilor, în cadrul orelor

192
filmate, între mine şi profesorul de limba şi literatura română, cât şi
între cadrele didactice care au luat parte la activitatea pe grupe.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Se putea
acorda o atenţie sporită legăturii dintre secvenţele sesiunii de formare.
În ciuda interesului trezit de către cele două metode utilizate la clasă,
filmul prezentat în cadrul activităţii nu a fost suficient valorificat prin
discuţii cu participanţii.
În sesiunile de formare ar trebui analizate performanţele şi, eventual,
produsele elevilor la care s-a folosit această metodă o perioadă mai
îndelungată.

Evaluarea unui coleg:


Activitatea mi s-a părut interesantă şi foarte densă. Lucrul pe
grupe a fost bine gândit şi a reprezentat o ilustrare potrivită a discuţiilor
teoretice purtate. Atmosfera a fost, într-adevăr, de colaborare. Suntem
deschişi la asemenea tipuri de activităţi, deşi efortul depus de către
profesorul coordonator e fără îndoială foarte mare.

Evaluarea formatorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Componenta didactică a colaborării dintre un profesor de matematică şi
un profesor de limba şi literatura română este mai puţin accesată, dar
are beneficii multiple tocmai prin complementaritatea celor două
specializări: încurajarea formării reciproce, a mentoratului, a feedback-
ului colegial, a autoevaluării, aplicarea unor metode didactice şi tehnici
de gândire critică mai puţin utilizate de celălalt colaborator, metode şi
tehnici ce permit crearea unei atmosfere destinse, de colaborare, care
întăresc spiritul de echipă.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Succesiunea secvenţelor sesiunii de formare (mai multă atenţie la
realizarea conexiunilor dintre acestea). Alocarea unui spaţiu prea
consistent vizionării secvenţelor de lecţie, cu atât mai mult cu cât
această etapă a avut numai caracter informativ; filmul putea fi mai bine
exploatat prin evidenţierea avantajelor aplicării la clasă a acestei metode
de lucru la ambele discipline.

193
Bibliografie:
Cristea Sorin - Teorii ale învăţării – Modele de instruire, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2005.
Oprea Crenguţa-Lăcrămioara - Strategii didactice interactive,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2007.

Datele autorului:
Floroaica Claudia – profesoară de matematică, Grup Şcolar Industrial
“Nicolae Ciorănescu”, E-mail: liceulnicolaecioranescu@yahoo.com,
claudia_floroaica@yahoo.com.

Evaluare eficientă

Grup ţintă: cadre didactice cu responsabilităţi în activitatea managerială


(directori, membri ai Consiliilor de administraţie)
Tipul de activitate: secvenţă de formare în cadrul seminarului
Asigurarea calit ăţii ECD – reţea de şcoli democratice din 27
septembrie 2008
Număr de participanţi: 15 cadre didactice
Durata: 90 minute
Obiective:
O1 Construirea unui demers evaluativ prin parcurgerea unui exemplu
din practica managerială
O2 Argumentarea demersului propus prin raportare la indicatorii din
standardele de acreditare şi evaluare periodică
O3 Abordarea autoevaluării din perspectiva asigurării calităţii
O4 Manifestarea spirtitului de echipă în rezolvarea sarcinii de lucru
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1.1 Demersul evaluativ propus de fiecare echipă va parcurge cel puţin
primii trei itemi din fişa nr. 2
I1.2, I3.1 Cel puţin o echipă va elabora un demers complet, formulând
răspunsuri pentru cei şase itemi din fişa nr. 2
I2.1 Fiecare echipă va justifica necesitatea evaluării fiecărui aspect
menţionat la pct. 3 din fişa nr. 2

194
I2.2 În prezentarea demersului evaluativ proiectat, raportorul fiecărei
grupe va face cel puţin o referire la standardele din fişa nr. 1
I3.2 Cel puţin şase participanţi vor avea intervenţii la formularea
aspectelor de la punctele 4, 5 şi 6 ale fişei nr. 2, în construirea
variantei finale
I4.1 Fiecare participant va avea cel puţin o intervenţie în rezolvarea
sarcinii de lucru în grup
I4.2 Divergenţele de opinii sau eventualele omisiuni vor fi tratate
constructiv de toţi participanţii
Resurse materiale: fişe de lucru, coli de flipchart, carioci
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: exerciţii de
ingeniozitate practică, conversaţia, explicaţia, metoda sintetizării
Modalităţi de organizare: frontal, grupal, individual

Desfăşurarea activităţii:
Identificarea cunoştinţelor participanţilor vizavi de temă şi motivarea
participanţilor de a însuşi şi aplica subiectul secvenţei de formare (15
minute)
1. Moment de « spargere a gheţii »
Parcicipanţii au fost solicitaţi să noteze, în scris, timp de 5 minute,
maximul de idei referitoare la următoarea cerinţă : « Ce se poate face cu
o foaie de hârtie ? ».
În următoarele 5 minute s-au reunit producţiile individuale, punându-se
în evidenţă atât ideile comune, cât şi cele originale, atipice, care
demonstrează spectrul larg de puncte de vedere asupra aceluiaşi aspect.
0 Comunicarea obiectivelor/ indicatorilor de performanţă
II. Prezentarea conţinutului formării (15 minute)
Reactualizarea conceptelor cheie: asigurarea calităţii educaţiei,
principiile asigurării calităţii, evaluare/autoevaluare, îmbunătăţirea
calităţii educaţiei, standard, standard de referinţă, indicator de
performanţă.
Metoda de lucru a constat în alternarea conversaţiei cu explicaţia.
Prezentarea aspectelor dificile: autoevaluarea în cadrul spiralei calităţii
Formatorul a distribuit fiecărui participant fişa nr. 1 (Anexa 1),
conţinând spirala autoevaluării şi descriptorii de performanţă de la
195
domeniul Eficacitate educaţional ă, subdomeniul Activitatea metodică
şi ştiinţ ifică (extrase din materiale elaborate de ARACIP) şi a explicat
paşii demersului de autoevaluare, indistând asupra următoarelor aspecte:
pentru analizarea îndeplinirii indicatorilor de performanţă se
realizează o diagnoză a nivelului de realizare prin raportare la
descriptorii aferenţi fiecărui indicator;
modul de stabilire a nivelului de realizare a fiecărui indicator;
o optimizarea demersului evaluativ prin diversificarea
instrumentelor de evaluare utilizate;
0 paşii ulteriori identificării puntelor tari şi slabe referitoare la
aspectul analizat.
Prelucrarea informaţiei/formarea deprinderilor (40 minute)
În această etapă s-a utilizat metoda sintetizării, etapele fiind
următoarele:
0 Prin voluntariat, s-au format trei grupe care au abordat aceeaşi
sarcină timp de 20 de minute, fişa de lucru fiind structurată astfel : « în
şedinţa din luna mai a.c., Consiliul de administraţie al şcolii
dumneavoastră (CA) şi-a propus să analizeze activitatea comisiei de
perfecţionare/dezvoltare profesională a personalului şcolii (CP).
0.0 Care sunt paşii premergători şedinţei Consiliului de
administraţie? (cu referire la responsabilităţile specifice
factorilor implicaţi: CA, CP)
0.1 Negociaţi cea mai eficace metodă/cel mai eficace instrument
de analiză a activităţii acestei comisii. Precizaţi
metoda/instrumentul ales.
0.2 Care sunt aspectele care vor fi tratate în raportul/informarea
CP?
0.3 Propuneţi o grilă minimală la care să se raporteze CA în
evaluarea activităţii CP?
0.4 Care sunt paşii ulteriori şedinţei Consiliului de administraţie?
(cu referire la responsabilităţile specifice factorilor implicaţi:
CA, CP)
0.5 Cum este asigurată calitatea demersului propus?
Raportarea demersului propus şi argumentarea acestuia – 5 minute/
echipă

196
Analizarea convergenţelor, divergenţelor, omisiunilor în raport cu
rezolvarea cerinţei
0 Sintetizarea – rafinarea soluţiilor propuse şi elaborarea prin
negociere a unui demers optim care să urmeze etapele ciclului
autoevaluării.
Pentru etapele 3 şi 4 au fost alocate 15 minute. Demersul evaluativ
rezultat este prezentat în Anexa 2.
IV. Evaluare – 10 minute
Formatorul a solicitat participanţilor o apreciere a secvenţei de formare
prin raportare la obiectivele şi indicatorii stabiliţi. Alte aspecte legate de
punctele tari şi slabe ale acestei activităţi au fost menţionate în
chestionarele de evaluare aplicate la finele zilei.

Evaluarea autorului:
Participanţii au reuşit să atingă indicatorii I1.1, I1.2, I2.1, I3.1, I4.1, I4.2,
aspect confirmat de aceştia în etapa de evaluare a secvenţei. Totodată au
apreciat succesiunea logică a etapelor activităţii, conexiunile dintre
etape, atmosfera de lucru, atitudinea şi prestaţia formatorului.
Chestionarele de evaluare aplicate la finele zilei fac referire la acesată
activitate ca fiind bine gândită, utilă în practica managerială. Indicatorul
I3.2 nu a fost atins deoarece în etapa de sintetizare au intervenit numai
trei participanţi, din şase cât prevedea indicatorul (s-a apreciat că ar fi
util ca din fiecare echipă s ă existe cel puţin două intervenţii, fapt
nerealizat). Utilizarea unui alt criteriu pentru formarea echipelor ar
putea rezolva această situaţie, cu condiţia ca formatorul să cunoască
bine grupul de participanţi.
Managementul de timp este punctul slab menţionat de majoritatea
participanţ ilor în etapa de evaluare. Cu siguranţă un interval de 120 de
minute ar fi mai potrivit pentru această secvenţă de formare. Ca
alternative în acest caz s-ar putea utiliza:
un alt exerciţiu de ingeniozitate practică, respectiv „Modelare şi
strivire” care permite transformarea şi adaptarea unor realităţi în funcţie
de nevoi, scop, resurse, caracteristicile grupului ţintă ([2] pagina 125);
metoda „Broasca ţestoasă” care ar permite optimizarea etapelor 3 şi 5
din III. Prelucrarea informaţiei/formarea deprinderilor ([2] pagina 66).

197
Suport teoretic/ Anexe:

FIŞA NR. 1

Extras din Anexa H.G. nr. 21/ 2007

Domeniul : B. Eficacitate educaţională ; criteriul : c) activitatea de cercetare


ştiinţifică sau metodică, după caz
Indicatori de
Subdomeniu performanţă Descriptori

1.Activitatea 1.1. Activitatea


ştiinţifică şi ştiinţifică 1.1.1. Utilizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice
metodică (realizate la nivel local, naţional sau
internaţional) pentru îmbunătăţirea
performanţelor şcolare.

1.1.2. Iniţierea sau participarea instituţiei de


învăţământ (prin cadrele de conducere, cadrele
didactice sau alte persoane angajate cu contracte
de muncă pe durată nedeterminată) la proiecte de
cercetare ştiinţifică sau de dezvoltare, realizate la
nivel local, regional, naţional sau internaţional.

198
1.2. Activitatea 1.2.1. Funcţionarea colectivelor de catedră, a
metodică a comisiilor metodice şi a celorlalte comisii (a
cadrelor diriginţilor, pe arii curriculare etc.) prevăzute de
didactice legislaţia în vigoare.
1.2.2. Participarea cadrelor didactice şi a
personalului de conducere la activităţile metodice
de la nivelul localităţii şi judeţului.
1.2.3. Realizarea activităţilor metodice în
unitatea de învăţământ, cu participarea cadrelor
didactice şi de conducere din şcoală şi din afara
ei.
1.2.4. Existenţa documentelor privind activităţile
metodice realizate în unitatea de învăţământ sau
la care au participat cadrele didactice.

ANEXA NR. 2

Care sunt paşii premergători şedinţei Consiliului de administraţie? (cu


referire la responsabilităţile specifice factorilor implicaţi: CA, CP)

Responsabilităţi CA Responsabilităţi CP

Afişarea graficului şedinţelor Responsabilul CP stabileşte


CA (care include şi tematica) responsabilităţile specifice
fiecărui membru CP în vederea
Pregătirea şedinţei: discuţii ale culegerii datelor necesare
conducerii şcolii cu întocmirii raportului
responsabilul CP referitoare la
structura raportului solicitat, Întocmirea raportului activităţii
necesitatea şi utilitatea comisiei prin implicarea tuturor
acestuia; convocator părţilor interesate şi implicare
(personalul beneficiar de
Eventual studierea mapei CP formare/ perfecţionare în anul în
(portofoliul comisiei), inclusiv curs; responsabili comisii
a raportului înaintat metodice)

199
Negociaţi cea mai eficace metodă/cel mai eficace instrument de analiză
a activităţii acestei comisii. Precizaţi metoda/instrumentul ales. Interviu
cu responsabilul CP unde se prezintă şi discută Analiza SWOT
elaborată de membrii CP.

Care sunt aspectele care vor fi tratate în raportul/ informarea CP? Date
statistice referitoare la: numărul beneficiarilor de cursuri de formare în
anul şcolar în curs, modulele/ cursurile parcurse, competenţele/
calificările obţinute de formabili
Corelarea situaţiei cu analiza de nevoi elaborată la începutul anului
şcolar, cu planul operaţional al comisie şi planul de dezvoltare al şcolii
Modalitatea de diseminare, implementare, valorificare a competenţelor,
achiziţiilor dobândite la cursurile de formare de beneficiari (inclusiv de
beneficiarii de formare continuă din anii şcolari anteriori)
Ce instrumente de monitorizare/ evaluare au utilizat şi carea au fost
concluziile analizării acestora.
Care sunt aspectele care necesită îmbunătăţire şi ce resurse propun
pentru soluţionarea acestora în anul şcolar următor

Propuneţi o grilă minimală la care să se raporteze CA în


evaluarea/aprecierea activităţii CP?
Indicatori de performanţă:
Gradul de realizare/ actualizare a bazei de date referitoare la
perfecţionarea personalului şcolii
Gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice din planul operaţional al
CP
Popularizarea ofertelor de formare (în principal oferta CCD Dâmboviţa
şi din broşurile elaborate de CNFP)
Contribuţia activităţii de perfecţionare metodică la creşterea eficacităţii
educaţionale (H.G. 21/2007 domeniul B criteriul c) 1.2.)
Modul de lucru în cadrul echipei CP (comunicare, colaborare,
repartizarea şi asumarea sarcinilor)
Niveluri de îndeplinire a indicatorilor: nesatisfăcător/ satisfăcător/ bine/
foarte bine

200
Care sunt paşii ulteriori şedinţei Consiliului de administraţie? (cu
referire la responsabilităţile specifice factorilor implicaţi: CA, CP)

Responsabilităţi CA Responsabilităţi CP

Analizarea şi aprobarea planului Elaborarea planului de


de îmbunătăţire propus de CP şi îmbunătăţire a activităţii de
includerea aspectelor esenţiale perfecţionare
în planul managerial pentru anul
şcolar următor Implementarea în anul şcolar
următor a planului de
Revizuirea PDI (PDŞ) – îmbunătăţire abrobat de CA
componenta perfecţionare/
formare continuă

Cum este asigurată calitatea demersului propus?


0 Transparenţa procesului de analiză, reglare a activităţii CP
1 Consultarea tuturor factorilor implicaţi, interesaţi
2 Aplicarea principiilor ECD în ciclul autoevaluării
3 Elaborarea şi aplicarea unei proceduri de identificare a punctelor
tari şi a celor care necesită îmbunătăţire

Bibliografie:
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR.
André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface - Tehnici de
comunicare, Editura POLIROM, Bucureşti 2007.
Rodica Mariana Niculescu - Formarea formatorilor, Editura ALL
EDUCATIONAL, Bucureşti, 2000.

Datele autorului:
Popa Teodora - profesoară, Liceul „Ion Heliade Rădulescu” Târgovişte,
E-mail: t_popa18@yahoo.com

201
III.3. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ

- CU PĂRINŢII

202
Cum formăm un comportament dezirabil la
copii (întărirea pozitivă/negativă)

Grup ţintă: părinţi ai elevilor din ciclul primar


Tipul de activitate: activitate de consiliere care face parte dintr-un set
de lecţii de formare pe problema comportamentului elevilor
Număr de participanţi: 15 părinţi
Durata: 1 oră
Obiective:
O1 Cunoaşterea metodelor alternative de corectare a comportamentului
copilului, opuse pedepselor fizice;
O3 Înţelegerea efectelor produse de cele două modalităţi de reacţie:
pozitivă şi negativă;
O4 Identificarea modalităţilor de a recompensa un comportament dorit,
în vederea repetării acestuia.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 Toţ i cursanţii se vor implica în identificarea unor metode alternative
de corectare a comportamentului copilului;
I2 Toţi participanţii vor găsi soluţii pentru rezolvarea situaţiilor
prezentate, referitoare la comportamentul copilului;
I3 Toţi cursanţii vor propune modalităţi de întărire pozitivă a
comportamentului dorit al copilului.
Resurse materiale: coli, flipchart, markere, jetoane cu situaţii-model,
planşă cu tabel desenat.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: conversaţia,
brainstorming-ul, jocul, exerciţiul.
Modalităţi de organizare: frontal, individual

Desfăşurarea activităţii:
1. Cursul a debutat cu un exerciţiu-joc de spargere a gheţii. Formatorul
a lansat o serie de caracteristici, după care participanţii s-au identificat:
„Să-i cunoaştem pe cei care: poartă ceas, beau ceai dimineaţa,
fumează, locuiesc la curte, au copii cuminţi.”
După această mic ă introducere, s-a anunţat scopul întâlnirii: găsirea
unor modalităţi de influenţare a comportamentului nedorit al copiilor.

203
Formatorul a captat interesul părinţilor cerându-le să- şi reamintească
momente din copilărie referitoare la propriile năzbâtii si la pedepsele
primite din partea părinţilor. În urma discuţiilor, s-a completat tabelul:

Ce am făcut? Cum a reacţionat mama/tata? Ce am simţit?

De obicei, în a doua coloană se completează: palmă, lovitură,


ceartă, iar în a treia: mânie, revoltă, ură. După discuţii s-a concluzionat
că pedeapsa nu constituie o plăcere nici pentru părinte, nici pentru
copil şi cel mai adesea copiii continuă s ă facă în secret ce li s-a interzis
pentru a evita pedeapsa. În folosirea tehnicii prin care se doreşte
modificarea comportamentului nedorit trebuie să se ţină cont de
anumite condiţii: promptitudinea cu care se acţionează, precizarea
motivului, consecvenţ a aplicării. S-a insistat asupra faptului că
pedeapsa fizică , care reprezintă forma extremă de soluţionare a
problemei, este expresia neputinţei de care dă dovadă adultul în
educaţia pe care o practică. De aceea, este necesar să se folosească
metode alternative de pedepsire.
S-a cerut părinţilor să găsească singuri exemple de tehnici de corectare
a comportamentului indezirabil, după care s-a discutat şi s-au listat,
formatorul având rolul de a sintetiza exemplele date de participanţi.
Exemple:
- dezaprobarea (atitudine de respingere din care copilul poate înţelege
mesajul „Nu-mi place/ Nu sunt de acord”: încruntarea sprâncenelor,
întoarcerea cu spatele, absenţa zâmbetului, privirea rece);
- mustrarea (se folosesc cuvinte pentru a se exprima nemulţumirea);
- confiscarea unui lucru îndrăgit;
- izolarea (se alege un loc nu prea plăcut, însă de care copilului să nu-i
fie frică, unde va sta nu mai mult de cinci minute);
- ignorarea (atunci când încearcă să atragă atenţia părinţilor, iritându-
0 Atenţie! Nu se poate ignora un comportament periculos);
repararea greşelilor (copilul îşi va recupera greşeala prin activităţi
reparatoare).
0 Pentru a verifica felul în care au fost înţelese problemele discutate,
s-a desfaşurat jocul „Ce-aş face eu”. Fiecare părinte a primit câte un
204
jeton pe care era descrisă o situaţie în care aparea un comportament
nedorit. În urma unei reflecţii personale, au precizat cum ar reacţiona
pentru a schimba conduita copilului. Au intervenit şi ceilalţi cu alte
soluţii.
Exemple de situaţii-model: Alina strică jucăriile fratelui, Radu spune
un banc indecent de faţă cu musafirii, Ana ţipă în magazin după o
jucărie etc.
S-a ajuns la concluzia că în cazul folosirii în mod abuziv a pedepsei,
se dezvoltă stări de frică generalizate, se produc sentimente de
revoltă, mânie, ură, se stimulează comportamentul agresiv, se ajunge
la scăderea stimei de sine. Aceste motive au condus spre ideea că este
mult mai eficient să se folosească drept metodă de educare întărirea
pozitivă .
Cursanţii au fost invitaţi să dea exemple de situaţii în care au folosit
aceasta tehnică. S-au listat propunerile de recompensare care au fost
exemplificate în discuţiile purtate.
Lista unor posibile recompense: să se plimbe cu bicicleta, să
primească alimentele preferate, să meargă mai târziu la culcare, să
primească laude, zâmbete, să doarmă la un prieten etc.
Evaluare: „Scaunul pozitiv şi negativ”- părinţii s-au aşezat pe rând, pe
cele două scaune şi au povestit ceva pozitiv, respectiv negativ despre
această activitate, apoi au completat fişe de evalure.
Fişă de evaluare
0 Enumeraţi aspecte pozitive ale acestei activităţi
1 Enumeraţi aspecte negative ale acestei activităţi
2 În ce moment aţi intâmpinat dificultăţi?
3 Apreciaţi gradul de implicare a părinţilor, pe o scală de la 1 la
10:
1____2____3____4____5____6____7____8____9____10____
5. Propuneri de teme pentru alte întâlniri.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Tema aleasă a venit în întîmpinarea nevoilor părinţilor (cu ocazia unei
întâlniri anterioare părinţii şi-au exprimat dorinţa de a participa la o
activitate cu această temă).
205
A fost valorificată experienţa personală a cursanţilor.
Activitatea a avut un caracter interactiv.
S-a creat o atmosferă caldă, relaxantă.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Timiditatea participanţilor, datorată faptului că proveneau din colective
diferite şi că erau prezente mai multe cadre didactice (colegi de
şcoală şi de proiect).
Alcătuirea grupului după criterii bine gîndite anterior (grupul să fie
alcătuit din părinţi cu nivel apropiat de pregătire si situaţie
materială, care să se confrunte cu aceleaşi probleme în privinţa
comportamentului copiilor).

Evaluarea unui coleg:


Activitatea a constituit un prilej de reflecţie pentru fiecare în ceea ce
priveşte folosirea recompenselor şi a pedepselor. Exerciţiile
propuse au determinat părinţii să identifice modalităţi eficiente prin
care să întărească şi să formeze comportamentul dorit al copilului.
Participanţii au conştientizat forţa de influenţare a conduitei
elevilor prin utilizarea corectă a celor două tehnici: întărirea
pozitivă şi negativă.
De avut în atenţie realizarea mai multor activităţi de formare, începând
cu părinţii claselor I, pentru a li se dezvolta abilităţile de implicare
eficientă atât în derularea întâlnirilor, cât şi în corectarea
comportamentului elevilor.

Evaluarea unui formator:


Dezvoltarea/ reglarea unor competenţe în educaţia parentală
privind recompensa şi pedeapsa suscită interes constant, deopotrivă
pentru părinţi şi cadre didactice, cu atât mai mult cu cât nu există reţete
în educaţie, ci abordări adaptate unor contexte particulare.
Împărtăşirea unor experienţe, reflecţia individuală/ comună
asupra unor situaţii concrete, dar şi ipotetice, de sancţionare/
recompensare a copilului au reprezentat aspecte abordate care estimau
beneficiile unui climat propice de comunicare, de reconsiderare
ulterioară a unor practici educative în familie, în domeniul temei
propuse. Eterogenitatea grupului de participanţi – părinţi de la două
206
clase, cadre didactice – s-a considerat că a redus avantajele unei întâlniri
în care erau aşteptate multe opinii, cu argumente şi contra-argumente.
Disponibilitatea părinţilor de a-şi face cunoscute şi analizate anumite
abilităţi privind educaţia în familie e o variabilă deloc de neglijat.
Utilitatea acestor activităţi este însă unanim recunoscută, pentru
variate posibilităţi de reper pentru toţi cei implica ţi: îmbogăţire,
selectare, verificare, raportare a experienţei proprii la cea comună.

Bibliografie:
Bakker Ina, Janssen Hans - Educaţi aşa - Procedee de
îmbunătăţire a comunicării între părinţi şi copii, Suport de
curs, Bucureşti, 1998.
Buddelmeijer Lucy - Cine este dulce…, Fundaţia Copiii noştri,
Bucureşti, 1998.
Dolean Ioan, Dolean Dacian - Meseria de părinte, Editura Aramis,
Bucureşti, 2002.
Eysenk H, Eysenk M - Descifrarea comportamentului uman,
Editura Teora, Bucureşti, 1999.

Datele autorului:
Adriana Bădescu - institutoare, Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti”,
Târgovişte, E-mail: bdscadriana@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

207
Implicarea părinţilor – model pentru
implicarea elevilor în viaţa şcolii

Grup ţintă: Comitetul Reprezentativ al Părinţilor pe şcoală şi părinţii


elevilor cu probleme disciplinare
Tipul de activitate: activitate de responsabilizare a părinţilor
Număr de participanţi: 30 părinţi
Durata: 120 minute
Obiective:
O1 Informarea părinţilor cu privire la activităţile desfăşurate în ş coală;
O2 Cooptarea părinţilor în desfăşurarea unor activităţi ale şcolii;
O3 Asumarea de către părinţi a rolului necesar în responsabilizarea
propriilor copii;
O4 Identificarea cauzelor posibile ale comportamentelor inadecvate ale
adolescenţilor;
O5 Formularea unor soluţii de rezolvare a unui caz concret din şcoală.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 Participanţii vor realiza materiale de popularizare a activităţii la
şedinţele pe clase;
I2 Participanţii vor realiza un panou special destinat informării tuturor
părinţ ilor şi vor contribui la organizarea programului de lucru al
şcolii cu părinţii;
I3 Toţi părinţii vor prezenta contextualizat responsabilităţile propriului
copil;
I4 Toţi părinţii vor descrie un caz de comportament rău, vor stabili
cauzele şi atitudinea de implicare în rezolvarea lui;
I5 Toţi participanţii vor identifica două soluţii viabile pentru studiul de
caz.
Resurse materiale: Text suport din literatura de specialitate, fişe de
lucru, computer, flip-chart, imprimantă, aparat foto, hârtie, copiator.
Strategii/ Metode procedee de predare–învăţare–evaluare: discuţii,
exemplificări, studiu de caz.
Modalităţi de organizare: lucru pe grupe, individual.

