Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASIGURAREA CALITÃÞII
EDUCAÞIEI
PENTRU
CETÃÞENIE DEMOCRATICÃ
2009
ASOCIAŢIA CULTURAL-EDUCATIVĂ
„AMBASADORII PRIETENIEI”
TÂRGOVIŞTE
ASIGURAREA CALITĂŢII
EDUCAŢIEI
PENTRU
CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ
2009
Acest proiect a fost finanţat de Ambasada S.U.A. şi Consiliul Europei,
dar opiniile, rezultatele, concluziile şi recomandă rile exprimate în Ghidul de bune
practici aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţiile oficiale ale celor
două instituţii.
Contribuţia autorilor:
Argument, Cap. I, Cap. II, Cap. III – generalităţi – Corina Leca
Cadrul educaţiei pentru cetăţenie democratică din şcoli: Georgescu Gabriela,
Floroaica Claudia, Popa Georgeta, Popescu Manuela, Stancu Valentin,
Grigorescu Livia, Ră dulescu Ariadna, Turcu Iuliana, Ştefan Mirela, Iordache
Aurelia, Ioniţă Iulia, Toader Cosmin (elev), Gîtlan Daniela, Oprea Norica,
Dinu Gabriela, Dondorici Florentina, Deaconu Laura, Mareş Silvia, Tiliban
Ioana, Palade Vasilica, Simion Roxana, Dragomirescu Camelia, Buşu Lili
Activităţi desfăşurate în şcoală cu:
elevii: Vintilă Monica, Simion Roxana, Georgeta Dragna, Scurtescu Alexandra,
Burlan Alexandru, Constantinescu Edith Nicoleta, Bobeş Luminiţa, Gîtlan
Daniela, Tudor Gabriela, Ene Adriana Cosmina, Nicolae Carmen–Rosana,
Simescu Beatris, Florescu Mihaela, Irimia Monica.
cadrele didactice: Cîrstea Claudia, Floroaica Claudia, Popa Teodora.
părinţii: Bădescu Adriana, Georgescu Gabriela, Stancu Valentin, Mareş
Silvia, Vintilă Monica.
Activităţi desfăşurate în comunitate: Simion Roxana, Tiliban Ioana, Palade
Vasilica, Buşu Lili Florina, Manea Olga, Gîtlan Daniela, Luminiţa Bobeş,
Sescu Cornelia, Grigorescu Maria, Gropescu Justin, Popescu Manuela, Popa
Georgeta, Stanciu Cristian, Teodorescu Mariana, Turcu Iuliana, Iordache
Aurelia, Ştefan Mirela, Ioniţă Iulia, Grigorescu Livia
Jocuri – Teodora Popa, Luminiţa Bobeş, Valentin
Stancu Glosar – Gabriela Cristache
37.017.4
ARGUMENT
0 Accesibil şi pe www.civica-online.ro.
1 “Manualul pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în
şcoală” a fost tradus şi în limba română şi este accesibil pe www.civica-online.ro.
1
Tocmai pentru că importanţ a problemei (autoevaluare, atitudine civică,
planificarea dezvoltării etc.) într-o prestaţie profesională de calitate este
atît de mare, încît nici un educator care se respectă nu ar trebui să lase
aceste lucruri în seama altcuiva. Pentru a face educaţie eficientă pentru
0 anumită stare/condiţie/etapă de evoluţie a societăţii trebuie să fii tu un
om integru, onest, exigent, deschis. Acest proiect, ca şi cel care s-a
ocupat de conduita civică a elevilor, îl provoacă pe educator să fie atît
un cetăţean implicat activ în lumea din care face parte, cît şi un
modelator al instituţiei în care lucrează. Educatorul în domeniul
democraţiei şi drepturilor omului trebuie să fie o persoană proactivă,
cercetătoare, responsabilă şi creativă. Învăţătorul care desfăşoară o
lecţie de educaţie civică, profesorul care se ocupă de Consiliul elevilor
sau care prezintă o lucrare nouă la o comisie de specialitate din şcoala sa
nu au voie să se limiteze la acea oră, temă a întîlnirii sau publicaţie.
Pentru că domeniul în care fac ei educaţie are legătură cu viaţa
cotidiană, cu nevoile şi aspiraţiile indivizilor, cu funcţionarea multor
instituţii şi organizaţii, aceşti oameni trebuie să gîndească global, să
poate face corelaţii, să fie foarte flexibili şi dinamici şi, mai presus de
orice, să fie responsabili. Acest ghid prezintă experienţa practică a unor
cadre didactice care doresc să devină eficiente în domeniul ECD/EDO şi
care încearcă să îşi transforme şcolile în nişte instituţii care funcţionează
democratic şi care generează democraţie în comunităţile lor.
Este evident de mulţi ani că fără calitate reală, educaţia nu numai
că nu serveşte societatea, ci contribuie major la degradarea ei. Educaţia
pentru democraţie şi drepturile omului nu poate face totul, dar datorită
legăturii naturale cu viaţa reală este mai sensibilă la toate procesele şi
evenimentele care au loc în societate, cultură, politică, economie şi
poate inspira tot colectivul unei şcoli (inclusiv elevii şi părinţii) în
privinţa nevoii reale de educaţie şi formare pentru ca societatea să fie
mai civilizată şi membrii ei mai responsabili. Chiar dacă de trei ani
încoace, din punct de vedere legal, grija pentru calitatea procesului de
educaţie, pentru evaluarea componentelor lui cade în sarcina unei
2
comisii speciale3 din fiecare ş coală, fă ră interesul constant şi calificat
al fiecărui cadru didactic pentru calitatea propriei munci ş i pentru
calitatea activităţii din departamentul său şi chiar şcoala sa, nu se poate
aştepta schimbarea stării educaţiei. Proiectul nostru pune în valoare
individul (muncitor, inventiv, responsabil, curajos) pe de o parte, şi
colaborarea la diferite niveluri (comisia metodică , profesorii clasei
respective, şcoală-familie, echipa unui proiect etc.) şi în multiple
contexte, pe de altă parte. Faptul că cei mai mulţi participanţi din primul
an al proiectului (2006 – 2007) au devenit membri ai Comisiei pentru
evaluare şi asigurarea calităţii din propria şcoală dovedeşte atît utilitatea
demersului nostru pentru reformarea şcolii, cît şi puterea lui în a da
încredere profesorilor în for ţele proprii. Chiar dacă nu putem spune cu
mîna pe inimă că reţeaua de şcoli democratice pe care acest proiect şi-a
propus să o formeze în acest an şcolar (2008 – 2009) este funcţională,
bucuria comunicării, a schimbului de experienţă şi a colaborării pe teme
concrete a fost prezentă în tot acest an şi unele instituţii participante au
semnat chiar acorduri de parteneriat.
Nu ascundem credin ţa noastră c ă educaţia (în general ş i cea
pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului, în special) are o for ţă
politică deosebită, pe care practicienii (profesorii şi învăţătorii) nu o
conş tientizează . Toată lumea înţelege că orice societate “doarme” aşa
cum îşi aşterne (sperăm că este doar o figură de stil), dar cînd se petrec
tot felul de grozăvii demne de jurnalul de la ora 5, prea puţini educatori
se simt coautori generici sau se gîndesc cum ar fi putut să schimbe ei
cursul lucrurilor. Participanţii la acest proiect au fost provocaţi „să se
construiască” mai responsabil pe ei înş işi, să rişte calculat în
organizarea unor demersuri educaţionale, să critice constructiv mediul
lor de lucru, să ceară ce le trebuie pentru a atinge standardele oficiale,
să se uite înapoi (la munca lor şi la rezultate) cu mînie sau bucurie, să îşi
recunoasc ă lipsurile/limitele şi să ceară ajutor pentru a ajunge la alt
nivel, să creeze şi apoi să consume. Soluţia noastră de creştere
Echipa de formatori
4
I. REPERE CONCEPTUALE
5
Cu riscul de a părea lipsiţi de fundamentare ştiinţifică şi de
modestie, trebuie să afirmăm clar încă de la început că motivul
primordial al desfăşurării acestui proiect este o credinţă personală
urmată de o viziune care a crescut pe parcursul cîtorva demersuri
profesionale ale unui grup de cadre didactice din Târgovişte. În primul
rînd, credem că dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este
posibilă numai pe baza evaluării complexe realizată cu participarea
tuturor partenerilor şi beneficiarilor educaţiei. În al doilea rînd, suntem
convinş i că şcoala nu numai că nu are voie să ignore realitatea politică
în care există, ci trebuie să pregăteasc ă cetăţenii pentru o realitate
politică decentă şi în care se respectă demnitatea fiinţei umane şi
drepturile individuale. După patruzeci de ani de comunism şi încă două
zeci de inventare a democraţiei originale româneşti este mai mult decît
necesar ca educaţia pentru democraţie ş i drepturile omului să fie
prezentă în fiecare şcoală sub toate formele (formală, nonformală şi
informală). Educaţie sau cultură civică, istorie, geografie, limbi străine,
educaţie antreprenorială sau alte discipline obligatorii sau opţionale ca şi
diverse proiecte pentru tineri, colaborări între şcoli din localităţi şi ţări
diferite, acţiuni de voluntariat sau alte implică ri în comunitate sunt la
fel de necesare ca matematica şi limba română pentru ca românii să fie
competitivi în lumea contemporană.
Dorinţa noastră de responsabilizare a educatorilor ş i a şcolilor a
gă sit o platformă de lucru compatibilă şi înalt motivantă, în acelaşi
timp, în două întreprinderi super-profesionale:
0 “Manualul pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie
democratică în şcoală” al Consiliului Europei şi
1 înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Preuniversitar (ARACIP).
În 1997 Consiliul Europei a iniţiat un program special dedicat
educaţiei pentru cetăţenie democratică4. Coordonatele lui erau
participarea, parteneriatul, coeziunea socială, comunicarea
interculturală, rezolvarea conflictelor, democratizarea relaţiilor din
0 Informaţiile prezentate fac parte din materiale ale Consiliului Europei care se pot
accesa la http://culture.coe.int/citizenship, http://www.see-educoop.net şi www.coe.int.
6
comunitate şi a şcolii. Nu este surprinzător că la aproape un deceniu de
la căderea comunismului ş i după cîţiva ani de creştere a numărului
ţărilor aspirante la statutul de democraţii, şefii statelor europene au
ajuns la concluzia că problemele contemporane (mişcările masive de
populaţie, discriminarea, xenofobia, sărăcia, exploatarea economică,
traficul de fiinţe umane, consumul de droguri de la vîrste fragede ş.a.)
care se manifestau în toate ţările continentului, cu accente diferite
desigur, au nevoie de o abordare holistică şi sistematică. Prima etapă a
proiectului a fost derulată între 1997 şi 2000 şi s -a soldat cu creşterea
înţelegerii conceptelor, practicilor şi metodelor ECD; cooperare de
succes şi analizare reciprocă a „sit-urilor de democraţie” (proiecte
locale dezvoltate de asociaţii şi instituţii, inclusiv şcoli, de pe cuprinsul
Europei); elaborarea de studii şi materiale de formare, crearea unei largi
reţele de decidenţi politici, experţi, practicieni, ONG-uri şi organizaţii
interguvernamentale. Rezulatele proiectului au fost susţinute de către
miniş trii educaţiei din ţările europene la întîlnirea care a avut loc în
acel an la Cracovia, Polonia, unde s-a adoptat şi Proiectul comun de
linii directoare privind educaţia pentru cetăţenie democractică, care a
devenit un instrument politic în anii următori. Educaţia pentru cetăţenie
democractică a fost recunoscută drept un element cheie al cooperării
pentru pace ş i stabilitate în SE Europei. După lansarea Pactului pentru
stabilitate, în 1999, Consiliul Europei a primit mandatul de a coordona
Grupul de lucru pentru ECD şi managementul diversit ăţii din cadrul
Colectivului pentru educaţie şi tineret din cadrul Pactului de
stabilitate/Procesului Graz lărgit.
A doua etapă a programului Consiliului Europei s-a derulat între
2001 şi 2004 şi s-a axat pe trei domenii: elaborarea politicilor ECD;
realizarea de reţele ale sit-urilor de democraţie/ practicienilor, cu
precădere în ceea ce priveşte practicile ECD din şcoli şi din alte
organizaţii educaţionale; comunicarea şi conştientizarea rolului ECD,
inclusiv diseminarea bunelor practici şi a rezulatelor proiectelor.
Abordarea multidimensională , holistică ş i de învăţare pe parcursul
întregii vieţi din prima etapă a programului a fost menţinută, astfel încît,
toate grupele de vîrstă şi toate categoriile sociale au fost vizate în etapa
a doua. Accentul a fost pus însă pe iniţiatorii ECD din mediul şcolar:
7
politicieni, decidenţi politici, profesori, elevi, părinţi, asociaţii,
comunitatea. Programul ECD include activităţi multilaterale şi bilaterale.
Reţ eaua ECD conţine mulţi parteneri, de la statele membre (reprezentante
prin coordonatorii ECD naţionali) la universităţi, ONG-uri, companii şi
organizaţii interguvernamentale (Uniunea Europeană, UNESCO), de la
organizaţii internaţionale active în Procesul Graz lărgit la fundaţii
particulare şi alte compartimente ale Consiliului Europei (cele care răspund
de domeniile legal, politic, cultural, de tineret, pentru coeziune socială şi
administraţie locală şi regională). În ultimul deceniu, ECD a devenit un
scop al tuturor politicilor şi reformelor educaţionale din Europa. Ea a
influenţ at componente ale sistemelor de educaţie precum curricula,
formarea cadrelor didactice, managementul educaţiei, evaluarea, educaţia
adulţilor, strategiile de predare şi învăţare etc. În primele etape ale
5
programului au fost realizate multe studii de referinţă .
În 2005 Consiliul Europei a lansat Anul European al
Cetăţeniei prin Educaţie, printre altele, pentru a întări devotamentul
statelor membre faţă de valorile şi principiile ECD, precum şi pentru a
încuraja iniţiativele şi parteneriatele. Acestă iniţiativă europeană a venit
în continuarea Decadei ONU pentru educaţia pentru drepturile omului
(1995 – 2004) care a atras atenţia asupra multor probleme existente la
nivel naţional. A treia întîlnire a şefilor de state din cadrul Consiliului
Europei dedicată ECD a resubliniat mandatul instituţiei în acest
domeniu cerînd eforturi sporite pentru educaţia pentru drepturile omului
şi mai multe oportunităţi de formare a cadrelor didactice în domeniile
ECD, EDO, istorie şi educaţie interculturală . Un document important
elaborat în 2005 şi care a făcut parte din mapa oficială a Anului
European al Cetăţeniei prin Educaţie6 este “Manualul pentru asigurarea
calităţii ECD în şcoală” care stă la baza proiectului nostru.
9
prietenii ş.a.). În viziunea Consiliului Europei7, cetăţenia are patru
dimensiuni: politică (drepturi şi responsabilităţi politice, sistemul politic
şi legal), socială (rela ţiile dintre indivizi, inclusiv loialitatea şi
solidaritatea), culturală (conştiinţa moştenirii culturale comune,
respectul pentru diferenţele culturale) şi economică (rela ţiile individului
cu piaţ a muncii, oferta de consum, dreptul la muncă, salariu decent,
odihnă etc.). În acest ghid nu ne referim la cetăţenie în accepţiunea
legală/juridică (fiecare individ se naşte sau dobîndeşte cetăţenia unei
ţări), ci în cea socială (manifestarea individului într-un anume context
socio-politic-cultural-economic) care presupune competenţe specifice.
Cetăţenia democratică înseamnă a şti, a şti să faci, a şti să fii (şi cine
eşti) şi de ce. Ca în orice domeniu al educaţiei, este util să definim ni şte
obiective sau rezultate scontate. În privinţa cunoştinţelor, acestea ar fi:
alcătuirea şi funcţionarea sistemului democratic (inclusiv ramurile
puterii), posibilităţile de participare civică, drepturile şi libertăţ ile
omului precum şi responsabilităţile asociate (istoria lor, cum se aplică în
momentul de faţă etc.), elementele cetăţeniei (inclusiv relaţia cu
instituţiile statului), informaţ ii diverse din media (inclusiv cum se
vehiculează ele), globalizarea şi dezvoltarea durabilă (cum ne afectează
viaţa şi ce îndatoriri avem) etc. Capacităţile vizate de ECD/EDO sunt:
asertivitatea (exprimarea clară a opiniilor personale), gîndirea critică,
căutarea şi analizarea evenimentelor şi informaţiilor din presă/realitate,
rezolvarea problemelor, adoptarea deciziilor (inclusiv votul,
compromisul şi consensul), cooperarea în grup, evaluarea, rezolvarea
conflictelor ş.a. Atitudinile şi comportamentele dorite sunt: deschiderea;
respectul pentru demnitatea individului şi diversitate; disponibilitatea de
23 împărţi cu ceilalţi; simţul dreptăţii; preţuirea adevărului etc.
Conform autorilor “Manualului pentru asigurarea calităţii educaţiei
pentru cetăţenie democratică în şcoală” (C. Bârzea, M. Cecchini, C.
Harrison, J. Krek şi V. Spajic-Vrkas) factorii cheie ai învăţării
cetăţeniei şi
democraţiei sunt participarea, drepturile şi responsabilităţile şi
19
Anul şcolar 2006 - 2007
17
Toate instrumentele şi rapoartele de evaluare se află pe site-ul TEHNE
(www.tehne.ro ).
22
circumstanţele în paginile următoare). Această etapă a reprezentat, cu
siguranţă, o solicitare major ă pentru echipa fiecă rei şcoli. Diversitatea
instrumentelor de evaluare (chestionare pentru elevi, părinţi, cadre
didactice, personal administrativ, parteneri din comunitate, focus-
grupuri, fişe de observaţie a activit ăţilor, fişe de analiz ă a
documentelor şcolare etc.) a depins de situaţia din fiecare şcoală şi de
dorinţa şi puterea de analiză ale membrilor echipei.
0 Elaborarea politicii ECD şi a planului de dezvoltare în domeniul
ECD de către fiecare echipă (perioada vacanţei de vară) – sprijinul
celor patru formatoare s-a dovedit esenţial în parcurgerea cu folos a
etapelor 3 şi 4, deoarece nicio şcoală nu avea experienţă în evaluarea
instituţională şi nu desfăşurase activităţi ECD foarte consistente şi
coerente. Coordonatorul proiectului a informat autorităţile locale (CCD,
IŞJ) şi naţionale (MEdCT, ARACIP) cu privire la nevoile, problemele şi
percepţiile participanţilor privind implementarea politicii de asigurare a
calităţii ECD (care a fost partea asumată de către TEHNE din reforma
18
în domeniul asigurării calităţii) . Mesajul esenţial al formatorilor a fost
că ECD/EDO trebuie să aibă profilul pe care îl hotărăşte fiecare şcoală
şi că etapele de dezvoltare pot accentua componente diferite în timp (de
exemplu, se poate ca în perioada în discuţie, democratizarea relaţiilor
cadre didactice-părinţi să fie urmărită prioritar faţă de dobîndirea
anumitor competenţe civice de către elevi). Structura ambelor
documente a fost stabilită de către echipa de formatori. Am considerat
util pentru caracterul practic al muncii din şcoală ca politica ECD să se
compună din valorile şi principiile ECD promovate de respectiva
instituţie, direcţiile majore de dezvoltare reieşite din evaluarea generală
a profilului ECD şi rolurile actorilor principali (elevi, părinţi, cadre
didactice, entităţi din comunitate). Rubricaţia pe care am propus-o
pentru planul de dezvoltare a fost următoarea: direcţii majore de
dezvoltare – obiective specifice – indicatori de realizare – activităţi –
resurse umane şi responsabilităţi – resurse materiale – termene de
realizare.
Curriculum, predare-învăţare
Nr. Indicatori Descriptori
crt.
1. Ponderea ECD în scopul, • Elemente ale ECD prezente în
politica şi planurile politica/misiunea şcolii
curriculare ale şcolii? • Valorificarea componentelor
ECD în toate disciplinele predate
(obligatorii şi opţionale) şi
activităţile desfăşurate în şcoală
• Coordonarea formelor de ECD
din şcoală (corelarea obiectivelor,
temelor, activităţilor, acţiunilor
etc.)
2. Principiile ECD prezente • Ponderea obiectivelor referitoare
în stilul, strategiile, la ECD în planurile de lecţii şi
metodele de predare- activitatea curentă
învăţare-evaluare • Interdependenţa celor trei
0 Acest instrument are la bază cadrul de evaluare din Manualul pentru asigurarea
calităţii ECD în şcoală al Consiliului Europei.
24
categorii de obiective
• (Eventual) Abordarea
transdisciplinară a ECD
• Utilizarea metodelor/strategiilor
didactice care corespund nevoilor
şi intereselor specifice ale elevilor
• Tehnici şi activităţi de
responsabilizare a elevilor
3. Concepţia şi practicile de • Implicarea elevilor în stabilirea
evaluare reflectă ECD. obiectivelor, criteriilor şi
metodelor de evaluare
• Monitorizarea şi ameliorarea
progresului elevilor
• Tipurile şi frecvenţa utilizării
autoevaluării individuale şi de
grup şi a evaluării reciproce
4. Cunoştinţele, atitudinile şi • Cunoaşterea drepturilor şi
aptitudinile elevilor responsabilităţilor fundamentale
(rezultatele obţinute de • Cunoaşterea atribuţiilor
elevi în diverse activităţi instituţiilor statului democratic şi
conform cu obiectivele) înţelegerea relaţiei stat-cetăţean
• Implicare civică
• Lucru în grup
• Adoptarea deciziilor
• Utilizarea informaţiei publice (de
interes public)
• Rezolvarea non-violentă a
conflictelor
• Dezbaterea problemelor
controversate
• Respect pentru individualitate
• Aprecierea diversităţii
• Responsabilitate
• Etc.
25
Etos, climat
Nr. Indicatori Descriptori
crt.
0 Mediul fizic al şcolii • Căi de acces spre toate spaţiile de
ilustrează principiile şi instrucţie şi educaţie (nu există săli
valorile ECD etc. doar pentru profesori/ părinţi/
copii cu un anumit statut)
• Elementul securitate (podele
nealunecoase, scări line, ferestre uşor
de manevrat etc.)
0 Uşi deschise în/la compartimentul
administrativ/secretariat
1 Decorarea cu obiecte realizate de
către elevi
2 Prezenţa la vedere a tuturor
informaţiilor necesare părinţilor,
elevilor, altor persoane care intră în
şcoală (orar, competenţele
profesorilor, diverse regulamente,
inclusiv avizierul Cons. elevilor)
3 Dotarea corespunzătoare a
bibliotecii, cabinetelor, laboratoa-
relor (inclusiv existenţa unor
abonamente, acces la Internet)
4 Afişarea rezultatelor elevilor/
profesorilor
2. Principiile ECD • Drepturile şi responsabilităţile
(drepturi & responsa- elevilor/profesorilor (ROI)
bilităţi, demnitatea • Relaţia recompense - sancţiuni
individului & respect • Regulamentele altor activităţi/acţiuni
faţă de diversitate, care se desfăşoară în şcoală
participare & auto- (atribuţiile actorilor în olimpiade,
exprimare) din diverse parteneriate cu alte şcoli sau
regulamente şi statute instituţii, principii de bază – drepturi
26
şi responsabilităţi, demnitatea
individului, respectul faţă de
diversitate)
0 Ponderea relaţiilor cu comunitatea
(rolul şcolii, rolul comunităţii) în
documentele şcolii
1 Parteneriat/Contract cu părinţii
2 Rolul, competenţele elevilor
consilieri, relaţia cu profesorul
coordonator
3 Proceduri pentru rezolvarea
conflictelor
3. Principiile ECD • Program de audienţe care ţine cont
(drepturi & responsa- de orarul elevilor şi de programul
bilităţi, demnitatea părinţilor
individului & respect • Respectarea regulilor, aplicarea
faţă de diversitate, corectă a sancţiunilor (există
participare & auto- derogări nejustificate, standarde
exprimare) din viaţa duble etc.?)
zilnică a şcolii • Atribuţii în elaborarea regulamen-
telor/ regulilor/ statutelor (elevi,
părinţi, profesori, alţii) – cine decide
şi cine suportă/aplică
0 Practica rezolvării conflictelor (care
este implicarea părţilor? Soluţia vine
de la cei implicaţi?)
1 Relaţiile dintre cadrele didactice
(respect, colaborare, prietenie etc.)
2 Relaţiile dintre elevi (chiar cei de
vârste diferite, din clase diferite)
3 Cum se lucrează în echipă la diferite
niveluri?
4 Relaţiile dintre toţi actorii
5 Serbări, ziua şcolii, alte sărbători
27
(cine decide, cine execută etc.)
23 Relaţiile cu familiile elevilor
24 SAU
25 Ce valori înţeleg elevii şi părinţii că
promovează şcoala?
26 Aşteptările şcolii de la părinţi şi
invers
Management, dezvoltare
Nr. Indicatori Descriptori
crt.
1. Cultura • Valorile şi principiile ECD sunt
colaborării/lucrului în îmbrăţişate de cei mai mulţi
echipă oameni din şcoală.
• Oamenii îşi cunosc
responsabilităţile şi rolurile (care
sunt complementare)
• Comunicarea încurajează
creativitatea şi responsabilitatea
• Oamenii au încredere unii în alţii
• Oamenii se respectă reciproc
• Deciziile se adoptă în mod
democratic
• Raportarea şi comunicarea
periodică a rezultatelor (directorul,
toţi oamenii, există atribuţii
precise?)
• (Auto)evaluarea capacităţii de
lucru în grup
2. Adecvarea/Reacţia la • Accesul la informaţia specifică şi
realitate (şcoala pune generală (legi, regulamente, ordine,
principiile şi mesaje venite din comunitate etc.),
mecanismele ECD în inclusiv dotarea
28
slujba înţelegerii şi bibliotecii/centrului de
intrării în resurse…./cabinete sau laboratoare
realitate/amendării speciale
realităţii) • Identificarea nevoilor şi intereselor
de învăţare/cunoaştere ale
comunităţii (chestionarea părinţilor
şi a altor persoane din comunitate –
ONG-uri partenere etc.)
• Evaluarea capacităţii de reacţie pe
care o fac beneficiarii (cât de
mulţumiţi sunt elevii şi părinţii de
cum face şcoala faţă violenţei şi
altor probleme sau provocări)
• Viteza şi tipul reacţiei la situaţii
neprevăzute (conflicte, crize etc.)
• Politica faţă de/Reacţia la violenţă,
discriminare etc.
• Politica feedback-ului (la
dispoziţiile structurilor ierarhic
superioare, între colegi, între colegi
şi administraţie, între şcoală şi
familie)
• Interesul pentru ceea ce este nou,
chiar controversat
• Manifestarea gândirii critice la
scara instituţiei (cât mai mulţi
actori în cât mai multe situaţii)
3. Politica dezvoltării • Analiza periodică a nevoilor de
profesionale a cadrelor formare
didactice (ele sunt • Cunoaşterea/promovarea ultimelor
văzute drept principala inovaţii din domeniu
resursă a dezvoltării • Accesul corect/echitabil la sursele
instituţiei) de dezvoltare prof. (cursuri, burse
etc.)
29
23 Politica de recrutare a
personalului
24 Planurile individuale de
dezvoltare (există, se consultă
profesorii pentru a-şi planifica
progresul)
25 Sistemul de premiere
(recunoaşterea calităţii) - criterii,
cine decide etc.
26 Rolul input-ului elevilor şi
părinţilor în evaluarea cadrelor
didactice
27 Rolul autoevaluării şi
evaluării reciproce în
contextualizarea profesională
24 Managementul• Identificarea nevoilor materiale,
resurselor logistice (inclusiv prin implicarea
elevilor)
• Acces egal sau conform nevoilor
identificate în grup
• Mobilizarea resurselor din
comunitate (folosirea persoanelor
resursă, a muzeelor, altor resurse
culturale/media/etc.)
• Lobby pentru mobilizarea unor
resurse din comunitate
• Monitorizarea eficienţei utilizării
resurselor (se ating obiectivele
vizate?)
• Raportarea periodică (către
beneficiari, profesori)
• Evaluarea eficienţei utilizării
resurselor de către profesori
• Evaluarea eficienţei utilizării
resurselor de către beneficiari
(elevi şi părinţi)
30
5. Ponderea ECD în • Autorii şi atribuţiile concrete în
planificarea dezvoltării planificarea dezvoltării şcolii
şcolii • Există planuri pentru 1-3-5-etc. ani
• Relaţia/Corelarea PDŞ cu planurile
de dezvoltare ale
comunităţii/zonei/regiunii
• Relaţia dezv. prof. – dezv.
instituţională (sinergică, există
sentimentul apartenenţei la
comunitatea de învăţare din şcoală)
• Tipul raportării rezultatelor către
beneficiari (elevi, părinţi,
comunitate) – spontan, planificat,
la cererea acestora?
• Locul/Frecvenţa/Alcătuirea
autoevaluării şi evaluării reciproce
(toţi actorii şi sub toate aspectele)
31
Cele 45 de cadre didactice repondente au considerat că au nevoie
de sprijin concret pentru a dobîndi sau pentru a-şi dezvolta următoarele
competenţe şi capacităţi:
5888 lucrul în grup (în echipe de proiect, ca grupuri cu sarcini
specifice în şcoală sau ca parteneri ai unor entităţi din comunitate);
5889 folosirea metodelor interactive cu elevii (la clasă şi în activităţi
extracurriculare);
5890 elaborarea unor instrumente de evaluare cu adevărat eficiente,
aplicarea lor şi analizarea corectă şi completă a datelor;
5891 identificarea problemelor democraţiei la nivelul şcolii,
precum şi de convingerea colegilor şi partenerilor de necesitatea ca
ECD/EDO să se desfăşoare coerent şi cu implicarea tuturor actorilor, ca
şi de importanţa (auto)evaluării în edificarea democraţiei în şcoală.
32
singurele persoane instruite în mod explicit pe această temă, deoarece
structurile oficiale de formare ale MEdC sau IŞJ nu au desfăşurat
cursuri pentru cadrele didactice în ceea ce priveşte aplicarea Legii
87/2006.
Dintre cele cinci obiective ale primului an, considerăm că am
avut realizări în ceea ce priveşte capacitatea de lucru în echipă (Şcoala
“I. Al. Brătescu-Voineşti” din Târgovişte chiar a schimbat modul de
colaborare dintre ciclurile primar şi gimnazial) şi capacitatea de analiză
şi gîndire critică (cinci ş coli au finalizat amplul proces de evaluare,
care nu a avut precedent în şcolile respective, prin diversitatea şi
autenticitatea instrumentelor concepute) . Politicile şi planurile de
dezvoltare realizate de cele cinci instituţii care au terminat proiectul nu
au aceeaş i consistenţă şi realism în toate dimensiunile lor şi, mai ales,
nu conţ in întotdeauna indicatorii de realizare a obiectivelor, care sunt
dovada înţelegerii legăturii proiecţiei/planului cu rezultatul atins.
Oricum, planificarea atît de cuprinzătoare făcută de către nişte cadre
didactice fără responsabilităţi sau experienţă managerială anterioar ă, a
fost o altă premieră a proiectului, pe care o putem trece la realizări. Nu
putem spune că şcolile participante au schiţat un sistem intern de
asigurare a calităţii decît în măsura în care politica şi planul de
dezvoltare au fost aprobate de către consiliile profesorale respective.
Aplicarea, monitorizarea, evaluarea şi amendarea ulterioară puteau să
dea dovezi concrete în sensul înfiripării unui astfel de sistem.
Obiectivele primului an au fost mult prea ambiţioase, avînd în
vedere noutatea absolută şi complexitatea deosebită a proiectului. Deşi
eram conştienţi încă de cînd scriam prima aplicaţie pentru Ambasada SUA
că proiectul ar trebui să dureze cel puţin doi ani, am fost bucuroşi să ne
angajăm la un efort foarte mare pentru anul de finanţare promisă. Am
încercat să găsim finanţare pentru 2007 – 2008, dar nu am reuşit decît
pentru urmă torul an şcolar. Între timp, CCD Dâmboviţ a a postat oferta de
curs pe site-ul său şi am fost contactaţi de cîţiva profesori dornici să se
instruiască . La o conferinţă pe tema asigurării calităţii ECD finanţată de
Consiliului Europei, unde am prezentat starea proiectului în momentul
respectiv (noiembrie 2006) am trezit interesul persoanelor
33
atunci de faţă şi promisiunea unor responsabili de la Consiliul Europei
de a contribui cu bani la fazele ulterioare ale proiectului.
La finalul primului an, cei patru formatori erau pe deplin
conştienţi de efortul mare depus de participanţi, dar din punct de vedere
al eficienţei proiectului au notat următoarele minusuri:
5888 dificultatea comunicării eficiente, mai ales între
persoanele din şcoli diferite,
5889 lipsa încrederii necesare stabilirii unor parteneriate,
5890 disconfortul adresării unor întrebări incomode (mai ales
conducerii) care ar putea lămuri problemele ECD ale respectivei
instituţii,
5891 lipsa curajului de a cere explicaţii celor care nu îşi
realizau obligaţiile profesionale sau de a folosi datele evaluării ca
dovezi obiective de nereuşită,
5892 neasumarea responsabilităţii la nivel individual (se
preferau sarcinile de grup, care nu lăsau să se vadă prestaţiile
individuale),
5893 inabilitatea de a genera/iniţia diverse activităţi, demersuri
etc. şi preferinţa de a participa la activităţi/proiecte existente, de a
respecta un cadru în vigoare,
5894 uşurinţa cu care participanţii acuzau alte persoane sau
instituţii de existenţa celor mai multe probleme ale şcolii lor şi
incapacitatea de a se vedea pe ei înşişi ca agenţi ai schimbării.
34
mai îndeaproape de planificarea ECD. Lecţiile învăţate de echipa de
formatori după primul an au fost foarte utile în acest an şcolar:
0 fiecare şcoală a avut mereu aceeaşi doi formatori ca persoane de
legătură, aceştia au fost la curent cu toate activităţile ECD şi
problemele acelei instituţii.
1 decizia cu privire la activităţile ECD desfăşurate a aparţinut în
totalitate şcolilor, formatorii doar au monitorizat şi consiliat.
2 fiecare şcoală a decis o prioritate de dezvoltare pe care doreşte
să o urmeze pe parcursul proiectului şi orice alte demersuri au
fost facultative (deşi nu am pierdut niciodată din vedere
perspectiva globală şi contextul general în cadrul seminariilor).
3 practica fiecărei şcoli a fost platforma de lucru principală (la
toate seminariile au fost sesiuni speciale de schimb de
experienţă şi majoritatea analizelor legate de asigurarea calităţii
ECD s-au desfăşurat pe situaţiile/documentele reale din şcolile
participante).
4 echipele şcolilor au răspuns colectiv pentru toate deciziile de
personal (contractul de parteneriat semnat cu fiecare şcoală a
prevăzut că acea instituţie se angajează să participe la activităţile
proiectului şi să contribuie cu exemple la ghid şi toată
organizarea internă a fost la decizia exclusivă a fiecărei şcoli).