208
Desfăşurarea activităţii:
Cele două activităţi prezentate mai jos fac parte dintr-un proiect
mai amplu desfăşurat împreună cu pă rinţii, denumit „Implicarea
părinţilor model pentru implicarea elevilor în viaţa şcolii”. Acestea s-au
desfăş urat pe parcursul anului ş colar, potrivit direcţiei de creare a unei
relaţii consistente între familie şi şcoală din planul de dezvoltare al
şcolii în domeniul asigurării calităţii în educaţia pentru cetăţenie
democratică.
Părinţii au participat la şedinţe lunare cu diferite teme şi s-au
implicat activ în rezolvarea unor probleme din viaţa şcolii.
În paginile următoare sunt descrise cele dou ă activităţi
desfăşurate sub monitorizarea echipei de coordonatori ECD.
Activitatea 1, cu durata de 60 de minute, a avut drept temă „Rolul
părinţilor în şcoală”.
Desfăşurarea acestei activităţi a avut următoarele secvenţe de lucru:
Fiecare părinte a fost invitat să evoce o întâmplare pozitivă legată de
şcoală (fie cea pe care a urmat-o el, fie cea a copilului său).
Din această activitate s-a desprins şi o descriere succintă a vizitei la
Parlamentul European, desfăşurată în cadrul proiectului ”Drepturile tale
în calitate de cetăţean european – Formarea deprinderilor de viaţă
socială”. Din grup au făcut parte elevi, profesori şi părinţi care au vizitat
sediul Parlamentului European din Bruxelles şi au fost informaţi cu
privire la componenţa şi modul de lucru ale acestei instituţii.
Activitate de lucru în perechi pe baza fişei de lucru nr. 1, în care părinţii
au fost rugaţi să identifice câte trei idei legate de :
0 Aşteptările părinţilor/ elevilor faţă de şcoală şi oferta ei
educaţională;
1 Cunoaşterea cerinţelor şcolii faţă de părinţi şi faţă de elevi;
2 Ce oferă şcoala pentru buna desfăşurare a procesului instructiv
educativ şi ce ar trebui să-şi îmbunătăţească ?
3. Reuniunea în grup şi sintetizarea informaţiei pentru realizarea unor
acţiuni de conştientizare pentru părinţii elevilor fiecărei clase şi a
panoului părinţilor. Au fost identificate activităţile în care se pot implica
părinţii.
Părinţii au completat şi discutat în perechi fişa de lucru numărul 2: Ce s-
ar putea îmbunătăţi şi care ar fi efectul în opinia dumneavoastră, din
209
perspectivele: relaţia şcoală-părinte, relaţia părinte-şcoală, relaţia elev-
şcoală?
Evaluarea activităţii prin completarea unei fişe şi discutarea
răspunsurilor părinţilor:
0 Ce am adus eu bun în activitate?
1 În ce activităţi doresc să mă implic în continuare?
2 Sugestii, propuneri către profesorii diriginţi şi conducerea şcolii.
Părinţii au identificat lucruri concrete pe care le pot face ca
membrii în cadrul comitetului părinţilor pe clase: realizarea panoului
părinţilor, popularizarea acţiunilor şcolii, a programului de consiliere cu
diriginţii şi psihologul şcolar, identificarea surselor de sponsorizare a
Asociaţiei de părinţi „Nicolae Ciorănescu”, implicarea în activităţi de
combatere a violenţei domestice, a violenţei din cadrul şcolii şi a
absenteismului.
Activitatea 2, cu durata de 60 de minute, desfăşurată la un interval de 3
luni faţă de prima, a avut drept temă „Responsabilitate în relaţia cu
proprii copii” .
Desfăşurarea activităţii a cuprins următoarele secvenţe:
Conştientizarea părinţilor şi implicit a copiilor cu privire la faptul că
uneori lipsa de discernământ în asumarea unor responsabilităţi poate
degenera în comportamente indezirabile.
Părinţilor li s-au prezentat diferite situaţii şi exemple de asumare
a răspunderii de către copii şi au fost informaţi cu privire la riscul ca
anumite responsabilităţi să intre în conflict cu diferite valori, interese
sau cu alte responsabilităţi.
Părinţii au fost invitaţi să precizeze trei dintre responsabilităţile
propriului copil, pe fişa oferită.
S-au analizat răspunsurile.
Identificarea acelor probleme de comportament care, dacă se repetă sau
persistă, încadrează adolescentul în categoria “adolescent scăpat de sub
control”.
S-a prezentat concepţia specialiştilor cu privire la termenul
“adolescent scăpat de sub control” şi cauzele principale ale
comportamentului rău al copiilor.
Părinţii au primit o fişă în care a trebuit să ordoneze după
gravitate, anumite comportamente ale copiilor (cheltuirea fără
210
permisiunea părinţilor a unei sume de bani primită în alt scop, răspuns
obraznic adresat părinţilor, răspuns obraznic adresat profesorilor,
agresarea fizică a unui coleg, bătaia cu fratele sau sora, chiulul de la
ore, consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri, fuga de acasă,
furtul, sustragerea de bani din casă, vânzarea unui obiect din casă,
neanunţarea şedinţei cu părinţii, înjurături, ameninţarea unui coleg). S-
au analizat răspunsurile.
Identificarea cauzelor principale pentru comportamentul rău al unor
adolescenţi.
Au fost discutate cauzele principale ale comportamentului rău al
copiilor, conform studiilor de specialitate. A fost ilustrat grafic felul în
care atitudinea părinţilor poate duce la scăparea de sub control a
copilului sau la îndreptarea comportamentului acestuia. S-a distribuit un
suport teoretic.
Părinţii au fost invitaţi să exemplifice un comportament rău al propriului
copil şi să precizeze atitudinea adoptată. S-au discutat răspunsurile.
“Întâmplări din şcoala noastră”- studiu de caz
Dorina este o elevă bună din clasa a IX-a. Părinţii ei sunt divorţaţi
şi lipsesc din ţară pentru o perioadă mai îndelungată. Ea locuieşte cu
bunica. În semestrul I a obţinut rezultate bune la şcoală şi a participat şi
la unele activităţ i extraşcolare. În semestrul al II -lea a început să
lipsească nemotivat, gestul culminând cu abandonarea şcolii.
Investigaţiile dirigintelui relevă faptul că eleva a părăsit domiciliul şi s-
mutat împreună cu prietenul ei, fără să-şi anunţe bunica sau părinţii.
Ce e de făcut ?
S-a prezentat părinţilor un caz real din şcoală şi au fost rugaţi să
formuleze în scris soluţii de rezolvare a situaţiei de criză prezentate. S-
au analizat soluţiile oferite şi prin consens s-a ales soluţia optimă.
Evaluarea autorilor:
Dovezi de reuşită a activităţilor:
- toţi părinţii au formulat răspunsuri concrete, neevazive, la întrebările
din fişele distribuite;
- în rezolvarea cerinţelor au funcţionat criterii asemănătoare;
- soluţiile identificate ca optime au fost alese prin consens ;
- au fost identificate ad-hoc şi alte teme pentru o dezbatere viitoare;

211
a fost realizat panoul părinţilor cu materiale informative pentru părinţi.

Probleme apărute / Aspecte care necesită îmbunătăţiri:


prezenţa unui număr relativ mic de părinţi, ceea ce necesită o mobilizare
mai eficientă din partea şcolii,
neîncrederea manifestată încă de unii părinţi cu privire la contribuţia
unor activităţi la educaţia copiilor.
Evaluarea unui coleg:
Activităţile propuse nu se substituie şedinţ elor cu pă rinţii, dar
este bine să se lucreze şi aşa, pentru modificarea opticii pe care unii
părinţi o au asupra întâlnirilor din mediul şcolar. Sunt utile mai ales
pentru acei părinţi care cred că este suficient să se ocupe doar de
satisfacerea nevoilor primare ale copiilor, ignorând importanţa unei
comunicări reale cu copilul şi cu şcoala. Sunt utile şi pentru că părinţii
au comportament inspirat din propria experienţă de via ţă care
perpetuează aspecte pozitive şi negative pe parcursul mai multor
generaţii.
Activităţile au urmărit obiective concrete pe care participanţii le-
au îndeplinit.
Pentru a se înregistra modificări semnificative în atitudinea
părinţilor faţă de ş coală este necesară reluarea acestui tip de activităţi şi
mărirea numărului de participanţi.
Evaluarea unui formator:
Intenţia unor profesori, pe cât de normală, pe atât de curajoasă
de a desfăşura discuţii tematice coerente cu părinţii s-a materializat la
Liceul „Nicolae Ciorănescu” prin 2 întîlniri care au avut loc la o distanţă
de 10 săptă mâni, pe parcursul semestrului al doilea. Deşi participarea a
fost redusă numeric (şi chiar s-a înjumătăţit de la o întîlnire la alta),
părinţii au răspuns tot mai consistent la provocările cadrelor didactice.
Cu toate că tema fiecă rei întîlniri a fost câteodată subordonată
intereselor individuale ale pă rinţilor mai fermi în luarea cuvântului, cei
doi moderatori au reuşit să îi facă pe participanţi să parcurgă toate
cerinţele planificate. Împletirea informaţiilor teoretice oferite de către
profesori cu activităţile practice propuse participanţilor s-a dovedit a fi
dozat ă conform nevoii de cunoaştere şi capacităţii/ disponibilităţii de
lucru în pereche/ grup a celor din urmă.
212
Aceste 2 întîlniri dovedesc o dată în plus că ş coala are resurse şi
nuanţe pentru a ajuta educarea părinţilor în ceea ce priveşte integrarea
copiilor într-o societate responsabilă.

Suport teoretic/ Anexe:


Îndeplinirea unor responsabilităţi care uneori sunt în contradicţie cu
anumite VALORI sau cu anumite INTERESE, sau alteori sunt în
competiţie cu ALTE RESPONSABILITĂŢI, pot genera comportamente
inadecvate ale adolescenţilor.
De aceea, copiii şi adolescenţii trebuie să ştie că asumarea
responsabilităţilor nu trebuie să contravină anumitor valori:
corectitudinea, cinstea, onestitatea, respectarea legilor, respectul
faţă de semeni, convingeri religioase, etc.
În alte situaţii apare un conflict între responsabilităţi, pe de o parte şi
anumite interese, pe de altă parte. De aceea, cel care îndeplineşte o
responsabilitate ar trebui să sacrifice uneori unul sau mai multe
dintre interesele sale.
Deseori adolescenţii sunt provocaţi să decidă între responsabilităţi aflate
în “competiţie”. În astfel de situaţii intervin concepte precum:
9 importanţa relativă a responsabilităţii;
9 urgenţa;
9 timpul necesar;
9 resurse disponibile;
soluţii alternative şi compromisuri.
Caracteristici ale perioadei de vârstă 14-17 ani – adolescenţa de mijloc:
Nevoia de independenţă
0 alternanţa unui concept de sine rudimentar şi a unor standarde
nerealiste prea înalte;
1 nemulţumire legată de intervenţiile părinţilor şi dorinţa de
independenţă;
2 preocupări excesive legate de propriul corp;
3 sentimentul de necunoaştere a sinelui;
4 părere „proastă” despre părinţi, investiţie emoţională redusă în
aceştia;
5 efort de stabilire a unor noi prietenii;
6 autoanaliză amplificată cu perioade de nemulţumire personală.
213
Interese profesionale
0 interese intelectuale mai pronunţate;
1 dezvoltarea intereselor creative;
Sexualitate
0 preocupări legate de atractivitatea sexuală;
1 relaţii pasagere de prietenie;
2 sentimente de tandreţe, dar şi de teamă faţă de sexul opus.
Autocontrol
0 dezvoltarea idealurilor şi selectarea modelelor;
1 capacitate sporită de fixare a scopurilor;
2 interes pentru problemele morale.
Perioada 17-19 ani – adolescenţa târzie se caracterizează prin:
Nevoia de independenţă
0 identitate fermă;
1 capacitate de amânare a recompenselor;
2 interese stabile;
3 stabilitate emoţională mai mare;
4 capacitate de luare a deciziilor;
5 capacitatea de a face compromisuri;
6 încredere în sine;
7 preocupare mai mare pentru ceilalţi.
Interese profesionale
0 preocupare pentru viitor
Sexualitate
0 preocupări pentru relaţii stabile;
1 identitate sexuală clarificată.
Autocontrol
0 capacitate de introspecţie şi analiză;
1 accent pe demnitate personală şi stimă de sine;
2 capacitate de fixare şi de urmare a unor scopuri;
3 acceptarea normelor sociale şi tradiţiilor culturale;
4 autocontrolul stimei de sine.
Conform unor autori în domeniu, adolescentul se poate numi „scăpat de
sub control” dacă are între 12 şi 18 ani şi dacă s-a comportat într-unul
din modurile de mai jos în ultimile şase luni şi în trei sau mai multe
asemenea moduri în ultimile douăsprezece luni:
214
a minţit grav în repetate rânduri;
a manifestat cruzime fizică faţă de oameni sau de animale;
a fugit de acasă de mai multe ori;
a distrus bunuri;
a ameninţat cu sinuciderea;
a utilizat sau a deţinut arme;
a lipsit de la şcoală în repetate rânduri;
a furat;
a lovit sau a ameninţat diferite persoane;
a provocat incendii;
a ignorat cererile sau regulile formulate de adulţi;
a săvârşit delicte sexual;
Alte caracteristici frecvent întâlnite la adolescenţii scăpaţi de sub
control sunt:
îi fac vinovaţi pe cei din jur pentru propriile lor greşeli şi refuză să-şi
asume răspunderea pentru orice faptă reprobabilă comisă;
se enervează uşor şi acţionează impulsiv;
au în mod constant rezultate şcolare slabe şi probleme de adaptare în
clasă;
consumă alcool şi droguri;
se acomodează greu la un loc de muncă şi nu se înţeleg cu colegii;
îşi proiectează o imagine de “duri”, deşi în sinea lor se simt nesiguri pe
ei;
prezintă un risc sporit de a dezvolta o aşa numită “dereglare antisocială
a personalităţii” odată cu trecerea spre maturitate, la vârsta de 18 ani;
asta înseamnă că adolescenţii manifestă într-o foarte mică măsură
remuşcări sau sentimente de vinovăţie atunci când provoacă durere
sau suferinţă celor din jur; devin reci, insensibili şi au
dificultăţi să menţină vreo relaţie pe termen lung.
Identificarea cauzelor principale pentru comportamentul rău al
adolescenţilor:
Regulile sunt neclare – regulile şi consecinţele încălcării lor sunt
formulate verbal sau inventate din mers. De exemplu se uită să se
menţioneze ce înseamnă lipsă de respect.
Părinţii nu ţin pasul cu modul de a gândi al adolescentului.
Adolescenţii au ceea ce se numeşte “percepţie socială sporită”,
215
graţie că reia pot derula în minte atâtea scenarii diferite câte sunt
necesare pentru a descoperi o breşă în regulile formulate de părinte
sau în consecinţele încălcării lor.
“Atingerea corzilor sensibile”. Dacă nu vrea să facă aşa cum i se spune,
adolescentul atinge corzile sensibile ale părintelui, ca să îl enerveze
şi să îl facă să se simtă frustrat. Acesta va renunţa în a-şi mai susţine
poziţia cu convingere şi va da înapoi în impunerea regulilor.
“Beţia de putere” a adolescenţilor. Atunci cînd copilul adolescent preia
controlul asupra stării de spirit a părinţilor printr-un comportament
extrem, el îşi asumă puterea unui adult- fără să fie şi pregătit pentru
aşa ceva. Ironia face ca, măcar parţial, adolescenţii să nu-şi dorească
o asemenea putere. Subconştient, fiecare dintre ei tînjeşte după un
sistem şi după o disciplină.
Principiul plăcerii potrivit căruia preferăm să trăim clipa sau ceea ce ne
provoacă o satisfacţie imediată, decât să ne gândim la propriul
viitor. Aşa gândesc aproape tot timpul şi adolescenţii scăpaţi de sub
control. Iată de ce asumarea vinovăţiei, raţionamentul logic şi
pedepsele tradiţionale dau greş uneori. Pedepsele sau discursurile
moralizatoare nu sunt suficient de puternice pentru a eclipsa
plăcerile imediate provocate de un comportament rău.
Puterea grupului de prieteni Dacă grupul de prieteni aderă la valori
îndoielnice sau prezintă un comportament negativ, adolescentul are
toate şansele să scape din ce în ce de sub control. Perioada
adolescenţei poate crea derută şi însingurare, poate duce la o mare
sensibilitate în legătură cu acceptarea de către ceilalţi. Este firesc ca
adolescenţii să se îndrepte către prietenii lor - care arată, gândesc şi
se comportă la fel ca ei - şi nu către părinţi, pentru a fi acceptaţi.
Acceptarea, însă, poate avea un preţ cam ridicat.
Folosirea greşită a forţelor exterioare. Din ce în ce mai mulţi părinţi îşi
lasă copiii adolescenţi în seama unor persoane şi factori din exterior:
consilieri, psihiatri, tratamente medicamentoase. Chiar dacă
adolescentul pare să se fi schimbat după vizitele la cabinetul
consilierului, de multe ori se întâmplă ca aceleaşi probleme să
reapară la scurt timp după acestea. Pentru că părintele nu s-a
implicat în remodelarea copilului şi a lăsat doar pe seama unui
216
specialist din afara familiei, adolescentul nu va avea niciun motiv să
îl respecte când revine în familie.

Diagrama următoare ilustrează felul în care combinarea celor


şapte cauze de mai sus ale comportamentului rău poate duce la scăparea
de sub control a adolescentului sau îl poate determina să îşi îndrepte
comportamentul, în funcţie de conduita părinţilor în gestionarea situaţiei
de criză ivită:
”Felul în care înţelegi tu răul comportament al adolescentului este
factorul-cheie ce te determină fie să iei frâiele în mână şi să rezolvi
problema singur(ă), fie să-ţi delegi autoritatea unor factori exterior”
Poţi înţelege aşa:
Copilul meu adolescent are o problemă iar eu o pot rezolva utilizând
metodele adecvate

PASUL 1: Păriţii iau frâiele în mână

PASUL 2: Stabilesc clar care sunt regulile şi consecinţele
încălcării lor

PASUL 3: Încearcă să depăşească dificultăţile mai repede ca
adolescentul

PASUL 4: Strategii de aplicat atunci când sunt ciupite corzile
sensibile

PASUL 5: Adolescentul pune la bătaie cei şapte aşi din mânecă
pentru a recâştiga terenul pierdut

PASUL 6: Mobilizează ajutoare din afară

PASUL 7: Restabilesc climatul de tandreţe şi înţelegere

Sau aşa:
Copilul meu adolescent are o problemă pe care eu nu o pot rezolva

Părinţii NU iau frâiele în mână

Regulile şi consecinţele încălcării acestora sunt neclare.
217

Nu încearcă să depăşească dificultăţile sau să gândească mai
repede ca adolescentul.

Le sunt ciupite corzile sensibile, iar ei se simt lezaţi.

Sunt comise acte de abuz asupra părinţilor şi/sau acte de terorism
adolescentin.

Intervin izolarea, epuizarea şi descurajarea

Părinţii îşi deleagă autoritatea unor factori din exterior
Pe de altă parte, se discută despre “cei şapte aşi ai
adolescentului”, cu care un adolescent dificil îi învinge pe părinţi în
încercările lor de a-l determina să respecte regulile:
lipsa de respect;
chiulul sau rezultatele proaste obţinute la şcoală;
fuga de acasă;
graviditatea;
abuzul de alcool sau droguri;
violenţa;
ameninţările cu sinuciderea.
Dacă, de exemplu, adolescentul este pedepsit cu consemnarea în
casă pentru că a chiulit de la şcoală, el poate ameninţa cu fuga de acasă
sau cu un alt “as”, plusând de fiecare dată când este pedepsit.

Bibliografie:
Bochenski, J.M. - Ce este autoritatea?, Editura Humanitas, 1992
Murphy Tim, Oberlin Loriann Hoff – Agresivitatea pasivă, Editura
Trei, 2007.
Pănişoară Ion Ovidiu – Comunicarea eficientă, Editura Polirom,
2006.
Dr. P. Sells Scott – Adolescenţi scăpaţi de sub control, Editura
Humanitas, 2005.
Vrăşmaş Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura
Aramis, 2005.
www.articole.famouswhy.ro/democratizarea_educatiei_si_educa
tia_parintilor/.
218
Datele autorilor:
Georgescu Gabriela - director adjunct, Grup Şcolar Industrial “Nicolae
Ciorănescu” Târgovişte, E-mail geogabriela@gmail.com
Stancu Valentin – consilier educativ, Grup Şcolar Industrial “Nicolae
Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com

Şcoală – Elev – Familie - un trio ideal

Grup ţ intă: elevii claselor a VII-a – a VIII-a, părinţii elevilor de la


clasele a VII-a - a VIII-a, profesorii care predau la aceste clase Tipul de
activitate: proiect de parteneriat şcoală - familie
Număr de participanţi: 40 elevi clasa a VII-a, 21 elevi clasa a VIII-a,
minim 50 reprezentanţi legali ai copiilor, 16 cadre didactice Durata: 1
an şcolar
Obiective:
O1 îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură şi a conduitei elevilor, până
la sfârşitul anului şcolar 2008-2009;
O2 responsabilizarea familiilor elevilor;
O3 responsabilizarea profesorilor în ceea ce priveşte proiectarea,
predarea şi evaluarea activităţii didactice;
O4 încheierea unui acord de parteneriat, cu trei parteneri (elev –
profesor - părinte), ai cărui termeni să fie obţinuţi prin negociere.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1.1 minim 50% dintre elevi îşi vor îmbunătăţi rezultatele la învăţătură,
comparativ cu semestrul trecut şi cu anul trecut;
I1.2 se va diminua cu cel puţin 25% numărul de absenţe, comparativ cu
semestrul trecut şi cu anul trecut;
I1.3 se vor reduce cu minim 25% notele scăzute la purtare;
I2.1 va creşte coeficientul de participare a părinţilor la şedinţele lunare
cu cel puţin 50%;
I2.2 se va dubla numărul părinţilor care se implică în activităţile şcolii;
I3 minim 50% dintre profesori vor proiecta, desfăşura şi evalua lecţiile
corect din punct de vedere psiho-pedagogic;
I4 se va semna un acord de parteneriat şcoală – familie pentru fiecare
elev.

219
Resurse materiale: flipchart + foi, marker, videoproiector, coli,
cataloage, statistici, procese verbale de la şedinţe cu părinţii, fişe de
asistenţă, rapoarte de analiză a activităţii.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: conversaţia, reflecţia
personală, explicaţia, brainstormingul, dezbaterea.
Modalitaţi de organizare: activităţi frontale şi de grup cu elevii/
părinţii/ mixte.

Desfăşurarea activităţii:
1. Listarea aşteptărilor elevilor şi profesorilor
În prima oră desfăşurată la clasă profesorii au cerut elevilor să enumere
aştept ările pe care le au de la ei, precizându-le pe cele pe care aceştia le
au de la elevi.
2. Listarea aşteptărilor părinţilor şi profesorilor
În cadrul şedinţelor desfăşurate cu părinţii la sfârşitul lunii septembrie a
fost realizată lista aşteptărilor părinţi – profesori.
3. Listarea aşteptărilor părinţilor şi elevilor
În luna octombrie diriginţii au organizat o întâlnire comună cu elevii şi
părinţii care s-a finalizat cu realizarea unei liste de aşteptări ale părinţ
ilor de la copiii lor, respectiv ale copiilor de la părinţi.
4. Obţinerea listei comune
Diriginţii s -au întrunit şi au coroborat listele de la toate clasele,
obţinând astfel lista cu toate aşteptă rile: ce aşteaptă elevii de la noi, de
la părinţii lor, ce aştept ăm noi de la copii, de la părinţii lor, ce vor
părinţii de la copiii lor, de la noi, profesorii.
5. Încheierea acordului de parteneriat
S-au reunit Consiliul Elevilor, Adunarea Generală a Părinţilor, Consiliul
Profesoral, a fost prezentată lista comună a aşteptărilor în baza căreia
reprezentanţii fiecărei părţi au formulat obiectivele parteneriatului, au
negociat obligaţiile pe care să şi le asume, care au fost stipulate în
acordul de parteneriat, ajungându-se astfel la forma finală a acestuia.
În luna ianuarie a fost semnat acordul de parteneriat de către toţi
partenerii: elev- părinte- diriginte.
6. Monitorizarea activităţii
În perioada februarie - iunie membrii echipei proiectului AC în ECD au
monitorizat activitatea desfăşurată de către elevi, profesori, părinţi,
220
vizând următoarele aspecte: rezultatele elevilor la învăţătură, frecvenţa,
comportamentul la ş coală şi în afara ei, participarea părinţilor la
şedinţe, implicarea acestora în activităţile şcolii, modul în care
profesorii îşi proiectează, desfăşoară şi evaluează activităţile cu elevii.
Profesorii au participat la diferite sesiuni de formare în şcoală, la cursuri
de perfecţionare, au susţinut colocvii şi inspecţ ii pentru obţinerea
gradelor didactice, au proiectat, desfăşurat sau evaluat împreună
activităţi în cadrul întâlnirilor comisiei/ catedrei metodice, la consiliile
profesorale cu temă. S-au făcut şi interasistenţe.

Evaluarea autorului:

Înainte După
Proiectarea Prea multe obiective, Au fost asistate toate cadrele
care depăşesc programa, didactice şi s-a constatat o
neadaptate la nivelul îmbunătăţire vizibilă în ceea ce
clasei, care nu sunt priveşte proiectarea didactică
corect operaţionalizate. (obiective puţine, sarcini
adaptate la nivelul clasei şi
individual, metode moderne de
predare, care vizează învăţarea
activă).
Predarea- Predare de tip prelegere, Profesorii au fost familiarizaţi
învăţarea învăţare mecanică, cu metodele centrate pe elev,
învăţarea se produce prin au experimentat aceste metode,
studiu individual 50% din cadre îşi adaptează
(aproximativ 94% din stilul de predare la noile
cadrele didactice). tendinţe.
Evaluarea Tradiţională la 50% din cadre îmbină
aproximativ 94% din metodele tradiţionale cu cele
cadrele didactice. alternative; utilizează mai
multe tipuri de itemi la
evaluările sumative.

221
Aspecte Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
vizate 2007-2008 Sem. I Sem. II 2007-2008 Sem. I Sem. II
Rezultate Total elevi:40 Înregistrează Înregistrează Total elevi: 21 Înregistrează Înregistrează
la progres: 18 progres: 24 progres: 3 progres: 3
învăţătură
Frecvenţa Total Motiv: Total Motiv: Total Motiv: Total Motiv Total Motiv: Total Motiv
elevilor abs.: abs.: abs.: abs.: abs.: abs.: :
2214 1243 460 262 846 627 1950 1420 922 426 1328
678
Note note note note note note note note note note note note note note note note note note note
scăzute la de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7
222

purtare 2 1 3 2 2 - 2 2 - 7 5 1 2 5 2 1 3 7
Participare Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.:
la Părinţi: 7 Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi:
şedinţele 39 40 9 40 11 20 9 21 13 21 14
cu părinţii
Implicarea Tot Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.:
părinţilor al Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi:
în Pări 7 40 9 40 11 20 9 21 13 21 14
activităţile nţi:
şcolii 39
Dovezi de reuşită a activităţii:
Analiza comparativă evidenţiază următoarele:
rezultatele elevilor la învăţătură s-au îmbunătăţit doar în cazul celor
de clasa a VII-a;
numărul absenţelor s-a diminuat cu mai bine de 25% la clasa a VII-
a, însă a crescut la clasa a VIII-a, deşi au fost readuşi la cursuri 2
elevi care abandonaseră şcoala în semestrul I;
numărul notelor scăzute la purtare a scăzut cu mai mult de 25% la
clasa a VII-a şi cu peste 50% pentru indisciplină la clasa a VIII-
a, mediile scăzute datorându-se numărului mare de absenţe
nemotivate şi nu comportamentului;
au participat la şedinţe, întâlniri şi activităţi mai mulţi părinţi,
progresul nefiind semnificativ, dar s-a constatat o mai mare
implicare a acestora în viaţa şcolii;
foarte multe cadre au participat la diverse activităţi de formare şi
mai mult de jumătate şi-au îmbunătăţit vizibil activitatea la
catedră, de la proiectare, până la evaluare;
a fost semnat un acord de parteneriat şcoală – familie pentru
fiecare elev.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Aşteptările
părinţilor se leagă mai mult de viitorul material al copilului şi mai puţin
de formarea lui în şcoală, ceea ce a dus la întâmpinarea unor dificultăţi
în realizarea listei aşteptărilor părinţilor de la copii şi de la şcoală.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
Activitatea a oferit fiecărui partener posibilitatea de deschis a-şi exprima
propria opinie, acesta fiind primul pas spre o bună comunicare.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Părinţii nu au
o viziune bine conturată asupra viitorului propriului copil.

Datele autorului:
Mareş Silvia - profesoară de matematică, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339

223
Poze din timpul activităţii:

Părinţii - cei mai buni prieteni ai copilului

Grup ţintă: părinţi ai elevilor Şcolii Oborani


Tipul de activitate: activitate în cadrul proiectului „Parteneriat şcoală –
familie”
Număr de participanţi: 40 (părinţi şi copii)
Durata: 60 minute
Obiective:
O1 să responsabilizeze părinţii cu privire la rolul de educator permanent
al propriului copil,
O2 să conştientizeze impactul puternic al relaţiei părinte-copil asupra
celui din urmă.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 90% dintre participanţi vor formular propuneri concrete (realizabile)
de implicare reciprocă (părinte –copil) în activităţile cotidiene,
I2 80 % dintre părinţii participanţi vor folosi modalităţi de comunicare
asertive şi pozitive.
Resurse materiale: coli A4 şi A1, markere
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: conversaţia euristică,
expunerea, problematizarea, exerciţiul, explicaţia, jocul didactic.
Modalităţi de organizare: activitate frontală, individuală şi în grup.

Desfăşurarea activităţii:
A. În etapa de orientare (10 min.), după prezentarea temei şi
obiectivelor, le-am propus participanţilor un exerciţiu de „spargere a
224
gheţii”: fiecare părinte completează (oral) enunţul „Sunt mândru(ă) de
copilul mei pentru că …”, iar copiii „Îmi iubesc părinţii pentru că…”.
(încep copiii deoarece sunt mai spontani şi nu au inhibiţii).
În etapa de achiziţie (35 min.), pornind de la prezentarea problemei
„Într-o zi copilul vine acasă cu calificativul Suficient”, părinţii au
reflectat individual şi au discutat în grup „Ce spun părinţii în această
situaţie?”, iar elevii au răspuns, individual, la întrebarea „Ce spun
părinţii tăi în această situaţie?”. Punctele de vedere, „reacţiile” părinţilor
au fost listate pe două coloane: atitudine agresivă/atitudine pasivă, iar
răspunsurile elevilor au fost „oglinda” răspunsurilor date de părinţi (prin
confruntare directă – fiecare părinte a prezentat tipul de comportament
care îl caracterizează, sau felul propriu de a reacţiona: mai îngăduitor,
mai exigent; iar „sinceritatea” acestor răspunsuri a fost probată prin
răspunsul dat cu promptitudine de copii – au fost şi cazuri în care mama
credea că a reacţionat corespunzător cu situaţia dată, iar copilul a
contrazis-o considerându-i reacţia prea dură, sau mult mai blândă decât
s-ar fi aşteptat el). S-a trecut la prezentarea unor modalităţi de
comunicare eficientă (asertivă: ”sunt necăjit pentru că …”, etc. şi
pozitivă „Ştiam că vei reuşi!”), dar şi a modalităţilor de evitare a unor
greşeli în comunicarea cu copilul: ameninţarea, ironia, contrazicerea,
indiferenţa, („Nu eşti bun de nimic!”). În continuare, au fost chestionate
ambele tabere (părinţi/elevi) în „oglindă” şi au fost confruntate
rezultatele. Întrebările adresate părinţilor au fost:
- Ce îi răspundeţi copilului dacă cere voie să meargă la joacă imediat ce
a sosit de la şcoală?
- Ce faceţi atunci când copilul vrea să privească alături de
dumneavoastră o emisiune de divertisment cu „AP” care durează
până la miezul nopţii?
- Dacă aţi avea propria companie de televiziune ce măsuri aţi lua în
legătură cu emisiunile pentru copii?
- Ce reprezintă televizorul pentru copilul dumneavoastră? Deşi aveţi
foarte multă treabă, ce soluţie aţi alege pentru a petrece mai mult
timp cu copilul dumneavoastră?
- Copiii au răspuns la aceleaşi întrebări, modificate:
- Ce răspund părinţii dacă ceri voie să mergi la joacă imediat ce ai sosit
de la şcoală?
225
Ce fac părinţii atunci când vrei să urmăreşti alături de ei o emisiune de
divertisment cu „AP” care durează până la miezul nopţii?
Dacă ai avea propria companie de televiziune ce măsuri ai lua în
legătură cu emisiunile pentru copii?
Ce reprezintă televizorul pentru tine?
Deşi părinţii au foarte multă treabă, ce soluţie le-ai propune pentru a
petrece mai mult timp împreună?
În etapa de aplicare şi transfer, părinţii (15 min.) au prezentat oral şi
individual, o modalitate de comunicare asertivă sau pozitivă („sunt
sigură că dacă te străduieşti mai mult vei reuşi!”; „dacă vei fi mai atent
vei obţine un rezultat mai bun!”, etc.) şi propuneri concrete (realizabile)
de implicare reciprocă (părinte-copil) în activităţile cotidiene (treburi
gospodăreşti, pregătirea pentru şcoală, activităţi recreative); („nu pot să
te însoţesc acum în par, deoarece spăl vasele, dar dacă mă ajuţi să
termin mai repede, atunci sigur vom merge! ” etc.)
Sunt prezentate, oral, şi câteva propuneri ale copiilor, aceştia fiind de
cele mai multe ori mai creativi şi găsind cele mai simple şi mai plăcute
soluţii (exemplu: „ia-mă şi pe mine la cumpărături, să mă plimb şi aş
putea să te ajut la căratul sacoşelor, chiar dacă ţi se pare că merg încet
şi pierzi mai mult timp decât de obicei” etc.)