Obiectivele acestui an au fost următoarele:
integrarea politicii ECD şi a planului de dezvoltare ECD în procesul
general de dezvoltare a şcolii,
introducerea practicilor democratice (cu precădere a responsabilităţii) în
diverse proceduri curente ale şcolilor (analiza de nevoi, investigarea
resurselor şi intereselor comunităţii, acordarea feedback-ului
elevilor, colegilor şi părinţilor etc.),
dezvoltarea capacităţii de teambuilding la nivelul şcolii (sau cel puţin
sporirea formării reciproce a cadrelor didactice, stabilirea unor
parteneriate viabile cu comunitatea etc.),
elaborarea unor criterii pentru evaluarea calităţii unor componente ale
ECD.
Trei instituţii din primul an au fost dornice să lucrăm
împreună pentru implementarea planurilor lor ECD (Gupul Şcolar
35
“N. Cior ănescu”, Şcoala “I. Al. Bră tescu-Voineşti” din Târgoviş te
şi Colegiul Naţional “V. Streinu” din Găeşti). Lor li s-au alăturat alte
cinci: Şcoala de Arte şi Meserii din Gura Ocniţei, Şcoala I-VIII
Răzvad, Liceul “Mihai Viteazul” din Vişina, Liceul „Petru Cercel”
şi Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte. În general, echipele au
fost formate din cîte patru cadre didactice, care au participat la cele
mai multe seminarii. Activităţile din şcoli au fost însă desfăşurate de
mai multe persoane. Puteţi găsi componenţa tuturor echipelor în
secţiunea finală a capitolului următor.
Activităţile acestui an s-au succedat astfel:
0 Cinci seminarii (27 – 28 septembrie, 22 – 23 noiembrie 2008,
31 ianuarie – 2 februarie, 25 – 26 aprilie, 13 – 15 iulie 2009).
Seminariile de două zile s-au desfăşurat la CCD din Târgovişte.
Seminariile de trei zile s-au desfăşurat la o pensiune din comuna Runcu,
respectiv la Hotelul Peştera din Munţii Bucegi. În afara dezvoltării
profesionale, cîteva ore petrecute în aer liber, într-un decor natural, au
fost singurele recompense oferite participanţilor la foarte solicitantul
proiect „Asigurarea calităţii ECD – reţea de şcoli democratice”.
Seminariile au durat între 12 şi 18 ore şi au avut cîteva puncte comune:
schimbul permanent de experienţă între participanţi (informarea la zi cu
privire la ECD/EDO desfăşurată în fiecare şcoală), îmbogăţirea
metodelor interactive de predare-învăţare-evaluare utilizabile în
ECD/EDO, dezvoltarea capacităţii de lucru în grup şi înţelegerea
legăturii ECD eficiente cu viaţa reală/din afara şcolii. Fiecare seminar a
avut şi obiective specifice. Primul a urmărit crearea unui limbaj comun
între şcolile vechi şi cele nou intrate în proiect, în ceea ce priveşte
abordarea dezvoltării ECD/EDO şi asumarea deplină a tuturor
componentelor proiectului de către fiecare echipă (în acest sens am dorit
şi semnarea unui acord de parteneriat care a fost foarte apreciat de către
participanţi şi chiar preluat ulterior de mulţi, în diversele activităţi din
şcoli). Echipele celor 5 şcoli noi au primit cîte un CD cu toate
materialele realizate în primul an al proiectului. Următoarele 2 seminarii
au oferit numeroase exemple de activităţi destinate educaţiei formale,
non-formale şi informale a elevilor, pentru ca participanţii să aibă
imaginea generală a contextelor posibile ale ECD/EDO. Am utilizat,
36
21
printre altele, activit ăţi din Repere , manualul de educaţie pentru
drepturile omului cu tineri, al Consiliului Europei. La seminarul din
noiembrie am simulat chiar şi o campanie electorală, care a fost o
provocare foarte inspirată pentru inventivitatea fără limite a colegilor
noştri. La următorul seminar am văzut înregistarea şi am desfăş urat
cîteva exerciţii pe baza ei (s-au realizat rubrici de evaluare pentru trei
aspecte: limbajul mesajului candidaţilor, comunicarea în interiorul
echipei fiecă rui candidat ş i comunicarea echipei cu electoratul).
Seminarul de la Runcu a fost şi momentul punerii temeliei conceptuale
a Ghidului de bune practici. Am aplicat metoda Delphi22 pentru a
realiza structura ghidului, după ce am decis prin brainstorming şi
analiză obiectivele şi indicatorii aferenţi.
O2 îmbunătăţirea capacităţii
de lucru în echipă
O3 înţelegerea legăturii
obiectivelor cu indicatorii (în
exempele pentru ghid)
O4 îmbunătăţirea capacităţii
de elaborare a planului de
dezvoltare
O5 dezvoltarea capacităţii de
monitorizare a progresului
şcolii în domeniul ECD
41
Toate seminariile au avut evaluări consistente şi originale, dar
acesta a vrut să ofere participanţilor un model complet, rotund, de
gîndire a îmbinării dintre formare şi evaluare, după cum şi la clasă
predarea şi evaluarea ar trebui să se potenţeze reciproc, în beneficiul
elevilor.
La cele două seminarii de trei zile (Runcu şi Peştera) colegii de
la Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte, respectiv Şcoala de Arte şi
Meserii din Gura Ocniţei au susţinut activităţi de team building şi
evaluare (Pălăriile gînditoare, exemplu pe care îl puteţi citi în capitolul
de bune practici), care au fost un indicator foarte bun nu numai pentru
ambiţia ş i profesionalismul colegilor noştri în ceea ce priveşte
pedagogia interactivă, dar şi pentru devotamentul lor faţă de echipa
proiectului ş i dificilul său obiectiv – formarea unei reţele de şcoli
democratice.
0 Activităţi în şcoli
Cele 8 şcoli participante au realizat de 2-3 ori mai multe
activităţi decît cele descrise în ghid. La cele mai multe au participat
formatorii care răspundeau de instituţia respectivă. În speranţa facilitării
unei învăţări durabile, de partea colegilor din proiect şi a structurării mai
eficiente a volumului mare de informaţie adunată din şcolile
participante, de partea formatorilor, Teodora Popa a propus analizarea
activităţ ilor din şcoli cu ajutorul fişei de mai jos.
Şcoala..............................................................
Data......................
Activitatea..............................................................
Prof. coordonator..................................
Grupul ţintă/Participanţii...........................................................
FIŞĂ DE CONSILIERE
Şcoală:
Dată:
Grup ţintă:
Nr. Constatări/ Recoman-
Domenii/Aspecte
crt. Aprecieri dări
23 Monitorizarea implementării
Planului de dezvoltare – componenta
ECD:
23 se află demersul şcolii pe
direcţia majoră de dezvoltare
stabilită iniţial?
24 gradul de atingere a
obiectivelor/ indicatorilor
(exemple de indicatori care
documentează realizarea unui
obiectiv)
25 activităţi ECD care decurg
din
proiecte/parteneriate/angajamente
independente de ACECD
26 realizarea/ reprogramarea
activităţilor
- respectarea/ decalarea termenelor
5888 Stadiul de elaborare a
materialelor pentru ghid (după
calendar şi PDŞ ECD)
44
3. Stilul de lucru în echipa ECD
Atribuţiile/ rolurile membrilor
echipei şi relaţiile dintre ei
4. Impactul proiectului în şcoală/
comunitate
5. Aspecte legate de evaluare,
autoevaluare, evaluare reciprocă şi
evaluare externă
Formator: ………………..
Dator ăm foarte mult din claritatea unor exemple din ghid şi din
imaginea bună a echipei la seminarul final, celor patru colege care ne-au
însoţit la Peştera: Mihaela Diaconescu de la C.N. „Nicolae Titulescu”
din Pucioasa, Daniela Anastase de la Şcoala din Vulcana-Băi, Camelia
Moraru de la Şcoala “Diaconu Coresi” din Fieni ş i Carmen Trandafir
de la C.N. „Ienachiţă Văcărescu” din Târgovişte. Invitarea lor a fost
determinată de profesionalismul lor de excepţie, în special în privinţa
planificării dezvoltării instituţionale, dar şi interesului lor autentic
pentru proiectele civice. Claritatea analizei, răbdarea, generozitatea şi
puterea lor de muncă au trezit respectul şi recunoştinţa tuturor
participanţilor care au beneficiat de consilierea lor.
Credem că celelalte faţete ale realizării ghidului sunt mai puţin
interesante şi importante, decît exemplele practice pe care le puteţi
analiza în ultimul lui capitol.
49
III. REŢEA DE ŞCOLI DEMOCRATICE
50
Acest capitol conţine 63 de exemple de bune practici, propuse
de către cele opt şcoli participante şi de formatorii din cadrul Proiectului
„Asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică – reţea de
şcoli democratice”.
54
Deşi mai multe şcoli au ca direcţie de dezvoltare formarea
competenţelor specifice ECD în rîndul corpului profesoral, doar doi
profesori au hotărît s ă îşi împartă experienţa formării colegilor cu
cititorii acestui ghid. Este foarte valoros faptul că la Grupul Şcolar
“Nicolae Ciorănescu” din Târgovi şte profesori de matematică şi limba
română au utilizat lucrul în grup (elevii au avut sarcini pe grupe) în
cadrul lecţ iilor obişnuite şi apoi au desfăşurat un seminar pentru colegii
din şcoală pentru a promova învăţ area prin cooperare. Cea de-a treia
activitate de la acest capitol, a fost descrisă de un formator din echipa
proiectului şi reprezintă o secvenţă dintr-un seminar al proiectului.
Ne bucurăm că putem prezenta patru activităţi cu părinţii,
desfăşurate în şcoli diferite (mediu urban şi rural) şi de grade diferite
(primar, gimnazial, liceal) deoarece proiectul a insistat mult pe
importanţa parteneriatului şcoală-familie în realizarea unei ECD/EDO
autentice şi durabile. Se pot observa diferenţe de abordare mari între
învăţători şi profesorii de liceu, dar problemele, temele şi interesul sunt
comune: responsabilizarea cuplului copil-părinte, înţelegerea corectă a
rolului pedepsei sau determinarea celor doi de a petrece mai mult timp
împreună. Exemplul propus de Şcoala de Arte şi Meserii din Gura
Ocniţei se întinde pe întregul an şcolar, implicînd atît părinţi, cît şi
profesori (îmbunătăţirea prestaţiei/colaborării lor şi responsabilizarea
privind performanţele elevilor). Instituţionalizarea (asumarea unor
responsabilităţi pe baza împărtăş irii aşteptărilor reciproce ale celor trei
actori principali: elevi, părinţi şi cadre didactice) parteneriatului firesc,
dar nu mereu real, şcoală- familie a fost la Gura Ocniţei un obiectiv
major şi o provocare încă în curs de rezolvare.
Activităţile desfăşurate în şcoală, în care grupul ţintă principal
sunt elevii, sunt ordonate după vîrsta acestora. Avem trei exemple
pentru ciclul primar, cinci pentru cel gimnazial şi trei pentru cel liceal.
Veţi găsi sugestii de activităţi pentru orele de religie, educaţie
civică, dirigenţ ie, chimie, precum şi pentru întîlnirile Consiliului
elevilor sau alt cadru extracurricular (formarea unor mediatori pentru
rezolvarea conflictelor din şcoală, discutarea unor probleme ale societ
ăţii noastre – poluarea, munca forţată - de către elevi de la mai multe
instituţii, conferinţe pe teme europene etc.). Există, de asemenea,
55
şi un exemplu de două ori valoros, deoarece prezintă evaluarea unui
proiect transdisciplinar pentru ciclul primar (Alfabetul toamnei). Este
foarte interesant să se urmărească şi cum variază desfăşurarea unei lecţii
(despre drepturile omului din manualul de educaţie civică, de exemplu)
în funcţie de mediul unde este realizată şi de accentele dorite de
învăţător.
Deosebit de important pentru mesajul proiectului (difuzarea
valorilor şi principiilor democraţiei în medii cît mai diverse şi
activismul civic al elevilor şi celorlalţ i actori din şcoală) este exemplul
elevilor de la Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte, care au desfăşurat
o prezentare antipoluare la o altă şcoală din proiect. Mai mult, între cele
două instituţii s-a semnat chiar un acord de parteneriat în domeniul
educaţiei ecologice. Tot la Şcoala “Mihai Viteazul” din Târgovişte s-a
desfăşurat, într-o vacanţă, un curs de mediere pentru elevi. Faptul că
şcoala găseşte în interior resurse umane şi materiale şi soluţii
conceptuale pentru rezolvarea problemelor proprii este un indicator de
succes foarte valoros în privinţa educaţiei pentru cetăţenie democratică
şi de capacitate de edificare a unui sistem propriu de asigurare a calităţii.
58
III.1. CADRUL EDUCAŢIEI PENTRU
CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ DIN ŞCOLI
59
Şcoala “I. Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte
ETAPA A II-A (evaluarea şi prima planificare/etapă au avut loc în anul şcolar 2006 -
2007) – REVIZUIREA RESURSELOR, DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR
didactice de a lucra în
echipă
1.dezvoltarea unor abilităţi 1.1. organizarea unor - agende de lucru, x extinderea utilizării
pentru îmbunătăţirea ma- activităţi variate (proiecte, portofoliu cu materiale metodelor activ-
nagementului relaţiilor de simpozioane, activităţi ex- suport, tabele cu parti- participative de către
grup; traşcolare) de către echipe cipanţi, fişe de jurizare, un număr cât mai
mixte – învăţători şi modele de diplome acor- mare de cadre
profesori; date participanţilor; didactice, în special
2. însuşirea/ aplicarea unor 2.1. interasistenţe la - fişe de asistenţă, la gimnaziu
metode active în acti- nivelul comisiilor meto- procese-verbale ale comi-
vitatea curentă; dice (învăţători-profesori) siilor metodice;
3. dezvoltarea unor 3.1. activităţi de formare - agenda de lucru,
abilităţi privind practica pentru ameliorarea unor materiale-suport, tabele
decizională în educaţia abilităţi de proiectare la de prezenţă, fişe de
pentru democraţie; nivelul comisiilor pe evaluare, portofoliu cu
probleme; documente utilizate (pla-
nuri manageriale ale
comisiilor pe probleme);
4. stimularea cooperării 4.1. efectuarea de - grafic al CEAC,
cadrelor didactice, prin interasistenţe (învăţători- procese-verbale, fişe de
interacţiuni la nivelul profesori) pe baza unui asistenţă;
catedrelor (cls.I-IV şi V- grafic, în funcţie de
VIII ) pentru armonizarea opţiunile/ nevoile cadrelor
unor tehnici de învăţare didactice – disciplina de
61
comportamentului elevi-
lor în şcoală;
4. responsabilizarea elevi- 4.1. implicarea membrilor - invitaţii către diriginţi,
lor în organizarea, desfă- C.E. în organizarea, profesori, directori,
şurarea şi evaluarea acţiu- desfăşurarea acţiunilor fotografii, afişe-anunţ;
nilor extracurriculare sta- recreative, semestriale;
bilite de către fiecare 4.2. cunoaşterea activităţii - procese-verbale, proto-
colectiv; C.E. din alte şcoli (din col de colaborare, fişe de
reţeaua proiectului ECD – evaluare, materiale-suport
Şc. „Mihai Viteazul” electronic (PPT), produse
Târgovişte şi din afara ale lucrului în grup,
acesteia, Şc. „Smaranda fotografii;
Gheorghiu” Târgovişte),
prin întâlniri găzduite de
şcoală; iniţierea de
parteneriate cu aceste
şcoli
5. pavoazarea holurilor cu 5.1. informarea ritmică a - coli flip-chart cu
şi pentru elevi, în funcţie elevilor, a personalului informaţii-anunţ, pliante,
de evenimente şcolare şi şcolii privind acţiuni, fotografii, diplome, tabele
domenii de activitate; evenimenteprin modalităţi cu rezultate ale concur-
variate (afişaj, panouri- surilor, ecusoane ale
foto, comunicări-careu, elevilor - agenţi educaţio-
mesaje scrise, elevi - nali, portofoliu cu mate-
63
calitate.
Grup Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu”
ANALIZA SWOT
▲Oportunităţi
23 Existenţa unor parteneriate cu agenţii economici care au ca specific
de activitate domenii în care sunt pregătiţi elevii noştri;
24 Disponibilitatea unor agenţi economici de a implementa
Curriculum-ul în dezvoltarea locală;
25 Amplasarea liceului în comunitate (poziţia centrală în cadrul
oraşului);
26 Atitudinea pozitivă a unei părţi a elevilor faţă de învăţare şi faţă de
pregătirea profesională;
27 Desfăşurarea unor activităţi de voluntariat de către elevi şi profesori
în cadrul unor proiecte şi parteneriate locale;
28 Disponibilitatea din partea comunităţii locale de a desfăşura
activităţi de parteneriat în folosul elevilor;
29 Posibilitatea autodotării materiale a şcolii şi autonomia în
gestionarea resurselor extrabugetare;
30 Acces liber la informaţii oferite de diverse site-uri, documente şi
metode de implementare a democraţiei în şcoală;
31 Implicarea instituţiilor universitare în popularizarea ofertelor de
continuare de studii.