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: participarea tuturor părinţilor şi invitaţi;
realizarea unui „plan” de eficientizare a comunicării şi colaborării dintre
părinţi şi copii (propuneri formulate de părinţi şi copii): realizarea unei
selecţii de programe T.V. pe care să le vizioneze împreună, implicarea
într-o mai mare măsură a copiilor în activităţi gospodă reşti – propunere
venită din partea copiilor cărora li se tot spune „Treaba ta este să
înveţi!” şi care se simt cumva privaţi de plăcerea de a „sta” cu părinţii
chiar şi când aceştia au treabă; găsirea unor modalităţi cât mai variate de
petrecere a timpului liber mai mult plăcut (zic copiii) decât util;
colaborarea părinţilor la realizarea revistei şcolii.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: găsirea unui
spaţiu mai mare decât o sală de clas ă pentru desfăşurarea acestui tip de
activitate pentru a oferi posibilitatea de participare unui număr mai mare
de părinţi.
226
Evaluarea unui coleg:
Dovezi de reuş ită a activităţii: ritmul antrenant al activităţilor propuse
care au incitat părinţii ş i elevii în confruntări directe; recunoaşterea
deschisă, de către părinţi, a greşelilor comise în comunicarea cu copiii;
satisfacţia copiilor şi a părinţilor exprimată prin dorinţa de a mai
participa la acest gen de activităţi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: dozarea mai
bună a timpilor alocaţi diferitelor momente ale activităţii; un număr mai
mare de materiale de propagandă şi auto-evaluare care să fie distribuite
părinţilor participanţi (pentru ca aceştia să devină la rândul lor mijloc de
răspândire a informaţiilor şi achiziţiilor dobândite).

Bibliografie:
Dulman, A. Mihai, C şi Mihăescu, M – Pentru o experienţă de
succes – Ghidul învăţătorului şi al profesorului, Ed. Gimnasium,
Târgovişte.

Datele autorului:
Vintilă Monica – învăţătoare, Şcoala cu clasele I-IV, Oborani, Vişina,
Dâmboviţa; E-mail: vintilam@yahoo.com

227
III.3. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN
COMUNITATE

228
Să valorificăm materialele refolosibile!

Grup ţintă: elevii, învăţătorii, profesorii şcolii


Tipul de activitate: activitate în cadrul unui proiect ecologic, iniţiat de
Consiliul Elevilor
Număr de participanţi: 200 elevi, 15 cadre didactice
Durata: 120 minute
Obiective:
O1 formarea la elevi a deprinderii de a colecta deşeuri de hârtie, ca
element important de comportament ecologic;
O2 implicarea cadrelor didactice în planificarea, desfăşurarea şi
evaluarea activităţii.
Indicatori:
I1 vor fi colectate peste 1000 kg de hârtie prin aportul tuturor elevilor;
I2 15 cadre didactice îşi vor asuma sarcini şi responsabilităţi, ca
parteneri ai elevilor, pe durata derulării proiectului.
Resurse materiale: costumaţ ii Eco, versuri, imnul Eco, pliante, afişe,
sloganuri, scrisoarea deschisă adresată Primăriei, fişe de evaluare pentru
Consiliul Elevilor şi pentru cadrele didactice.
Strategii/ Metode de predare–învăţare-evaluare: conversaţia,
explicaţia, analiza produselor activităţii, autoevaluarea.
Modalităţi de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală.

Desfăşurarea activităţii:
I. Activitate premergătoare (3 săptămâni)
Elevii consilieri au anunţat în careul şcolii debutul acţiunii şi aşteptările
lor de la fiecare colectiv de elevi. În şedinţa C.E. au realizat un plan de
acţiune şi au împărţit responsabilităţile: conceperea scenariului
activităţii, stabilirea forţelor implicate, conturarea programului artistic,
mediatizarea prin pliante informative şi în media locală (ziar şi post de
televiziune).
Diriginţii şi învăţătorii au impulsionat ritmic colectivele conduse pentru
a colecta cantităţi cât mai mari de maculatură.
II. Activitate propriu-zisă (120 minute )
Maculatura a fost cântărită, stabilindu-se o ierarhie pe clase, în funcţie
de aportul lor.
229
Elevii mai mari şi cadrele didactice au încărcat şi transportat maculatura
la Centrul de colectare.
A fost creat un cadru festiv prin parada costumelor Eco (realizate de
către elevi la orele de abilităţi practice, din materiale reciclabile: ziare,
saci de plastic, PET-uri, doze de aluminiu) şi imnul Eco (compus de un
grup de eleve din corul şcolii). Clasele fruntaşe au fost evidenţiate şi
recompensate cu diplome şi premii simbolice.
Pentru ca acţiunea să aibă impact în comunitate, s-a realizat un marş pe
un traseu prestabilit, iar la Primărie i-a fost adresată o scrisoare deschisă
primarului, cerându-i dotarea şcolii cu containere pentru colectarea
selectivă a deşeurilor.
Reîntorşi la şcoală, elevii consilieri şi cadrele didactice au completat
fişe de autoevaluare şi au purtat discuţii despre eficienţa activităţii
ecologice, făcând o analiză a produselor activităţii, atât în plan concret
(obţinerea containerelor, a produselor din hârtie), cât şi în plan
comportamental (schimbări pozitive în conduita elevilor şi a cadrelor
didactice).

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită:
- implicarea cu interes a tuturor elevilor şcolii, concretizată în cantitatea
mare de hârtie colectată;
satisfacţia elevilor evidenţiaţi, element de motivare pentru ceilalţi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: derularea
periodică a unor activităţi similare, care pot deveni comportamente
fireşti cu impact pentru conduita elevilor.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită:
participarea spontană a părinţilor;
implicarea Primăriei în dotarea şcolii cu containere.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
responsabilizarea tuturor cadrelor didactice prin îndeplinirea unor
sarcini precise.

230
Evaluarea unui formator:
Mobilizarea unui numă r mare de cadre didactice şi elevi pentru
colectarea de hîrtie şi colaborarea cu autorităţile locale (poliţie,
primărie) pentru desfăşurarea mar şului demonstrează interesul constant
al acestei şcoli pentru problemele de protecţie a mediului. Genul acesta
de activitate trebuie însă susţinut prin diverse demersuri zilnice (lecţii
cu teme ecologice, studii de caz, întîlniri cu membrii comunităţii,
inclusiv părinţii sau cu specialişti în domeniul poluării şi protecţiei
mediului) pentru ca elevii să înţeleagă de ce se impune aceast ă
conduită şi ce consecinţe grave pentru omenire are atitudinea nesăbuită
sau nepăsătoare faţă de starea mediului înconjurător. Îmbinarea
colectării de maculatură cu conştientizarea problemei de că tre
comunitate este o formulă educativă pentru elevi, dar oricum ei trebuie
să ajungă la cauzele fenomenelor negative şi să încerce să le prevină
mai mult decât să le repare.

Bibliografie:
Breben S. - Mascota ECO ne învaţă!, Editura CD PRESS,
Bucureşti, 2007.
www.materialereciclabile.ro, www.copaculdehartie.ro.

Datele autorilor:
Simion Roxana, institutoare, Şcoala Răzvad, Judeţul Dâmboviţa, E-
mail: simionroxana13@yahoo.com
Tiliban Ioana, profesoară, Şcoala Răzvad, Judeţul Dâmboviţa, E-mail:
oana46til@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

231
Şcoala de dincolo de ziduri

Grup ţintă: elevii şcolii, învăţătorii, diriginţii, profesorul de tehnologie,


părinţii din comunitate.
Tipul de activitate: activitate în cadrul proiectului ecologic ”Pădurea,
prietena mea !”
Număr de participanţi: 150 de elevi, 16 cadre didactice, 15 părinţi.
Durata: 120 minute.
Obiective:
O1 stimularea atitudinii pozitive faţă de mediul înconjurător prin
plantare de puieţi într-o zonă afectată de alunecare de teren şi prin
derularea unor activităţi curriculare în aer liber;
O2 dezvoltarea deprinderii de conlucrare a actorilor principali – cadre
didactice, elevi, părinţi.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 cel puţin 75% dintre elevii de gimnaziu, 80% cadre didactice şi 10%
părinţi se vor implica direct (plantare) şi indirect (sprijin cu material
săditor, unelte);
I2 echipe mixte (cadre didactice - 40% din total, elevi – 80% din
efectivul claselor primare) vor realiza şi populariza produse variate
privind atitudinea faţă de mediul înconjurător (desene, versuri,
şepcuţe şi orare ECO).
Resurse materiale: puieţi de salcâm, unelte de lucru, pliante, imnul Eco,
aparat foto, fişe de evaluare pentru cadre didactice, părinţ i şi C.E.
Strategii/ Metode de predare–învăţare-evaluare: conversaţie,
explicaţie, dialog euristic, autoevaluare.
Modalităţi de organizare: activitate frontală, pe grupe, individuală.

Desfăşurarea activităţii:
Etapa de documentare (2 săptămâni) cuprinde:
constituirea comitetului de mediu (participanţi la proiect, reprezentanţi
ai autorităţii locale şi ai părinţilor, specialişti în domeniu);
stabilirea locului de desfăşurare (deal împădurit unde s-au produs
alunecări de teren);

232
repartizarea sarcinilor (procurarea puieţilor, consultarea unui specialist
pentru plantare, alcătuirea unui plan de acţiune,
monitorizarea şi evaluarea).
Etapa de lucru practic:
plantare de puieţi de salcâm (elevii claselor V-VIII, diriginţii, părinţii,
specialist, profesor de tehnologie);
în acest timp elevii claselor I-IV au desfăşurat următoarele activităţi
(fiecare, pe o perioadă de 40 de minute):
a) lecţie de geografie “Cunoaş terea pădurii” (înfăţişarea sa din trecut şi
prezent, consecinţele nefaste ale acţiunii distructive a omului; se
alcătuieşte o listă de sugestii pentru comportament Eco);
lecţie de ştiinţe “Medii de viaţă” (adaptarea plantelor şi animalelor la
mediu; se concepe un orar Eco cu vieţuitoare pe cale de dispariţie);
lecţie de limba română “Descrierea pădurii” (poezii şi eseuri);
lecţie de abilităţi practice “Confecţionare de şepcuţe Eco” (vor fi
recompensele pentru participanţi);
lecţie de desen “Aşa da, aşa nu !” (imagini pozitive şi negative despre
starea pădurii);
lecţie de muzică “Imnul Eco” (se intonează un imn dedicat naturii);
la final, fiecare grupă de lucru a prezentat produsele obţinute, s-au
stabilit elevii care vor urmări evoluţia puieţilor şi vor anunţa apariţia
primilor muguri;
s-a realizat un album fotografic cu aspectele importante ale celor 7
ateliere;
prezentarea de către C.E. a unui panou cu produsele realizate, care va fi
mediatizat în şcoală;
s-au completat fişe de evaluare (elevii şi cadrele didactice au propus
realizarea unei reviste Eco; părinţii şi-au exprimat dorinţa de
participare şi la alte activităţi comune).

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
participarea cu interes a tuturor părţilor implicate, concretizată în
plantarea cu puieţi a întregii suprafeţe calamitate;
s-au iniţiat dezbateri şi activităţi pe tema ocrotirii mediului într-un
mozaic de discipline (geografie – ştiinţe-lb. română - arte).
233
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: informarea
tuturor părţilor implicate privind etapele de documentare,
responsabilitatea şi aşteptările înainte de derularea activităţii, pentru
creşterea motivaţiei.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
elevii şi părinţii şi-au exprimat dorinţa de a participa la alte activităţi de
restabilire a echilibrului mediului înconjurător;
promovarea imaginii pozitive a şcolii în comunitate (sătenii citesc cu
interes listele de sugestii pentru comportamentul ECO, alcătuite şi
distribuite de elevi).
Probleme apărute/ Aspecte care necesit ă îmbunătăţiri:
responsabilizarea tuturor cadrelor didactice faţă de mediu, prin
atribuirea unor sarcini precise.

Evaluarea unui formator:


Plantarea de puieţi într-o zonă din mediul apropiat, afectată de
alunecări de teren, reprezintă pentru elevii de 11-15 ani o acţiune cu
puternic ecou civic în şcoală şi în comunitate. Dacă identificarea nevoii
de intervenţie civică a implicat şcoala ca instituţie în relaţia cu
autorităţile locale, demersul în sine a dobândit valoare de reper în
memoria afectivă a elevilor. Stimulându-i ca actori principali în acţiunea
de plantare, şcoala s-a bucurat de susţinerea însemnată a părinţilor, prin
procurarea materialului săditor şi a uneltelor.
Elevii ciclului primar, martori ai unei acţiuni cu efecte benefice
de durată pentru comunitate, au fost motivaţi pentru un plus de calitate
în efortul lor de a realiza produse complementare acţiunii principale:
şepcuţe, desene ilustrative ale schimbării produse prin plantarea
puieţilor.
La o astfel de acţiune elevii ar fi putut avea un element motivant
mai puternic, prin prezenţa şi exemplul profesorilor, alţii decât diriginţii,
aspectele atitudinal-comportamentale cu valoare de model fiind nevoi
resimţite destul de puternic la această vârstă. Probabil că modalit ăţile
de mobilizare/ sensibilizare nu au fost îndeajuns de convingătoare
pentru înţelegerea acestui tip de cooperare de către toţi adulţii.
234
Este de apreciat modul în care un obiectiv comunitar preluat de
către şcoală a devenit în scurt timp o responsabilitate civică asumată, a
elevilor şi a familiei deopotrivă.

Bibliografie:
Ghidul "Parteneriat în Educaţia pentru Mediul Înconjurător”,
Editura Decesfera, Bucureşti, 2008.
www.defrisari.ro, www.zonecalamitate.ro.

Datele autorului:
Palade Vasilica - învăţătoare, Şcoala Răzvad, E-mail:
paladerodi@yahoo.com
Buşu Lili Florina - institutoare, Şcoala Valea Voievozilor - Răzvad,
Judeţul Dâmboviţa, E-mail: lili_visinescu@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

235
ENO – schimbări climatice

Grup ţintă: elevii de 7-11 ani, părinţii şi bunicii elevilor, membrii


comunităţii locale şi ai Primăriei.
Tipul de activitate: proiect ecologic internaţional – de responsabilizare
comunităţii locale, a Primăriei şi Prefecturii în privinţa reciclării
materiilor prime, a economisirii curentului electric şi reducerii poluării.
Număr de participanţi: peste 500 de elevi din ciclul primar şi
aproximativ 100 de adulţi.
Durata: 3 luni
Obiective:
O1 sensibilizarea opiniei publice locale cu privire la schimbările
climatice;
O2 atragerea comunităţii locale ca partener în lupta împotriva poluării;
O3 implicarea elevilor şi părinţilor în acţiuni de conservarea rezervelor
naturale de energie, pe termen lung;
O4 promovarea proiectului la nivel local şi naţional.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 elevii vor distribui materiale de sensibilizare create şi realizate de ei:
ecusoane, fluturaşi, afişe, sloganuri, îndemnuri , „broscuţe-ecuson”;
I2 reprezentanţii comunităţii locale (cel puţin primarul, nişte consilieri
şi forţe de ordine) vor participa la „marşul broscuţelor”;
I3.1 cel puţin 80% dintre elevi vor participa şi la alte proiecte de
protejare a rezervelor naturale de energie, derulate în şcoală sau în
afara ei;
I3.2 familiile elevilor participanţi vor susţine proiectul, cel puţin prin
participarea la marş şi aplicarea îndemnurilor de conservare a
resurselor;
I4 cel puţin 4 ziare, 3 televiziuni locale şi 2 televiziuni naţionale de
actualităţi vor prezenta proiectul şi marşul.
Resurse materiale: cartoane pentru afişe, hârtie glace, carioci, baloane,
şabloane, placaj.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: conversaţia, explicaţia,
brainstorming-ul, colectarea şi prelucrarea informaţiei, chestionarul

Modalităţi de organizare: perechi, grupe, individual.


236
Desfaşurarea activităţii:
1) Informaţii despre proiect
În luna octombrie am aflat despre existenţa acestui proiect internaţional,
început în Finlanda în urmă cu 7 ani. La sfârşitul lunii, cu acordul
colegilor, am înscris şi şcoala noastră. În luna noiembrie, am informat
pe toţi colegii despre paşii care urmează a fi parcurşi.
2) Confecţionarea materialelor de sensibilizare
Am trecut apoi la acţiune. În primul rând, fiecare coleg, lucrând câte 2,
ore pe săptămână la nivelul clasei, a confecţionat materiale: afişe,
pancarte, sloganuri, biletele cu promisiuni şi îndemnuri.
3) Distribuirea materialelor
În luna decembrie am început să distribuim cât mai vizibil afişele prin
locuri publice: în Micro VII , Micro IX, Parcul Mitropoliei, în faţa
Prefecturii etc. Unele afişe au ajuns şi în alte microraioane şi în
localităţile rurale unde locuiesc bunicii copiilor. Pe afişe scria:
- Nu poluaţi!
- Reciclaţi deşeurile!
- Mergeţi mai mult pe jos!
- Economisiţi curentul!
4) Testarea comportamentului ecologic al cetăţenilor
Am distribuit elevilor un chestionar pe care l-au aplicat în comunitate
pentru a afla ce fel de comportament manifestă oamenii la acest moment în
privinţa conservării resurselor energetice şi ce au de gând să facă pentru
stoparea poluării. Am centralizat aceste chestionare şi am ajuns la
următoarele concluzii: din 943 persoane chestionate, 901 sting lumina când
nu au nevoie de ea, 380 reciclează deşeurile frecvent, 228 merg pe jos şi
575 cu maşina, 488 sunt interesaţi de schimbările climatice, 210 au arătat
că activitatea lor zilnică are legătură cu schimbările climatice.
5) Pregătirea şi desfăşurarea „Marşului Broscuţelor”
La începutul lunii ianuarie, am pregătit îndemnuri pe fluturaşi de
diferite forme: frunze, flori, broscuţe, scrise pe hârtii colorate, pentru a
fi mai atractive, pe care le-am distribuit trecătorilor, gândind că nu toată
lumea a văzut afişele prin oraş. Am pregătit baloanele reprezentând
broscuţa Frank, mascota proiectului şi în data de 18 ianuarie, la ora
prânzului, în acelaşi timp cu participanţii din întreaga lume, am ieşit în
locuri publice la ceea ce s-a numit „Marşul Broscuţelor”. Noi am urmat
237
traseul de la şcoală prin faţa Prefecturii, Primărie, unde domnul Primar a
ieş it să stea de vorbă cu elevii, Piaţ a Mihai Viteazul şi din nou la
şcoală. Pe tot traseul opream trecătorii şi le dădeam fluturaşi, ecusoane,
baloane, jucării confecţionate de copii, pe care erau scrise îndemnuri
pentru economisirea resurselor naturale. Unii dintre copii, pentru a
atrage schimbarea comportamentului membrilor comunităţii, cereau şi
promisiuni scrise de la aceştia.
6) Evaluarea proiectului
Pentru a vedea impactul proiectului asupra elevilor, la sfârsitul
acţiunilor am împărţit copiilor participanţi fişe de evaluare care au
cuprins câteva întrebari de tipul: Ai participat de bună voie la proiect?
Care a fost rolul tău ? Care a fost momentul cel mai plăcut? Dar cel mai
neplăcut?

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
presa locală, televiziunile, atât locale cât şi naţionale, au transmis de
nenumărate ori pe post „Marşul Broscuţelor”;
fişele de evaluare au transmis mesaje pozitive despre reuşita proiectului;
felicitările primite în special din partea persoanelor vârstnice şi din
partea organizatorilor;
receptivitate din partea colegilor, elevilor, familiilor şi autorităţii locale;
participare entuziastă în număr mare a copiilor;
unii elevi şi-au schimbat pozitiv comportamentul şi au devenit agenţi de
influenţare a adulţilor:
într-o zi, trecând prin parcul Mitropoliei, am zărit câţiva elevi
participanţi la proiect, strậngând hậrtii cu nişte ţepuşe făcute din
ramurile rămase după curăţarea copacilor;
o elevă şi-a trimis tatăl să vadă meciul în altă parte în seara în care
lumina trebuia stinsă pentru o oră, iar mie, fiindcă stau vis-a-vis, mi-a
dat telefon să mă întrebe dacă am uitat să sting lumina, căci într-adevăr
lucram la computer.

238
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: O
neîmplinire a proiectului ar fi absenţa cadrelor didactice şi elevilor din
ciclul gimnazial. Unii copii au fost dezamǎgiti de reacţia unor tineri care
au manifestat dezinteres faţă de materialele primite.
Am făcut cunoscut proiectul şi în alte unităţ i de învăţământ şi organizaţ
ii de tineret. Vom continua să urmărim şi să reacţionă m la aspectele
negative din jur. Participanţii sunt hotărâţi să participe şi la urmă toarele
edi ţii. Vom încerca sa convingem mai mulţi colegi să ia parte la
proiect.

Evaluarea unui coleg:


Un proiect şi o implicare de nota 10 din partea copiilor şi a adulţilor. A
fost o ocazie de a ne adresa cetăţenilor şi, de ce nu, autorităţilor locale.
„Opriţi poluarea!”, „Nu distrugeţi natura!”, „Protejaţi, nu polua ţi, veniţi
cu noi ş i reciclaţi!” - erau sloganurile rostite de copii pe stradă. Apariţia
copiilor a avut un impact benefic asupra trecătorilor şi locatarilor de pe
traseu. În urma acestei experienţe, elevii privesc cu mai multă
seriozitate la ceea ce se întâmplă în jur (sting lumina când nu e nevoie
de ea în clasă, drumul spre şcoală îl parcurg uneori pe jos, manifestă
preocupări pentru reciclarea materialelor).
Ar fi util ca în anii următori să fie cooptaţi în acest proiect şi colegii
profesori împreună cu elevii din gimnaziu.

Evaluarea unui formator:


Fiecare etapă a acţiunilor proiectului a însemnat pentru elevii
ciclului primar noutate şi a necesitat succesiunea receptare/ înţelegere-
aplicare-evaluare. Raportat la vârstă, aplicarea şi sinteza chestionarelor
a permis celor de 10 -11 ani implicare, relaţionare cu persoane diferite
din mediul apropiat, făr ă sprijinul direct/ susţinut al părinţilor, fapt ce a
sporit responsabilitatea şi calitatea autoevaluării elevilor în această
etapă.
Mesajul ş colarilor c ătre concitadini şi reprezentanţi diverşi ai
autorităţii locale, promovat printr-o multitudine de modalităţi, forme,
materiale a avut miza glăsuirii cu ecou a celor mici, printr-o manifestare
inedită. Un feedback pozitiv imediat a fost perceput de către participanţi
prin acceptarea mesajelor scrise, a ecusoanelor înmânate de elevi
239
cetăţenilor de vârste diferite, prin aprecierea verbală sau nonverbală a
acţiunii.
Acest tip de demers cetăţenesc şi de o asemenea amploare este o
altă cale de ieşire din spaţiul şcolii, o modalitate nouă de comunicare
directă şi indirectă a celor mici cu alte persoane decât cele din grupurile
de apartenenţă, în esenţă un exerciţiu civic special, de tip învăţare
experienţială.

Bibliografie:
http://enocc.blogspot.com, www.zoomerang.com,
www.eno_schimbari_climatice.ro.

Datele autorului:
Manea Olga – învăţătoare, Şcoala „I.Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte,
E-mail: manea_olga@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

240
Proiectul „Copilărie fără părinţi”
Etapa finală – Ziua Internaţională a Familiei, 15 mai

Grup ţintă: membrii Consiliului Elevilor (V-VIII); copii cu părinţii


plecaţi în străinătate (I-VIII)
Tipul de activitate: Proiect iniţiat de Consiliul Elevilor din Şcoala
„Mihai Viteazul”– campanie de responsabilizare a comunităţii privind
situaţia copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate
Număr de participanţi: aproximativ 60 (25 membri ai CE, 35 copii cu
părinţii plecaţi în străinătate)
Durata: Proiectul – 6 luni; etapa finală, 15 mai 2009 – 2 ore
Obiective:
O1 identificarea situaţiei sociale şi afective a copiilor din şcoală cu
părinţii plecaţi în străinătate;
O2 implicarea în proiect a altor şcoli din judeţ;
O3 participarea activă la proiect a cât mai multor membri ai CE şi a
altor elevi (prin asumarea de roluri diverse);
O4 sensibilizarea comunităţii privind situaţia acestor copii.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1.1 se va crea o galerie de portrete/ poveşti ale acestor copii (foto, film,
eseu, desene);
I1.2 se va realiza un site al proiectului şi se va întocmi unui jurnal de
proiect;
I2 cel puţin 5 şcoli din judeţ vor avea reprezentanţi la campania de Ziua
familei;
I3 cel puţin 50 de elevi consilieri vor avea roluri concrete (confecţioner
de bannere, reporter, manifestant);
I4.1 cel puţin 4 reprezentanţi ai presei şi 3 ai autorităţii locale vor
participa la etapa finală;
I4.2 se va face un sondaj de opinie pe un eşantion de cel puţin 25 de
persoane.
Resurse materiale: PC, imprimantă; hârtie xerox albă şi color, carton
alb şi color pentru bannere şi figurine; foarfeci, lipici, stinghii; pliante
cu informaţii despre proiect, fişe cu textul imnului şcolii; chestionare;
reportofoane, MP3, clipboarduri; aparat foto, cameră video.

241
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: redactarea de texte (în
grup) – sloganuri, versuri, invitaţii; utilizarea TIC – realizarea de afişe,
prezentări PPT; activităţi practice (desen, decupare, lipire, capsare);
exerciţiul (intonare imn, scandare); jocul de rol (reporter, manifestant);
chestionarele; analiza SWOT a activităţii.
Modalităţi de organizare: lucrul în grup; lucrul în perechi (reporter –
intervievat).

Desfăşurarea activităţii:
I.Pregătirea etapei finale
La o întâlnire de lucru a CE s-au stabilit scenariul activităţii dedicate
Zilei Internaţionale a Familiei şi repartizarea sarcinilor pe grupe:
redactarea invitaţiilor în scris şi în format electronic; redactarea
sloganurilor şi a strofei de imn adaptate pentru eveniment; elaborarea
chestionarelor în colaborare cu membrii Clubului de jurnalism;
confecţionarea figurinelor (40) reprezentând copiii făr ă copilărie ş i a
bannerelor (5). Timp de o săptămână, elevii au lucrat în cabinetul de
consiliere şi orientare, sub îndrumarea mai multor cadre implicate în
proiect.
Desfăşurarea etapei finale – 15 mai 2009, Parcul Chindia şi Piaţa
Primăriei Târgovişte
Elevii însoţiţi de cadre didactice s-au deplasat în parc; s-au aşezat în
cerc membri ai CE şi copii cu părinţii plecaţi în străinătate, fiecare
ţinând „de mână” câte 2 figurine reprezentând copiii fără copilărie;
cercul/ lanţul a simbolizat ideea proiectului: ŞCOALA constituie un
sprijin, o „familie de împrumut”. Elevii au intonat imnul Şcolii „Mihai
Viteazul” cu o strofă creată pentru eveniment: „Familia aproape s-o
simţim, / Cu părinţii alături să trăim, / Mereu în dragoste şi armonie, /
Asta-i cu-adevărat copilărie!”. Apoi s-au scandat sloganurile scrise şi pe
bannere: „Să fim împreună într-o lume mai bună!”; „Fii alături de mine,
lumea-ntreagă ne aparţine!”; „Banii nu sunt importanţi, pe copii singuri
nu-i lăsaţi!”. Cel mai impresionant moment a fost cel în care fiecare elev
din cerc şi-a prezentat situaţia. Participanţii de la celelalte şcoli –
Răzvad, Gura Ocniţei, „I. Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte, Grupul
Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte – s-au prezentat, au
venit cu propriile bannere şi sloganuri, s-au integrat în cerc şi în
242
activităţi, venind cu propuneri de cântece („Dacă vesel se trăieşte...”). În
timp ce elevii-reporteri şi reprezentanţii presei luau interviuri (vezi
anexele 1 şi 2), cei mai mulţ i elevi au mers împreună în parc, s-au
împrietenit şi s-au jucat sub supravegherea cadrelor didactice. Au
răspuns invitaţiei un reprezentant al IŞJ Dâmboviţa, directorul CJRAE
Dâmboviţa şi 4 reprezentanţi ai televiziunilor locale. Grupul şcolii s-a
deplasat apoi în Piaţa Primăriei, unde a derulat parţial scenariul din
parc.
Evaluarea activităţii - 50’– s-a realizat într-o şedinţă a CE prin
prezentarea centralizării sondajelor de opinie, analiză SWOT şi
chestionare individuale (anexele 3 şi 4). Elevii-reporteri au remarcat
interesul arătat pentru proiect de persoanele intervievate, indiferent de
vârstă, sex, profesie, majoritatea considerând că li se încalcă acestor
copii dreptul la o viaţă normală de familie, la „copilărie”; în ce priveşte
rolul instituţiilor, o treime vizează înlăturarea cauzelor migraţiei
(crearea de locuri de muncă, protecţie socială sporită), iar peste 50%
consideră necesare legi în domeniu (până la sancţionarea părinţilor
iresponsabili!) şi instituţii specializate (centre de îngrijire contra cost!).
Analiza a urmărit câteva repere: atingerea obiectivelor, raportul greu/
uşor în desfăşurarea acţiunilor, puncte tari (jocul de rol, prezenţa
presei), puncte slabe (colaborarea în CE). De reţinut sunt propunerile
pentru finalizarea şi continuarea proiectului: realizarea site-ului şi
postarea „poveştilor” adunate; extinderea colaborării cu alte şcoli;
miniproiecte la nivel de clase; o iniţiativă legislativă cu ajutorul unor
ONG-uri.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
îndeplinirea indicatorilor în proporţie de 80%: I3 şi I4.2 – 100%; I2 şi
I4.1 – 90%; I1.1 şi I1.2 – 50% (doar jurnalul);
impactul pozitiv al proiectului în şcoală: impresiile elevilor/ cadrelor
după lectura unor „poveşti”; sentimentele foarte variate trăite de elevii
din echipa de proiect (experienţă nouă, milă, plăcere, satisfacţia de a
ajuta, empatie), dorinţa tuturor de a participa şi la alte proiecte;
impactul pozitiv în comunitate: reacţiile presei, impresiile
participanţilor la prezentarea proiectului de către membrii CE la
243
Simpozionul Internaţional cu tema „Calitatea – permanenţă a actului
didactic”, Şcoala „Coresi”, 2008; aprecierile invitaţilor la activitate,
jurnalul de proiect: „proiect interesant, de actualitate, ar trebui extins la
nivel naţional” etc.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţ iri: Scenariul
iniţial al acţiunii era foarte „sărac”: în grup s-au născut idei reuşite –
interviurile şi intonarea unui cântec cunoscut de toţi elevii, cu texte
multiplicate şi o strofă adaptată. Coordonarea CE a funcţionat greu din
cauza programului foarte diferit al membrilor şi a lipsei de experienţă a
coordonatorului; dezinteresul unor consilieri semnalat în chestionare va
trebui sancţionat prin alegeri noi la clasele respective; nici după acest
proiect nu au apărut iniţiative de proiecte.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşit ă a activităţii: un proiect de o sensibilitate aparte, ce
tratează o temă actuală; fiecare dintre elevii cu părinţi plecaţi în
străinătate a putut să -şi exprime sentimentele în scris, printr-o
povestire, printr-un desen sau verbal, cu prilejul acţiunii din parc;
activitatea a atras atenţia şi adeziunea trecătorilor. Prin participarea
celorlalte şcoli, elevii au înţeles că nu sunt singurii în această situaţie şi
că există disponibilitate pentru a fi ajutaţi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunăt ăţiri: prea puţini
trecători la orele dimineţii; prea puţine cadre implicate – 7.

Evaluarea unui formator:


Activitatea a vizat transmiterea unui mesaj către comunitatea locală, cu
ocazia zilei familiei. Mesajul a fost valoros prin susţinerea necesităţii de
coeziune în familie şi de susţ inere atentă a evoluţiei copiilor. Scenariul
activităţii a cuprins secvenţe în care elevii au fost implicaţi, atât prin
iniţiative cât şi prin creativitate jurnalistică. Activitatea ar fi avut un
impact mai puternic dacă la ora desfăş urării activităţii parcul Chindia ar
fi fost mai populat, însă acest lucru nu a depins de cei care au desfăşurat
activitatea.

244
Suport teoretic/ Anexe:
ANEXA 1
CHESTIONAR 1 – persoane oarecare

VÂRSTĂ: SEX: PROFESIE:

Cunoaşteţi cazuri de copii care au părinţi plecaţi în străinătate?


Ce părere aveţi despre aceste cazuri?
Aveţi copii?
Dacă aţi pleca să munciţi în străinătate, ce soluţie aţi găsi pentru
copilul dumneavoastră?
Ce vi se pare mai important pentru creşterea unui copil:
bunăstarea materială sau sănătatea psihică? De ce?
Ce credeţi că s-ar putea face pentru aceşti copii la nivelul
instituţiilor statului – legi, acţiuni?
Ce părere aveţi despre proiectul nostru?
Alte comentarii...

ANEXA 2
CHESTIONAR 2 – REPREZENTANŢI AI INSTITUŢIILOR

VÂRSTĂ: SEX: PROFESIE:


INSTITUŢIA:

Cunoaşteţi cazuri de copii sau adolescenţi care au părinţi plecaţi în


străinătate?
Ce părere aveţi despre aceste cazuri?
Ce drepturi ale copilului se încalcă în astfel de cazuri?
Ce rol are instituţia pe care o reprezentaţi în sprijinul acestor
copii sau adolescenţi?
Ce credeţi că s-ar putea face pentru aceşti copii la nivelul
instituţiilor statului – legi, acţiuni?
Ce părere aveţi despre proiectul nostru?
Alte comentarii...

245
ANEXA 3
CHESTIONAR 3 - AUTOEVALUAREA ACTIVITĂŢII

La ce etapă/ activitate a proiectului am participat?


În ce a constat contribuţia mea la activităţile din proiect?
Puteam să contribui mai mult? Cum?
Ce am simţit participând la acest proiect?
Ce reacţie am observat la ceilalţi:
0 colegi din CE,
1 colegi de clasă,
2 copiii cu părinţii plecaţi în străinătate,
3 cadre didactice / profesori din şcoală participante la
proiect,
4 invitaţii la proiect,
5 părinţii mei.
În ce măsură a fost nevoie de ajutorul adulţilor în proiect ? La ce
anume?
Mi-ar plăcea să particip şi la alte proiecte organizate de elevi?
Propuneri / idei de proiecte

ANEXA 4
DEZBATERE - ANALIZĂ SWOT
EVALUAREA ACTIVITĂŢII

În ce măsură au fost atinse obiectivele?


Ce etape au fost mai uşor/ mai greu de realizat?
Unde a fost/ este mai multă nevoie de ajutorul adulţilor?
Puncte tari ale activităţii „Ziua Familiei”.
Puncte slabe ale activităţii „Ziua Familiei”.
Ce urmează să se facă în continuare în proiect?
Alte idei pentru continuarea proiectului.

246
Bibliografie:
Margareta Dincă - Adolescenţi într-o societate în schimbare,
Editura Paideia, 2007.
Irina Holdevici - Psihoterapia cognitiv comportamentală.
Managementul stresului pentru un stil de viată optim, Editura
Ştiinţelor medicale, 2005.
Ecaterina Vrăjmaş - Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura
Aramis, 2006, Bucureşti.
****- Politici comunitare pentru tineret.

Datele autorilor:
Gîtlan Daniela – profesoară de limba română, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: danagitlan@yahoo.com,
Luminiţa Bobeş – profesoară de chimie, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Poze din timpul activităţii:

247
MIE ÎMI PASĂ, DAR ŢIE?

Grup ţintă: elevi de 16 ani şi membri ai comunităţii locale


Tipul de activitate: sondaj de opinie realizat de elevi
Număr de participanţi: 25 elevi din clasa a X-a
Durata: două zile
Obiective :
O1 dobândirea de cunoştinţe specifice privind drepturile omului
(instituţii, responsabilităţile instituţiilor, drepturi ale omului) de către
elevi şi cetăţeni;
O2 dezvoltarea capacităţilor de documentare, colectare, prelucrare de
date şi comunicare ale elevilor;
O3 dezvoltarea abilităţilor de lucru în grup ale elevilor;
O4 cunoaşterea percepţiei comunităţii locale în privinţa drepturilor
omului.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1, I2.1 şi I 3.2 25 de elevi vor realiza un pliant cu informaţii de bază
privind drepturile omului şi un chestionar pe această temă (instituţii,
valori, drepturi);
I2.2 aproximativ 100 de persoane (cetăţeni dâmboviţeni) vor afla despre
instituţiile care răspund de apă rarea şi promovarea drepturilor
omului, prin distribuirea pliantului şi discuţii cu elevii;
I3.1 5 – 10 elevi vor disipa informaţii în rândul cetăţenilor;
I4 5 – 10 elevi vor intervieva cetăţenii cu privire la respectarea/
încălcarea drepturilor omului şi vor prelucra răspunsurile.
Resurse materiale: Flipchart, chestionare, ecusoane, aparat foto, poster,
pliant (vezi Anexa).
Strategii/ Metode de predare -învăţare-evaluare: dezbaterea în orele de
consiliere a problematicii drepturilor omului, problematizarea,
brainstorming, sondajul de opinie, interpretarea rezultatelor şi realizarea
graficelor.

Desfăşurarea activităţii:
Dezbaterea temei cu privire la cunoaşterea şi respectarea drepturilor
omului în cadrul orei de consiliere şi a propunerii de organizare a unui
sondaj de opinie în rândul cetăţenilor comunităţii târgoviştene.
248
Elaborarea unui chestionar de către elevi sub supravegherea
profesorilor. Prin brainstorming se enunţă mai multe întrebări pentru
chestionar de către elevi, şi din aceste întrebări sunt reţinute cele mai
reprezentative pentru scopul urmărit – cunoaşterea percepţiei
comunităţii locale în privinţa importanţei drepturilor omului.
Elaborarea de către elevi a unui pliant care conţine informaţii de bază
privind drepturile omului. Elevii s-au documentat asupra drepturilor
fundamentale ale omului, asupra instituţiilor internaţionale şi locale care
răspund de respectarea drepturilor omului. Elevii au lucrat în grupuri de
câte 4-5 şi au prezentat în plen rezultatul căutărilor lor. Cele mai bune
idei au fost păstrate şi inserate în pliant.
Selectarea elevilor care vor juca rolul de agenţi de sondaj.
Instruirea agenţilor de sondaj de către profesorii coordonatori. Elevii au
fost instruiţi să intervieveze persoane de vârste, sexe, profesii diferite,
pentru a obţine un eşantion heterogen de persoane intervievate.
Elaborarea logisticii: afişe, pliante, ecusoane. Alegerea locului de
desfaşurare a activităţii - Piaţa Prefecturii.
Echipa de sondaj s-a deplasat împreună cu profesorii la locaţia aleasă
unde au acţionat pentru aplicarea chestionarelor unui număr de 100 de
persoane.
Aceste persoane au fost alese la întâmplare, fapt dovedit de vârsta şi
profesia lor care pot fi verificate în chestionarele aplicate. Pe parcursul
sondajului, elevii au distribuit material informativ şi au răspuns
diferitelor întrebări care le-au fost adresate suplimentar, au adus
lămuriri cu privire la problematica aflată în discuţie.
Chestionarele au fost apoi procesate de către elevi sub îndrumarea
profesorilor şi au fost obţinute rezultate conform anexei. Din studierea
rezultatelor s-au remarcat anumite sugestii pe care le-au făcut
repondenţii:
- mai multe iniţiative de acest fel;
- mai multe acţiuni de popularizare a drepturilor omului prin instituţii
abilitate (O.N.G, şcoală, primărie, poliţie);
- distribuirea de pliante informative cu drepturile omului.

249
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: Elevii participanţi au dovedit interes şi
cunoaşterea problematicii drepturilor omului în proporţie de 100% şi, de
asemenea, au demonstrat o bună comunicare cu cetăţenii fapt dovedit de
atitudinea pozitivă a acestora din urmă. Am constatat că cetăţ enii sunt
interesaţi de problema drepturilor omului, în special cei maturi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Puţini elevi
s-au arătat interesaţi să participe voluntar la activitate. Majoritatea
repondenţilor au arătat o cunoaştere redusă a instituţiilor răspunzătoare
de respectarea drepturilor omului.
S-a constatat, de asemenea, că spiritul civic nu este prea dezvoltat. 44%
dintre repondenţi au declarat că nu au intervenit niciodată în favoarea
unei persoane căreia i s-au încălcat drepturile.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii: Interesul şi implicarea elevilor
participanţi au demonstrat că activitatea a venit în întâmpinarea nevoii
de a şti mai multe despre acest subiect. Mai mult, dorinţa lor de a se
implica activ în activitatea de responsabilizare a comunităţii locale
demonstrează că ei au înţeles importanţa preocupării pentru drepturile
omului în societate. A fost o activitate practică cu impact asupra celor
intervievaţi care a contribuit în egală măsură atât la sondarea opiniei cît
şi la conştientizarea importanţei acestui subiect.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţ iri: Implicarea
mai multor elevi în activitate ar fi fost de dorit. De asemenea, s-a
observat un interes mult mai mare pentru acest subiect din partea
generaţiei mature, persoanele aparţinând acestei categorii dând dovadă
de maturitate şi spirit civic, răspunzând cu deschidere şi entuziasm la
întrebările sondajului. În contrast cu aceasta, feed-back-ul primit de la
tineri nu a fost foarte încurajator, majoritatea acestora fie s-au dovedit
dezinteresaţi de subiect fie nu l-au tratat cu suficientă maturitate. Acest
lucru duce la concluzia că astfel de acţiuni ar trebui să fie mai dese,
astfel încât impactul lor să fie cât mai eficient.

250
Suport teoretic/ Anexe:
CHESTIONAR

VÂRSTA f m
PROFESIA

1. Consideraţi că vă cunoaşteţi drepturile de cetăţean?


Da Nu
2. Care sunt instituţiile răspunzătoare de apărarea drepturilor omului?
Parlamentul Guvernul Primăria Nu ştiu
Şcoala Poliţia Justiţia Altele
3. Consideraţi că v-a fost încălcat vreodată un drept fundamental?
Des Uneori Niciodată
Aţi intervenit vreodată în favoarea unei persoane căreia i s-a încălcat
un drept?
Da Nu
5. Credeţi că aţi încălcat vreodată drepturile cuiva?
Da Nu
Ce parere aveti în legatură cu demersul (iniţiativa) nostră de a derula
această acţiune?
Admir iniţiativa Nu are rost
Aveţi sugestii în ideea de a ne îmbunătăţi activitatea?
……………………………………

251
Rezultatele chestionarului:

52 40
51
30 15-20
50
49 20 20-30
Fem ei
48 Barbati 30-50
10
47
Peste 50
46 0
Persoane Varsta
chestionate/Sex

70 70
60 60
50
50
40
40 Generale 30
30 Medii 20 DA

20 Superioare 10 NU
0
10
Considerati ca va
0 cunoasteti drepturile
Profesie/Studii de cetatean?

40
35
30 Parlamentul
25
Guvernul
20
Primaria
15
Scoala
10
Politia
5
0 Justitia
Care sunt institutiile Nu stiu
raspunzatoare de apararea
drepturilor omului?

252
45
DA
40
60 NU
35 50
30
25 40
20 30
15 Des
10 Uneori 20
5
Niciodata 10
0
Considerati ca v-a 0
fost incalcata Ati intervenit vreodata in
vreodata un drept favoarea undei persoane careia i
fundamental? s-a incalcat un drept?

54
52
50
48 DA
46 NU
44
42
Credeti ca ati incalcat vreodata
drepturile cuiva?

90
80
70
60 Admir initiativa
50
Nu are rost
40
30
20
10
0
Ce parere aveti in legatura cu
demersul (initiativa) noastra
de a derula aceasta actiune?

253
Pliant folosit în timpul activităţii:

254
255
Bibliografie:
http://www.dadalos.org/rom/menschenrechte/menschenrechte.htm
– materiale informative şi didactice din domeniul educaţiei politice
şi al educaţiei pentru pace.

Datele autorilor:
Sescu Cornelia – profesoară de biologie, Liceul Teoretic „Petru Cercel”
Târgovişte, E-mail: pop_cornel_68@yahoo.com
Grigorescu Maria – profesoară de socio-umane, Liceul Teoretic „Petru
Cercel” Târgovişte, E-mail: grigoerscumaria@gmail.com
Gropescu Justin – profesor de educaţie muzicală, Liceul Teoretic „Petru
Cercel” Târgovişte

Poze din timpul activităţii:

256
Scriitori dâmboviţeni

Grup ţintă: elevii de clasa a X-a liceu zi şi Şcoala de Arte şi Meserii


Tipul de activitate: vizită la muzeu
Număr de participanţi: 15-20 de elevi
Durata: în trei etape: etapa I – 20 minute, etapa II – 60 minute, etapa III
– 50 minute
Obiective:
O1 formarea unui comportament civilizat şi în alt spaţiu (strada,
muzeul) decât cel şcolar;
O2 formarea interesului pentru sursele alternative de
informare; O3 dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 la activitate vor participa cel puţin 15 elevi din clasele a X-a zi şi
SAM care vor respecta regulile de deplasare în grup de la şcoală la
muzeu şi regulamentul intern de vizitare a muzeului;
I2 toţi elevii vor completa o fişă de lucru în care vor preciza numele a
doi scriitori dâmboviţeni şi câte o lucrare literară a acestora;
I3 elevii participanţi vor realiza un portofoliu comun care va cuprinde:
regulile de circulaţie pe care le-au folosit la deplasarea de la şcoală
spre muzeu, 3 reguli pe care le-au respectat pe parcursul vizitei la
muzeu, informaţiile primite cu privire la activitatea literară a trei
dintre scriitorii dâmboviţeni.
Resurse materiale: muzeograful, aparatul foto, bilete de intrare, fişă de
lucru, obiecte de papetărie.
Strategii/ Metode de predare–învăţare–evaluare: expunerea, explicaţia,
conversaţia, povestirea, învăţarea prin descoperire, chestionarul.
Modalităţi de organizare: individual, pe grupe

Desfăşurarea activităţii:
Activitatea s-a desfăşurat în trei etape. Prima etapă, cea
pregătitoare, a avut loc la şcoală unde s-au întâlnit toţi elevii care urmau
să participe la vizitarea muzeului. Profesorul însoţitor le-a prezentat
obiectivele activităţii ş i indicatorii după care vor fi evaluaţi. De
asemenea, a fost semnat de către elevi un proces verbal prin care aceştia
erau responsabilizaţi cu privire la respectarea regulilor de circulaţie pe
257
parcursul deplasării de la şcoală către muzeu (deplasarea elevilor pe
trotuar sau pe partea stângă a drumului, traversarea să se facă prin
locurile special marcate sau pe la colţul străzii).
Etapa a II-a s -a desfăşurat la muzeu. Au participat 16 elevi din
totalul de 20 înscrişi. La intrare, fiecare elev a primit de la profesorul
însoţitor o fişă de lucru cu 5 cerinţe: să precizeze numele muzeului
vizitat, să menţioneze 2 scriitori dâmboviţeni şi câte o lucrare a acestora,
să numească piesa din muzeu care i-a impresionat cel mai mult şi să
aducă argumente, să numească o instituţie din oraş care poartă numele
unuia dintre scriitorii prezentaţi în muzeu şi să facă o apreciere generală
asupra activităţii desfăşurate. Aceste cerinţe urmau a fi completate pe
parcursul vizionării exponatelor. Apoi au fost preluaţi de muzeograf şi
conduşi în sălile de expoziţie. Elevii s-au deplasat în mod organizat, au
urmărit cu atenţie expunerea muzeografului, au adresat întrebări
acestuia cu privire la: viaţ a personal ă a scriitoarei Elena Văcărescu,
costumul popular purtat de scriitoarea Smaranda Gheorghiu, vechimea
mobilierului din muzeu; au răspuns la întrebă rile muzeografului legate
de studierea scriitorilor Brătescu-Voinesti şi Caragiale în scoală (de
exemplu: Ce povestire cunoaşte ţi din şcoală scrisă de Al. Br ătescu-
Voineşti?, Ce cuprinde testamentul lui Ienăchiţă Văcărescu?, Ce piese
de teatru scrise de I. L. Caragiale studiaţi la şcoală?); au completat fişele
(vezi ANEXA) primite la începutul vizitei în muzeu şi nu au atins
exponatele. După terminarea vizitării muzeului, elevii au fost împărţiţi
în 3 grupe, criteriul fiind acela al clasei de provenienţă. Fiecare grupă şi-
a ales câte un scriitor din cei prezentaţi în muzeu despre care urma să
scrie 2 pagini cu aspecte din viaţa şi opera acestuia. Grupa 1- elevi din
clasa a X-a A – scriitorul I. H. Rădulescu; Grupa 2 – elevi din clasa a X-
a D – scriitorul I. Al. Brătescu-Voineşti; Grupa 3 – elevi din clasa a X-a
F SAM – scriitorul I.L.Caragiale. Materialele elaborate de către elevi
vor fi cuprinse într-un portofoliu al activităţii.

S-au făcut fotografii de grup în curtea muzeului.


Etapa a III-a s-a desfăşurat la ş coală şi a constat în realizarea
portofoliului şi în prezentarea activităţii la clasă (la ora de dirigenţie)
elevilor care nu au participat. Elevii au întocmit o listă cu regulile
respectate pe stradă şi în muzeu. Au adus materiale informative (culese
258
atât din muzeu cât şi de pe Internet) despre scriitori aleşi pentru
portofoliu de către fiecare grupă. Au prezentat la clasă modul cum s-a
desfăşurat activitatea, iar un profesor de limba şi literatura română a
propus elevilor de la clasa a X-a SAM desfăşurarea orei la acest muzeu.
Evaluarea autorului :
Dovezi de reuşită a activităţii:
Din cei douăzeci de elevi care s-au înscris la activitate au participat 16.
Aceştia au descoperit aspecte inedite din activitatea literară a scriitorilor
dâmboviţeni prin intermediul exponatelor din muzeu. Implicarea
elevilor atât de la clase de liceu zi, cât şi a celor de la Şcoala de Arte şi
Meserii; comportamentul civilizat manifestat de elevi şi respectarea
regulilor (traversarea prin locurile special marcate, atenţia acordată
explicaţ iilor muzeografului, închiderea telefoanelor mobile în timpul
vizitării muzeului), precum şi propunerea elevilor de a disemina la clase
activitatea desfăşurată ilustrează succesul activităţii. În urma
completării chestionarului de către toţi cei 16 elevi participanţi s-au
constatat următoarele: - toţi elevii au ştiut numele muzeului vizitat;
60% dintre elevi au dat exemple de lucrări literare ale scriitorilor
dâmboviţeni;
i-au impresionat: statuia lui I.Văcărescu (5 elevi); mobilierul (3 elevi);
tabloul Elenei Văcărescu (3 elevi); prima hartă a Ţării Româneşti (2
elevi); Rapsodiile Dâmboviţei - manuscris (2 elevi); tabloul lui
I.H.Rădulescu (1 elev);
13 elevi au menţionat că activitatea a fost educativă, câte un elev a
apreciat-o ca fiind interesantă, frumoasă şi că a stârnit curiozitatea.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Fişa de lucru trebuia să conţină şi sarcini legate de comportament, de
conduită într-un astfel de loc, de exemplu: posibilitatea de a fotografia/
filma anumite elemente din interiorul muzeului etc.
Evaluarea unui coleg:
Am apreciat: comportamentul civilizat al elevilor, interesul cu care
elevii au ascultat explicaţiile muzeografului, dialogul constructiv dintre
elevi şi muzeograf, seriozitatea cu care elevii au răspuns întrebărilor din
chestionar, implicarea elevilor în educaţia pentru cetăţenie democratică,
propunerea realizării unui portofoliu comun, deşi elevii sunt din clase
diferite şi au un nivel de studii diferenţiat.
259
Suport teoretic/ Anexe:
Fişă de lucru
Datele elevului
0 Nume şi prenume...........................................
1 Unitatea de învăţământ.................................
2 Clasa.............................................................
Activitatea desfăşurată
0 Numele muzeului vizitat: .................................................
1 Menţionaţi doi scriitori dâmboviţeni şi câte o lucrare a
acestora:
a. ..........................................................
b. ..........................................................
2 Care a fost piesa din muzeu care v-a impresionat cel mai
mult?
Argumentaţi alegerea făcută. ..........................................
3 Numiţi o instituţie care poartă numele unuia dintre
scriitorii prezentaţi la muzeu.
...........................................................................................
4 Exprimaţi printr-un cuvânt reacţia la activitatea
desfăşurată astăzi. ............................................

Bibliografie:
Daniela Călugăru – Dirigenţia şi consilierea, Edit. Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2004.
André de Peretti - Tehnici de comunicare, Edit. Polirom, Bucureşti,
2007.

Datele autorului:
Popescu Manuela - profesoară de geografie, grad I, Grupul Şcolar
Industrial “Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail:
manuelapopescu2001@yahoo.com

260
Consolidarea Biroului de Consiliere

I2.2

I3
pentru Cetăţeni (BCC)

Grup ţintă: elevii de clasa a XI-a


Tipul de activitate: Proiect (parteneriat cu o asociaţie)
Număr de participanţi: 5 elevi
Durată: 9 luni
Obiective:
O1 Elaborarea şi diseminarea de materiale informative referitoare la
drepturile copilului, drepturile omului, democraţie;
O2 Dezvoltarea aptitudinilor de colaborare cu consilierii BCC şi de
lucru în echipă în alt mediu, diferit de şcoală, respectiv, sediul
Asociaţiei “Târgovişte spre Europa”;
O3 Dezvoltarea spiritului de voluntariat.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1.1 Elevii vor posta lunar informaţii pe un panou, conform temelor
stabilite prin protocolul de colaborare (drepturile copilului,
drepturile omului, democraţie, Uniunea Europeană) încheiat între
Asociaţia “Târgovişte spre Europa” (ATE) şi Grupul Şcolar
Industrial “Nicolae Ciorănescu”;
I1.2 şi I2.1 Toţi elevii vor desfăşura activităţile de informare şi realizare a
materialelor informative în cea mai mare parte la sediul Asociaţiei
“Târgovişte spre Europa”;
Toţi elevii vor analiza materialele informative colectate şi elaborate
cu consilierul BCC şi coordonatorul de proiect;
Toţi elevii vor participa voluntar la diverse activităţi desfăşurate în
şcoală.
Resurse materiale:
materiale de informare puse la dispoziţie de către BCC (fluturaşi,
broşuri, pliante) şi obţinute de pe Internet (sub îndrumarea
profesorului coordonator);
componente IT - PC-uri, imprimante (multifuncţionale), conexiune
Internet, software;
obiecte şi materiale de papetărie.
Strategii/Metode de predare–învăţare–evaluare: descoperirea dirijată,
proiectul, portofoliul.
261
Modalităţi de organizare: individual, pe grupe

Desfăşurarea activităţii:
Pentru implementarea proiectului au fost selectaţi 5 elevi pe baza
rezultatelor unui concurs pe teme europene organizat în şcoală în luna
decembrie. Aceştia au fost instruiţi de către un consilier al BCC pentru
activităţile pe care urmau să le desfăşoare în următoarele 9 luni.
Informaţiile colectate şi organizate la sediul BCC sau în
laboratorul de tehnică de calcul al liceului sub forma unor articole scurte
şi imagini cu impact rapid asupra elevilor liceului au fost postate pe un
panou de afişaj, pentru a asigura diseminarea proiectului.
Informaţiile de pe panoul de afiş aj au fost actualizate lunar de
către elevii voluntari, în conformitate cu activităţile proiectului. Pentru
selectarea acestor informa ţii elevii au fost coordonaţi de consilierul
BCC pentru voluntari şi de profesorul coordonator.
Temele activităţilor lunare au fost:
în luna februarie “Drepturile copilului”: importanţa cunoaşterii şi
respectării drepturilor copilului, responsabilitatea respectării şi
promovării drepturilor copilului, Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului.
în luma martie “Drepturile omului”: enumerarea acestora, instituţiile
implicate în implementarea şi respectarea acestora şi exemple de
încălcări ale drepturilor omului.
Cei cinci elevi voluntari au participat activ şi au antrenat alţi 10
colegi din clasele a XI-a realizând întreaga amenajare a laboratorului de
tehnica de calcul pe baza dotărilor PHARE.
Elevii au montat şi vopsit fişete, au aranjat materialele şi
echipamentele, s-au implicat într-o acţiune de dotare suplimentară cu
mobilier (25 scaune) şi ghivece cu flori.
în luna aprilie “Democraţia”: organizarea informaţiilor despre ce este
democraţia şi ce forme de democraţie există, când este un stat
democratic şi care sunt elementele centrale ale unui astfel de stat, cum
arată o societate democratică şi care sunt problemele cu care se
confruntă astăzi democraţia.
în luna mai “Informaţii despre Uniunea Europeană”: ce este Uniunea
Europeană, misiunea, obiectivele, simbolurile şi ţările membre ale
262
Uniunii Europene, instituţiile Uniunii Europene (scurtă descriere,
atribuţii, sediu).
în perioada iunie-august, elevii au desfăşurat activitatea la sediul BCC
şi au pregătit tema “Programe pentru tineret” Voluntarii au prezentat
diferite programe care vizează accesul şi inserţia tinerilor absolvenţi pe
piaţa forţei de muncă, dezvoltarea personală a tinerilor (obiective,
beneficiari, termene de depunere a aplicaţiilor), serviciul european de
voluntariat, modalităţile de realizare a schimburilor internaţionale de
tineret pentru Europa.
La finalul perioadei elevii voluntari au pregătit alţi 5 voluntari
din clasele a IX-a şi a X-a care vor continua munca de voluntariat
conform noilor contracte de voluntariat.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Panoul este bine plasat în interiorul liceului, elevii având acces
facil şi participând în cadrul unor ore sau activităţi extracurriculare la
studierea informaţiilor postate. Astfel, au fost elevi care au pus întrebări
despre informaţiile afişate şi, mai ales, au solicitat informaţii despre
BCC.
Cei 5 elevi participanţi la proiect s-au implicat în toate
activităţile care s-au desfăşurat în liceu, reuşind să antreneze un număr
mare de colegi. Astfel, pentru formarea echipajului care a participat la
concursul pe teme de cultură generală dedicat Zilei Europei, datorită
numărului mare de solicitări, a fost necesară organizarea unei selecţii.
De asemenea, la afiş area materialelor din luna aprilie au participat şi
alţi doi colegi de clasă, care şi-au manifestat dorinţa de a face parte din
echipa de proiect.
Consolidarea echipei s-a realizat gradual, elevii formându-se în
spiritul lucrului în echipă în diverse medii, au reuşit să capteze atenţia
colegilor şi să formeze echipa de voluntari care va asigura continuitatea
proiectului în anii şcolari următori.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
În prima lună au existat probleme legate de lucrul în echipă, atât
în ceea ce priveşte stilul cât şi sincronizarea în timp (2 dintre elevii

263
voluntari sunt navetişti). Principala problemă este reprezentată de timp,
deoarece s-au înregistrat suprapuneri ale unor activităţi.