▼Ameninţări
5888 Diminuarea posibilităţilor materiale ale unor elevi de a frecventa
cursurile: costuri ridicate pentru transportul elevilor; situaţia materială
precară a unor familii din mediul rural dar şi urban (Sursa: Date
statistice referitoare la veniturile populaţiei);
70
23 Politica educaţională de curriculum este restrictivă (anumite
specializări sau forme de învăţământ având un univers limitat de
pregătire civică);
24 Scăderea motivaţiei cadrelor didactice, din cauza salariilor;
25 Lipsa motivaţiei învăţării la elevi, educaţia nemaifiind percepută ca
mijloc de promovare socială;
26 Resurse materiale şi financiare limitate, insuficiente funcţionării
optime a procesului instructiv-educativ;
27 Numărul mare al elevilor cu unul sau ambii părinţi stabiliţi în
strainătate.
Politica în domeniul
Educaţiei pentru Cetăţenie Democratică 2007-
2010
Presă
Internet
Studii
sociologice,
psihologice
Computer, aparat 2. Februarie –
foto,.
3.Septembrie
2007-mai 2010
4. Septembrie
2009-mai 2010
cadrul şcolii părinte-profesor
sunt rezolvate diriginte desfăşu-
prin implicarea rate în aer liber,
şi consultarea prin vizitarea
părinţilor şi a unor obiective
elevilor. turistice sau
vizionarea unor
piese de tea-
tru/filme educa-
tive împreună.
3. Crearea - Corelarea - Cel putin 60% 1. Analiza unei Floroaica 1.Octombrie 1.Caseta
unei intereselor şi dintre cadrele lecţii/alte Claudia 2008- mai video, pro-
culturi a nevoilor profe- didactice vor activităţi Gheorghe 2010 iecte de lecţii
77
comunităţii diul activită- unui eveniment 2.Monitorizarea vizita cu elevii 2.Octombrie 2. Fişă de
de ţilor extra- important de către elevi a 2008-mai 2010 monitorizare
domiciliu. curriculare; pentru comuni- unor evenimente Stancu Valentin Casetă video
- Dezvoltarea tatea locală culturale, sociale - Urmărirea Chestionare;
spiritului de - Se va imple- (festivaluri, săr- unor eveni-
iniţiativă, a menta semes- bători religioase, mente sociale
capacităţii de trial un proiect naţionale , spor- şi culturale
organizare a educativ propus tive) şi implica- - Coordonarea
activităţilor si elaborat de rea în desfăşu- activităţilor
extracurricula- către elevi. rarea acestora; festivalului
re,a abilităţilor - 2 articole de 3.Ecologizarea culturii 3. Septembie 3. Fotografii,
de cercetare şi popularizare a unei zone şi 1.Steaguri, în- 2009 - iunie parcul şcolii.
comunicare în activităţilor plantare flori şi semne naţionale; 2010
rândul elevilor ECD din şcoală arbori, realizarea 2. Costume
vor fi realizate de tomberoane tradiţionale, 4.Mape de
de echipe de selecţie a materiale infor- prezentare a
redacţionale deşeurilor; mative, docu- regiunilor;
coordonate de 4.Festivalul mentare; 4. Noiembrie Panou
câtre un culturii (o clasă e 3.Saci de Colec- 2009 regiuni
profesor. o regiune a ţării); tare deşeuri tradiţionale
5.Vizita la - tricouri,mănuşi 5. Octombrie România
muzeele din - lemn, tablă, 2007- iunie 5. Fişa
oraş; arbuşti, plante; 2010 completată în
6.Publicarea 4. Costume 6. Aprilie timpul vizitei
unor articole în populare, obiecte 2009-aprilie la muzeu;
revista şcolii. tradiţionale, 2010 6.Articole
81
82
0 dreptul la informaţie din toate domeniile (inclusiv politic, social,
cultural etc.),
1 dreptul la opinie,
2 respectul pentru demnitatea fiecărui individ.
5888 Elevii:
5888 iniţiativă în proiectare, organizare etc.,
5889 participare efectivă la acţiuni,
5890 evaluatori principali,
5891 comunicatori cu exteriorul (comunitatea, autorităţile
etc.).
84
B. Managerii:
să nu obstrucţioneze nimic iniţiat de această echipă,
să pună la dispoziţia echipei toate resursele necesare,
să informeze forurile competente/interesate despre
proiectele/activităţile respective,
să mediatizeze bunele practici desfăşurate în şcoală,
să recunoască, inclusiv material, eforturile profesorilor activi.
C. Profesorii:
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1024
să evalueze nevoile de cunoaştere ale elevilor,
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1025
să se implice în cîte o activitate extra-clasă,
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1026
să introducă în orele de dirigenţie teme de ECD,
ᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀ∀ȠЀĀȀĀ⤀ĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀĀᜀ1027
să aibă o sarcină cu privire la elevi (pe care să o raporteze mereu
echipei).
D. Familia:
să îţi spună aşteptările,
să contribuie cu resurse (timp, muncă etc.),
să monitorizeze activitatea copiilor participanţi la proiecte concrete,
să evalueze cu simţ de răspundere parteneriatul cu şcoala,
să respecte programul stabilit cu profesorii.
implementării
1. Familiarizare 1.1.Orientarea - Toate clasele - Alegerea Iordache - Existenţa unui
a elevilor cu demersului Con- vor organiza democratică a Aurelia responsabil
practicile siliului Elevilor alegeri demo- membrilor oct. 2008 pentru fiecare
democratice spre participarea cratice pentru Consiliului direcţie, ales în
activă şi respon- CE. Elevilor; mod democra-
sabilă a elevilor - Toţi responsa- - Alegerea tic;
la viaţa şcolii; bilii de direcţii responsabililor - Implicarea
vor fi aleşi du- de direcţii; elevilor consi-
pă prezentarea lieri în colecta-
unei platforme- rea de bunuri şi
program. fonduri pentru
1.2.Implicarea - Cel puţin 80% -Şi eu pot dărui Maier Maria familii
elevilor în din elevii – campanie de XII C nevoiaşe
proiecte în consilieri ai Crăciun Ioniţă Iulia
beneficiul acestei direcţii organizată de dec. 2008
comunităţii se vor implica membrii C.E.
în organizarea (Direcţia
campaniei; Programe
Culturale,
- Cel puţin 5 Educative şi de
familii nevoia- Entertaining)
şe vor beneficia
de fondurile
87
colectate.
- Cel puţin 80% Cât de sigură Constantin - Chestionare
din repondenţii este şcoala Iustin XI C aplicate
sondajului noastră? – aprilie 2009 elevilor,
efectuat sondaj de opinie părinţilor,
apreciază că (Direcţia Disci- profesorilor
şcoala asigură plină şi Secu-
un climat de ritate Şcolară);
siguranţă;
- CE va Proiectul meu - Prezentarea
coordona ela- prinde viaţă – Popa Corina proiectelor
borarea a cel licitaţie de XI B elevi-lor în
puţin trei pro- proiecte ce vor Iordache Consiliul
iecte destinate primi finanţare Aurelia reprezentativ al
nevoilor de la Comitetul mai 2009 părinţilor şi
comunităţii de Părinţi obţi-nerea
educaţionale. (Direcţia finanţării
Finanţare şi pentru cel puţin
- CRP sau alte Buget) un proiect;
instituţii vor
finanţa cel
puţin un
proiect.
2. Încurajarea şi 2.1. Utilizarea - Cel puţin 60% - Încurajarea/ Conform - Portofoliile
88
Autori:
Prof. Turcu Iuliana şi Grigorescu Livia, Toader Cosmin - liderul Consiliului Elevilor (clasa a XI -a D)
Planul elaborat la nivelul echipei de proiect a fost supus aprobării Consiliului de administraţie al
colegiului.
Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
orientare (cel puţin 2-3 metodice ale diriginţilor, cu diriginţi - materiale didactice
semestrial) care să vizeze folosirea unor strategii variate; Diriginţi - minighid de bune
cunoaşterea şi - discutarea lecţiilor şi Semestrial practici
respectarea drepturilor şi aplicarea la clase a metodelor /
responsabilităţilor exerciţiilor / materialelor
elevilor, a regulamen- prezentate, adecvându-le la
tului de ordine interioară nivelul şi specificul clasei.
RESPONSABILIZAREA MEMBRILOR CONSILIULUI ELEVILOR ŞI PROMOVAREA
INIŢIATIVELOR DIN RÂNDUL ELEVILOR
PUNCTE TARI
0 Oferta curriculară:
Întocmirea unui „Curriculum la Decizia Şcolii” – discipline
opţionale, programe, negocieri corespunzătoare nevoilor elevilor;
Acord între curriculum formal şi informal, facilitând comunicarea pe
orizontală şi pe verticală între actorii implicaţi sau interesaţi în
procesul educaţional.
0 Resurse umane:
Acoperire optimă cu învăţători – profesori calificaţi şi titulari la toate
disciplinele;
Cadre didactice receptive la dezvoltare profesională (majoritatea cu
gradul didactic II şi I );
Rată scăzută de abandon şcolar;
Elevi motivaţi de performanţă, cu competenţe şi abilităţi certe, care au
dus la obţinerea de rezultate deosebite la concursurile şcolare şi
naţionale;
Grijă pentru prestigiu şi imagine, realizându-se o învăţare centrată pe
elev;
Dorinţa elevilor de implicare în proiecte civice;
Creşterea numărului de activităţi comune elevi – profesori – părinţi;
Există şi funcţionează CE şi CRP.
0 Resurse materiale:
Existenţa unei reţele de calculatoare;
Baza de material didactic reactualizată;
Fond de carte îmbogăţit;
Spaţiu suficient pentru organizarea cursurilor intr-un singur schimb.
0 Relaţii cu comunitatea:
Colaborare cu ONG-uri, personalul şcolii urmând mai multe
programe de pregătire;
Imagine atractivă în comunitate prin promovabilitate optimă;
Implicarea şcolii în comunitate;
100
Realizarea efectivă de acţiuni şi evaluarea impactului comunitar al
programelor derulate.
PUNCTE SLABE
0 Oferta curriculară:
Neincluderea în planul de şcolarizare a unui opţional de orientare şi
integrare în societate – inclusiv în domeniul educaţiei civice şi
pentru cetăţenie democratică;
Slaba participare la concursurile şcolare pe teme de cultură civică;
Oferta extraşcolară nu vizează explicit activităţile de tip ECD.
0 Resurse umane:
Stiluri didactice contrastante (democrat, autocrat, permisiv).
Reticenţa unor diriginţi de a se implica în activităţi extraşcolare şi
extracurriculare;
Lipsa unui profesor psiholog;
Carenţe în organizarea serviciului pe şcoală din cauza numărului mic
de profesori.
0 Resurse materiale:
Resurse financiare reduse;
Lipsa unui cabinet de consiliere psihopedagogică.
0 Relaţii cu comunitatea:
Absenţa unui cadru legal care să susţină colaborarea cu autorităţile
locale;
Probleme sociale: rată mare a şomajul în rândul părinţilor;
Slaba implicare a părinţilor în activitatea de pregătire a elevului;
Lipsa unor activităţi educative de ocupare a timpului liber.
OPORTUNITĂŢI
0 Oferta curriculară:
Oferta de proiecte educative a instituţiilor din comunitate;
Diversificarea ofertei curriculare prin includerea activităţilor
educative propuse de instituţiile locale;
Colaborarea cu I.Ş.J. şi C.C.D. pentru perfecţionare continuă şi de
specialitate;
101
0 Resurse umane:
Majoritatea cadrelor didactice sunt locuitori ai comunei;
Amplasarea şcolii în centrul comunei face ca distanţa până la şcoală să
fie accesibilă pentru toţi elevii;
Educaţia dată de părinţi copiilor este în spiritul valorilor morale şi
democratice şi în concordanţă cu cerinţele şcolii;
Activităţi de evidenţiere a bunelor practici în cadrul parteneriatelor cu
diverse şcoli.
0 Resurse materiale:
Centrul de zi pentru copii din medii defavorizate.
0 Relaţii cu comunitatea:
Existenţa relaţiilor de comunicare cu biserica, autorităţile sanitare,
Poliţie şi alte instituţii publice din comunitate, cu liderii
comunităţii locale;
Localizarea comunei la o distanţă relativ mică faţă de oraş, aceasta
permiţând o mai uşoară colaborare cu instituţii urbane.
AMENINŢĂRI
0 Oferta curriculară:
Numărul de elevi în descreştere care implică desfiinţarea de norme
didactice poate determina constituirea unei oferte CDŞ centrată pe
nevoile profesorilor;
Oferta instituţiilor de învăţământ din oraş poate fi mai atrăgătoare.
0 Resurse umane:
Nivel scăzut de trai;
Presiunea activităţilor gospodăreşti nu lasă timp unor elevi pentru
pregatirea aprofundată a lecţiilor.
0 Resurse materiale:
Instituţiile publice din comunitate au resurse financiare limitate şi nu
pot dezvolta acţiuni / proiecte de anvergură în spiritul ECD.
0 Relaţii cu comunitatea:
probleme severe cu care se confruntă unele familii (alcoolismul,
marginalizarea, plecarea la muncă în străinătate) cu impact asupra
educaţiei copiilor.
102
POLITICA ECD
Autori: Director prof. Tiliban Ioana, înv. Palade Vasilica, inst. Simion
Roxana, prof. Dragomirescu Camelia, inst. Buşu Lili (Şcoala Valea
Voievozilor)
104
Şcoala de Arte şi Meserii Gura Ocniţei
Politica în domeniul
Asigurării Calităţii în Educaţia pentru Cetăţenie Democratică
an şcolar 2008 – 2009
Dovezi de reuşită
Indicatori de
Nr. Obiectivul din (identificate la
Acţiuni Responsabili Termen realizare
crt. PDŞ finalul
(planificaţi)
proiectului)
1. 2.3.1. participa- Cursuri E.C.D. Mareş Silvia, septembrie Cele patru Cele patru cadre
rea cadrelor la Stanciu 2008 - cadre vor didactice au parti-
cursuri de Cristian, iunie 2009 participa la cipat orele de
educaţie pentru Cîrstea Claudia seminarii formare (seminarii,
cetăţenie Teodorescu activităţi în şcoală)
democratică; Mariana
107
familiarizat cu
vităţi cultural- - vizite la sorilor,
diverse meserii, au
artistice cu instituţii de pe implicarea a
urmărit o parte din
ocazia raza comunei şi minim 80%
activitatea pe care
diferitelor din apropiere; dintre elevi şi
o desfăşoară
evenimente - discuţii cu a minim 40%
oamenii care le
persoane care dintre pǎrinţi
practică diferite practică
meserii;
program
artistic cu
momente
prezentate de
formaţiile şcolii
la concursurile
artistice – faza
judeţeană.
9. “Meseria între Mareş Silvia mai 2009 -Desfǎşurarea
vocaţie şi activitǎţilor
-Elevii au intrat în
necesitate”- Stanciu conform
contact direct cu
invitaţi: Gabriela Cristian agendei
oamenii, meseria
Cristache, Popa -Participarea
şi locul unde o
Teodora, Corina a cel puţin 20
practică, ieşind din
Leca, profesori, de persoane
4.2.3. realizarea cărţi în viaţa reală.
invitaţi de de diferite
112
unei activităţi
diferite meserii meserii
la nivel local în
(popularizare
vederea
forumul
împărtăşirii
didactic.ro); -Susţinerea
cunoştinţelor şi
-Lecţie lecţiei la clasa
experienţelor; demonstrativǎ la a VIII-a
- Orientarea
dirigenţie”Ce Realizarea de
şcolară şi
mǎ fac când voi cǎtre toţi
profesională a
fi mare? (de la elevii clasei a
idee la fapt); VIII-a a unei elevilor.
-realizarea unei scrisori de
scrisori de intenţie
intenţie; -Informarea
-Informare pe tuturor elevi-
site-urile liceelor lor despre
sau la ISJ liceele la care
Dâmboviţa. se pot înscrie
10. 2.1.4. cunoaşte- Cunoaşterea Toate cadrele 9 mai -Se vor
rea valorilor valorilor euro- prezenta tutu-
europene pene ror elevilor
- Implicarea
x Prezentǎri ale materiale
elevilor în toate
diferitelor state informative
activităţile;
membre; referitoare la
- Calitatea
x Distribuire statele mem-
113
materialelor
pliante cu bre ale UE;
realizate de către
diferite state -Minim 32 de
elevi;
membre; elevi de ciclu
- Participarea a 6
x Concursuri; primar şi elevi la simularea
gimnaziu vor
alegerilor pentru
participa la
Parlamentul
x Proiecte concursurile european –
realizate la organizate si Seminarul
diferite disci- vor primi
Teologic.
pline, pe tema premii;
“Valori Elevii vor
europene”. realiza cu
sprijinul
profesorilor
un referat/
portofoliu/pro
iect despre
personalitǎţi
europene în
domeniu.
11. 2.2.6. manifes- Comportament Toţi diriginţii permanent -Minim 50% - Manifestarea
tarea unui adecvat dintre elevii unui
comportament situaţiei-vizitǎ fiecarei clase comportament
civilizat în la muzee, teatru, vor participa civilizat
114
115
pentru viaţă” cu Şcoala “Şerban
Cioculescu” Găeşti, Şcoala
”Tudor Vladimirescu” Târgo-
vişte
Parteneriat educaţional « A doua
şansă » cu Centrul de Reeducare
Găeşti şi Grupul Şcolar
« Iordache Golescu » Găeşti
Analiza SWOT
Componenta Educaţie pentru Cetăţenie Democratică
118
PLAN DE DEZVOLTARE
Componenta Educaţie pentru Cetăţenie Democratică
Obiectiv general
Responsabilizarea elevilor în ceea ce priveşte drepturile şi responsabilităţile lor.
Conştientizarea 2.1. 70% dintre elevi Lecţie deschisă cu Martie - planul lecţiei
echilibrului natural vor fi capabili să tema „Drepturi şi 2009 - material
între drepturi şi înţeleagă că pentru responsabilităţi” – didactic
responsabilităţi pe manifestarea dreptu- două feţe ale - material
baza căruia funcţi- rilor se consumă aceleiaşi monede. audio-video
onează o societate resurse (există intitu-
democratică. ţii publice – primăria,
poliţia de proximi-
tate, şcoli cu un anu-
mit program).
121
2.2. Cel puţin o Libertate absolută = Mai 2009 Grigorescu -proces verbal
activitate organizată responsibilitate Maria - fotografii
la nivelul şcolii va absolută – dezbaterea Clasa a XI- - materiale
beneficia de colabo- în Consiliul Elevilor. aB prezentate
rarea cu instituţii
publice precum
Primăria, ONG-uri,
Protecţia Copilului,
instituţii abilitate în
respectarea dreptu- Consiliul - chestionare-
rilor cetăţeanului Elevilor le aplicate
(manifestarea dreptu- „Mie îmi pasă, dar Aprilie-Mai Gropescu - fotografii
lui de a solicita ţie?” – sondaj de 2009 Justin - procesul
expertiză). opinie realizat de Dinu verbal încheiat
2.3. Cel puţin 80 % elevii şcolii Gabriela, la C. E.
dintre liderii elevilor Interpretarea rezulta- Grigorescu
membrii în CE îşi telor sondajului – Maria,
vor respecta respon- concluzii. Sescu
sabilităţile asumate. Cornelia,
Elevi:
Andrei
Alina,
Greculescu
Andreea,
122
Cernea
Dragoş
III.2. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ
- CU ELEVII
123
Despre drepturi şi îndatoriri
124
evaluare”, observaţia sistematică (metodă de evaluare – prin listele de
verificare – Anexa 1).
Modalităţi de organizare: activitate frontală, individuală şi în grup
Desfăşurarea activităţii:
În etapa de orientare (10 min.) le-am propus elevilor ca pe parcursul
lecţiei să înţelegem mai bine legătura dintre drepturi şi îndatoriri
observând imagini, citind şi comentând texte şi situaţii date, îndeplinind
eficient rolul asumat în cadrul grupului; colaborând cu colegii şi
valorificând informaţiile oferite de proiectul „Uniunea europeană”
realizat anterior. Pentru spargerea gheţii elevii au realizat „chipul
luminos-întunecat” al şcolii lipind, pe o planşă ce reprezenta şcoala,
jetoane diferit colorate cu aspecte plăcute sau neplăcute observate de ei
la noi în şcoală.
Etapa de achiziţie (40 min.) a cuprins trei momente:
0 Identificarea dreptului pe care şi l-au exercitat în momentul
anterior şi formularea unor îndatoriri ce decurg din acest drept
(frontal);
1 Pornind de la modelul frontal elevii, grupaţi câte patru, au
observat ilustraţiile primite, au identificat dreptul care poate fi
ilustrat prin colaj, au transcris textul acelui drept (din lista cu
drepturile copilului pe care o avea fiecare grup, extrasă din
portofoliul proiectului ”Uniunea Europeană”) pe fişa de grup, au
interpretat cu cuvinte proprii acest text, au formulat îndatoriri care
decurg din dreptul respectiv, au dat exemple de situaţii concrete de
exercitare sau încălcare a dreptului respectiv.
2 Fişele de grup şi colajele au fost expuse, elevii au făcut „Turul
galeriei” pentru aprecierea lucrărilor celorlalte grupuri şi pentru
eventuale completări. Fişele de grup şi colajele care le însoţesc
alcătuiesc o „minibroşură” întitulată de elevi „Carta drepturilor
copilului”.
În etapa de aplicare şi transfer (30 min.) s-a realizat un studiu de caz
(Anexa 2), fiecare grup asumându-şi un rol social: SPAS (serviciu
public de asistenţă socială), personal medical, familia, şcoala, colegii de
clasă şi fiind consiliaţi de către un cadru didactic invitat. Fiecare grup
analizează cazul prin prisma rolului asumat (prin tragere la sorţi) şi
125
propune din acest punct de vedere soluţiile pe care le crede mai
potrivite. Apoi s-au realizat:
„ciorchinele de evaluare” (frontal – pentru toată clasa) cu concluziile şi
soluţiile propuse de fiecare grup (Anexa 3),
evaluarea curentă (proba de evaluare scrisă cu următoarele sarcini: 1.
Selectarea din lista următoare a situaţiilor potrivite unor drepturi sau
unor îndatoriri: sărbătorirea Crăciunului în familie, publicarea unei
poezii în revista şcolii, anunţarea intenţiei de a interveni în discuţie prin
ridicarea mâinii, venirea la timp la şcoală, solicitarea unei consultaţii
medicale în caz de nevoie, comportamentul civilizat acasă, la şcoală, în
grupul de joacă. 2. Descoperirea „nepotrivirii” într-o ilustraţie dată şi
formularea unui enunţ prin care să se exprime observaţia făcută – în
imagine se observă o sală de clasă în care un grup de elevi face
curăţenie, iar unul dintre copii scrie cu un creion pe bancă),
aprecierile şi recomandările.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: îndeplinirea rolului asumat în grup:
gospodar (a distribuit materialele, a realizat colajul); secretar (a
completat fişa de grup); purtătorul de cuvânt (a prezentat soluţiile şi
opiniile grupului); timer; fiecare elev a fost capabil să selecteze dintr-o
listă dată situaţ iile potrivite unor drepturi ⁄îndatoriri şi să formuleze un
enunţ prin care a explicat nerespectarea unei îndatoriri observate într-o
imagine; listele de verificare conţin comportamente observabile pentru
elevul evaluat;
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţ iri: informarea
din timp a invitaţilor cu privire la obiectivele activităţii şi la modul în
care vor fi implicaţi în realizarea lor; solicitare prea îndelungată a clasei,
ţinând cont de vârsta elevilor.
127
Anexa 2
128
Anexa 3
Soluţiile
oferite de
„colegii de
clasă”
Soluţiile Soluţiile
oferite de oferite de
„cadrele „vecini”
didactice”
Marius
Soluţiile Soluţiile
oferite de oferite de
„cadrele „asistenţii
medicale” sociali”
Bibliografie:
MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Programe şcolare
pentru clasa a IV-a, Bucureşti, 2005.
Dulman, A. Mihai, C şi Mihăescu, M – Pentru o experienţă de
succes – Ghidul învăţătorului şi al profesorului, Editura
Gimnasium, Târgovişte.
Mihăilescu, C. şi Piţilă, T. – Educaţie civică, manual pentru clasa a
IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.
Suport de curs – Drepturile copiilor sunt lege, Craiova, 2005;
www.drepturilecopiilor.ro.
Datele autorului:
Vintilă Monica – învăţătoare, Şcoala cu clasele I-IV, Oborani,
Vişina, Dâmboviţa; E-mail: vintilam@yahoo.com
129
Drepturile copilului
Desfăşurarea activităţii:
S-au reactualizat ancorele prin rezolvarea unor sarcini (elevii au fost
împărţiţi în două grupe mari, prin numărare: elevii cu numerele pare au
rezolvat prima sarcină, cei cu numere impare a doua sarcină):
Sarcina 1: De ce un copil are nevoie de mai multă ocrotire decât un
adult ?
Sarcina 2: Enumeră aspecte din viaţa ta, în care crezi că ţi-au fost
asigurate drepturile pe care le ai.
130
Au fost valorificate cunoştinţele anterioare din domeniul drepturilor
omului prin: identificarea siglelor principalelor organizaţii pentru
protecţia copilului (UNICEF, CRUCEA ROŞIE, SALVAŢI COPIII) şi
activităţi pe grupe pentru asamblarea unor bucăţi de imagini (gen
puzzle) sugerând diferite drepturi ale copilului.
(dreptul la
familie)
(dreptul la
recreere)
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
rezultatele bune obţinute la fişele de evaluare: (12 calif. FB, 5 calif. B, 3
calif. S );
existenţa iniţiativei din partea elevilor de a alcătui un portofoliu al
activităţii şi realizarea lui.
Probleme apărute/ aspecte care necesit ă îmbunătăţ iri: utilizarea în
alte contexte a cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în lecţie (activităţi
caritabile, empatie faţă de copiii cu probleme, relaţionare mai bună).
Evaluarea unui coleg:
132
Dovezi de reuşită a activităţii:
dezinhibarea elevilor prin lucrul alături de cadrele didactice din şcoală;
includerea profesorilor în activităţi şi cooperarea cu elevii pentru
îndeplinirea responsabilităţilor (profesorii şcolii ştiu ce se aşteaptă de
la ei, ce metode şi măsuri concrete se recomandă pentru a îndeplini
obiectivele ECD ale şcolii).
Probleme apărute/ aspecte care necesită îmbunătăţiri: alegerea unor
metode eficiente pentru lucrul în echipe mixte elevi-profesori (elevii să
fie ajutaţi de profesori să găsească alte surse de informare şi să
folosească eficient informaţiile).
Evaluarea unui formator:
Elevii au fost pe deplin capabili să lucreze cu noţiunile din manual şi s-
au bucurat de colaborarea în grup. Identificarea „celui mai important
drept” ar fi putut să implice o discuţie mai lungă pentru ca elevii să
înţeleagă relaţiile dintre drepturi. Utilizarea autoevaluării chiar la elevi
atât de mici şi corelarea cu evaluarea învăţătoarei este o dovadă de
încredere în capacităţile elevilor şi în necesitatea corelării reale a
predării cu evaluarea pentru creşterea eficienţei învăţării.
Bibliografie:
*** ABC - ul drepturilor omului- S.I.R.D.O., Bucureşti, 1993
*** Drepturile copilului - M.Ed.C., 2005.
Ştefan, Pacearcă - Manual de educaţie civică pentru clasa a IV-
a, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2006.
www.drepturilecopilului.ro.
Datele autorului:
Simion Roxana - institutoare, Şcoala Răzvad, Judeţul Dâmboviţa, E-
mail: simionroxana13@yahoo.com
133
Alfabetul toamnei
134
evaluarea reciprocă, autoevaluarea, dramatizarea, jocul de rol, Turul
galeriei, jocul didactic.
Modalităţi de organizare: lucru frontal în clasă, lucru individual acasă,
lucru în grupe, lucru în perechi elev-părinte/ bunic acasă şi în clasă.
Desfăşurarea activităţii:
Prezentarera şi evaluarea proiectului este momentul de celebrare
succesului unei activităţi îndelungate (6 săptămâni) şi se desfăşoară în
clasă, într-un ambient sărbătoresc, în prezenţa unui public alcătuit din:
părinţi, bunici, învaţători din cadrul comisiei metodice, cadre didactice
din şcolile participante la Proiectul Asigurarea calităţii ECD şi a
coordonatorului de proiect ECD. O astfel de activitate este un exemplu
semnificativ pentru modul în care o lecţie contribuie la cultivarea
valorilor ECD, lecţia reprezentând pentru elev un modus vivendi cu
influenţa cea mai consistentă, continuă şi sistematică, asupra formării
sale.
Etapele activităţii sunt:
0 captarea atenţiei printr-un mesaj din partea Zânei Toamna;
1 anunţarea subiectului şi a obiectivelor;
2 rememorarea etapelor Proiectului “Alfabetul Toamnei”;
3 prezentarea pe grupe:
3.0 “Isteţeii scriitori” prezintă cărticica “Alfabetul Toamnei”
Elevii fac referire la modul de organizare a materialului: fiecărei litere îi
corespunde o pagină, iar pe pagină sunt imagini şi scurte texte adecvate,
realizate de ei. Prezintă şi modul în care s-a derulat şi colaborarea în
grup pe timpul realizării cărţii.
3.1 „Isteţeii sanitari” prezintă afişul „Legume şi fructe de veţi
mânca,/ Sănătate veţi avea”
Prezentarea se face având elemente de ţ inută adecvate sarcinii de lucru
(coifuri cu crucea roşie, ecusoane) şi având drept suport afişul. Ei
vorbesc despre importanţa legumelor şi fructelor în păstrarea sănătăţii şi
adresează îndemnuri versificate, create de ei, pentru a convinge de
necesitatea consumului de fructe şi legume.
„Isteţeii jucăuşi” prezintă expoziţia „Jucării hazlii”
Un membru al echipei face ghidaj prin expoziţie, prezentând diferite
jucării şi explicând din ce materiale au fost realizate. Urmează o scurtă
135
dramatizare „Teatrul de păpuşi” în cadrul căreia personajele - păpuşi
sunt unele dintre jucăriile confecţionate de ei.
“Isteţeii vânzători” prezintă “Standul toamnei”
Standul cuprinde fructe, legume şi flori de toamnă, ordonate după
criteriul alfabetic, dar şi după normele pieţei. Prezentarea se face sub
forma unui joc de rol în care unii sunt vânzători iar alţii cumpărători şi
relaţionează utilizând formule de adresare, de iniţiere şi încheiere a unui
dialog, se efectuează cântăriri şi plăţi, simulând activitatea reală din
piată. Prezintă şi modul în care au fost sprijiniţi de către părinţi, bunici.
La acest moment participă fiecare membru al echipei, fiecare
prezentând un alt aspect al proiectului sau participând la dramatizare, la
jocul de rol.
În timp ce o echipă se află la prezentare, celelalte 3 evaluează
procesul pe baza unei fişe de evaluare a prezentării.
Interevaluarea produselor de grup (“Turul galeriei”), raportându-se
la criterii de apreciere specifice fiecărui produs, afişate şi lecturate în
prealabil (claritatea prezentării, corectitudinea exprimării, corectitudinea
cunoştinţelor, originalitatea).
Autoevaluare individuală privind implicarea în derularea pro-
iectului, pe baza unei fişe de autoevaluare de grup (Cum a fost tema
aleasă? uşoară, atractivă, folositoare; Care etapă ţi-a plăcut? culegerea
informaţiilor, realizarea produsului, prezentarea, colaborarea în grup;
Unde crezi că poţi deveni mai bun? la căutarea informaţiilor, la
realizarea produsului, la prezentare, la colaborare; Ai vrea să mai
participi la proiecte? da, nu; Cum crezi că ar putea fi apreciată
activitatea ta în proiect? F.b., B, S., I.)
Apreciere din partea învăţătoarei prin jocul didactic “Mesajul
toamnei şi al doamnei”.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
manifestarea dorinţei elevilor de a mai participa şi la alte proiecte:
“ Cărţile anotimpurilor”;
“ Ecoprichindel”- elaborarea unui cod de norme ECO pe care să le
însuşească şi să le respecte şi alţi copii;
136
realizarea evaluării în cadrul parteneriatului învăţător-elev, raportându-
se la criterii unice;
autoevaluările elevilor - satisfacţia participării, identificarea punctelor
reuşite şi a celor de îmbunătăţit;
colaborarea dintre elevi şi parinţi/bunici, atât acasă cât şi în clasă în
derularea proiectului;
calitatea produselor de grup, apreciate cu calificative bune şi foarte bune
după criterii cunoscute de elevi încă de la începutul proiectului;
aprecierile cadrelor didactice la discutarea lecţiei;
feed-back-ul pozitiv din partea părinţilor;
pregătirea elevilor pentru relaţia cu comunitatea prin lucrul la acest
proiect: studierea unei pieţe agroalimentare, ghidajul printr-o
expoziţie, relaţia cu cabinetul medical.
Probleme apărute/ aspecte care necesită îmbunătăţiri: Fiind la
primul lor proiect amplu, elevii au întâmpinat câteva probleme :
dificultatea în prelucrarea informaţiilor;
coordonarea lucrului în echipă.
Este necesară o mai mare rigoare în ordonarea materialelor de către
învăţător pentru a nu lăsa asistenţei impresia că ideea că evaluarea o fac
doar elevii.
137
Evaluarea unui formator:
Finalizarea primului proiect de grup realizat cu elevii de opt ani
a avut semnificaţia celebrării reuşitei, pentru elevi şi părinţi. În esenţă
demersul a fă cut posibilă înţelegerea şi aprecierea de către participanţi a
complexităţii de abordare a metodei proiectului la vârsta şcolară mică.
În mod special, evaluarea proiectului, prin componentele sale –
autoevaluare (individuală şi de grup), interevaluare, evaluarea cadrului
didactic a exemplificat/justificat motivaţia elevilor pentru acţiuni de
calitate în etapele de lucru stabilite, raportate la criterii cunoscute iniţial.
Un management al clasei de înaltă calitate a evidenţiat creşterile
pentru elevi, atât la nivel individual, dar şi ca grup (echipă de lucru şi
colectiv) pe multiple planuri, fiind aspecte convingătoare pentru
asistenţă privind valoarea modelatoare a metodei ca proces, ca şi prin
realizarea/prezentarea produselor finale de grup.
Suport teoretic/Anexe:
Criterii de reuşită
Realizaţi o cărticică intitulată “Alfabetul toamnei”.
Răspunde: grupul “ Isteţeii scriitori”
Termen: 15 octombrie
Sugestie de prezentare: colectivă, pe
aspecte diferite
Criterii de apreciere:
- aşezarea în ordine alfabetică a paginilor cu litere cu chipuri hazlii;
F.B. – fără greseli B- cu 2 greşeli S- cu 3-4 greşeli
138
Realizaţi o expoziţie cu jucării, utilizând fructe şi legume de
toamnă.