Evaluarea unui coleg:


Feed-back-ul obţinut de la elevi ş i de la iniţiatoarea proiectului,
au pus în evidenţă provocarea la care au răspuns elevii, din punctul de
vedere al selectării informaţiilor, al organizării şi prezentării pentru
afişarea într-o manieră accesibilă grupului ţintă. Activitatea a răspuns şi
nevoii educaţionale de cunoaştere a drepturilor şi responsabilităţilor
civice. Această activitate completează potenţialul de creativitate şi
autodezvoltare. Şcoala şi elevii au beneficiat de afişarea informaţiilor
privind cetăţenia democratică europeană, prin susţinerea materială a
BCC şi ATE.

Bibliografie:
http://www.dadalos.org/rom/menschenrechte/grundkurs_3/Kind
errechte/Texte - Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului.
http://www.kidz.ro/articol/Copil/1705/Drepturile-copilului.html
0articole despre drepturile copilului.
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/drepturi_onu.php
0Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_1.htm#
GK1 - cursuri despre drepturile omului.
http://www.dadalos.org/rom/demokratie/grundkurs_1.htm - cursuri
despre democratie.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83 -
informaţii despre Uniunea Europeană.
http://europa.eu/abc/12lessons/index_ro.htm - 12 lecţii despre
activităţile şi obiectivele Uniunii Europene şi despre
funcţionarea aceasteia.
http://europa.eu/institutions/index_ro.htm - informaţii despre
instituţiile şi alte organisme ale UE.

264
Datele autorului:
Popa Georgeta – profesoară de discipline tehnice (automatizări şi
calculatoare), Grup Şcolar Industrial “Nicolae Ciorănescu” Târgovişte,
E-mail: gp140257@gmail.com

Poze din timpul activităţii:

265
Meseria - între vocaţie,
hazard şi necesitate

Grup ţintă: elevii claselor a VII-a şi a VIII-a


Tipul de activitate: activitate de consiliere şi orientare şcolară şi
profesională
Număr de participanţi: aproximativ 140 (cadre didactice, elevi, părinţi,
invitaţi).
Durata: cîte 2 ore în două zile
Obiective:
O1 familiarizarea elevilor cu diferite meserii/ profesii prin contactul
direct cu locul unde se practică şi cu oamenii care le practică;
O2 stabilirea factorilor care influenţează orientarea şcolară şi
profesională a elevilor;
O3 conştientizarea responsabilităţii fiecărui individ pentru formarea şi
dezvoltarea sa profesională.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1.1 fiecare elev va vizita cel puţin o instituţie unde se practică o anumită
meserie/ profesie şi va sta de vorbă cu respectivii oameni;
I1.2 fiecare elev va elabora o scrisoare de intenţie pentru a se angaja într-
o anumită instituţie;
I2 toţi participanţii vor enumera şi comenta factorii care influenţează
orientarea elevilor (familie, şcoală, comunitate, societate);
I3.1 fiecare invitat va specifica traseul educaţ ional pentru meseria/
profesia prezentată, cel puţin până la momentul formării
profesionale;
I3.2 elevii vor adresa întrebări concrete şi specifice profesioniştilor pe
care îi vor întîlni.
Resurse: persoane de diferite meserii, care profesează în diferite
instituţii; chestionare; videoproiector; calculator; CD player.
Strategii/ Metode de predare–învăţare–evaluare: conversaţia euristică,
brainstorming, observarea sistematică a comportamentului elevilor
Modalităţi de organizare: activităţi frontale şi de grup

266
Desfăşurarea activităţii:
1. Lecţie de dirigenţie
Dirigintele clasei a VIII-a a sus ţinut cu elevi ai claselor a VII-a şi a
VIII-a o lecţie demonstrativă de dirigenţie intitulată ”Ce mǎ fac când
voi fi mare?” - de la idee la fapt - în care le-a fost aplicat elevilor un
chestionar de aptitudini, făcând astfel legătura între meseria aleasă,
vocaţie şi posibilităţi intelectuale necesare accesului la meseria dorită.
Activitatea s-a încheiat cu realizarea de către elevi a unei scrisori de
intenţie de pe poziţia absolventului care doreşte să se angajeze într-o
anumită instituţie.
2. Vizite în instituţii
În data de 27 aprilie 2009 elevii claselor a VII-a şi a VIII-a, în grupe de
-12 , însoţiţi de profesori şi părinţi, au mers în vizită la diferite instituţii:
Dispensarul din Gura Ocniţei, Primăria Gura Ocniţei, Centrul Medical
de Recuperare Neuromotorie Gura Ocniţei, Fabrica de pâine din Gura
Ocniţei, Jandarmeria Ochiuri, Universitatea „Valahia” din Târgovişte,
Liceul „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte. Au fost observate în timp ce
îşi practică meseria cadre medicale, angajaţii primăriei, muncitori,
brutari, cadre militare, profesori universitari, ingineri, laboranţi,
chimişti, psiholog, maiştri, profesori. Elevii le-au adresat întrebări
referitoare la meseria pe care o practică, motivul alegerii acesteia,
pregătirea profesională necesară, satisfacţii, dificultăţi întâmpinate.
0.0 “Meseria între vocaţie, hazard şi necesitate” – activitate cu
invitaţi de diferite meserii/ profesii
Pe 28 aprilie 2009, aceiaşi elevi au participat la o activitate intitulată
„Meseria - între vocaţie, hazard şi necesitate”, la care au fost invitaţi
colegi de la alte şcoli, profesori ai şcolii şi din alte şcoli, părinţi,
persoane care practică diferite meserii (în special din comunitate).
Acestea au fost rugate să-şi prezinte meseria, având în vedere
următoarele repere:
- „Ce-mi doream să devin când eram copil?
- Primul pas spre meserie l-am făcut în clasa a VIII-a, pentru că:
1 aşa mi-am dorit
2 am fost îndrumat de ...
3 a fost o întâmplare
267
Am devenit ...., iar această meserie o practic din plăcere/ necesitate/
hazard
Drumul către “împlinire” a fost ...
Dacă aş mai putea alege ...”
Fiecare invitat a prezentat experienţa proprie în orientarea sa şcolară şi
profesională, factorii care au influenţat alegerea făcută. S-a tras
concluzia că şcoala, familia, comunitatea, societatea au o mare influenţă
în alegerea carierei, iar meseria/ profesia aleasă trebuie practicată din
plăcere pentru a aduce satisfacţii. Drumul către împlinire începe în clasa
I şi nu se termină odată cu finalizarea studiilor necesare, omul fiind
obligat să înveţe pe tot parcursul vieţii pentru a se adapta schimbărilor
produse de evoluţia omenirii.
Cu prilejul zilelor şcolii a fost lansat imnul şcolii, un îndemn la
încredere, perseverenţă, curaj, toleranţă, responsabilitate.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Elevii au vizitat una sau mai multe instituţii, au intrat în contact
direct cu oamenii, meseria şi locul unde o practică, au adresat
profesioniştilor câteva întrebări.
Fiecare elev a elaborat o scrisoare de intenţie simulând angajarea
într-una din instituţiile vizitate.
Participanţ ii au enumerat şi analizat factorii care influenţează
orientarea şcolară şi profesională a elevilor (familie, şcoală, comunitate,
societate).
Invitaţii au specificat traseul educaţional pentru meseria/
profesia pe care au prezentat-o.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Spaţiul întîlnirii a fost neîncăpător. Părinţii au participat în număr redus.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
Activitatea a fost atractivă, i-a motivat pe elevi să se implice, iar
contactul direct cu meseria a fost mai util decât o prelegere pe această
temă.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
268
Elevii nu au iniţiative, nu adresează întrebări.
Evaluarea unui formator:
Activitatea a avut un mare grad de complexitate, atât prin ideile
vehiculate, cât ş i prin numărul mare de persoane care şi-au argumentat
opţiunea pentru o anumită meserie. Au fost prezente valori ale ECD,
incluse atât în mesajul realizatorilor (echipa ECD a şcolii), cât şi în
discursul numeroşilor invitaţi. S-au folosit în mod eficient resursele
umane şi materiale; notele distinctive ale activităţii au fost respectul faţă
de sine şi faţă de celălalt, responsabilitatea civică şi devotamentul faţă
de comunitatea căreia îi aparţin cei care şi-au împărtăşit experienţa.

Datele autorului:
Stanciu Cristian – profesor de geografie, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339

Poze din timpul activităţii:

269
Sunt responsabil?

Grup ţintă: 12 cadre didactice, 65 elevi clasele I-VIII, 20 părinţi


Tipul de activitate: activitate de monitorizare şi evaluare
Număr de participanţi: aproximativ 100
Durata: 27 aprilie – 5 iunie 2009
Obiective:
O1 îmbunătăţirea comportamentului elevilor în şcoală şi în afara
ei; O2 stimularea interesului părinţilor pentru conduita elevilor;
O3 responsabilizarea cadrelor didactice cu privire la comportamentul
elevilor în afara orelor de clasă.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 minim 75% dintre elevi vor manifesta un comportament responsabil,
în situaţii diverse;
I2 cel puţin 75% dintre părinţi se vor implica în organizarea şi
desfăşurarea a cel puţin unei activităţi comune părinţi-elevi-
profesori;
I3 toate cadrele didactice implicate vor aplica instrumentul de
monitorizare a comportamentului elevilor, pentru minim 75% dintre
elevi.
Resurse materiale: fişe de observare a comportamentului elevilor
pentru fiecare situaţie în parte, fişa individuală de observare a
comportamentului fiecărui elev în perioada evaluării, procese verbale de
la întâlnirile la care participă şi părinţii.
Strategii/ Metode de predare–învăţare–evaluare: conversaţia,
observarea sistematică a comportamentului elevilor/pă rinţilor.
Modalitaţi de organizare: activităţi frontale şi de grup

Desfăşurarea activităţii:
1. Zilele şcolii
În cadrul activităţilor desfăşurate cu prilejul Zilelor Şcolii, a fost
observat modul în care participă „actorii” implicaţi în procesul de
învăţământ:
profesorii diriginţi au urmărit comportamentul elevilor, atitudinile
acestora, vizând: disciplina, interesul pentru subiectele abordate, atenţia,
păstrarea curăţeniei, respectul faţă de cel care vorbeşte; toate acestea au
270
fost consemnate în fişa de observare a elevilor, pentru fiecare elev în
parte;
doi membrii ai echipei de proiect a şcolii au observat modul în care
profesorii se implică, comunică, colaborează, sprijină elevii;
ceilalţi doi membrii au observat modul în care părinţii prezenţi au
participat la activităţi: şi-au expus punctul de vedere, au adresat
întrebări, au fost atenţi la felul în care se comportă copilul propriu şi
colegii lui .
Observarea s-a făcut discret, fără ca persoanele vizate să fie
atenţionate.
2. Activităţi recreativ-distractive
În perioada 29 mai -30 iunie 2009, elevii, părinţii şi profesorii au
desfăşurat împreună o serie de activităţi recreativ distractive.
Pe parcursul derulării lor, profesorii au urmărit modul în care se
manifestă elevii, completând fişe de observare, acordând calificative
(FB, B, S, I) pentru fiecare aspect vizat: comportament civilizat,
respect, spirit de echipă, implicarea în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor, păstrarea igienei mediului. Au consemnat, de asemenea,
numărul părinţilor participanţi şi interesul pe care aceştia îl acordă
comportamentului copilului în momente şi locuri diferite.
La toate aceste activităţi echipa ECD a notat situaţiile în care
profesorii intervin în relaţie cu elevii şi părinţii.
3. Drumeţii, excursii, vizite
Au fost organizate 5 excursii, la care au participat elevi ai şcolii, pă
rinţi, cadre didactice. Fiecare parte implicată: părinte, elev, profesor a
fost observată de către membrii echipei ECD în timpul participării la
spectacol de teatru, circ, în muzee, case memoriale, în mânăstiri, în
parc, în autocar, pe stradă.
4. Concluzii
În urma tuturor activităţilor, diriginţii au întocmit fişa individuală de
observare sistematică a comportamentului elevilor, care a avut în vedere
următoarele aspecte: disciplina; interesul pentru subiectele abordate;
atenţia; păstrarea curăţeniei; respectul faţă de cel care vorbeşte;
respectul faţă de colegi, profesori, părinţi, străini; limbajul; implicarea;
spiritul de iniţiativă.

271
Echipa de proiect a şcolii a urmărit şi consemnat modul în care cadrele
didactice au manifestat o atitudine responsabilă faţă de comportamentul
elevilor în diferite situaţii şi mă sura în care părinţii sunt interesaţi de
comportamentul propriilor copii.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Elevii s- au purtat civilizat în toate locurile în care au fost, chiar
şi aceia care au un comportament nepotrivit la şcoală, s-au implicat, au
fost apreciaţi în excursii pentru corectitudinea lor, pentru ordine,
disciplină, au creat un moment de solidaritate umană faţă de suferinţa
unei colege aflate în comă, pentru care s-au rugat la Mânăstirea
Argeşului.
Diriginţii au sprijinit elevii în toate demersurile lor, i-au
încurajat, i-au implicat în diverse activităţi.
Părinţii au contribuit la organizarea activităţilor în aer liber, a
banchetelor şi au participat la desfăşurarea celorlalte activităţi atât ca
prezenţă, cât şi efectiv în cadrul discuţiilor.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Nu au putut fi implicaţi toţi elevii problemă în toate activităţile (ex.:
excursii).
Au participat prea puţini părinţi, motivînd că cele mai multe activităţi
ale şcolii se desfăşoară în timpul programului lor de lucru.

Evaluarea unui coleg:


Dovezi de reuşită a activităţii:
Comportamentul elevilor s-a îmbunătăţit vizibil comparativ cu
anii trecuţi, elevii au curajul să-şi expună părerile, să solicite sprijinul
profesorilor, au mai multă grijă să dea dovadă de civilizaţie în locurile
pe unde merg.
Părinţii nu mai sunt doar prezenţi la activităţi, ci au fost folosiţi
ca persoane resursă în activităţile organizate de şcoală.
Relaţia profesorilor cu elevii s-a îmbunătăţit ca urmare a
timpului petrecut împreună.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Au participat mai puţin de 75% dintre părinţi.
272
Părinţii cu situaţie materială precară şi cei care nu au beneficiat de
educaţie nu fac diferenţa între comportamentul civilizat şi necivilizat,
nu sprijină cadrele didactice în iniţiativele lor.

Datele autorului:
Teodorescu Mariana - institutoare, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339.

Poze din timpul activităţii:

Pentru mine, pentru tine, pentru noi

Grup ţintă:
elevi membri în Consiliul Elevilor (14-18 ani);
cadre didactice implicate în activităţile Consiliului Elevilor (profesorul
de legătură + coordonatorul de proiecte şi programe);
Comitetul Reprezentativ al Părinţilor – biroul executiv;
Primarul oraşului Găeşti.
Tipul de activitate: activitate de stabilire a unui parteneriat cu părinţii şi
cu comunitatea
Număr de participanţi: 20 elevi; 7 părinţi; 5 profesori; 2 directori; 3
invitaţi.
Durata: o oră şi 30 de minute
Obiective:
O1 Prezentarea proiectelor alcătuite de elevi în vederea finanţării de
către Comitetul Reprezentativ al Părinţilor;

273
O2 Asumarea unor parteneriate elevi-profesori-părinţi în/ pentru
derularea proiectelor prezentate;
O3 Obţinerea acordului de finanţare pentru cel puţin un proiect.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 Se vor analiza trei proiecte elaborate de elevi;
I2 Se vor prezenta grupurile mixte elevi-profesori-părinţi de
implementare a fiecărui proiect şi atribuţiile concrete ale
partenerilor;
I3 C.R.P. va aloca bugetul necesar finanţării a cel puţin unui proiect.
Resurse materiale: videoproiector, lap-top, tablă SMART, coli A4,
pixuri.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: expunerea şi
conversaţia.
Modalităţi de organizare: activitate frontală.

Desfăşurarea activităţii:
C.E. a organizat spaţiul de desfăşurare a activităţii în sala multi-media.
Au fost prezentate obiectivele întâlnirii de către reprezentanţii C.E.
A fost stabilită prin tragere la sorţi ordinea de prezentare a proiectelor.
Proiectul „High-school VS FM” – a fost propus de elevi ai clasei a XI-a
B, care doresc înfiinţarea unei staţii radio a şcolii, staţie care să fie
operată de elevi, monitorizaţi de un cadru didactic. Staţia va emite în
pauze şi va fi folosită atât în scop informaţional cât şi pentru
divertisment.
Reprezentanţii clasei a X-a G au prezentat proiectul „Un xerox pentru
noi toţi” prin care se doreşte funcţionarea unui copiator, administrat de o
echipă de elevi, la care vor avea acces atât elevii cât şi personalul şcolii.
Fondurile colectate de la utilizatori vor asigura finanţarea întreţinerii şi
costul consumabilelor.
„Biblioteca virtuală” – proiectul prezentat de elevi ai clasei a X-a B, are
ca finalitate lansarea unei biblioteci virtuale care să conţină, pe lângă
resurse educaţionale elaborate în cadrul colegiului, selectate de
reprezentanţi ai C.P. şi C.E. şi „dovezi, urme” ale activităţilor realizate
de elevi în şcoală şi în activităţi extraşcolare. Accesul la biblioteca
274
virtuală va fi liber, iar reprezenzanţi ai comunităţii vor fi încurajaţi să
participe la dezvoltarea ei.
Participanţii la activitate au iniţiat discuţii după prezentarea fiecărui
proiect, pentru clarificarea unor aspecte considerate semnificative.
Juriul, alcătuit din primar, preşedintele şi casierul C.R.P şi director a
acordat punctaje pe baza unor criterii comune de evaluare:
0 Relevanţa proiectului pentru nevoile comunităţii şcolii şi
implicit ale elevilor;
1 Modul în care echipele au folosit bibliografia recomandată sau
alte surse de documentare identificate de ei înşişi pentru a
realiza o documentaţie de impact care să aibă relevanţă;
2 Nivelul la care proiectul reuşeşte să acopere unitar, coerent,
logic şi argumentat câmpul tematic explorat;
3 Modul în care au fost valorizate în cadrul proiectului cunoştinţe,
competenţe, abilităţi dobândite din activităţile curriculare şi din
viaţa cotidiană;
4 Rigurozitatea demersului propus, logica şi argumentarea paşilor
proiectului;
5 Creativitatea-gradul de noutate pe care îl aduce proiectul în
soluţionarea nevoilor identificate de elevi;
6 Comunicarea în cadrul echipei, distribuirea şi exercitarea
rolurilor specifice în etapele de realizare a proiectului
(documentare, elaborare, conţinut şi prezentare). Negocierea
celor mai bune soluţii de implementare şi spirit de echipă.
Echipelor li s-a adus la cunoştinţă că proiectul trebuie să răspundă
unei nevoi a şcolii fără să fie făcute cunoscute criteriile de evaluare.
Prezentarea concluziilor desprinse din susţinerea proiectelor şi discuţiile
ulterioare.
Primarul a considerat proiectele ca o dovadă de implicare activă a
elevilor în viaţa şcolii şi a comunităţii.
Directorul colegiului a evidenţiat calitatea muncii elevilor şi necesitatea
finanţării celor trei proiecte prezentate.
Preşedintele comitetului de părinţi a apreciat ca extrem de utile
proiectele prezentate, dar remarcă lipsa unei concretizări a bugetului.
Primarul a asigurat că va demara proceduri de includere a două dintre
proiecte în programul de reabilitare a unităţii de învăţământ
275
(program realizat prin finanţare din Fondul Social European), iar
preşedintele C.R.P. a aprobat finanţarea celui de-al treilea proiect din
fondul Comitetului de Părinţi.
Anunţarea rezultatelor .
Evaluarea activităţii prin chestionare aplicate elevilor şi profesorilor
participanţi.
Concluzii ale activităţii pe ansamblu.

Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Au fost prezentate 3 proiecte lucrate numai de elevi (fapt ce denotă
implicarea efectivă şi responsabilă a elevilor).
Proiectele au vizat un public ţintă larg.
Echipele de lucru pentru proiecte au fost echipe mixte (elevi-
profesori-părinţi).
Au fost abordate cu transparenţă toate etapele derulării activităţii.
C.R.P., primarul şi echipa managerială au participat activ la
derularea activităţii.
C.R.P. şi-a asumat finanţarea proiectului ,,Biblioteca virtuală”.
Pentru proiectele ,,Un xerox pentru toţi”, „High-school VS FM”
primarul a asigurat alocarea de fonduri în cadrul proiectului de
reabilitare al colegiului.
Au fost apreciate selectarea unor obiective realizabile şi de interes
comun în triunghiul elevi-profesori–părinţi, distribuirea adecvată
şi echitabilă a rolurilor pentru participanţii la implementare.
Comunitatea sprijină proiectele prin finanţare integrală, facilitează
demersurile elevilor prin punerea la dispoziţie a ofertei pentru
achiziţiile necesare proiectelor, perioada de implementare fiind
2010-2012.
C.R.P. şi primarul au oferit acordul de finanţare pentru toate cele trei
proiecte prezentate.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: insuficienta
detaliere a bugetului proiectelor.
276
Evaluarea unui coleg:
Activitatea a presupus implicarea unui număr mare de categorii
de persoane cu interes în bunul mers al şcolii. Prezenţ a membrilor
comitetului de părinţi, a primarului şi a celor doi directori ai colegiului
şi relaţionarea bună a lor arată un climat benefic, un interes în
colaborarea pentru acest gen de activităţi. Intervenţiile preşedintelui
Comitetului de Părinţi şi a primarului denotă angajare şi susţinere.
Proiectele prezentate au dovedit activitatea efectivă a elevilor.
Aceştia au argumentat necesitatea derulării proiectelor, accentuând
faptul că ele reprezintă un interes colectiv, contribuie la creşterea
sentimentului de proprietate comună a actorilor din şcoală şi din afara
ei.
Evaluarea făcută de participanţii prezenţi la activitate denotă
interesul stârnit în rândul tuturor. Astfel ei apeciază cu maximum de
punctaj utilitatea activităţii, calitatea prestaţiei elevilor precum şi
calitatea proiectelor prezentate.

Datele autorilor:
Turcu Iuliana - profesoară de matematică, Colegiul Naţional “Vladimir
Streinu” Găeşti (CNVS Găeşti), E-mail: turcu_iuliana05@yahoo.fr
Iordache Aurelia - profesoară de limba franceză (CNVS Găeşti), E-
mail: aura_giordas@yahoo.com
Ştefan Mirela - profesoară de fizică (CNVS Găeşti), E-mail:
mirela_stefan@yahoo.com
Ioniţă Iulia - profesoară de geografie (CNVS Găeşti), E-mail:
alehandra8@yahoo.com
Grigorescu Livia - profesoară de fizică (CNVS Găeşti şi CCD
Târgovişte), E-mail: grigorescu_livia34@yahoo.com

277
III.4. JOCURI

278
Reţea
Scop: Facilitarea autocunoaşterii, prin recunoaşterea punctelor tari şi
slabe în legătur ă cu o anumită problematică şi identificarea unor
persoane resursă (în reţea) care să ofere sprijin/experienţă/ expertiză în
vederea eliminării propriilor punctelor slabe Participanţi: maxim 20
cadre didactice
Durata: 20-30 minute (în funcţie de numărul de participanţi)
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare participant primeşte o foaie (format A4) şi un marker pe
care notează numele şi date de contact (telefon sau e-mail).
Apoi pliază foaia în două, în prima jumătate a foii notând 3
calităţi/ puncte tari ale sale, iar în a doua jumătate 3 aspecte care
necesită îmbunătăţire sau pe care doreşte să le dezvolte, cel puţin unul
din aspectele notate în cele două jumătăţi referindu-se la implicarea în
acest proiect, respectiv la asigurarea calităţii în ECD.
Formatorul poate să şi exemplifice, referindu-se la propria
persoană.
Timpul alocat pentru identificarea şi listarea aspectelor cerute:
10 minute.
Se afişează toate foile astfel încât să poată fi consultate de toţi
participanţii.
Fiecare participant va căuta în reţea cel puţin o persoană care a
notat la puncte tari aspecte care l-ar putea ajuta să-şi îmbunătăţească
/dezvolte cel puţin un punct slab menţionat.
Datele autorului:
Teodora Popa - profesoară de matematică la Liceul “Ion Heliade
Rădulescu” Târgovişte, E-mail: t_popa18@yahoo.com

Fotolimbaj
Scop: Oferirea unei modalităţi de luare de contact (pentru cei care nu au
participat la seminarul anterior) sau de reevaluare (pentru beneficiarii
seminarului), care să ofere, prin intermediul imaginilor, posibilitatea
unei aprofundări/sinteze atât în plan raţional, cât şi în plan afectiv.
Participanţi: maxim 30 cadre didactice
Durata: 30 minute (în funcţie de numărul de participanţi)
Instrucţiuni/ Scenariu:
279
Înaintea acestui exerciţiu, formatorul selectează fotografii care
surpind momente diferite ale seminarului trecut, încercând să acopere o
arie cât mai consistentă din activităţile desfăşurate şi din implicarea
participanţilor. Fotografiile selectate sunt numerotate şi prezentate într-o
“expoziţie foto”, într-un spaţiu accesibil tuturor participanţilor.
În cadrul exerciţiului propriu-zis, formatorul propune participanţ
ilor să viziteze în tăcere întreaga “expoziţie”, enunţând totodată ş i
sarcina exerciţiului: “Alegeţi fotografia care exprimă cel mai bine ceea
ce simţiţi sau gândiţi în legătură cu tema proiectului nostru, respectiv
Asigurarea caităţii în ECD. Reţea de şcoli democratice”. Alegerea este
individuală .
După aproximativ 10 minute, grupul se reuneşte în (semi)cerc,
fiecare membru împărtăşind celorlalţi şi argumentând alegerea sa.
Formatorul listează opiniile participanţilor pe o coală de flipchart,
împărţită în două coloane: alegeri raţionale şi alegeri afective, la final
formulând concluzii.
Menţiune: Tehnica fotolimbajului suportă multiple variante de lucru,
valorificând curriculum-ul ascuns, oferind participanţilor acces la detalii
semnificative, în care ei au fost sau nu actori principali. Pentru
aprofundarea acestei metode, puteţi studia “Tehnici de comunicare”,
André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface, Editura
POLIROM, Bucureşti, 2007
Datele autorului:
Teodora Popa - profesoară de matematică la Liceul “Ion Heliade
Rădulescu” Târgovişte, E-mail: t_popa18@yahoo.com

Cele şase pălării gânditoare


Scop: Evaluarea unei secvenţe de formare, prin utilizarea “gândirii
paralele” într-un cadru aparent ludic, care permite participanţilor
exprimarea creativă a achiziţiilor şi neîmplinirilor proprii sau ale echipei
şi oferă formatorilor o explorare complexă a aspectelor urmărite
Participanţi: maxim 30 cadre didactice, grupate în şase echipe Durata:
50-60 minute

280
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare echipă constituită (dup ă o regulă care să favorizeze rezolvarea
optimă a sarcinii) primeşte una din următoarele şase “pălării
gânditoare”, care reprezintă şase moduri de procesare a informaţiei:
Pălăria Albă care se concentrează pe informaţii, referindu-se la
fapte, figuri, informaţii disponibile sau necesare.
Pălăria Galbenă - pălăria beneficiilor şi aspectelor pozitive
Pălăria Roşie - dezvăluie intuiţiile, sentimentele şi emoţiile
Pălăria Neagră - pălăria problemelor, criticilor şi a precauţiilor
Pălăria Verde - pălăria creativităţii, schimbării, a alternativelor,
propunerilor, a ceea ce este interesant şi provocator
Pălăria Albastră - pălăria coordonării, care nu vizează un subiect în
sine, ci procesul gândirii.
Fiecare echipă analizează timp de 20 de minute acelaşi context supus
evaluării grupului, premizele şi perspectivele fiind cele induse de
pălăria pe care o poartă.
Reflecţiile scrise ale fiecărei echipe vor fi raportate tuturor participanţ
ilor, confruntarea adversarială specifică unei dezbateri frontale a
subiectului fiind înlocuită cu explorarea cooperativă a acestuia, pălăriile
fiind utilizate proactiv şi nu reactiv.
Menţiune suplimentară: Metoda a fost propusă de Eduard de Bono,
numit “părintele gândirii despre gândire”, unul dintre cei mai renumiţi
gânditori de renume internaţional, care apreciază că într-o lume în
continuă schimbare nu pot fi aplicate soluţii standard şi propune
alternative bazate pe creativitate şi inovare precum “metoda gândirii
palalele” şi “metoda gândirii laterale”.
Esenţa gândirii paralele este ca în orice moment, fiecare se uită în
aceeaşi direcţie, dar direcţia se poate schimba. Este o alternativă
practicată de mari companii în procesul de luare a deciziilor, ca o
alternativă la gândirea tradiţională, argumentativă. Dintre beneficiile
acesteia menţionăm :
uşor de învăţat, folosit şi implementat, putând fi folosită atât
individual, ca şi în grup;
organizează şi clarifică gândirea, îmbunătăţind calitatea deciziilor;
toţi participanţii au şansa de a-şi exprima opinia;
281
salvează timp, scurtând întâlnirile;
permite schimbări ale comportamentului fără a-l ataca, reducând
conflictul între membrii grupului;
sprijină iniţiativele de schimbare, mărind numărul şi calitatea ideilor
practice;
nu există criticism, ci numai punctarea slăbiciunilor;
permite emoţiilor şi scepticismului să moduleze luarea deciziilor;
energizează echipele prin caracterul ludic.
Datele autorului:
Teodora Popa - profesoară de matematică la Liceul “Ion Heliade
Rădulescu” Târgovişte, E-mail: t_popa18@yahoo.com

PĂLĂRIA ALBĂ
Alcătuiţi rezumatul activităţii sub forma unui buletin meteo,
folosind termeni adecvaţi.
Buna dimineaţa, doamnelor şi domnilor.
În ultimele două zile, vremea a fost capricioasă. Precipitaţiile
mixte (sub formă de sinteze, fişe de evaluare, practici de grup) au dus la
adevărată furtună (tip brainstorming) cu descărcări electrice pe foaia de
hârtie.
Norii adunaţi desupra ghidului de bune practici s-au risipit, iar
razele soarelui au clarificat reperele acestuia.
Temperaturile au fost într-o creştere continuă, atingând valorile
maxime „bazale” (fiindcă s-a dansat mai mult din buric şi din fund) la
„dansul scaunelor”. (unul dintre exercitiile din seara organizata de
colegii de la o scoala participanta)
Noaptea, temperaturile au scăzut, anunţând o vreme stabilă în
următorul interval (alcătuirea paginii Ghidului).