Răspunde: grupul “Isteteţii jucăuşi”
Termen: 15 octombrie
Sugestie de prezentare: ghidaj prin
expoziţie, dramatizare
Criterii de apreciere:
- utilizarea unor materiale adecvate temei
FB – toate jucăriile B - 1-3 jucării nu S- mai mult de 4 jucării
utilizează materiale nu utilizează materiale
adecvate adecvate
- diversitatea jucariilor
FB- 8 sau mai B - 7 jucării S - 5-6 jucării
mult de 8 jucării diferite diferite
diferite
- organizarea expoziţiei, prezentând exponatele în ordine alfabetică
FB- fără eroare B- 1 eroare S- 2-3 erori
140
Bibliografie:
Ausubel D, Robinson F - Învăţarea în scoală, E.D.P., Bucureşti,
1981.
Cerghit I.- Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti, 1980.
Green J.- Introducere în măsurare şi evaluare, New York , 1970
Radu I. T.- Teoria şi practica în evaluarea eficienţei
învăţământului, E.D.P., Bucureşti, 1981.
Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., Bucureşti, 2000.
Stoica A.( coord.) - Coordonate ale reformei evaluării în
învaţământul primar, Revista învăţământului primar, nr. 2-
3/2000.
Tomyarot Gh. - L’observation et l’evaluation, Paris, 1973.
Datele autorului:
Georgeta Dragna - institutoare, Şcoala “Ion Alexandru Brătescu-
Voineşti”, Târgoviste
141
ATITUDINEA MEA
Desfăşurarea activităţii:
Momentul 1: A fost aplicat un exerciţiu de focalizare a atenţiei şi de
detensionare: fiecare elev a ales dintr-un plic câte un cartonaş colorat
pentru împ ărţirea pe grupe. Elevii s-au grupat după culoarea
cartonaşelor extrase. Fiecare grupă a împrăştiat pe masă post-iturile
142
aflate în plic, care conţineau diverse cuvinte. Elevii au fost invitaţi să
aleagă cuvintele legate de tema lecţ iei, anunţată cu o s ăptămână înainte.
Cuvintele alese au fost apoi aşezate pe tablă sub forma unei flori.
A urmat filmul educaţional proiectat pe fragmente, au discutat
situaţiile prezentate, moderatorul notând pe flipchart cuvintele:
toleranţă, diversitate, discriminare, spirit critic, reguli, regulament,
legi, drepturi şi responsabilităţi, rezultate în urma comentariilor.
Elevii au fost întreba ţi ce înseamnă şi ce nu înseamnă toleranţa, cât de
departe poţi merge cu ea, care este opusul ei.
Momentul 2: S-a cerut elevilor să privească cele trei imagini (Anexa 1)
şi să spună ce mesaj le transmit acestea.
Elevii au fost întrebaţi dacă putem avea o viaţă ordonată fară reguli.
Apoi au fost invitaţi la o discuţ ie referitoare la reguli: reguli de
comportare în clasă, şcoală, familie, excursii etc.
Momentul 3: Fiecare grupă a rezolvat testul de evaluare (Anexa 2)
care a conţinut:
realizarea corespondenţelor dintre drepturi şi îndatoriri;
să se specifice pentru fiecare drept câte o îndatorire;
să scrie drepturile de care trebuie să beneficieze un copil;
sancţiunile care se aplică prin încălcarea regulamentului şcolar.
S-a realizat corectarea frontală a testului. Grupa cu cele mai multe
răspunsuri corecte a fost premiată cu dulciuri şi aplauze.
Elevii au fost invitaţi să comenteze punctul 4 din test, să se refere la
situaţiile concrete din ş coală, cu elevi sancţionaţi şi dacă aceste
sancţiuni au dus în timp la rezultate pozitive. Elevii au fost întrebaţi
dacă au simţit vreodată că li s-a încălcat vreun drept la şcoală sau în
afara ei. Elevii nu au prezentat situaţii concrete.
Momentul 4/ Evaluarea: Individual au primit câte un chestionar
(Anexa 3) la care au fost rugaţi să răspundă cu sinceritate şi să nu se
semneze.
La finalul lecţiei, fiecărei grupe i s-a cerut să desemneze un
reprezentant, care să deseneze o imagine care le defineşte starea. Elevii
s-au consultat între ei, iar imaginile care au reflectat starea lor au fost:
doi copii care se ţin de mînă, o faţă surîzătoare, un norişor pe un cer
liniştit, un soare şi o floare.
143
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Elevii au fost cooperanţi, interesaţi de subiectul lecţiei, dar destul de
timizi în luarea cuvântului. Indicatorii au fost realizaţi în proporţie de
90%. Testul de evaluare aplicat a demonstrat înţelegerea termenilor:
atitudine, toleranţă, violentă, reguli şi regulament, desprinşi din
comentariile făcute pe baza filmului şi a fotografiilor legate de
atitudinea elevilor, a profesorilor şi a familiei în situaţiile întâlnite zi de
zi în şcoală şi în afara ei.
Chestionarul aplicat în momentul 4 ne- a demonstrat c ă elevii înţeleg
greşelile pe care le fac şi sunt de acord cu sancţiunile primite, dar pe
fondul unei comunicări precare cu familia şi a unei imaturităţi evidente
în planul personalităţii, nu reuşesc să-şi remedieze comportamentul.
Probleme apărute/ aspecte care necesită îmbunătăţiri: utilizarea
chestionarelor în alt moment al lecţiei şi desfăşurarea unor discuţii pe
baza răspunsurilor date de elevi.
Suport teoretic/Anexe:
ANEXA 1
Discriminare
145
ANEXA 2
GRUPA_____________
TEST DE EVALUARE
. Realizează corespondenţe între drepturi şi îndatoriri, numerotând
corespunzător:
drepturi îndatoriri
dreptul la informare culturală, la îndatorirea de a nu fi violent
lectură
dreptul de a fi protejat împotriva îndatorirea de a respecta cartea
violenţei
dreptul de a avea o familie îndatorirea de a respecta instituţiile
sanitare şi personalul sanitar
dreptul la sănătate
îndatorirea de a frecventa
dreptul la educaţie şcoala
îndatorirea de a respecta
programul familiei
ANEXA 3 - CHESTIONAR
Bibliografie:
MEC, DGIP - Regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar, 2005.
Datele autorilor:
Scurtescu Alexandra – profesoară de educaţie fizică, Şcoala “Mihai
Viteazul” Târgovişte, E-mail: s_alexandraro@yahoo.com
Burlan Alexandru – profesor de istorie, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alinvov@yahoo.com
147
Sărbătorile religioase,
factor de coeziune socială
148
Desfăşurarea activităţii:
S-a creat atmosfera socio-afectivă potrivită temei, pornind de la o
prezentare Power Point, “Simboluri pascale”, moment pregătit şi
susţinut de una dintre doamnele învăţătoare.
În calitate de profesor de religie, am amintit elevilor faptul că
sărbătorile religioase sunt şi un prilej de promovare a valorilor moralei
creştine. În continuare, am condus activitatea, începând cu următorul
pretext pentru discuţie: ”Credinţa fără fapte moartă este!”- Sfântul
Apostol Iacov, la care copiii au fost invitaţi să reacţioneze. Au răspuns
explicând ce înţeleg prin credinţă şi cum se manifestă ea şi care este,
după părerea lor, rolul faptelor în manifestatea acesteia.
Am expus pe tablă icoanele unor sfinţi şi o planşă cu o schemă –
ciorchine - fără conţinut, pe care l-au completat copiii în timpul
activităţii, conduşi prin întrebări euristice, astfel: am solicitat elevii să-şi
reamintească şi să evidenţieze, pe baza cunoştinţelor însuşite anterior la
lecţiile de religie, ce calităţi au avut sfinţii: credinţa, milostenia,
rugăciunea, iubirea, etc. Pe baza răspunsurilor date de elevi, am
completat ciorchinele “Valorile religioase”: credinţa, nădejdea, iubirea,
milostenia, rugăciunea, dreptatea, libertatea, pacea, sfinţenia.
Am solicitat elevii să precizeze care dintre aceste valori religioase le-ar
promova pentru a transforma lumea într-un loc mai bun. De ce ar
promova acea valoare?
Elevii au dat variante de răspuns. Pentru un elev cea mai importantă
valoare religioasă a fost rugăciunea, pentru altul credinţa, pentru altul
milostenia, iubirea. Elevii au propus şi alte valori: bunătatea, răbdarea,
blândeţea, sinceritatea.
S-a discutat problema respectării şi practicării valorilor creştine în viaţa
comunităţii în care trăim.
Pentru dezvoltarea abilităţilor necesare elevilor în calitate de bun creştin
şi bun cetăţean, în sânul comunităţii (familie, şcoală, oraş,) am propus
jocul: „Eu citesc, tu răspunzi!”. Spune DA sau NU, după cum este cazul
(vezi anexă).
Identificând „faptele” prin care ne demonstrăm iubirea de Dumnezeu şi
de aproapele, elevii au stabilit reguli moral-creştine care pot contribui la
o mai bună relaţionare între membrii comunităţii, la ameliorarea
moralităţii sociale.
149
Am solicitat elevii să răspundă la întrebarea: Care este rolul tineretului
în promovarea valorilor creştine?
Profesorul propune elevilor spre reflecţie: Ce sentimente trebuie să
avem în timpul sărbătorilor creştine?
Momentul de evaluare a activităţii a fost condus de o doamnă
învăţătoare. Elevii au răspuns la întrebările: „Vă simţiţi pregătiţi să
întâmpinaţi Sfintele Paşti?”. „Ce comportamente aţi dori să cultivaţi în
familia voastră, între colegi şi cunoscuţi, ca urmare a participării la
această activitate?”
Evaluarea autorului:
În timpul activităţii, elevii au dovedit, prin răspunsuri, că posedă
multe cunoştinţe despre tema în discuţie. Materialul didactic a fost
variat, bogat, accesibil, util, folosit cu uş urinţă de elevi. Am apelat la
cunoştinţele elevilor şi le-am stabilit nişte repere care consider că îi vor
ajuta în viaţă. A fost o activitate densă şi cu virtuţi formative deosebite,
în ceea ce-i priveşte pe elevi.
La activităţile următoare, voi încerca să găsesc nişte modalităţi
care să asigure implicarea tuturor elevilor prezenţi la fiecare moment al
activităţii, astfel încât să nu rămână niciunul în postura de spectator la
un moment dat.
În timpul activităţii, elevii au reuşit să identifice valorile creştine
utilizând cunoştinţele lor multiple despre această temă, iar materialele
utilizate au facilitat acest proces.
Raportându-se la valorile morale identificate de ei, au analizat
exemple de comportamente din perspectiva acestor valori şi au precizat
cum pot să le extindă la nivelul comunităţii.
M-am bucurat de colaborarea eficientă cu colegii învăţători ş i
profesori în munca de concepere, pregătire şi implementare a activităţii.
150
Pe întreaga perioadă a desfăşurării activităţii, elevii s-au simţit
mai buni, mai liniştiţi, mai toleranţi şi s-au comportat ca atare. Este de
dorit ca sentimentele trăite cu această ocazie să fie împărt ăşite şi în
casele lor, aducând speranţ a unei vieţi mai curate. Activitatea s-a vrut şi
a reuşit să fie un îndemn la credinţă şi practicarea virtuţilor creştine.
Propun să organizeze şi alte activităţi similare pentru a transmite
mesajul tuturor elevilor din şcoală.
Bibliografie:
Muha, Camelia - Religie creştin ortodoxă, Clasa a III-a, Caiet pentru
elevi, cadre didactice şi părinţi, Editura „Sf. Mina”, Iaşi, 2001.
Muha, Corneliu - Religie. Clasa a XI-a. Auxiliar didactic pentru
elevi, Editura „Sf. Mina”, 2009.
Pamfile, Tudor - Sărbătorile la români, Editura Saeculum,
Bucureşti, 1997.
Şebu, Preot prof. univ. dr. Sebastian, prof. Monica Opriş, prof.
Dorin Opriş - Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”,
Alba-Iulia, 2000.
151
Suport teoretic/Anexe:
Datele autorului:
Constantinescu Edith Nicoleta, profesor de religie, Şcoala „I. AL.
Brătescu-Voineşti” Târgovişte,
E-mail: nicoleta.constantinescu@gmail.com
152
Caravana „SOS - salvează viitorul”
Obiective:
O1 informarea elevilor cu privire la efectele consumului neraţional de
energie/resurse;
O2 stabilirea unor măsuri de diminuare a consumului de energie/resurse,
în vederea protejării mediului;
O3 stabilirea unor direcţii comune de acţiune în domeniul educaţiei
ecologice.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 20 de elevi din şcoala vizitată vor primi informaţii (PPT, pliante
ş.a.) cu privire la efectele consumului neraţional de energie/resurse;
I2.1 se vor stabili, prin lucru în grup, 5 reguli pentru reducerea
consumului de resurse;
I2.2 80% din elevii chestionaţi (vezi Anexa) vor identifica măsuri pe
care le vor aplica pentru diminuarea consumului de resurse şi
reducerea poluării;
I3 se va semna acordul de parteneriat în domeniul educaţiei ecologice
între cele 2 şcoli.
Resurse materiale: laptop, videoproiector, ecran proiecţ ie, cameră
video, aparat foto, flipchart, 50 pliante prezentare proiect, 50 broş uri
„Sfaturi verzi”, 10 stickere, 1 bucată carton colorat, 20 coli colorate, 20
markere.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: vizionare film, lucru
în grup, brainstorming, predicţie, dezbatere.
Modalităţi de organizare: activitate frontală/ individuală/ pe grupe.
153
Desfăşurarea activităţii:
1. Coordonatorul prezintă scopul şi agenda întâlnirii. Pentru înţelegerea
contextului în care se desfăşoară activitatea, acesta prezintă obiectivele
şi activităţile proiectul „Protejează resursele, salvează viitorul” care se
desfăşoară în Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte. Elevii din aceeaşi
şcoală au prezentat produse de proiect: PowerPoint „Gândeşte azi
pentru mâine” şi filmul „Eco”.
2. Se urmăreşte pe fragmente prezentarea PowerPoint „Istoria pungilor
de plastic”, care ilustrează situaţia la nivel mondial cu privire la
utilizarea acestora, efectele asupra mediului, măsuri privind diminuarea
utilizării acestora. Se realizează predicţii de că tre participanţii cu privire
la „Unde se duc pungile de plastic?”, „Ce este de făcut?”, „Cu ce putem
înlocui pungile de plastic?”. Dezbaterea este condusă de către elevi şi
coordonator spre identificarea şi altor resurse al căror consum se poate
diminua şi a modalităţilor de realizare. Au fost adresate întrebări de
genul: Ce alte resurse folosiţi?; Ce poţi face pentru reducerea
consumului acestora?, dezbaterea fiind punctată de exemple aplicate de
elevii Şcolii „Mihai Viteazul”.
Se cere elevilor din şcoala vizitată să realizeze pe grupe „sfaturi verzi”
pe care le vor putea apoi împărtăşi colegilor lor. Se distribuie cartoane,
markere pentru redactarea acestora, se precizează timpul de lucru, iar la
expirarea acestuia se citesc produsele realizate şi se afişează.
Elevii Şcolii „Mihai Viteazul” distribuie pliante de prezentare a
proiectului care se derulează la ei în şcoală şi broşuri conţinând „Sfaturi
verzi” identificate de ei în cadrul unor activităţi.
Elevii Şcolii „Mihai Viteazul” prezintă produsul de proiect realizat în
PowerPoint „Stop poluării”. Coordonatorul întâlnirii subliniază ideea de
„implicare împreună” ce reiese din prezentare şi roagă participanţii să
completeze chestionarele de evaluare a impactului.
Se prezintă scenariul ultimei părţi a întâlnirii. Participanţii pun câte o
„frunză” pe care este scris cuvântul întâlnirii în Copacul Prieteniei şi
lipesc stickere cu mesaje privind reducerea consumului de resurse în
diverse puncte din şcoală.
Conducerile celor două şcoli semnează protocolul de colaborare în
vederea realizării unor acţiuni comune în domeniul educaţiei ecologice.
154
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Atmosfera de entuziasm din finalul activităţii este în sine o dovadă de
reuşită. Realizarea indicatorilor în proporţie de 100%. Toţi elevii
chestionaţii identifică cel puţin 3 reguli de reducere a consumului de
resurse pe care le pot aplica şi cel puţ in o categorie de persoane care-i
pot imita în respectarea acestora. 81% din elevii chestionaţi emit păreri
privind implicarea şcolii şi a familiei.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Materialele prezentate au „prins” mai greu la categoria de public (elevi
de 10 ani) prezentă, rolul coordonatorului pentru moderarea dezbaterii
accentuându-se. Este nevoie de o dozare mai atentă a finalului
activităţii, prin stabilirea mai riguroasă a sarcinilor echipei de elevi.
155
Suport teoretic/ Anexe:
CHESTIONAR
Ce reguli crezi că poţi aplica pentru conservarea resurselor ?
Închide robinetul, dacă nu foloseşti apa! b.
Încearcă să faci DUŞ în loc de baie!
Strânge hârtia folosită şi depune-o săptămânal în coşul albastru!
0 Închide televizorul dacă nu te uiţi la el!
e. Stinge lumina, dacă nu e nevoie de ea!
1 alta Care?……………………………………………………
Cât de des poţi respecta aceste reguli?
a. destul de rar b. săptămânal c. zilnic d. ori de câte ori este nevoie
Dacă tu respecţi o regulă, dintre cele scrise mai sus, cine crezi că te
poate imita, respectând-o?
a. părinţii b. colegii de clasă c. prietenii
Cum poate şcoala ta/ familia să se implice în reducerea consumului
resurselor naturale? (apa, curentul electric, hârtia...)