Replica formatorilor, 26 aprilie 2009


Deşi col ţul ierbii abia se ivise, echipa albelor răzvedene şi
voievodene, nu s -a speriat de temperaturile extrem de scăzute sau
extrem de ridicate care s-au tot perindat de la Runcu încoace şi a trecut
la activităţi în aer liber. Astfel, prin stră dania lor, un deal celebru pentru
alunecările de teren a devenit o viitoare pădure.
282
Pentru că starea vremii a fost favorabilă, echipa cea vajnică a
început să dea de ştire tuturor despre schimbările climatice din viitorul
imediat apropiat, printr-un marş al verzilor, astfel încât vestea s-a
propagat ca un front cald.
Starea vremii (extrem de schimbătoare) nu a influenţat planul de
dezvoltare al echipei, fetele colectând nu doar bună dispoziţie şi elan
primăvăratic, ci şi materiale refolosibile cu care natura a fost
„îmbogăţită” de „natura umană”. Au fost premiate „extremele” (cele
peste 0) şi totul s-a derulat sub cerul însorit şi prielnic ECD-ului,
oaspeţii mai înouraţi scuturându-se de toate precipitaţiile pesimiste.
După zăpezile ce tindeau la zero în februarie cel îndepărtat şi
abundenţa de schimbări meteo din perioada ulterioară seminarului de la
Runcu, se anunţă furtună cu descă rcări electrice, descălecări de
inspectori şi metodişti, care mai de care mai întunecaţi şi democraţi.
Vor fi vizibile pete (nu solare ci pe creierele unora dintre albişoare) dar
după două săptămâni se prefigurează un raport plin de cer senin şi raze
de soare.

PĂLĂRIA GALBENĂ
Prezentarea va fi realizată ca o pledoarie a apărării în faţa
instanţei. Ar putea începe astfel: „Onorată instanţă, cei acuzaţi nu
au nicio vină. Ei s-au străduit să...”
Acuzaţii pot fi: organizatorii, colegii etc.
ne-au asigurat cele mai bune condiţii de cazare şi masă. Ne-am răsfăţat
cu bucate pe alese, apă caldă şi căldură (prea multă, atât de la
calorifer, cât şi din suflet!).
ne-au scos din bucătăriile şi grijile noastre şi ne-au adus pe un „Plai
domnesc”. (numele cabanei)
au comandat şi un pic de zăpadă pentru decor şi frig atât cât trebuia.
ne-au oferit materiale suport pentru lucru şi condiţii să colaborăm, să
exersăm lucrul în echipă.
ne-au determinat să fim ceea ce n-am fost încă: creatori de ghiduri.
ne-au împărtăşit din belşugul lor de experienţe.
Pauzele dulci la mese
Au fost cu grijă alese.

283
ne-au muncit din greu, dar nu ştiu de ce mai suntem tot în formă (oare
datorită atmosferei plăcute create?!...)
ne-au făcut capul mare şi picioarele grele cu tot felul de jocuri, dar totul
a fost serios gândit şi cu folos.
Mulţumim frumos !
Toate pălăriile jos !

Replica formatorilor, 26 aprilie 2009


ONORATĂ INSTANŢĂ,
Noi, formatoarele, ridicăm mânecile şi băgăm mâna în foc
până la umeri, zicând că cei de faţă, formidabilii formabili n-au
nicio vină. Argumentăm cu următoarele:
au fost punctuali - primul sosit (de la peste 45 km) a avut timp să
verifice înaintea tuturor securitatea clădirii şi chiar să numere
frunzele proaspăt ivite pe ramurile pomilor din curtea CCD-ului;
au intrat rapid în atmosfera de lucru, stimulaţi de fotografiile care au
stârnit plăcute aduceri-aminte unora, dar mai ales regrete altora,
declarate ori nu (despre neparticiparea la seminarul de la Runcu);
0 au fost convingători (cu durate extralungi) în prezentarea acţiunilor
ECD, semnalând că proiectul explodează acum, ca un pom în floare, cu
2-3 activităţi pe săptămână, garantând asigurarea calităţii ghidului cu
produse originale;
au şlefuit cuvinte, au ales sintagme surprinzătoare pentru produsele
redactate, în grupe mixte sau unitare, de la scop la evaluare şi înapoi la
obiective şi indicatori, ca elemente sigure, cu greutate, pentru ţinte-forte
ECD ;
au depus eforturi din răsputeri să rămână funcţionali în decursul
seminarului, afişând un larg registru expresiv facial: de la mina
zâmbitoare, relaxată, curioasă, la cea cu ochi micşoraţi de plictiseală şi
somnolenţă şi apoi brusc schimbată la gura căscată a surpriză şi
curiozitate ori cu sprâncene ridicate a mirare / întrebare, la momentul
unor replici gen cine întreabă nu câştigă (mare lucru), auzite pe
diagonala sălii, în dialogul unor echipe puternice în vorbe şi fapte;
au dovedit că sunt buni negociatori, prieteni critici, motivaţi, empatici,
în dorinţa sinceră de a creşte valoric împreună, în proiect şi/sau în ochii
lor/ ai formatorilor;
284
ne-am convins că toate echipele sunt de soi şi sigur vor oferi un altoi
sănătos pentru o posibilă pepinieră de proiecte.
Iubiţi cursanţi, pentru ceea ce aţi demonstrat că sunteţi şi puteţi
realiza împreună, cu bucurie aruncăm toate pălăriile cât mai sus !

PĂLĂRIA ROŞIE
Exprimaţi-vă sentimentele, impresiile sub forma unui jurnal
personal (la persoana I), folosind date şi situaţii cât mai concrete,
plăcute sau nu, bazate pe experienţa celor două zile. Ar putea
începe astfel: „31 ianuarie 2009, Runcu, prima zi de seminar.
Umezeală, noroi, condiţii...., atmosferă de vacanţă....”

M-am trezit de dimineaţă şi am auzit bubuituri, trosnituri, am


privit afară şi... se cră pa de ziuă. Este ziua plecării la seminarul E.C.D.
Oare ce mă a şteaptă? Răspunsul a venit imediat. M-a oprit poliţia, la o
verificare de rutină, am ajuns la timp, dar surprizele continuă: un
autobuz auster şi friguros ne conduce la destinaţie. Aici, într-adevăr o
atmosferă de vacanţă, cu fulgi de zăpadă, condiţii bune şi multă, multă
veselie. Aparenţ a înşal ă. Am trecut la treabă şi am muncit pe rupte o zi
întreagă cu mici pauze de masă. De altfel, toate cele 3 zile au fost la fel
de consistente cu activităţile punctate pe alocuri cu momente distractive,
care m-au ajutat să-mi cunosc mai bine partenerii. M-am convins că
sunt oameni de echipă, spirituali, bine pregătiţi profesional, manifestând
disponibilitate pentru nou.
Pentru mine au fost deosebiţi colegii de la Şcoala 8, care au
părut inepuizabili în oferta cu surprize până în ultimul moment:
tombolă, dans la o cană de vin!
Totul a fost minunat !!!

PĂLĂRIA NEAGRĂ
Prezentarea va fi realizată ca o pledoarie a acuzării în faţa
instanţei. Ar putea începe astfel: „Onorată instanţă, este strigător la
cer ceea ce se întâmplă, se încalcă grav drepturile cetăţenilor....”
Acuzaţii pot fi: organizatorii, colegii etc.

285
Prezentările şcolilor (care ar fi trebuit să dureze 5 minute!) au durat mult
mai mult.
Deşi grupurile aveau o sarcină clară în timpul vizionării CD-ului cu
„alegerile din noiembrie”, toată lumea a scăpat din vedere sarcina
dată şi s-a bucurat de umorul filmului.
În timp ce colega noastră, Geta Dragnea, se străduia să exemplifice
activitatea cu părinţii, acuzăm neseriozitatea unor colegi care
interferau cu semnalele transmise de către propunător.
Este posibil să susţii un profesor „extrem de periculos”, un individ din
cauza căruia un copil nevinovat s-a sinucis ? Câtă suferinţă a adus în
inimile părinţilor, extrem de afectaţi !... (este vorba despre filmul
Cercul poetilor disparuti)
Ne gândim că unele dintre organele noastre interne au contribuit mai
mult decât noi la realizarea structurii ghidului – legătura dintre
produsele noastre a fost atât de strânsă cât să încapă într-un
abdomen plat.
Tot ce am dat noi, a rămas pe afară, în jurul cercului trasat de formator
pe foaia de flipchart, e lipsit de importanţă.
La activităţile desfăşurate de Şcoala Nr.8, pentru care-i mulţumim lui
Mihai Viteazul, nu putem să nu evidenţiem faptul că diseminarea,
pilele şi relaţiile au fost la ele acasă: este inadmisibil ca într-un grup
care vrea să promoveze ECD să fie încurajate aceste non-valori - în
timp ce unul primeşte un porcuşor, altul să primească un calculator!
(este vorba despre tombola din ultima seara, la care fiecare
participant a primit daruri simbolice insotite de versuri despre
seminar)
Destrăbălarea de la sfârşitul activităţii a fost filmată... Cu siguranţă va
ajunge la ŞTIRI!

Replica formatorilor, 26 aprilie 2009


Onorată instanţă, este strigător la cer ce se întâmplă! Sunt grav
încălcate drepturile omului!
Deşi membrii grupului ar trebui să ardă de dorinţa de a desfăşura
activităţi de turism, sau cel putin plimbări în aer liber, să se
împrospăteze cu verdele crud al mugurilor, ei ce fac? Iată-i sâmbăta si

286
duminica la seminar, trudind în chinurile facerii ghidului. Iată-i cum îşi
prezintă activitatile derulate de la ultima întâlnire şi pâna acum, cu
pasiune, cu simţul proprietăţii şi uitând de timpul alocat prin agendă!
Ii acuzăm pe „puii” de la Brătescu-Voineşti” că nu ascultă sfatul
„prepeliţei” conducătoare de proiect ,Corina, iar vânătorul „ Neglijenţă”
îi va împuşca în aripile „ urechi de strumf” pe care fiecare întâlnire le
vindecă ş i le creşte la loc, de parcă ar fi ale unei păsări Phoenix. Daca
nu se trezesc la timp, riscă să fie răpuşi de îngheţul democratizarii
(similar cu înghetarea salariilor) şi să vadă, cu ochii înecaţi în lacrimile
regretului prea târziu, cum se depărtează stolul ECD, salvându-şi ideile
în ghid şi îndreptându-se către zări mai blânde.
Vă avertizăm , onorată instanţă, că inima „prepeliţei” va fi
sfâşiată de durere atunci când îl va vedea pe „puiul” ei Vladimir,
devenind „Streinul” care se izolează la Găesti, în loc să se alăture
stolului şi să „ciorănească” şi să „cercelească” asemenea colegilor.
Onorată instanţă, mă văd obligat să amintesc ăi de „oştenii” lui
Mihai Viteazul care şi-au construit un zid de scuturi şi nu lasă pic de
transparenţă asupra activitaţilor lor. Strategia de război şi tactica de
luptă împotriva indisciplinei sunt bunuri de care au nevoie toţi
„războinicii” care se află pe acelaşi câmp de b ătălie. Numai sabia
seminarului produce câte o spărtura în zid şi lasă la vedere o mulţime de
soluţii şi exemple lăudabile( vezi seara de la Runcu). La fiecare strigare
„domniei” vedem cum îsi împrospătează oştile cu rânduri noi, atunci
când soldaţii din primele rânduri cad mistuiţi de focul purificării
democratice.
Onorată instanţă! Să aplecam puţin urechea la ce spune gura
satului! Cercetând acest dosar, am aflat informatii preţioase: cum Silvia,
o directoare tânără şi inimoasă, vrea să schimbe mentalitatea satului în
care lucrează, Gura Ocniţei. Acum vrem să aflăm cine va fi mai tare:
Gura Ocniţei sau gura Silviei. Vă informez că în prezenţa directoarei,
tot satul – a se citi toată şcoala- învaţă marşul ECD şi că pe toate uliţele
satului umblă câinii cu covrigi în coadă.Dar,
Când pisica nu-i acasă,
Ceilalţi fac ce vor la clasă!”
Directoarea şi-a luat în echipă două codane vrednice şi un flăcău
chipeş cu care împarte aceleaşi valori, stabilite întruna din activităţile
287
ECD şi devenite valorile şcolii. Dar numai cu atât nu se va putea
schimba rânduiala satului!
Conform Cartei fundamentale a acestui proiect, la literele E,C,D,
aliniate la alegere, noi vom judeca ce e bine şi ce e rau, noi vom defini
binele şi răul, noi vom hotărî ce este de schimbat şi cum.
Vă rog, onorată instanţă, să deliberaţi asupra celor de mai sus, în
litera şi spiritul acestei legi!

PĂLĂRIA VERDE
Imaginaţi-vă cum veţi folosi cele experimentate la seminar
peste 10 ani, într-o povestire ştiinţifico- fantastică. În viitorul
imaginat sistemul de învăţământ ar putea fi diferit de cel de astăzi,
cu schimbări în bine sau în rău.

REŢEAUA
fost odată o reţea de şcoli democratice. La inţiativa unor pionieri
ai E.C.D., ne-am întâlnit şi am pus bazele unui ghid pentru urmaşii
noştri.
Azi... 2 februarie 2019 „Reţeaua” şi-a introdus tentaculele în
creierele electronice ale calculatoarelor.
Este suficient să ne gândim astăzi la o problemă, iar răspunsul
vine instantaneu pe calea fibrelor optice. Reţeaua a devenit infinită. Azi
nu mai suntem elevi – profesori – părinţi – actorii în procesul
educaţional; suntem „actori pasivi” în această reţea care controlează
totul.
Astăzi întâlnirile noastre sunt amintiri virtuale cu care am ajuns
să comunicăm telepatic.
Ne este dor de atmosfera caldă, umană a vechilor seminarii...

Replica formatorilor, 26 aprilie 2009


23 aprilie 2019, de Sf. Gheorghe
Acum 10 ani m-am înscris în proiect fiindcă vroiam să văd ce
legatură există între educaţia civică şi nebunia de procedură de evaluare
de la ARACIP. Ba eu am sperat să petrec ni şte ore interesante în
compania unor oameni cu care am mai lucrat şi care mi-au plăcut. Eu
însă am fost luată de o colegă care ştia că se petrece bine la seminariile
288
organizate de diverse ONG-uri. La noi a insistat directoarea să participe
şi şcoala noastră şi cum eram destul de liberă m-am alăturat echipei......
Cine credea că după 10 ani vom deveni persoane resursă pentru
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi vom fi solicitate să organizăm tot
felul de cursuri de asigurare a calităţii de diverse instituţii de învăţămînt
particulare? Eu i-am pregătit pe toţi membrii comisiei de autoevaluare şi
asigurare a calităţii din şcoală şi am înfiinţat un club de excelenţă pentru
cadrele didactice care doresc să se perfecţioneze continuu prin
intermediul schimbului de experienţă. Avem invitaţi din multe ţări
europene şi aplicăm constant la programele de dezvoltare profesională
ale UE.
Eu am plecat din ş coală şi de trei ani sunt consilier şi evaluator
în cadrul ARACIP. Cînd m-au angajat acolo au spus că aveau mare
nevoie de cineva cu o viziune mai autocritică cu privire la funcţionarea
şcolii.
Eu colaborez cu Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din
Bucureşti. Cercetătorii de acolo mă solicită pentru calibrarea
instrumentelor de evaluare şi contribui periodic la cele 2 reviste ale lor.
Noi am creat o asociaţie care organizează cursuri plătite de
educaţie pentru drepturile omului şi avem clienţi din mai multe categorii
profesionale şi sociale (părinţi, profesori, funcţionari publici, manageri
de instituţii).
Eu lucrez pe cont propriu ca formator şi consilier în dezvoltarea
personală. De obicei mă solicită directori de insituţii de educaţie şi
cultură.
Eu mă întîlnesc cu bucurie cu colegii din proiect, dar singurul
lucru legat de asigurarea calităţ ii pe care îl fac este că îmi invit colegii
de şcoală la diverse activităţi pe care le desfăşor cu elevii mei.
Ce atîta educaţie şi democraţie? Pentru cine? Eu mi-am făcut o
firmă care organizează evenimente. Şi le-aş putea da lecţii colegilor din
proiect şi lucrătorilor de la pensiunea din Runcu.

289
PĂLĂRIA ALBASTRĂ
Varianta 1: Prezentaţi activitatea celor două zile sub forma analizei
SWOT.
Varianta 2: Prezentaţ i activitatea celor două zile sub forma unui
basm; nu uitaţi că în basme se înfrunt ă binele şi răul, la sfârşit
învingând binele. G ăsiţi corespondenţele unor personaje din basme
în grupul prezent la seminar.

A fost odată... un tărâm fermecat, necunoscut oamenilor de rând,


numit E.C.D.
În acest loc domneau 3 prinţese: Prinţesa Roşie; Prinţesa
Metody, conduse de Regina-mamă, Prinţesa Înţeleaptă supranumită şi
prinţesa Calităţii.
La curtea lor, în palatul de cleştar, erau 28 supuşi care au plănuit
ca în 3 zile (şi 2 nopţi!) să crească şi să realizeze cât alţii în 3 ani.
Liniştea palatului a fost tulburată de apariţia balaurului
întunecat, pe numele lui „Ghidul”.
Acesta le punea la încercare isteţimea, răbdarea, receptivitatea,
atenţia – supunând curtenii la tot felul de probe (analize, participări,
metode interactive, brainstorming), astfel încât misiunea Ghidului să fie
aceea de a se transforma într-un Făt-Frumos.
După îndelungate lupte, Ghidul a cedat sub presiunea
nenumăratelor idei şi gânduri frumoase, încât armura de oţel s-a
transformat într-un veşmânt numit „Structură”.
Regina-mamă promite să împartă regatul cu cele 2 fiice, iar
supuşilor le-a oferit adeverinţe ca titluri nobiliare.
De fericire, au petrecut 3 zile şi 3 nopţi cu frumosul Mihai
Viteazul, şi au domnit până la adânci bătrâneţi, peste reţeaua de tărâmuri
democratice.

Replica formatorilor, 26 aprilie 2009


Pentru că a mai fost o dată ca niciodată, o poveste minunată a Fraţilor
Ciorăneşti din tărâmul fermecat ECD…Prinţesa Metody vă prilejuieşte
continuare a basmului Pălăriei albastre, basm scris de două fete, roşii ca
para focului, împreună cu fratele lor, neînfricatul Iristancu.

290
La Plaiul Domnesc, plănuiseră cu mare hotărâre să cheme oaste
mare din regatul lor, pentru a purcede la omorârea balaurului, pe
numele lui GHIDUL: alaiul pă rintesc, toţi voluntarii BBC, mari învăţaţi
de seamă într-ale analizelor SWOT şi tacticilor de surprindere şi
anihilare a adversarilor şi concurenţilor.
Tactica de atac a Fraţ ilor Ciorăneşti a avut un pronunţat caracter
comunitar: să pornească la luptă numai după o bună ş i însemnată
perioadă de metacogniţie, reflecţii individuale sau în grupuri şi
grupuleţe, pentru a-i da balaurului impresia că este un temut şi respectat
Făt–Frumos, sau, cine ştie, poate numai pentru a-i da senzaţia că este în
siguranţă.
Dar nu ştia nici suflare de formator, nici bietul GHID ce li se
pregătea...
Astfel, după cum vă povesteam, în luna lui februarie, mai uşurel,
amăgire şi ameţire cu apă plată sau cu puţin adaos de planificări şi
reprogramări, iar odată cu venirea Zânei Primă vara în regatul lor, au
început a bea apă vie şi atunci ţine-te de mai poţi după ei.
Trei mari strigări la luptă au fost, iar atacurile au fost succesive
sau prin surprindere.
Primii au fost învăţăceii într-ale cifrelor (aritmetica) şi vorbelor
de duh (literatura maternă); ei au aplicat cu neînfricare, în lumea ECD a
GHIDULUI, tactica de cooperare şi colaborare.
Lor le-a urmat neînfricatul Iristancu, supranumit şi Prâslea cel
voinic al Ciorăneştilor. Acesta, ajutat de regina acelor meleaguri, a
adunat tot alaiul părintesc, tălmăcindu-le secretele lucrului în echipă şi
conducându-i spre tărâmul fermecat, necunoscut oamenilor de rând,
numit ECD.
Iar ultimul atac, al voluntarilor BBC ai regatului, a fost ţinut
secret până în ultima clipă. Aceştia le-au arătat confraţilor lor într-ale
DREPTURILOR OMULUI, cum e cu responsabilităţile într-o
DEMOCRAŢIE ca a lor.
În săpt ămâna luminată , Prinţesa Metody, văzând truda Fraţilor
Ciorăneşti şi a ajutoarelor lor, a dat sfoară în împărăţie, tuturor, cu mic,
cu mare, despre lupta cu balaurul cel vrăjmaş, care prindea puteri zi
după zi.

291
După ce au dovedit însuşi nemaivăzute (răbdare, isteţime, sprit
de echipă şi de luptă dreaptă, transdisciplinaritate, tehnici de gândire
critică, şi nu numai), s-au pregătit să vină la strigarea Reginei–mamă
(supranumită Prinţesa Calităţii) să-l transforme, ală turi de oş tirea
întregită a comunităţii REŢEA, pe balaurul cel răzvrătit şi riguros, într-
un Făt-Frumos ce luptă neobosit, pentru ASIGURAREA CALITĂŢII
tărâmului ce nu este al lor, nu va fi al lor, nici al urmaşilor lor, ci a
urmaşilor, urmaşilor, urmaşilor băseşti etc.

Mingea vorbitoare
Categorie/Tip: spargerea gheţii/ de cunoaştere/ de evaluare
Scop: cunoaşterea participanţilor/ evaluarea participanţilor
Participanţi (vârstă, număr):10-25 participanţi de peste 14 ani
Durata: 10-20 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii se aşeaz ă în cerc. Profesorul ia o minge (poate fi şi
un alt obiect relevant pentru activitate) şi explică elevilor ce au de fă
cut. Pentru spargerea gheţii participantul îşi spune numele şi o calitate
sau provenienţa, sentimentul cu care începe activitatea, aşteptările, etc.
sau altceva interesant pentru tema activităţii. Mingea se pasează şi
fiecare trebuie să facă acest lucru cel puţin o dată.
După ce mingea a ajuns la fiecare participant jocul se opreşte şi
sunt schimbate regulile. Spre exemplu elevul care deţine mingea trebuie
să spună numele şi datele celui spre care o aruncă. Se face acest lucru
până când participanţii îşi cunosc reciproc numele, interesul, calităţile
etc.
Pentru evaluare, odată cu aruncarea mingii, elevii pot pune
întrebări scurte sau pot spune cuvinte care să sintetizeze ideea activităţii
(spre exemplu pentru tema democraţie fiecare elev spune:
responsabilitate, drepturi....).
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com

292
Am să vă spun povestea...
Categorie/ Tip: de cunoaştere/de evaluare
Scop: cunoaşterea reciprocă/ familiarizarea cu tema de lucru/ evaluarea
participanţilor
Participanţi (vârstă, număr):10-25 participanţi de peste 14 ani
Durata: 10-20 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Profesorul poate sugera o poveste foarte cunoscută , la realizarea
căreia să participe toţ i elevii, în ordinea aşezării, cu cel puţin câte o
frază, cu menţiunea că trebuie transformată în aşa fel încât să reliefeze o
anumită temă. Profesorul este cel care formulează prima frază şi poate
interveni pe parcurs pentru a nu exista momente moarte (are rolul de
povestitor).
Pot fi impuse şi anumite cuvinte de folosit în poveste. Spre
exemplu, pe o temă legată de participarea civică se poate alege „Albă ca
Zăpada şi cei şapte pitici” elevii subliniind colaborarea piticilor,
desemnarea reprezentantului prin vot, voluntariatul, etc.
Pentru evaluare, dificultatea jocului se măreş te prin inventarea
unei poveşti care să sintetizeze activitatea sau care să ceară elevilor
anumite cunoştinţe dobândite în cadrul lecţiei.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
10 cuvinte pentru...
Categorie/Tip: spargerea gheţii/de cunoaştere/de evaluare
Scop: cunoaş terea participanţilor/ evaluarea iniţială sau finală a
participanţilor
Participanţi (vârstă, număr): 10-25 participanţi de peste 7 ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Profesorul anunţă tema activităţii şi roagă fiecare participant să-
şi noteze, pe o foaie proprie, 1-2 cuvinte pe care le consideră relevante
pentru aceasta.
Cuvintele sunt scrise apoi pe tablă sau pe o foaie de flip-chart şi
sunt subliniate cele care se repetă. Se aleg 10 cuvinte cu frecvenţa cea

293
mai mare şi se poate discuta pe baza lor sau, dacă nivelul intelectual
permite şi scopul este evaluare finală, elevii sunt rugaţi s ă descrie/
definească acele cuvinte sau să realizeze un eseu pe tema activităţii
folosind cuvintele alese.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
Am încredere...
Categorie/Tip: energizare
Scop: destinderea atmosferei
Participanţi (vârstă, număr):12-24 participanţi pe grupe de câte 6; 7-18
ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Elevii sunt împă rţiţi în grupe de câte 6. Cinci elevi stau aşezaţi
în cerc, apropiaţi şi cu palmele întinse. Al şaselea elev se aş ează în
picioare, în centru cercului, cu mâinile acoperindu-şi fa ţa ş i se lasă pe
spate bazându- se pe colegii care îl împing, pasându-l de la unul la
celălalt. Pentru a nu ameţi, elevii din centru trebuie schimbaţi după 1-2
minute. Astfel, fiecare trebuie să se „lase” cel puţin o dată în grija
colegilor din grup. Jocul măreşte încrederea elevilor în colegii lor şi
contribuie la întărirea coeziunii grupului.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com

Să ne cunoastem!
Categorie/Tip: spargerea gheţii/de cunoaştere
Scop: cunoaşterea participanţilor/spargerea gheţii
Participanţ i (vârstă, număr):15-30 participanţi, pe grupe de câte 3;
peste 7 ani/ (este foarte util şi amuzant la adulţi) Durata: 15 minute

Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii sunt împărţiţi în trei grupuri care merg în spaţii
diferite. Profesorul explică regulile pentru fiecare grup mare:

294
Grupul „(ne)ascultaţilor”. Fiecare elev din grup are sarcina de a
povesti ceva interesant unui alt elev din grupul 2 timp de
minim 10 minute.
Grupul „(ne)ascultătorilor”/ complicelui. Fiecare elev va asculta
povestea elevului din primul grup cu deosebit interes pentru
3-4 minute. La un semn prestabilit făcut de profesor elevii
vor începe să pară plictisiţi, să nu dea atenţie sau să facă
remarci negative. În ultimele 2 minute vor asculta cu interes.
Grupul „observatorilor”. În grupul de câte trei, un elev
urmăreşte reacţia elevului care povesteşte pe parcursul celor
minute şi va observa/ analiza, fără a şti dinainte, schimbarea
atitudinii celor doi.
La final fiecare membru al grupului mic povesteş te ce a simţit,
cum au evoluat propriile sentimente, care sunt opiniile lui, etc.
Jocul îi ajută pe elevi să înţ eleagă noţiunile de ascultare
asertivă, empatie şi poate fi foarte amuzant mai ales la tragerea
concluziilor şi în cadrul discuţiei din grupul reunit.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com

Cine sunt?
Categorie/Tip: de spargerea gheţii/ cunoaştere
Scop: de cunoaştere a grupului/ pentru sporirea atenţiei
Participanţi (vârstă, număr):10-25 participanţi, peste 8 ani
Durata:15 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare membru al grupului primeşte câte o bucată de hârtie pe
care va scrie câteva lucruri despre el: înălţimea, culoarea ochilor,
culoarea părului, vârsta, etc. Se atenţionează participanţii să nu noteze
numele sau detalii evidente despre sine.
Coordonatorul strânge toate foile, iar apoi fiecare participant
trage un bilet. Pe rând se vor citi toate biletele şi cu toţii vor fi atenţi să
ghicească despre cine este vorba.