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa, profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
156
Dialog între generaţii
158
Etapa IV – Valorificarea întâlnirii, punerea în aplicare a deciziilor
– 1 săptămână
0 Realizarea afişului cu deciziile luate în cadrul întâlnirii –
secretar.
1 Popularizarea la clasă, la orele de dirigenţie, a
regulamentului şi a statutului – consilierii.
2 Întocmirea Programului de activităţi pentru sem. II pe baza
propunerilor făcute – CO.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Realizarea indicatorilor în proporţie de 85-90%: participarea efectivă a
80% dintre membrii CE la activităţi; finalizarea la timp a
regulamentului; organizarea unei întâlniri (nu două!) cu foşti consilieri;
luarea mai multor decizii şi urmărirea punerii lor în aplicare; impresiile
pozitive ale elevilor, mobilizare în urma discuţiei.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
elevii nu au deprinderi de lucru cu materiale legislative, nu realizează ce
drepturi au consilierii, nu practică la orele de consiliere sau la alte
discipline tehnici de lucru în grup sau de luare a deciziei, nu au
iniţiative concrete (organizarea unor „concursuri”! – ce fel de...?,
strângerea de fonduri de la „sponsori”! – care?, cum?).
sunt necesare întâlniri de informare şi formare a consilierilor, schimburi
de experienţă cu CE eficiente din licee şi şcoli din reţeaua proiectului
sau din afară; întâlnirea a avut un caracter prea formal, trebuie schimbat
acest stil.
159
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: elevii nu-şi
folosesc în mod eficient calităţile de lider afirmate în cadrul colectivelor
de elevi şi în cadrul CE.
Bibliografie:
V. Ghica - Ghid de consiliere şi orientare şcolară, Editura Polirom,
Iaşi, 1998.
Datele autorului:
Gîtlan Daniela – profesoară de limba română, Şcoala „Mihai Viteazul”,
Târgovişte, E-mail: danagitlan@yahoo.com
160
Poze din timpul activităţii:
161
O2 exersarea tehnicilor de rezolvare a problemelor, de ascultare activă,
de conducere;
O3 cunoaşterea şi exersarea etapelor unei şedinţe de mediere.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 vor fi formaţi cel puţin 20 de mediatori,
I2 fiecare mediator va descrie şi exersa tehnici precum: brainstorming,
evaluarea soluţiilor, ascultare activă,
I3 fiecare mediator va exersa, prin joc de rol, etapele unei şedinţe de
mediere.
Resurse materiale:
imprimantă, hârtie xerox, flipchart, dosare pentru fiecare mediator,
markere;
fişe individuale: Ghidul de mediere pentru elevi, formulare – 4
tipuri (vezi Anexa 5), fişe de observaţii, texte: La închisoare,
Din grabă…;
o minge sau un ghemotoc pentru metoda RAI.
Strategii/ Metode de predare-învăţ are-evaluare: brainstorming,
conversaţia, observaţia, exerciţiul, jocul de rol (mediator, elev aflat în
conflict, observator) pornind de la situaţii date (lectura pe roluri) sau
create de elevi, jurnalul cu dublă intrare, RAI (răspunde-aruncă-
întreabă).
Modalităţi de organizare: frontal (în cerc), individual, grup de 4 – 2
mediatori, 2 disputanţi (elevi aflaţi în conflict).
Desfăşurarea activităţii:
Notă asupra proiectului: selec ţia elevilor s-a realizat pe baza unor
criterii (calităţi de lider, abilităţi de comunicare, varietate la nivel de –
sex, clasă, etnie, rezultate la învăţătură); propunerile au fost făcute în
scris de către elevi/ colegii lor/ diriginte/ alt profesor. Părinţilor li s-a
trimis o scrisoare de acceptare şi li s- a cerut acordul pentru participarea
copiilor la programul de mediere în vacanţa intersemestrială din
februarie 2009. Din 24, 16 elevi au primit acceptul, 14 au frecventat
cursul şi au primit Certificatul de elev mediator. La curs au participat
consilierul educativ şi 2 profesori itineranţi. În semestrul al II-lea, doar 8
elevi au desfăşurat în perechi şedinţe de mediere.
Sesiunea a 7-a – Formularea unei decizii (durata – 90 minute)
162
a. Verificarea temei pentru acasă (5’) - jurnalul cu dublă intrare:
consemnarea unor conflicte din realitate paralel cu sentimente, cauze,
soluţii.
Exerciţiu de încălzire (15’) – brainstorming „La închisoare”
(generarea de soluţii pornind de la o situaţie-limită dată – vezi Anexa
2). Fiecare elev a primit textul şi a notat cât mai multe soluţii de evadare
în 3-5 minute; s-au constituit grupuri de 3-4 elevi şi s-a ales o singură
soluţie, analizând consecinţele pozitive şi negative. S-au votat: cea mai
ingenioasă, realistă respectiv nerealistă soluţie. S-a concluzionat privind
divergenţa opiniilor şi acceptarea unei soluţii după evaluare.
Anunţarea temei (3’) – Etapele medierii privind formularea unei soluţii
(paşii 6,7,8 din Ghid)
Actualizarea cunoştinţelor/deprinderilor însuşite anterior (10’) –
metoda RAI: un elev/profesorul pune prima întrebare grupului, apoi
aruncă mingea către un elev; acesta răspunde şi pune la rândul lui o
întrebare; dacă nu ştie sau greşeşte răspunsul, mingea se întoarce la cel
care a pus întrebarea pentru a da şi răspunsul. Întrebările şi răspunsurile
posibile privind cunoştinţele însuşite în primele 6 sesiuni–vezi Anexa 3.
Însuşirea de noi cunoştinţe (5’): s-au citit din ghidul de mediere paşii
6,7,8 (Anexa 1).
Dirijarea învăţării (25’): Joc de rol – Text pentru interpretare pe roluri
„Din grabă” (Anexa 4). S-au oferit 2 elevi ca mediatori şi 2 ca elevi
aflaţi în conflict; ceilalţi au avut rol de observatori şi au avut de
consemnat în foaia de observaţii. S-a citit pe roluri cu pauze după
fiecare etapă; s-au făcut observaţii privind respectarea regulilor. S-au
făcut propuneri de către disputanţi pentru etapa 5 – descoperirea
intereselor comune şi de către toţi elevii pentru etapele 6 şi 7 – găsirea
unei soluţii. Toţi au exersat completarea formularului rezolutiv – etapa
8, cu soluţia găsită de ei sau de un coleg.
Obţinerea performanţei (25’): Joc de rol – Improvizaţie – Ştafetă.
2 elevi s-au oferit să fie cei implicaţi în conflict şi au ieşit din sală
pentru a stabili un scenariu bazat pe un fapt real trăit sau observat recent
de ei şi notat în jurnalul dublu. S-au stabilit noi reguli: oricine dintre
observatori poate întrerupe jocul luând locul unui mediator sau
disputant, dacă doreşte să facă observaţii, să pună o întrebare; cel
înlocuit devine observator; noul mediator sau disputant continuă ca şi
163
cum nu ar fi fost nicio întrerupere. În funcţie de timp, se poate relua
jocul pornind de la o situaţ ie nouă; este important ca un număr cât mai
mare de elevi să joace rolul de mediator.
Evaluarea activităţii (5’): Elevii şi profesorii au fost invitaţi să spună
cum s-au simţit în diverse roluri. Coordonatorul a listat puncte tari şi
slabe ale activităţii.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: realizarea indicatorilor în proporţie de
80% - I3– 100%; I1 (doar 14 mediatori), I4 – 75% .
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: perioada
aleasă pentru curs a avut avantaje (concentrare, timp suficient pentru
cunoaştere reciprocă, jocuri, detalii) şi dezavantaje (unii elevi nu au
putut participa); elevii nu au experienţă în jocurile de rol; textele
propuse pentru joc de rol în cartea sa de Daniel Shapiro nu au fost toate
adecvate, necesită adaptarea/ crearea altora noi.
NOTĂ:
Textul corespunde etapelor / paşilor 1- 4 dintr-o şedinţă de mediere.
Autorul Daniel Shapiro îl propune în cartea sa pentru sesiunea a IV-a de
formare a mediatorilor. Eu l-am propus pentru sesiunea a VII-a, pentru
exersarea paşilor 1 – 4, pentru verificarea însuşirii etapei a 5-a – găsirea
punctelor comune şi, în special, pentru tema sesiunii – paşii 6 şi 7 –
brainstormingul, propunerea de soluţii pentru rezolvarea conflictului şi
analiza acestora. Continuarea jocului de rol cu improvizaţie permite
pentru prima dată în sesiunile de formare trecerea prin toate etapele (cu
ajutor din partea profesorului şi folosind ghidul de mediere).
Am făcut câteva modificări: la titlu şi la numele personajelor.
ANEXA 5 - FORMULARE
1. CE AU ÎNVĂŢ AT CEI AFLAŢI ÎN CONFLICT (Acest
formular trebuie completat la sfârşitul fiecărei şedinţe de
mediere.)
Data ___________ Numele mediatorilor _____________________
Descrierea conflictului ______________________________________
Enumeraţi ce a învăţat disputantul 1 ____________ (numele) despre:
Conflict_______________________________
Celălalt elev________________________________
Cum înţelege conflictul diferit faţă de începutul şedinţei______
170
Enumeraţi ce a învăţat disputantul 1 ____________ (numele) despre:
Conflict_______________________________
Celălalt elev________________________________
Cum înţelege conflictul diferit faţă de începutul şedinţei_______
Ambii elevi consideră că s-a rezolvat conflictul. Ei semnează, arătând
că vor aplica acordul.
Semnăturile elevilor:________________________________________
Semn ăturile mediatorilor (martori) ____________________________
FORMULAR REZOLUTIV PENTRU MEDIERE (Acest
formular se completează atunci când cei aflaţi în conflict ajung
la o înţelegere.)
Data______________ Numele mediatorilor ______________________
Descrierea conflictului _______________________________________
Acordul:
Disputanţii şi-au rezolvat conflictul. Amândoi sunt de acord cu
următoarele:
_________________ (numele elevului) este de acord să ____________
__________________________________________________________
_________________(numele elevului) este de acord să _____________
__________________________________________________________
Semnăturile elevilor:_________________________________________
Semn ăturile mediatorilor (martori) _____________________________
FORMULAR DE EVALUARE A FORMATORULUI (Acest
formular trebuie completat la sfârşitul fiecărei şedinţe de
mediere de către fiecare disputant, fără semnătură. Poate fi
completat separat sau împreună.)
Descrieţi cum credeţi că a mers şedinţa de mediere.
Cine au fost mediatorii?
Care au fost punctele forte ale mediatorilor?
Ce ar trebui să îmbunătăţească mediatorii?
Prezentaţi gânduri şi sentimente în legătură cu mediatorii.
CUM A MERS MEDIEREA?/ AUTOEVALUAREA
MEDIATORULUI (Acest formular trebuie completat de
mediatori separat, după plecarea disputanţilor.)
În ce fel a fost medierea reuşită?
Câteva lucruri pe care le pot face pentru a îmbunătăţi medierea:
171
Ce a fost mai dificil în această mediere?
Iată câteva întrebări pe care mi le-am pus în timpul medierii:
Felicitaţi-vă pentru realizările din timpul medierii!
Bibliografie:
Arthur Bell - Gestionarea conflictelor în organizaţii, Editura
Polirom, 2007.
Helena Cornelius, Shoshana Faire- Ştiinţa rezolvării conflictelor,
Editura Ştiinţă şi tehnică, 1996.
Datele autorilor:
Gîtlan Daniela – profesoară de limba română, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: danagitlan@yahoo.com;
Tudor Gabriela - institutoare, Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte, E-
mail: gabriela_tdr@yahoo.com
172
Educaţie vs. exploatarea copiilor
Desfăşurarea activităţii
1. Activitatea a început cu prezentarea invitaţilor, a elevilor de la
Colegiul Naţional „Vladimir Streinu” (face parte din reţeaua de şcoli
173
ECD) şi a celor de la Centrul de Reeducare Minori Gă eşti (împreună cu
elevii de la Grupul Şcolar “Iordache Golescu” şi cei de la Centrul de
Reeducare Minori din Găe şti se derulează parteneriatul “A doua
şansă”). În continuare s- a prezentat în PowerPoint interpretarea
rezultatelor chestionarului: „Orientarea valorică a elevilor” aplicat
anterior.
2. S-a efectuat exerciţiul de spargere a gheţii: „Putem să comunicăm
eficient ?”, în care 6 elevi au fost împă rţiţi în trei grupe (fără deficienţe,
surzi, orbi) . Ei au comunicat de la o grupă la alta interpretarea unui
desen care face referire la “Educaţia vs. exploatarea copiilor” prin
limbaj verbal şi nonverbal.
S-a anunţat şi s-a notat titlul activităţii, apoi s-a prezentat un mic istoric
al evoluţiei drepturilor omului. Elevii au fost solicitaţi să selecteze şi să
noteze pe post-it-uri minim 3 drepturi din documentele care le-au fost
puse la dispoziţie şi au completat un copac cu drepturile identificate de
la rădăcina până la vârf.
Elevii sunt repartizaţi în patru grupe (avocatul elevului, părinţi, şcoală,
lucrătorul social), iar în cadrul fiecărui grup aceştia îşi repartizează
rolurile (povestitor, lider, secretar, prezentator etc). Au fost repartizate
fişele de lucru care au conţinut spre soluţionare cazul lui Paul, un copil
de 14 ani foarte bun la învăţătură, care dorind să-şi ajute familia
lucrează, la început câteva ore după cursuri, la un magazin unde căra
lăzi. Mai târziu, abandonează şcoala şi lucrează întreaga zi într-un
mediu inadecvat, care nu îi permite o dezvoltare fizică şi psihică
normală. Fiecare grupă a notat pe o coală cel puţin trei drepturi care nu
au fost respectate, precum şi modalităţile de intervenţie şi soluţionare a
cazului. Toate materiale au fost expuse, iar grupele au efectuat turul
galeriei, notând completările pentru fiecare rol în parte. În continuare,
fiecare grupă a prezentat argumentând pro şi contra modalităţile de
intervenţie şi soluţionare a situaţiei prin prisma rolului pe care l-au avut.
După iniţierea unei discuţii privind drepturile elementare care le sunt
încălcate copiilor care muncesc şi cum s-ar schimba viaţa acestora dacă
aceste drepturi ar fi respectate, elevii au fost solicitaţi să indice care sunt
cerinţele adulţilor din familie, şcoală şi comunitate faţă de ei şi s-a
evidenţiat importanţa educaţiei ca factor cheie în efortul de a elimina
abuzurile şi exploatarea copiilor. Pentru promovarea drepturilor
174
copilului elevii au propus ca modalităţi de realizare: colectarea de
informaţii prin intervievarea copiilor care muncesc, scrierea şi
publicarea în revista şcolii a unor eseuri, povestioare, poezii,etc.
Cunoştinţele şi abilităţile deprinse în această activitate au fost evaluate
atât prin fişe de evaluare aplicate tuturor participanţilor, cât şi printr-o
probă practică care a constat în confecţionarea a două vaze din
materiale diferite (plastilină şi hârtie) în care au pus aceeaşi cantitate de
apă (aceasta simbolizează totalitatea drepturilor pe care le au). Elevii au
observat şi au concluzionat că deşi toţi au aceleaşi drepturi, factorii
interni sau externi pot determina respectarea sau încălcarea acestora.
Fiecărui elev participant i s-a acordat o diplomă de participare la
activitate.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
În fişele de evaluare elevii şi participanţii au apreciat activitatea
ca fiind „deosebită şi sunt mândru că am participat. Să mai organizaţi
astfel de activităţi” „A fost foarte interesant, mulţumim frumos pentru
invita ţie”. După această activitate elevii au simţit c ă: „orice problemă
de genul acesta poate fi rezolvată dacă se implică mai mulţi”; „cel mai
greu a fost să gândesc ca un profesor (sau pă rinte)”; “voi acorda mai
multă importanţă drepturilor copiilor, voi pune accent pe acestea”.
Elevii s-au implicat activ şi afectiv în activitate, reuşind totodată să-i
integreze în mare mă sură şi pe elevii invitaţi de la Colegiul Naţional «
Vladimir Streinu » Găeşti şi de la Centrul de Reeducare Minori Găeşti.
Produsele realizate pe parcursul activităţii (Copacul cu
drepturile copilului, modalităţile de intervenţie şi soluţionare a cazului)
se pot utiliza ca materiale didactice în alte activităţi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Stabilirea de comun acord cu participanţii la activitate a regulilor care
trebuie respectate.
Bibliografie:
http://legislaţie.resurse-pentru democraţie.org - Convenţia cu
privire la drepturile copilului.
Datele autorilor:
Ene Adriana Cosmina – profesoară de istorie, Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul”, Vişina, E-mail: ene.cosmina@yahoo.com
Nicolae Carmen–Rosana - profesoară de chimie, Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul”, Vişina, E-mail: rosananicolae@yahoo.com
176
Simescu Beatris - profesoară de istorie, Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul”, Vişina, E-mail: bety072@yahoo.com
I2.2
I3.1
I1.1 Minim 50% dintre elevi vor identificarea şi ilustra două-trei trăsături
specifice a cel puţin trei culturi europene;
I1.2 Toţi elevii vor urmări cu interes materiale prezentate;
I1.3 Cel puţin 25% dintre elevi vor valorifica, cunoştinţele dobândite pe
parcursul seminarului, prin participarea la discuţiile din finalul
activităţii;
I2.1 Participanţii vor identifica drepturilor omului în contexte variate:
prezentări PPT, concurs, studiu de caz;
Cel puţin 50% dintre participanţi vor menţiona caracteristicile
drepturilor fundamentale ale omului: universalitate, inalienabilitate,
indivizibilitate;
I2.3 Cel puţin 50% dintre elevi vor lucra efectiv pe textul Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului în cadrul concursului organizat la
sfârşitul activităţii;
Materialele suport ale seminarului: agenda, prezentările vor fi
elaborate în echipe profesori – elevi;
I3.2 Elevii vor fi coordonaţi de către profesori, în perioada premergătoare
seminarului, în vederea participă rii acestora la concurs (prin indicarea
bibliografiei şi clarificarea aspectelor neînţelese).