295
La final, fie că a fost descoperit, fie că nu, fiecare îşi va spune
numele şi alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea sa.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa – profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Alfabetul
Categorie/Tip: exerciţiu de energizare
Scop: folosirea comunicării non-verbale în cadrul echipei
Participanţi (vârstă, număr): 7-15 pentru o echipă (se lucrează
simultan cu 2 echipe), peste 8 ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare participant extrage câte un bileţel dintr-un bol, pe fiecare
bileţel fiind scrisă câte o literă diferită. După ce au primit bileţelele, la
semnalul coordonatorului, fiecare va mima cu ajutorul corpului, litera sa
şi fără a comunica verbal sau prin semne explicite, aceştia vor trebui să
se aşeze cât mai repede în ordine alfabetică. Şirul care termină primul
corect câştigă.
Coordonatorul trebuie să pregătească două boluri cu acelea şi
litere pentru ca echipele să aibă şanse egale de a câştiga. Bileţelele vor fi
scrise din timp util, anterior jocului.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa – profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Cutia magică
Categorie/Tip: spargerea gheţii
Scop: ajută participanţii să se cunoască între ei
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, peste 8 ani
Durata: 10-15 minute
Materiale necesare: o cutie cu o oglindă ataşată pe fundul ei
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecărui participant i se cere să se apropie de cutie, să arunce o
privire înăuntru acesteia şi să spună un lucru frumos despre persoana a
cărei fotografii se află în interiorul cutiei, fără să spună restului grupului
296
despre ce persoană este vorba. Se precizează că vor folosi cuvântul
„persoană” în exprimare, pentru a nu oferi indicii participanţilor.
Privind înăuntru se vor vedea desigur pe ei şi fiecare va trebui să spună
deci ceva bun despre el. La sfâr şitul activităţii coordonatorul va putea
să sublinieze că sunt participanţii au atâtea calităţii, deci întâlnirea va fi
cu siguranţă un succes.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa – profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Atinge!
Categorie/Tip: exerciţiu de energizare
Scop:de mişcare, stabilire a contactului fizic
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, începând cu 6 ani
Durata: 5 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Sunt rugaţi toţi participanţii s ă se ridice în picioare. Se anunţă
că trebuie să caute un obiect albastru în jurul lor şi când îl găsesc trebuie
să îl atingă. Obiectul albastru poate fi o bluză, o eşarfă sau un pantof de
această culoare al unui participant. Se continuă căutarea cu alte culori.
După aceea (opţional) se poate striga: "atingeţi-vă degetele de la
picioare" sau "atingeţi urechea cuiva", "atingeţi copacul de acolo" etc.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Eu am…
Categorie/Tip: spargerea gheţii
Scop: creşterea tonusului participanţilor şi conştientizarea propriei voci
şi cea a grupului
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, începând cu 6 ani
Durata: 5minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Se aşează toţi participanţii în picioare în cerc. Coordonatorul
rosteşte, pentru exemplificare, poezia şi gesturile ce o însoţesc. Întreg

297
grupul împreună cu coordonatorul repetă poezia de 3-4 ori, din ce în ce
mai tare.
Eu am o casa mică: aş a şi aşa (se arata mărimea casei, indicând
distanţa dintre degetul mare şi cel arătător),
Şi fumul se ridică: aşa şi aşa (se imită ridicarea fumului cu ajutorul
degetul arătător),
Îmi lustruiesc pantofii: aşa şi aşa (se imită lustruirea pantofilor, ridicând
uşor piciorul),
Şi bat la uşa casei: aşa şi aşa (se imită bătăile în uşa, întâi cu o mână şi
apoi cu cealaltă).
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Maşina de spălat
Categorie/Tip: energizare
Scop: dezvoltarea încrederii în sine a persoanei care trece prin „ maşina
de spălat”
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, începând cu 7 ani
Durata: 5minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Se formează două şiruri de participanţi, a şezaţi faţă în fa ţă. Se
alege persoana (cel mai trist, timid, un voluntar sau sărbătoritul zilei)
care trebuie să treacă printre cele două şiruri (maşina de spălat). Când
ajunge în dreptul primei perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie
„spălat”: fiecare participant la joc îi pune mâna pe umă r şi îi spune o
caracteristică, o calitate personală pe care o admiră sau o vorbă bună.
Cel „spălat” mulţumeşte şi trece mai departe. Se insistă de la început pe
caracterul pozitiv al comunicării. Se repetă pentru toţii
voluntarii/participanţii în funcţie de timpul disponibil.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

298
Numere... HOP HOP
Categorie/Tip: exerciţiu de energizare
Scop: stimularea atenţiei
Participanţi (vârstă, număr): 15-30 participanţi; peste 10 ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii se aşează în cerc în picioare. Se explică regulile
jocului: se numără până la 10 de la stânga la dreapta fiecare spunând
câte un număr. Se spune HOP în locul numerelor: 3, 6, 9 şi se continuă.
Astfel: 1, 2, hop, 4, 5, hop, 7, 8, hop, 10, 1, 2, hop, etc. Se face o
exemplificare. Se începe jocul. În momentul în care cineva greşeşte
rostind un număr în loc de „hop”, acesta este exclus din joc. Se continuă
până rămân 3 jucători câştigători.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Prinde mingea!
Categorie/Tip: de energizare
Scop: de schimbarea ritmului de lucru, fixarea/repetarea unor noţiuni
noi utilizate într-o activitate
Participanţi (vârstă, număr): 10-15 participanţi-de la 7 ani
Durata: 5 minute
Materiale necesare: o minge
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii sunt aşeza ţi în şir sau se stabileşte „traseul” urmat
în joc. Coordonatorul spune primului participant din şir o meserie,
acesta spune un obiect sau o activitate legată de acea meserie, apoi
numeşte o altă meserie în timp ce aruncă mingea altui participant…până
la ultimul dintre aceştia. Se pot stabili reguli pentru eliminarea
participanţilor (dacă realizează o asociere greş ită, dacă scapă mingea)
sau se poate continua jocul până când fiecare persoană prinde o dată
mingea.
Variante: se poate folosi şi pentru alte teme. De exemplu: animale şi
unde trăiesc; momente din zi şi activităţi specifice; ţări şi capitale; flori
şi culorile acestora; etc.
299
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Spate în spate!
Categorie/Tip: energizare/ spargerea gheţii
Scop: reducerea distanţei personale prin contact fizic; destinderea
atmosferei
Participanţi (vârstă, număr): 11-21 participanţi, peste 7 ani
Durata: 5-7 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii stau perechi, cu excepţia unui singur jucă tor
„special”. Când el strigă “Spate-n spate!” participanţii trebuie să se
aşeze în spatele partenerului (perechii). Când el strigă “Faţă în faţă”
partenerii trebuie să se întoarcă unul spre celalalt şi să-şi strângă
mâinile. La următoarea strigare “Spate- n spate!” şi de fiecare dată după
aceea, toţi participanţii trebuie să-şi schimbe partenerii. Jucătorul
“special” încearcă să-şi găsească un partener în timpul jocului.
Participantul rămas pe din afară devine noul jucător “special”.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Cine sunt eu?


Categorie/Tip: spargerea gheţii
Scop: relaţionarea cu alte persoane; verificarea unor cunoştinţe
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi; peste 7 ani
Durata: 10 minute
Materiale necesare: foi de hârtie, scotch
Instrucţiuni/ Scenariu:
Coordonatorul lipeşte cu scotch pe spatele fiecărui participant o
foaie de hârtie cu numele unui personaj de film, animal, floare etc.( se
poate alege o singură temă sau mai multe).Toată lumea se plimbă şi
pune celorlalţi întrebări. Participanţii pot răspunde numai cu „da” sau
„nu”. După un timp participanţii se aş ează în cerc şi coordonatorul cere
acestora să prezinte dacă au ghicit sau nu numele scris pe foaie.
300
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

Fă ca mine!
Categorie/Tip: de energizare/ mişcare
Scop: destinderea atmosferei, crearea unei stări de bine
Participanţi (vârstă, număr): 10-25 participanţi; peste 6 ani
Durata: 5-10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii se aşează unul în spatele celuilalt, formând un şir.
Conduc ătorul jocului îi sfătuieşte să-ş i imagineze mişcări amuzante
însoţite de un sunet şi va iniţia el prima mişcare, de exemplu: sari într-
un picior şi scoţi un strigăt de victorie, dai din aripi şi imiţ i croncănitul
unei ciori etc. Primul din şir iniţiază o mişcare însoţită de un sunet, pe
care toţi membrii grupului o imită. Apoi trece ultimul în şir ş i
următorul execută o altă mi şcare. Mişcările trebuie să fie mereu altele.
Activitatea se încheie atunci când toţi membrii grupului au avut
posibilitatea să-şi manifeste inventivitatea.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com

301
III.5. CE AM ÎNVĂŢAT DIN PROIECT

302
COLEGIULUI NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU” GĂEŞTI

În anul 2006-2007, primul an al proiectului, am încercat să


formă m o echipă la nivelul şcolii noastre şi cu ajutorul formatorilor am
reuşit să finalizăm toate produsele solicitate.
În anul 2008- 2009 am dorit să rămânem în proiect, deşi
conducerea Colegiului nu ne-a încurajat în acest sens. Operaţionalizarea
planului de dezvoltare - componenta ECD a fost realizată de Livia în
colaborare cu elevii din CE, dar fară a mulţ umi echipa formatorilor,
care avea aşteptări de la o echipă care în primul an promitea mai mult.
Activităţile proiectate au fost centrate cu precădere pe elevi,
puţin pe părinţi şi foarte puţin pe profesori. Acesta apreciem că este un
punct slab al echipei noastre, deoarece nu am găsit în noi resursele
necesare inducerii unei schimbă ri la nivelul atitudinii corpului
profesoral şi nu am reuşit aproape deloc să colaborăm cu colegii de
cancelarie. Nu am reuşit să desfăşurăm toate activităţile din PDŞ,
motivele fiind variate: motive personale, slaba organizare, nereuş ita
atragerii alături de noi şi a altor colegi care ar fi putut să ne ajute în
acest sens, şi nu în ultimul rând, cred că perceperea Liviei ca centru de
greutate al echipei (unele aspecte au fost lăsate numai pe umerii ei,
împovăra ţi în acest an cu multe alte probleme). Nici în cele două
seminarii mai consistente ale proiectului - Runcu şi Peştera - nu am reuş
it sa participăm cu întreaga echipă. La aceste momente, “echipa” a fost
formată din două persoane, respectiv una, şi cu ajutorul imens al
Teodorei şi al altor colegi din proiect am reuş it rafinarea şi performarea
celor trei materiale, care sperăm s ă apară în ghid: Politica ECD, PDŞ
2008-2009 şi activitatea de licitaţie de proiecte.
Aşteptările au fost mari şi la nivelul şcolii noastre, dar progresul
este mic;trebuie să recunoaştem însă că la nivelul fiecărei persoane
implicate în acest proiect s-a realizat un mare progres: suntem mai
deschise, mai creative, mai îndrăzne ţe, mai critice şi mai autocritice,
mai profunde, mai responsabile, mai “bogate”, am învăţ at foarte mult
din “exerciţiile democratice” desfăşurate şi toate aceste lecţii ne vor
ajuta în activitatea directă cu elevii.

303
Lecţia noastră ar putea fi următoarea: resursele mele pot fi
valorificate şi folosite mai mult şi mai bine, nu trebuie să aştept
totul de la o singură persoană.
Echipa ECD: Grigorescu Livia, Turcu Iuliana, Iordache Aurelia, Ştefan
Mirela, Ioniţă Iulia

Aprecierea formatorilor:
În ciuda faptului că echipa Colegiului Naţional “Vladimir
Streinu” din Gă eşti contribuie la acest ghid cu cel mai mic număr de
exemple de bune practici, prestaţia ei în cei doi ani ai proiectului merită
o atenţie deosebită.
Obţinerea unui rezultat este cu atît mai îmbucură toare, cu cît
parcursul pînă la el nu a fost clar şi linear. În evaluarea din primul an au
existat multe exemple de gîndire critică, inteligenţă şi interes pentru
drepturile omului din partea elevilor. Ei au fost foarte serioşi şi
consecvenţi în transmiterea mesajului de participare autentică la viaţa
şcolii, de nevoie a democratizării adoptării deciziilor, a rolului important
al Consiliului elevilor. Din păcate, deş i profesorii au decis, printre
altele, să lucreze în echipă şi s ă colaboreze dincolo de disciplina
predată de fiecare, în al doilea an al proiectului, nu au reuşit să
desfăşoare activităţi susţinute. În liceu se derulează şi un alt proiect al
asociaţiei (Deliberarea în democraţie) care a trezit un puternic interes
din partea elevilor.
În acelaşi timp însă, proiectul a fost prea mult al nostru şi, la
început, doar al Liviei. În momentul cînd ea nu a mai fost disponibilă,
ceilalţi membri ai echipei nu au avut iniţiative clare şi susţinute. Credem
totuş i c ă exprimarea insistentă a dorinţei de a contribui la ghid, chiar
dacă la final, dovedeş te că acest grup are nevoie de mai mult timp
pentru a funcţiona de sine stătător în absenţa sprijinului conducerii
şcolii. Priorităţile lor par să fie realizarea unor activităţi ECD/EDO
explicite de către cît mai mulţi elevi (care sunt foarte deschişi spre acest
lucru) şi profesori. După ce se atinge masa critică de activitate, cea care
ar da o identitate ECD/EDO acestei instituţii, aceast ă echipă ar trebui să
urmărească planul de dezvoltare foarte interesant şi responsabil pe care
l-au pus şi în ghid.

304
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII GURA OCNIŢEI NOI

Într-o zi, Teodora m-a întrebat dacă aş vrea să mă implic într- un


proiect. Cum eu îmi doresc tot ce e mai bun pentru şcoala mea şi ştiu că
din fiecare experienţă învăţă m ceva, sigur că am acceptat. Nu ştiam
foarte multe detalii. La prima întâlnire cu Corina am venit bucuroasă, cu
inima deschisă. Doar nu era prima dată când ne întâlneam. Am înţeles
cam ce presupunea implicarea noastră în proiect: echipă, seminarii,
activităţi cu elevii în şcoală şi în afara ei, contribuţia noastră la ghid.
Aparent simplu.
Munca a început. Mai întâi echipa... credeţi-mă, nu e uşor.
Trebuie să fie oameni harnici, care să se implice, oameni care iubesc
copiii ş i care sunt în stare de orice pentru ca acestora să le fie bine.
Aveam chiar mai mulţi care să îndeplinească aceste condiţii. Trebuia
mai mult: să îşi doreasc ă acest proiect. Tot mulţi. Să poată lucra în
grup, să comunice cu ceilalţi membri, să îi completeze. Cu greu am ales
trei. Au început seminariile. Momente de încredere, îndoieli... Nu peste
mult timp am început să aplicăm. Ne-am apropiat de ceilalţi colegi, am
început să facem mai multe lucruri împreună, am câştigat încrederea
elevilor, a părinţilor. Le-am cerut să facem front comun ş i în mare
măsură am reuşit: am făcut primul pas, cel mai important, am învăţat să
comunicăm.
Zi după zi echipa a devenit tot mai puternică. Avea un lider -
„caracatiţa”, domnul „enciclopedie”, domnişoara „ordine şi
punctualitate”, domnişoara „creativitate”. Am amestecat ingredientele,
aluatul devenea tot mai omogen, creştea, creştea. Nu după mult timp a
fost copt. Astă zi suntem cu adevărat o ECHIPĂ în care fiecare ştie să
proiecteze, să creeze împreună cu ceilalţi, să aplice împreună , să
încurajeze, să critice, să îmbunătăţească, să fie serios, să glumească.
Şi pentru ca fiecare pas să fie o reu şit ă a fost nevoie de
iniţiatorul proiectului, Corina, care ne-a introdus în lumea ECD-ului, de
formatoare: Teo ca să ne încurajeze, Gabi să ne stimuleze.

305
Ne-am plămădit din propriul nostru material, am crescut, am
rodit, iar seminţele vor încolţ i, înmuguri, îmboboci, înflori şi vor rodi şi
ele.Mulţumim pentru această experienţă!
Încearcă şi tu! Poţi.
Echipa ECD: Mareş Silvia, Cîrstea Claudia, Stanciu Cristian,
Teodorescu Mariana, E-mail: sc1_guraocnitei@yahoo.com,
Tel. 0245673339

Aprecierea formatorilor:
Caracteristicile echipei din Gura Ocniţei sunt energia şi
determinarea. Silvia a fost atrasă de ideea proiectului şi a văzut încă de
la început cum se poate integra ea în viziunea de funcţionare a şcolii.
Această şcoal ă este un exemplu autentic de cum o instituţie poate folosi
oportunităţile de pe piaţa educaţiei, ca să îşi pună în practică propriile
planuri de dezvoltare. Lucrînd într-o comunitate cu multiple probleme
sociale şi economice (populaţie de origine romă, şomeri, nivel de
educaţie scăzut), echipa şcolii din Gura Ocniţei s -a concentrat tocmai
pe schimbarea percepţiei familiei asupra rolului educaţiei în viitorul
copilului şi pe responsabilizarea acesteia în legătură cu prestaţia şcolară
şi socială a copilului.
Ambiţia, buna coordonare a membrilor echipei, creativitatea,
efortul coerent au contribuit la atingerea obiectivelor ECD ale acestei
instituţii. Mai multă atenţie la sensibilitatea şi ritmul de schimbare ale
comunit ăţii/familiei şi tratarea celei din urmă drept un partener cu
drepturi şi îndatoriri egale, ar putea determina o comunicare mai bună
între cele două părţi şi un rezultat mai durabil.

306
LICEUL TEORETIC „PETRU CERCEL” TÂRGOVIŞTE

“SĂ FORMEZI O ECHIPĂ ESTE DOAR ÎNCEPUTUL,


SĂ RĂMÂI ÎMPREUNĂ ESTE PROGRESUL, SĂ
LUCREZI ÎMPREUNĂ ESTE SUCCESUL!”

Proiectul ,,Asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie


democratică - reţea de şcoli democratice”, în care a fost implicat liceul
nostru, a presupus în primul rând formarea unei echipe, care să lucreze
la elaborarea şi desfăşurarea unor activităţi diferite, care au presupus
abilităţi diferite ale persoanelor participante. De aceea, prima problemă
fost să ne armonizăm poziţiile şi să ajungem să comunicăm cât mai
bine.
Astfel, am invăţat că formarea unei echipe funcţionale este o
activitate dificilă, care presupune stabilirea şi respectarea unor criterii
clare. Acest lucru necesită timp pentru a se realiza şi este de dorit ca
membrii echipei să participe împreună la cât mai multe activităţi în care
iniţiatorii să primească feed-back din partea celorlalţi.
Am observat că, în continuare acordăm prea multă importanţă
laturii teoretice a activităţilor, în defavoarea celei aplicativ-practice,
aspect ce speram să fie ameliorat în viitor.
Nu trebuie pierdut din vedere că ceea ce contează cu adevărat
este ,,omul” din noi, libertatea pe care societatea ne-o oferă pentru a ne
exprima şi sprijinul pe care trebuie să-l oferim celuilalt pentru a-şi pune
în valoare propria personalitate. Din această perspectivă, noi toţi, adulţi
şi copii, mai avem de învăţat, pentru că nu ne schimbăm felul de a
vedea, fără să ne schimbăm felul de a fi!
Nivelul unei instituţii este dat, de fapt, de nivelul cunoaşterii, de
înţelegerea şi punerea în practică a valorilor europene de către oamenii
instituţiei. Iată de ce, şcoala însăşi este o organizaţie care învaţă. La
baza progresului şi a schimbării, se află un amplu proces de învăţare
socială, de asimilare şi însuşire de noi comportamente, atitudini şi
valori, ceea ce ne-a fost oferit prin participarea la acest proiect.

307
Nu în ultimul rând, am folosit participarea la acest proiect ca pe
un act de autodescoperire, de eliminare a inhibiţiilor în timpul
activităţilor multiple alături de oameni absolut necunoscuţi până atunci.
Iar pentru aceasta, un merit important revine coordonatoarelor
proiectului, care au creat o atmosferă potrivită şi care ne-au îndrumat de
câte ori am avut nevoie, lucru pentru care le mulţumim !
Echipa ECD: Dinu Gabriela, Monica Irimia, Florescu Mihaela,
Gropescu Justin, Grigorescu Maria, Sescu Cornelia, Fulger Elena,
Dondorici Florentina

Aprecierea formatorilor:
La Liceul “Petru Cercel” din Târgovişte exista un interes clar
pentru ECD ŞI EDO, participarea la proiect fiind o solicitare expresă a
unor profesori. Pe parcursul anului şcolar au dovedit consecvenţă,
perseverenţă, susţinere reciprocă , echipa atrăgînd pe parcurs tot mai
multe cadre didactice. Gabriela a acţionat tot mai responsabil în sensul
integrării cerinţelor proiectului în Proiectul de Dezvoltare Instituţională
şi planul anual de implementare a PDI, activităţile derulate vizînd cu
adevărat interesele majore de dezvoltare ale acestei instituţii.
Implicarea liceului în acest proiect este un prim pas în drumul pe
care ne dorim să-l urmeze pentru formarea unei culturi proactive.
Eforturile comune conducere - cadre didactice trebuie să fie o
permanenţă în viaţa liceului, pentru a consolida ceea ce am început
împreună. Cu cele mai bune intenţii, le reamintim că analiza (ca metodă
de lucru) nu trebuie subordonată descrierii/prezentării (chiar cînd se
folosesc mijloace moderne), profesorul este „regizor” şi coordonator,
implicînd şi stîrnind elevii, dar nu conduce net orice activitate.
Există însă multă deschidere, inteligenţă şi bunăvoinţă în
colectivul de cadre didactice, astfel încît comunicarea consistentă şi
colaborarea în toate etapele unui proiect au şanse să devină realităţi
general valabile în cadrul acestei instituţii.

308
ŞCOALA RĂZVAD
GÂNDURI DE SUFLET...

Ce înseamnă ECD pentru Şcoala Răzvad ?


Este un efort concentrat cu scopul de a-i învăţa pe elevi cum să devină
cetăţeni şi cum să trăiască într-o societate democratică.
Ce am făcut ?
Am derulat un parteneriat educaţional elev – părinte – profesor, care şi-
a dovedit reuşita prin implicarea tuturor părţilor, cu scopul de a
conştientiza, accepta şi aplica regulile societăţii prin prisma dezvoltării
spiritului civic şi al respectului pentru mediu.
Cum am procedat ?
Am pus în practică experienţa dobândită la seminarii, toţi actorii au fost
responsabilizaţi şi s-a concluzionat că activitatea în echipă a fost cea
mai eficientă.
Ce ne propunem ?
Viitorul PDŞ va cuprinde activităţi care vor avea o evidentă orientare
democratică, iar echipa ECD actuală va fi lărgită şi consolidată.
Echipa ECD: Palade Rodica, Tiliban Ioana, Simion Roxana, Buşu
Liliana, Mareş Roxana, Dragomirescu Camelia

Aprecierea formatorilor:
Echipa Şcolii din Răzvad s-a remarcat prin dorinţă de progres
şi putere de muncă. Colegii de la Ră zvad au fost cei mai dispuşi să
colaboreze cu celelalte şcoli şi cei mai des în vizită la acestea. Membrii
implicaţi s-au completat reciproc, au colaborat la toate activităţile, ş i-au
asumat responsabilităţile ca o echipă. Educaţia ecologică a fost cea mai
clar individualizată preferinţă tematică a lor în acest an şcolar. În acelaşi
timp, colegii noştri au manifestat un mare interes pentru antrenarea
comunităţii, a familiei în toate demersurile ECD/EDO.
Echipa de la Răzvad este hotărîtă să facă din ECD/EDO o
practică permanentă , pe care să o urmărească în cicluri planificare –
acţiune – evaluare. Este încă nevoie de exersarea capacităţilor de

309
analiză, evaluare şi planificare pentru ca progresul să fie durabil şi
motivant pentru toţi membrii acelei comunităţi de învăţare.

ŞCOALA “I.AL. BRĂTESCU-VOINEŞTI” TÂRGOVIŞTE


OGLINDA

O pisic ă se uita în oglindă şi vedea acolo imaginea unui leu. Ne-


am temut să nu fim ca ea la începutul proiectului
“Asigurarea calităţii în educaţie pentru o cetăţenie democratică”. Am
început munca. Analia SWOT ne-a arătat că erau câteva goluri în coama
felinei.
Am elaborat, aplicat şi prelucrat chestionare pentru elevi, părinţi,
cadre didactice, consiliul administrativ, directorii şcolii. Am interpretat
rezultatele şi, cum imaginea de sine sângera ici-colo, am început să
fabricăm propriii anticorpi: direcţii majore în politica educaţională,
PDŞ, activităţi.
După primul an ne-am dus iar la oglindă. Ne-am bucurat pentru
ce am reuşit să corectăm, dar nu eram gata. Un nou PDŞ, noi activităţi.
În anul al doilea al proiectului am fost şi mai riguroşi: am învăţat să
elaboram indicatori şi am proiectat totul pe baza corelaţiei obiective –
indicatori – evaluare – activităţi - responsabilităţi.
Ce am câstigat?
s-a îmbunătăţit relaţia cu familia prin implicarea părintilor în actul
educaţional (ei fiind unii dintre beneficiarii ofertei noastre
educaţionale), prin implicarea lor ca persoane - resursă în lecţii şi în
activităţile extracurriculare;
am contribuit la conservarea valorilor familiei prin valorizarea relaţiei
bunici - nepoţi în diferite activităţi extracurriculare, proiecte în
şcoală şi în comunitate;
s-au dezvoltat abilităţile parentale prin acţiuni de formare pentru părinţi:
a sporit coeziunea echipei de proiect prin valorizarea punctelor tari ale
fiecărui component;
310
s-a ameliorat relaţia învăţători - profesori. Au fost mai multe activităţi
gândite, proiectate şi desfăşurate în echipe mixte (învăţători -
profesori);
a fost facilitată intercunoaşterea cadrelor didactice în plan profesional,
prin interasistenţe la lecţii, în scopul armonizării strategiilor
didactice la primar şi gimnazial;
s-au ameliorat competenţele de proiectare – implementare - evaluare ale
cadrelor didactice, prin acţiuni de formare a responsabililor de
comisii pe probleme;
a sporit gradul de responsabilitate a cadrelor didactice în afirmarea unor
iniţiative şi independenţă în implementarea lor. Acestea sunt
evidente semne ale adoptării unui management democratic de către
conducerea şcolii.
Ce a reprezentat Proiectul ECD pentru noi? Acum putem
răspunde: a jucat rolul oglinzii obiective şi stimulatoare care a favorizat
ameliorarea vieţii democratice sub mai multe aspecte în şcoala noastră.
Morala? E bine să te uiţi în oglindă din când în când. Încearcă să
devii ceea ce doreşti să vezi acolo!
Echipa ECD: Dragna Georgeta, Norica Oprea, Manea Olga, Bădescu
Adriana, Constantinescu Nicoleta, Nicolae Elena

Aprecierea formatorilor:
Avem în echipa Şcolii “Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti“
din Târgovişte un coleg special în cadrul proiectului. Alături de Norica,
care a susţinut eforturile echipei de proiect cu profesionalismul, dăruirea
şi creativitatea care o caracterizează , Geta a reuşit să armonizeze
eforturile echipei de proiect din şcoală cu cele ale echipei manageriale,
direcţ ia principală de acţiune fiind diminuarea dezechilibrului între
ciclul primar şi cel gimnazial, care, atât ca interes, cât şi ca forţă de
acţiune s-a manifestat în cei doi ani ai proiectului.
Standardele individuale foarte înalte în cîteva cazuri,
consecvenţa faţă de deciziile primului an, atenţia unică pentru evaluare
şi monitorizare sunt elemente definitorii. Atît exemplele puse în ghid,
cît şi prestaţia generală dovedesc o legătură bună cu familia şi dorinţa
de manifestare în cadrul comunităţii.

311
În acest an efortul unor colegi de la această şcoală a fost şi mai
mare datorită funcţionării lor ca formatori-consilieri pentru alte şcoli.
Totuşi, rezultatele sunt modeste faţă de potenţialul de gîndire critică şi
planificare al echipei. Principala sa provocare pare să fie mobilizarea
unor oameni cu adevărat şi constant interesaţi de colaborare şi
dezvoltare instituţională.

ŞCOALA “MIHAI VITEAZUL” TÂRGOVIŞTE

0 CONSTATĂRI – „PĂLĂRIA ALBĂ”


Respectarea acordului de parteneriat (chiar depăşirea numărului minim
de exemple pentru ghid);
Realizarea indicatorilor pentru obiectivele propuse în proporţie de 90 %.

0 CÂŞTIGURI – „PĂLĂRIA GALBENĂ”


NIVEL 1 INFORMARE – Am aflat...
FORMAL INFORMAL
- diversitatea şi autenticitatea - eforturile altor şcoli în
informaţiei; domeniul ECD (din alte ţări sau
surse diverse de informare:din reţea);
persoane resursă (formatorii), - informaţii despre noi înşine
materiale, schimb de idei; (echipa, şcoala) descoperite
- informaţii privind principiile şi prin analiza SWOT: ce ştim, ce
domeniile ECD; putem, ce probleme avem etc.
- informaţii privind asigurarea - raportarea nivelului şcolii la
calităţii; nivel macro.

NIVEL 2 FORMARE – Am învăţat să facem... / Am exersat...


FORMAL INFORMAL
- să proiectăm şi să monitorizăm - să lucrăm mai bine în echipă;
asigurarea calităţii în domeniul - să ne pregătim pentru un
ECD: identificarea priorităţilor, seminar (prezentarea activităţii
stabilirea indicatorilor, desfăşurate, propunerea de
312
conceperea unor activităţi, activităţi de teambuilding etc.)
acţiuni, miniproiecte, - să respectăm termene;
autoevaluare, interevaluare etc. - să îmbunătăţim materialele
- să exersăm metode active şi pentru publicat, urmărind
jocuri diverse; concizia şi claritatea.
să redactăm materiale pentru
publicat.

NIVEL 3 RELAŢIONARE – Am funcţionat în echipă... / Am


colaborat...
FORMAL INFORMAL
formarea unei echipe – 8 cadre atmosfera extraordinară de la
didactice (7 prezente la cele 5 seminarii şi teambuilding-uri
seminarii); plăcerea lucrului în grup;
schimb de idei cu participanţii la antrenarea în echipa de bază şi în
seminarii; cea lărgită a unor colegi din
activităţi realizate în parteneriat cu şcoală care nu au mai participat
şcoli din reţea: Proiectele la astfel de proiecte;
„Copilărie fără părinţi”, întărirea relaţiilor dintre membrii
„Protejează resursele, salvează echipei;
viitorul”; crearea unor relaţii cu formatorii
participare la activităţile altor şi cadre din alte şcoli;
şcoli: Şcoala „I. Al. Brătescu-
Voineşti”, Răzvad, Gura-Ocniţei,
Grup Şcolar „Nicolae
Ciorănescu”;
impact pozitiv al unor acţiuni în
şcoală şi în comunitate (în
special programul de mediere şi
Proiectul „Copilărie fără
părinţi”).

0 REPROŞURI – „PĂLĂRIA NEAGRĂ”


NIVEL 1 INFORMARE – Am aflat...
Insuficientă diseminare a informaţiei din proiect în şcoală şi în
comunitate – carenţe în activitatea echipei;
313
Lipsa transparenţei faţă de formatori în anumite perioade;
NIVEL 2 FORMARE – Am învăţat să facem... / Am
exersat...
Proiectare defectuoasă (nu au fost bine eşalonate activităţile în timp),
întârzieri, reprogramări ale unor acţiuni, disfuncţii în finalizarea
materialelor, în coordonarea şi desfăşurarea unor acţiuni, absenţa unor
membri ai echipei de la unele activităţi;
NIVEL 3 RELAŢIONARE – Am funcţionat în echipă... / Am
colaborat...
Stilul de lucru al echipei – inegal, la extreme: momente foarte bune
(la seminarii, la pregătirea unui teambuilding, a unor activităţi),
alternând cu momente slabe (comunicare ineficientă în echipă şi în
afară, sincope în desfăşurarea activităţilor propuse);

0 REGRETE – „PĂLĂRIA ROŞIE”


Insuficient TIMP pentru: diseminare; formarea echipei lărgite;
conceperea şi desfăşurarea mai multor activităţi, experimentarea mai
multor variante, ca apoi să se facă selecţia materialelor de publicat
în ghidul de bune practici; desfăşurarea mai multor activităţi în
parteneriat în reţeaua de şcoli;
MECI nu se implică suficient, nu există o politică fermă în domeniul
calităţii – eforturile din cadrul proiectului sunt mari în raport cu
rezultatele şi demersurile nu îşi găsesc găsesc ecou decât parţial în
evaluarea standard a activităţii din şcoală;
Echipa redusă numeric în raport cu numărul elevilor (900) şi al cadrelor
(60).

0 PROPUNERI – „PĂLĂRIA VERDE”


La nivelul şcolii: lărgirea echipei; desfăşurarea unor seminarii (după
modelul celor organizate în cadrul proiectului) cu echipa lărgită a
proiectului sau cu toate cadrele; continuarea priorităţilor şi a proiectelor
reuşite;
La nivelul reţelei de şcoli democratice – continuarea proiectului:
desfăşurarea unora dintre seminarii chiar în incinta şcolilor, pentru
eficientizarea schimbului de experienţă;

314
0 CONCLUZII – „PĂLĂRIA ALBASTRĂ”
Frumuseţea şi valoarea oricărui proiect constă în posibilitatea de a
CONTINUA, de a CORECTA, de a AMELIORA, de a PROGRESA!....
Echipa ECD: Gîtlan Daniela, Bobeş Luminiţa, Scurtescu Alexandra,
Burlan Dorin Alexandru, Popa Alina, Arsene Graţiela, Groza Roxana
Gilda

Aprecierea formatorilor :
altă prestaţie de excepţie a fost cea a echipei Şcolii „Mihai
Viteazul” din Târgovişte. Vizionarismul, ambiţia, puterea de muncă,
creativitatea, coordonarea eficientă, consecvenţa discursului şi a
acţiunii, atenţia pentru detalii ne-au atras atenţia în toate manifestările
colegilor noştri.
Faptul că planul de dezvoltare ECD este o componentă naturală
a celui general şi că a fost realizat pe baza rezultatelor multelor proiecte
anterioare ale şcolii dovedeşte că această instituţie este un creator de
ECD care poate funcţiona ca agent al schimbării în comunitatea sa.
Forţa şi coerenţa conducerii, precum şi celelalte valori
individuale din echipă ne dau speranţa că responsabilitatea se va
manifesta la nivelul întregii instituţii în demersurile viitoare.
Exemplul de teambuilding din cadrul seminarului de la Runcu,
maniera analizei finale a impactului proiectului şi alte contribuţii
situează Şcoala „Mihai Viteazul” în categoria şcolilor resursă pentru
alte demersuri de asigurare a calităţii ECD pe care le are în vedere
asociaţia noastră.

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE CIORĂNESCU”

Pentru echipa de la Grupul Şcolar „Nicolae Ciorănescu” din


Târgovişte proiectul ECD a însemnat:
un bun prilej de a cunoaşte colegi din alte şcoli şi de a ne împărtăşi
experienţa profesională;
un şir de provocări în a descoperi lucruri bune acolo unde credeam că
ele nu pot exista;
315
ne-am convins, încă o dată, de calitatea colegilor din echipă şi din
celelalte şcoli şi că lucrurile absolut minunate nu se obţin decât ca
răsplată a eforturilor susţinute de a duce la bun sfârşit proiectele
începute;
experienţa acumulată în proiect reprezintă temelia pentru construirea
în viitor a unor acţiuni cu implicare şi rezultate în E.C.D.
Echipa ECD: Stancu Valentin, Georgescu Gabriela, Popescu Manuela,
Floroaica Claudia, Popa Georgeta

Aprecierea formatorilor :
De şi a intrat mai tîrziu în prima etapă a proiectului, echipa
Grupului Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu”din Târgovişte a
reuşit paşi importanţ i datorită interesului real pentru tema noastră şi
completării reciproce bune (au existat mulţi participanţi în primul an).
Conducerea a sprijinit concret echipa, colaborarea în echipă a
fost bună, la seminarii au participat cam aceiaşi profesori, astfel încît
investiţiile au dat rezultate bune.
ECD este cu adevărat integrată în activitatea curentă, inclusiv
cea managerială. Poate că şi contactul direct cu viaţa economică (este un
grup şcolar) contribuie la o abordare mai pragmatică şi la apariţia unei
nevoi intrinseci de eficienţă şi învăţare durabilă.
Abordarea ambiţioasă, spectrul larg al politicii de dezvoltare,
exemplul bun de colaborare interdisciplinară, interesul care depăşeşte
durata proiectului (există şi alte activităţi ş i proiecte EDC etc. în şcoală)
ne dau speranţa c ă şi această instituţie va funcţiona ca o şcoală-resursă
pentru asigurarea calităţii ECD în viitor.

316
ECHIPA DE PROIECT

Lecţia pe care au învăţat-o formatorii este cu adevărat complexă şi


pe măsura importantelor resurse umane şi de idei pe care le-a avut acest
proiect. Flexibilitatea şi capacitatea de adaptare la realitate au fost mult
solicitate pe parcursul proiectului. Obiectivele noastre şi, mai ales, modul
de lucru au reprezentat lucruri foarte noi în peisajul profesional local şi a
fost necesar să operăm multe schimbări pentru a duce proiectul la bun
sfîrşit. Am acceptat participări relativ diferite din partea celor 8 instituţii
(au fost seminarii la care a participat doar un profesor dintr-o echipă). Am
primit texte pentru ghid pînă dincolo de ultimul moment. Am făcut
corecturi repetate de structură, deşi tiparul activităţilor era cunoscut de toţi
participanţ ii, împreună cu care a fost creat. Şi a şa mai departe. DAR
TOTUL A MERITAT, deoarece am cunoscut mulţi oameni pasiona ţi de
educaţie, cu simţ ul ră spunderii foarte dezvoltat, extraordinar de creativi,
total deschişi spre comunicare şi schimb de experienţă şi care ne-au
acceptat cu toată ambiţia şi perseverenţa noastră. Faptul că o viziune
personală a fost verificată, îmbrăţişată şi trăită de peste 40 de practicieni
ne-a motivat şi mobilizat la fiecare eveniment al proiectului ş i în toate
componentele lui. Cei doi ani ai proiectului ne-au arătat că pînă şi o
„nebunie” poate deveni realitate, dacă dozezi corect solicitările. Am fost
corecţi şi la bine, şi la greu, şi la laude, şi la critici şi profesioniştii
adevăraţi au apreciat acest lucru. Am înţeles încă o dată c ă pentru a reuşi
nu trebuie decît să fii perseverent şi onest. Putem spune acum că proiectul
are zeci de coautori. Colegii care nu ne-au urmat acum, dar ne-au înţeles şi
ne-au apreciat ideile şi efortul sunt potenţiali parteneri într-un alt proiect.
Cei care au descoperit împreună cu noi bucuria efortului prelungit
încununat de succes sperăm că vor împărtăşi experienţa lor specială. Cei
care nu au înţeles în ce au intrat, au primit o lecţie autentică de democraţie
ş i planificare a dezvoltă rii şi sperăm s ă nu mai aştepte ananas dacă văd că
la acel stand se vînd numai gutui (nu facem o ierarhizare a fructelor,
desigur). Proiectul nu s-a terminat pe deplin, deoarece nu cunoaştem încă
reacţia cititorilor ghidului. Vă vom comunica pe site-ul CCD Dâmboviţa,
acolo
317
unde se află şi ghidul, dacă am reuşit pînă la final sau nu. Ne ajutaţi să
reuşim?

Formatori:
Corina Leca – coordonator de proiecte, Asociaţia cultural-educativă
„Ambasadorii prieteniei”
Teodora Popa – profesoară de matematică la Liceul „I.Heliade
Rădulescu” din Târgovişte, inspector Management şi evaluare, IŞJ
Dâmboviţa
Gabriela Cristache – profesoară de istorie şi cultură civică, Şcoala
„Grigore Alexandrescu”, Târgovişte
Norica Oprea – institutoare, Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti”,
Târgovişte
Georgeta Dragna – institutoare, Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti”,
Târgovişte
Livia Grigorescu (la începutul acestui an ş colar) – profesoară de fizică,
C.N.„Vladimir Streinu”, Găeşti şi metodist la CCD Dâmboviţa

318
GLOSAR DE TERMENI ECD/ EDO

Asigurare a calităţii – proces de optimizare a rezultatelor


educaţiei educaţiei ca urmare a unor măsuri
întreprinse, în conformitate cu nevoile
educaţionale ale societăţii şi/sau
indivizilor şi cu standardele stabilite de
instituţiile autorizate în domeniu şi care
asigură îmbunătăţirea continuă a
calităţii educaţiei.

Autoevaluare – activitate specifică, prin care individul,


individuală ca subiect al educaţiei, conştientizează
nivelul potenţialului său cognitiv,
motivaţional, volitiv, atitudinal etc.
raportându-şi comportamentul la
valorile societăţii, ca urmare a
participării sale la procesul instructiv-
educativ pe parcursul formării într-un
sistem de educaţie.

Autoevaluare – complex de activităţi prin care se


instituţională produce o evaluare din interiorul unei
instituţii urmărindu-se cunoaşterea
potenţialului său de resurse umane şi
materiale, funcţionalitatea structurilor
proprii, capacitatea de autoreglare a
reacţiilor proprii vis-a-vis de comanda
socială.

Descriptori – enunţuri care stabilesc nivelurile


optime de realizare a performanţei
pentru fiecare indicator în parte (HG
1534 privind aprobarea Standardelor de
referinţă şi a indicatorilor de
performanţă pentru evaluarea şi
319
asigurarea calităţii în învăţământul
preuniversitar/ 2008).

Dezvoltare – evoluţia unei instituţii conform ţintelor


instituţională propuse, planificată pe o perioadă mai
îndelungată, în funcţie de resursele
existente şi urmărind obiective
explicite/ specifice.

Dezvoltare personală – evoluţie individuală axată pe


dobândirea şi dezvoltarea unor
competenţe cerute de contextul social,
cultural, ideologic etc.

Direcţii de dezvoltare – linii majore ale evoluţiei ascendente ale


unei persoane/ colectivităţi/ instituţii
(în cazul ECD – orientări spre
optimizarea calităţii activităţilor şi
practicilor democratice din şcoli şi alte
comunităţi de învăţare).

Educaţie civică – ansamblu de resurse şi practici


educaţionale care pregătesc cognitiv,
atitudinal şi la nivelul deprinderilor pe
subiecţii educaţiei pentru a participa ca
cetăţeni activi şi responsabili la viaţa
socială.

Educaţie formală – formarea planificată, intenţionată şi


directă a competenţelor civice (ore de
educaţie civică, istorie etc. studii
integrate, teme cross-curriculare).

Educaţie informală – formarea neintenţionată şi indirectă a


competenţelor civice (lectura presei,
urmărirea „spectacolului străzii” etc.).
320
Educaţie nonformală – formarea intenţionată indirectă a
competenţelor civice (activităţi extra-
şcolare, voluntariat în comunitate, etosul
şcolii, grupurile de interes şi de presiune,
Consiliul elevilor etc.).

Educaţie pentru – ansamblu de resurse şi practici


cetăţenie democratică educaţionale care pregătesc cognitiv,
(ECD) atitudinal şi la nivelul deprinderilor pe
subiecţii educaţiei pentru viaţa într-un
stat democratic.

Educaţie pentru – ansamblu de resurse şi practici


drepturile omului educaţionale care pregătesc cognitiv,
(EDO) atitudinal şi la nivelul deprinderilor pe
subiecţii educaţiei pentru cunoaşterea,
respectarea şi promovarea drepturilor
omului într-un stat democratic.

Educaţie pentru valori – ansamblu de resurse şi practici


educaţionale care pregătesc cognitiv,
atitudinal şi la nivelul deprinderilor pe
subiecţii educaţiei pentru conştientiza-
rea sistemului axiologic al unei
societăţi (democratice) pentru
respectarea şi promovarea acestuia.

Evaluare – măsurarea cu ajutorul unor tehnici şi


instrumente specifice a nivelului unor
cunoştinţe, deprinderi şi atitudini
dobândite ca urmare a participării ca
subiect şi a formării într-un proces
instructiv-educativ.

Evaluare reciprocă – Măsurarea reciprocă cu ajutorul unor


tehnici şi instrumente specifice a
321
nivelului unor competenţe, cunoştinţe,
atitudini sau a unor performanţe care se
realizează între participanţii la procesul
educativ (elev - profesor, elev - elev,
manager - subordonaţi, părinţi-profesor
etc.).

Formare profesională – proces de dezvoltare a unor cunoştinţe,


deprinderi, atitudini într-un domeniu
teoretic sau practic şi care presupune,
de regulă, interacţiunea cu mai multe
persoane.

Gândire critică – demers reflexiv, axat pe strategii


specifice, care constă într-o analiză
orientată spre un conţinut, posibile
corelări, prognoză, relaţie cauză-efect,
raport întreg-parte, general-particular
etc. şi care determină un grad mai mare
de autonomie în procesul de socializare
politică.

Indicator de – instrument de măsurare a gradului de


performanţă realizare a unei activităţi desfăşurate de
o persoană sau instituţie prin raportare
la standarde/ standarde de referinţă.
(OUG 75 privind asigurarea calităţii
educaţiei/ 2005).
– termen care exprimă transpunerea
unor obiective în rezultate concrete/
specifice.

Învăţare pe parcursul – activitate de însuşire/ dobândire a unor


întregii vieţi cunoştinţe, deprinderi şi atitudini pe
durata întregii vieţi, în contexte
educaţionale diferite (formale,
322
nonformale şi informale).

Învăţare centrată pe – activitate de însuşire/ dobândire a unor


elev cunoştinţe, deprinderi şi atitudini, în
cadrul căreia sunt prioritare nevoile
specifice ale elevului, posibilităţile lui
de integrare în procesul instructiv-
educativ, creativitatea sa şi
disponibilitatea sa de a răspunde
stimulilor veniţi din partea factorilor
educaţionali.

Învăţare durabilă – activitate de însuşire/ dobândire a unor


cunoştinţe, deprinderi şi atitudini,
caracterizată printr-o bună consolidare
achiziţiilor care urmează să fie utilizate
timp îndelungat.

Obiective – repere pragmatice care exprimă


intenţiile de reuşită ale unei activităţi
dintr-un anumit domeniu (în cazul de
faţă, ECD). Ele trebuie să fie specifice,
măsurabile, ajustabile pe parcursul
acţiunii, realiste/ realizabile şi
eşalonate în timp.

Participare – contribuţia cetăţenilor la viaţa socială,


cetăţenească fie prin promovarea unor interese ale
comunităţii, fie ca răspuns (susţinere
sau opunere) la acţiunile unor instituţii
sau organizaţii.

Planificarea dezvoltării – stabilirea unor etape ale evoluţiei unui


individ, ale unei comunităţi sau ale
unei instituţii, ca urmare a unei
prognoze bazate pe evaluare sau/şi
323
autoevaluare, care cuprinde secvenţe
care au în vedere aspecte ca: resurse,
standarde de calitate, obiective,
indicatori etc.

Reflecţie – analiză bazată pe raţionamente referitoare


la un conţinut faptic sau teoretic, la posibile
corelaţii, cauze, consecinţe etc.

Responsabilitate – ansamblu de comportamente şi atitudini


care presupun abordarea conştientă a unor
sarcini şi îndeplinirea lor, asumarea
consecin ţelor faptelor proprii şi ale
efectelor lor la nivel individual sau al
comunităţii.

Reţea de şcoli – sistem de relaţii între şcoli, caracterizat


prin comunicare şi parteneriate în
domenii de interes comune, cu
funcţionare permanentă sau de durată.

Standard (de calitate) – descrierea cerinţelor formulate în


termeni de reguli sau rezultate, care
definesc nivelul minim obligatoriu de
realizare a unei activităţi de învăţare.
(OUG 75 privind asigurarea calităţii
educaţiei/ 2005).
– nivel calitativ care indică modul de
funcţionare a democraţiei (componen-
telor sale) în şcoală.

Standard de referinţă – descrierea cerinţelor care definesc nivelul


optim de realizare a unei activităţi, pe baza bunelor practici
existente la nivel naţional, european

324
sau mondial. (OUG 75 privind
asigurarea calităţii educaţiei/ 2005)

Şcoală democratică – sistem de învăţământ în care valorile,


principiile şi mecanismele democratice
se integrează armonios în procesul
instructiv-educativ.
– instituţie de învăţămînt în care valorile,
principiile şi practicile democratice se
manifestă în toate componentele
(curriculum – predare - învăţare, etos-
climat, mamagement - dezvoltare).

325
Bibliografie

Backman E. & Trafford B. – Democratic governance pf schools,


Council of Europe, 2007.
Bîrzea C. et. al – All-European Study on EDC Policies, Council of
Europe, 2004.
Bîrzea C. – Education for democratic citizenship – A lifelong learning
perspective, Council of Europe, Strasbourg, 2000.
Bîrzea C. et. al. - Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru
cetăţenie democratică în şcoală, Consiliul Europei, 2005.
Bîrzea C. – Cetăţenia Europeană, Politeia-SNSPA, Bucureşti, 2005.
Gollob R et al. – Manual pentru formarea cadrelor didactice în
domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei
pentru drepturile omului, Consiliul Europei, 2005.
Leca C. (coordonator) – Evaluarea competenţelor civice ale elevilor.
Exemple de bune practice, CRED/Pildner&Pildner, Târgovişte,
2004.

326
Abstract

This paper24 illustrates the experience of a group of primary,


middle and secondary school teachers of Dâmboviţa county who tried to
use the paradigm depicted in the Council of Europe’s Tool on Quality
Assurance of Education for Democratic Citizenship in Schools in their
daily professional performance. The “Friendship Ambassadors”
Association carried out the second year of the Project “Networking
democratic schools – coaching for quality assurance of EDC” supported
by the USA Embassy in Bucharest and the Council of Europe.
Before anything else, the project and its final product are rooted
in a strong belief of a group of committed practitioners: educators
should take the political dimension of their profession very seriously in
order to turn various local communities into real sustainable
democracies. Education for democratic citizenship and human rights are
so closely related to real life that people in charge of it have to be active
and responsible citizens themselves in order to be efficient teachers. In
this line, they have to develop their competencies continuously by
objectively evaluating them and getting feedback from all school
stakeholders concerning their work. At the same time, they have to use
schools as democracy generators that train the whole community
(students, their families and other community groups) on basic human
rights knowledge, group work skills and democratic behaviour. The
holistic approach to EDC at school level and the participation of all
school actors are basic conditions to carry out activities that can change
the current situation. At the same time, to plan the school (EDC)
development in the real social/political/cultural/economic context and
on the long run is at the core of the quality assurance system. This is
possible only based on a very responsible evaluation (including self-
evaluation) which brings together the perceptions of all school
stakeholders.
The Good practice guide comprises three main chapters and a
glossary. The first chapter refers to some core concepts: education for

It is also posted on the site of the in-service teacher training center in Târgovişte
(http://www.ccd-dambovita.ro ).
327
democratic citizenship (EDC), civic competencies, (self)evaluation,
development planning, quality assurance and various political and
organisational contexts that created them.
The second chapter describes the two-year history of the project
based on the manual of the Council of Europe as well as on the
Romanian legislation regarding quality assurance in education. It also
comprises several authentic instruments developed by the participants: a
complex evaluation framework applicable at school level,
observation/monitoring and evaluation forms to be used in development
planning, EDC policy and development planning templates, a logical
scheme to link training objectives and achievement descriptors and so
on.
The third chapter comprises 63 examples of EDC frameworks in
the participating schools as well as specific school and out of school
activities targeting students, teachers, parents and the whole community.
It also presents a set of ice-breaking activities/energisers that can be
used in various EDC contexts. Its final part consists in the actual
description of the particular lessons that were learned by the eight
school teams that participated in the project as well as by the trainers’
team. This section depicts the way the participants (including the
trainers) see their own limits and development and how they
communicated and co-operated with one another in the
envisaged/planned network of democratic schools.

328
CUPRINS

ARGUMENT...........................................................................................................1

I. REPERE CONCEPTUALE.........................................................................5

II. ISTORIA PROIECTULUI........................................................................19


Anul şcolar 2006 - 2007..................................................................................20
Evaluarea primului an......................................................................................32
Anul şcolar 2008 - 2009..................................................................................34
Evaluarea anului doi.........................................................................................48

III.REŢEA DE ŞCOLI DEMOCRATICE................................................50

III.1. CADRUL EDUCAŢIEI PENTRU CETĂŢENIE


DEMOCRATICĂ DIN ŞCOLI.................................................................59
Şcoala “I. Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte......................................60
Grup Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu”......................................69
Colegiul Naţional “Vladimir Streinu” Găeşti......................................82
Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte.......................................................91
Şcoala Răzvad.............................................................................................100
Şcoala de Arte şi Meserii Gura Ocniţei...............................................105
Liceul „Mihai Viteazul” Vişina.............................................................115
Liceul Teoretic “Petru Cercel” Târgovişte.........................................116

III.2. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ.....................123


- CU ELEVII..............................................................................................123
Despre drepturi şi îndatoriri...............................................................124
Drepturile copilului...............................................................................130
Alfabetul toamnei..................................................................................134
Atitudinea mea.......................................................................................142
Sărbătorile religioase,...........................................................................148
Caravana „SOS - salvează viitorul”.................................................153
Dialog între generaţii............................................................................157
Te ajutăm să-ţi rezolvi civilizat conflictele! 161
Educaţie vs. exploatarea copiilor......................................................173
329
Interculturalitate şi drepturile omului în context european......177
Eşti cetăţean, fii responsabil!.............................................................182
- CU CADRELE DIDACTICE...........................................................186
Valorile pe care le promovează şcoala noastră.............................187
Învăţarea prin cooperare......................................................................190
Evaluare eficientă..................................................................................194
- CU PĂRINŢII.........................................................................................202
Cum formăm un comportament dezirabil la copii.......................203
Implicarea părinţilor – model pentru implicarea elevilor în viaţa
şcolii...........................................................................................................208
Şcoală – Elev – Familie - un trio ideal............................................219
Părinţii - cei mai buni prieteni ai copilului....................................224

III.3. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN COMUNITATE........228


Să valorificăm materialele refolosibile!..........................................229
Şcoala de dincolo de ziduri.................................................................232
ENO – schimbări climatice.................................................................236
Proiectul „Copilărie fără părinţi”......................................................241
Mie îmi pasă, dar ţie?...........................................................................248
Scriitori dâmboviţeni............................................................................257
Consolidarea Biroului de Consiliere................................................261
Meseria - între vocaţie,.........................................................................266
Sunt responsabil?...................................................................................270
Pentru mine, pentru tine, pentru noi................................................273

III.4. JOCURI.................................................................................................278
Reţea...............................................................................................................279
Fotolimbaj.....................................................................................................279
Cele şase pălării gânditoare.....................................................................280
Mingea vorbitoare......................................................................................292
Am să vă spun povestea............................................................................293
10 cuvinte pentru........................................................................................293
Am încredere................................................................................................294
Să ne cunoastem!........................................................................................294
Cine sunt?......................................................................................................295
Alfabetul........................................................................................................296
330
Cutia magică................................................................................................296
Atinge!...........................................................................................................297
Eu am…........................................................................................................297
Maşina de spălat.........................................................................................298
Numere...HOP HOP..................................................................................299
Prinde mingea!............................................................................................299
Spate în spate!.............................................................................................300
Cine sunt eu?...............................................................................................300
Fă ca mine!...................................................................................................301

III.5. CE AM ÎNVĂŢAT DIN PROIECT..........................................302

GLOSAR DE TERMENI ECD/ EDO.......................................................319

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................326

ABSTRACT.........................................................................................................327

331
332
ISBN 978-973-7680-71-6
Asociaţia Cultural-Educativă „Ambasadorii prieteniei”
Calea Domnească 252 Târgovişte

Olga Manea – E-mail: manea_olga@yahoo.com


Corina Leca – E-mail: corinaleca222@yahoo.com

Prezentul ghid este disponibil şi pe site-ul CCD Dâmboviţa:


www.ccd-dambovita.ro

Preluarea oricărei părţi din prezenta lucrare se poate face doar cu


acordul autorului(ilor). Copierea integrală sau parţial ă este permisă
doar în scopuri necomerciale cu menţionarea sursei.

333
ISBN 978-973-7680-71-6

S-ar putea să vă placă și