Resurse materiale: Flipchart, videoproiector, laptop, CD-uri, coli,
markere, bibliografie.
Strategii/ Metode de predare – învăţare - evaluare: Documentarea (pre
seminar), expunerea, dialogul, prezentări PowerPoint, studiul de caz,
concursul.
Modalităţi de organizare: frontal, individual.
Desfăşurarea activităţii:
Iniţiativa desfăşurării şi alcătuirea agendei seminarului au
aparţinut profesorilor organizatori ca urmare a participării liceului
nostru la seminariile Proiectului AC ECD. Aceştia au fost sprijiniţ i în
demersul lor de profesorii coordonatori ai elevilor. Cu ajutorul celor din
urmă au fost formate echipele. Colaborarea s-a manifestat atât în ceea ce
priveşte alegerea temelor, dar şi în documentarea propriu-zisă. Ideea
concursului s-a născut din dorinţa de a evalua elevii.
178
Activitatea a început prin anunţarea temelor seminarului şi
prezentarea participanţilor de către cadrul didactic organizator.
Prin intermediul primului material, „Drepturile Omului –
matricea fundamentală a unei societăţi democratice”, s-a argumentat
alegerea acestui domeniu, prezentarea scopului seminarului şi
descrierea modului de abordare.
Următorul moment, „Europa - certificat de naştere”, a aparţinut
unui grup de elevi şi ne-a purtat cu gândul prin zbuciumata istorie a
constituirii Europei, prin intermediul unei prezentări PowerPoint.
Pentru a veni în sprijinul participanţilor, în dorinţa acestora de a
fi mai bine informaţi, unul dintre profesorii coordonatori a prezentat
„Instituţii ale Uniunii Europene”, precizând că acestea reprezintă
interesele comunitare, naţionale şi ale cetăţenilor statelor membre.
A urmat un „Mozaic Europa”, moment în care câteva grupe de
elevi au prezentat într- un mod atractiv cultura, civilizaţia, obiceiurile şi
tradiţiile câtorva ţări europene: Anglia, Franţa, România, Grecia,
Spania, Italia. Un grup de elevi talentaţi ai liceului nostru, împreună cu
profesorul de educaţie artistică, interpretând vocal sau cu ajutorul
instrumentelor, au „împletit” aceste prezentări cu momente muzicale
specifice ţărilor amintite, spre încântarea participanţilor .
Pentru că Premiul Nobel este o „Emblemă a Europei”, unul
dintre cadrele didactice a adus în faţa elevilor imaginea celui care a lăsat
prin testament dorinţa de a fi premiaţi cei care aduc „cele mai mari
servicii umanităţii”.
Activitatea seminarului a continuat cu un concurs pe tema
„Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – ideal comun spre care
trebuie să tindă toate popoarele”, la care elevii au participat într-un
număr mare. Ei au dat răspunsuri la nouă întrebări şi au analizat un caz
de încălcare a dreptului la confidenţ ialitate a unui tânăr infectat cu
HIV. Juriul, format din cadre didactice şi elevi, a stabilit câştigătorii.
Aceştia, ca de altfel toţi participanţii la seminar, au primit diplome din
partea organizatorilor.
Finalul activităţii a aparţinut coordonatorului de proiect AC
ECD – Reţ ea de Şcoli Democratice şi directorului liceului, care au
făcut aprecieri şi recomandări organizatorilor şi participanţilor.
179
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
fiecare participant la activitate a avut cel puţin o intervenţie
constructivă;
lucrul în echipă s-a manifestat atât în perioada de documentare (pre
seminar), cât şi în timpul seminarului;
produsele PowerPoint au fost realizate în comun de profesori şi elevi;
elevii au dat dovadă de spirit de iniţiativă şi de creativitate;
interesul pentru concurs s-a manifestat prin participarea activă a
elevilor.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
prima parte a fost preponderent expozitivă;
durata prea mare a activităţii.
Bibliografie:
Carpentier, Jean; Lebrun Francois(coord.), - Istoria Europei, Editura
Humanitas, Bucureşti, 2006.
Le Goff, Jaques - Evul Mediu şi naşterea Europei, Editura Polirom,
Iaşi, 2006.
Imbert, Pierre Henri - Memorie. Europa, Drepturile Omului,
Conferinţă, Şcoala de Vara de la Sighet, 2008.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Datele autorului:
Florescu Mihaela - profesor psiholog, Liceul Teoretic „Petru Cercel”
Târgovişte, E-mail: mihaelaflorescu2007@yahoo.com
181
Eşti cetăţean, fii responsabil!
I1.2
I4.2
Desfăşurarea activităţii:
Partea de documentare pre-seminar s-a constituit în ateliere de
lucru profesori- elevi. Fiecare profesor a selectat un grup de elevi care
au accesat sursele de informare din bibliografia dată pentru structurarea
materialelor supuse dezbaterii în cadrul seminarului. Prezentările
elaborate de elevi au fost verificate şi îmbunătăţite în urma discuţiilor
cu profesorul coordonator.
Deschiderea seminarului (scopul activităţii).
Principii filosofice ale drepturilor omului - 2 eleve de cls. a XII-a au
prezentat câteva abordări filosofice ale problemei drepturilor omului,
folosind citate din Platon, Aristotel, Nietzche etc.
Evoluţia drepturilor omului de-a lungul timpului - câţiva elevi au
prezentat câteva repere istorice în dezvoltarea acestui concept: Magna
Charta Libertatum (Anglia)-1215, Virginia Bill of Rights (SUA-1776,
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului-1948).
Mahatma Ghandi – (date importante în evoluţia lui ca apărător al
drepturilor omului) - 5 elevi au realizat o prezentare PPT şi au supus
discuţiei un caz de discriminare în care a fost protagonist chiar
Mahatma Ghandi (în timpul şederii lui în Africa de Sud un frizer a
refuzat să-l tundă pentru că era indian).
Martin Luther King Jr.- biografie, studiu de caz, discursul „I have a
dream”- 3 echipe de elevi au prezentat câteva repere importante din
biografia lui MLK cuprinzând şi un caz de discriminare foarte cunoscut
(cazul Rosa Parks), care a dus la revolta populaţiei de culoare din SUA
în 1955.
Cazul Dreyfus- unul din profesorii participanţi a prezentat un caz
celebru de discriminare (antisemitism), iar elevii au fost solicitaţi să-şi
exprime opiniile şi argumentele în legătură cu acesta.
183
„România la CEDO”- un elev a prezentat un caz al României la CEDO
(Ignaccolo Zenide vs. România, Hot. CEDO 31679/11.01.2000) în care
erau încălcate atât drepturile copilului cât şi drepturile fundamentale ale
omului.
„Conştiinţă, mentalitate”- prezentarea unui caz de respectare a
drepturilor omului la Curtea Supremă de Justiţie din România (Decizia
1934/07.07.1999). S-au evidenţiat articolele din Constituţia României
(29,33), Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art.9), Pactul
Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice (art.18).
Instituţii internaţionale de apărare a drepturilor omului (CEDO, Comisia
Drepturilor Omului a ONU) şi asociaţii naţionale (OADO, IRDO,
APADOR-CH) - prezentare realizată de 5 elevi.
Concluzii ale seminarului.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită: Materialele prezentate au ilustrat o colaborare
eficientă între profesori şi elevi.
Toţi elevii solicitaţ i au participat cu prezentări la seminar. În cazul
Martin Luther King Jr., elevii au realizat anumite extrapolări cu privire
la situaţia etniei rome din România.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Momentelor
interactive (discuţii, reflecţii, argumentări) li s-a acordat prea puţin timp
în comparaţie cu cele de prezentare/expunere.
Evaluarea unui coleg:
Dovezi de reuşită: Seminarul a fost o activitate inedită în liceul nostru,
participarea elevilor şi profesorilor a fost numeroasă, cazurile de
discriminare prezentate au fost sugestive şi au dat ocazia unor discuţii
constructive în vederea construirii unei atitudini civice corecte şi
responsabile.
Probleme apărute/ Aspecte ce necesită îmbunătăţiri: Au fost prea
multe activităţi într-un timp destul de scurt. Conţinutul prezentat putea
să fie subiectul a două activităţi.
Evaluarea formatorului:
Dovezi de reuşită: Etapa de documentare a fost consistentă , informaţia
selectată şi prezentată la seminar a fost variată, complexă, cu trimiteri
concrete spre drepturile omului. Elevii care au elaborat materialele
184
prezentate au fost familiarizaţi cu terminologia drepturilor omului, cu
rolul instituţiilor internaţionale de apărare a drepturilor omului. Am
remarcat intervenţiile autentice şi bine argumentate a două eleve în
cadrul scurtelor momente de dezbatere.
Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Utilizarea cu precădere a metodei
expozitive a permis deconectarea unor elevi de la tematica abordată.
Exemplele prezentate, deşi au fost celebre, nu au fost din lumea
elevilor, impactul fiind unul pe termen scurt. Prea multă informaţie şi
mult prea puţin timp alocat asimilării/ aprofundării acesteia. Prea puţini
elevi care şi-au manifestat disponibilitatea de a discuta pe marginea
conţinuturilor expuse, respectiv de a oferi feed-back.
Bibliografie:
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Hotărâri CEDO pentru România, Editura Best Publishing,
Bucureşti, 2009.
Bianca Selejan - Spaţiul European al Drepturilor Omului, Editura
CH Beck, Bucureşti, 2008.
www.civica-online.ro, www.tehne.ro, www.edrc.ro,
www.youtube.com , www.martinlutherking.org.
Datele autorului:
Irimia Monica – profesoară, Liceul „Petru Cercel” Târgovişte, E-mail:
ittc71@yahoo.com
185
III.2. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ
- CU CADRELE DIDACTICE
186
Valorile pe care le promovează şcoala noastră
Desfăşurarea activităţii:
1. Spargerea gheţii
Spargerea gheţii şi introducerea participanţilor în atmosfera
impusă de temă am realizat-o cu ajutorul filmului „The Bucket List”
(Lista dorinţelor). A fost prezentat pe scurt conţinutul acestuia, iar
secvenţa pe care au vizionat-o a fost aceea în care personajele principale
au aflat că mai aveau de trăit maximum 6 luni. Astfel a apărut ideea
listării dorinţelor pe care să le împlinească înainte de a muri.
(aproximativ 10 minute)
Conştientizarea nevoii comune de a promova valori stabilite
împreună, nu valori personale
Cadrelor didactice le-am cerut să se pună în locul personajelor şi
să scrie două dintre dorinţele pe care le-ar fi avut şi nu le-au realizat,
una pe care să o poată împărtăşi celorlalţi, iar alta pentru reflecţie
187
personală. A avut loc o discuţie privind motivele/cauzele nerealizării
dorinţelor până în acest moment. Cadrele didactice au ajuns la concluzia
că, anumite lucruri nu le facem în viaţă pentru că le considerăm imorale,
ilegale, sau pentru că nu corespund valorilor personale.
Am listat frontal factorii care influenţează comportamentul
omului (valorile stabilite de familie, de şcoală, de comunitate, de
societate). În urma discuţiilor am ajuns la concluzia că valorile pe care
le promovează familia, şcoala, comunitatea, societatea nu trebuie să fie
impuse, ci alese.
3. Obţinerea listei de valori
Fiecare cadru didactic a extras un bilet pe care erau trecute mesaje
de genul: „Ne-aţi învăţat cel mai important lucru, acela că toţi avem nevoie
unii de alţii”, „Un profesor bun îţi demonstrează cât poţi realiza de unul
singur şi cât ai putea face muncind în colectiv”, „Ne-aţi învăţat c ă atunci
când ne dorim foarte mult ceva anume, muncim pentru asta şi o facem cu
pl ăcere şi din ce în ce mai bine - atunci nici nu mai contează dacă vom fi
recunoscuţi în domeniu, ori nu”, „Un bun profesor nu are nevoie de fluier
ca să fie urmat; nici nu trebuie să împingă de la spate; un profesor bun
merge în rând cu tine - în timp ce explorezi, inventezi, creezi, întrebi sau
încerci să- ţi explici”, „Ne-ati spus mereu că un diamant, cât de mic,
stăluceşte mai tare decât cel mai mare geam, că a face bine un lucru mărunt
este mai important decât să e şuezi în mari proiecte”, „Ne-ati învăţat că nu
e nimic ruşinos în a fi unul din cei mulţi
un om de rând nu este deloc un oarecare; fiecare avem câte un dar
special şi fiecare valorează mult pentru cei pe care el îi iubeşte; dar-dacă
vrei să ieşi din rând - foarte bine, fă-o; cine ştie ce-ţi rezervă soarta
dacă-ţi vei urma visurile şi dorinţele cu toată ardoarea, cu inima, cu
mintea, cu tot curajul.” Fiecare mesaj ilustrează o valoare, pe care
participanţii au descoperit-o şi au numit-o.
4. Identificarea valorilor şcolii
Valorile descoperite au alcătuit o listă care a folosit drept suport
în alegerea celor mai importante cinci valori. Acest exerciţiu trebuia să
se desfăşoare pe trei grupe, una reprezentând familiile elevilor noştri,
alta şcoala şi o alta elevii. Deoarece la activitate au participat diverşi
invitaţi, am simţit nevoia de a forma încă o grupă cu aceştia şi am
numit-o „societatea”. Fiecare grupă a ales valorile pe care le consideră
188
importante din perspectiva rolului pe care l-a primit. Cele cinci valori au
fost ordonate de la 1 la 5: 1= nivelul minim, 5= nivelul maxim.
Raportorul fiecărui grup a prezentat şi afiş at lista valorilor.
Selectând valorile care s-au regăsit pe toate listele au fost stabilite cele
cinci valori pe care şcoala noastră să le promovoze: responsabilitate,
colaborare, autocunoaştere, adaptare, perseverenţă.
5. Concluzii:
Am recomandat colegilor să se gândească cum anume ar putea,
în activitatea şcolară sau extraşcolară, să cultive la elevi aceste valori,
dincolo de disciplina pe care o predau, dincolo de scopul în sine al
activităţii de predare.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
În urma activităţii am realizat obiectivele propuse: am obţinut cele cinci
valori pe care trebuie să le promoveze şcoala noastră, iar acestea au
apărut ca rezultat al activităţii de grup.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
În timpul activităţii unele cadre didactice au avut tendinţa de a se
îndepărta de tema propusă.
Evaluarea formatorilor:
A fost o activitate al cărei conţinut a fost orientat spre aspecte
ale ethosului din şcoală. Resursele umane şi materiale au fost judicios
folosite pentru a valorifica într-o manieră cât mai exhaustivă bogăţia de
idei a temei. Realizatoarea activităţii a reuşit să stimuleze participarea la
dezbatere a colegilor şi a creat un climat favorabil exprimării diferitelor
opinii, reuşindu-se într-o mare măsură armonizarea acestora.
189
Stabilirea valorilor promovate de şcoal ă ar fi putut fi mai realist
şi mai autentic făcută prin consultarea tuturor actorilor implicaţi (elevi,
părinţi, comunitate), nu doar prin simularea acestor roluri de către
cadrele didactice. În situaţ ia dată, acestea ar trebui să se asigure că
partenerii şi beneficiarii lor preţuiesc într-adevăr cele 5 valori - principii
care au rezultat din discuţia descrisă mai sus şi le atribuie un rol
conducător în funcţionarea şcolii.
Datele autorului:
Cîrstea Claudia - institutoare, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339.
Desfăşurarea activităţii:
Activitatea a debutat cu un exerciţiu de spargere a gheţii, o prezentare
PowerPoint despre un studiu PISA referitor la riscurile la care este
supusă educaţia din cauza schimbărilor curriculare frecvente, având ca
exemplu o problemă de matematică.
A fost prezentat un film de 15 minute cu lecţii de matematică şi limba şi
literatura română, care exemplifică metodele utilizate cu elevii. Lecţia
de matematică a avut ca metodă de predare-învăţare schema: ştiu -
vreau să ştiu - învăţ (ce ştiu? – ce vreau să ştiu? – ce am învăţat?), iar
lecţia de limba şi literatura română – harta conceptuală. În film au fost
surprinse momentele principale ale lecţiilor, acestea având ca formă de
activitate – lucrul pe grupe. Elevii au fost informaţi în prealabil despre
rolurile din cadrul grupurilor, iar la finalul lecţiei au fost încurajaţi să
discute despre cum au lucrat în cadrul echipelor, despre ce au simţit în
legătură cu soluţionarea sarcinilor, părerea lor despre această metodă.
Au avut loc discuţii pe marginea lecţiilor vizionate şi a metodelor
aplicate, identificându-se avantajele şi dezavantajele utilizării acestei
strategii de învăţare, la diferite arii curriculare. Au fost prezentate
materiale informaţionale atât pe suport hârtie, dar şi în format
PowerPoint cu noţiuni referitoare la tema „învăţarea prin cooperare”. S-
a insistat asupra faptului că, sintagmele „învăţarea în grup” şi
191
„învăţarea prin cooperare” sunt utilizate ca şi cum ar desemna acela şi
lucru, în realitate, învăţarea în grup presupune activitatea de studiu a
unui grup de elevi, neimplicând neapărat şi colaborarea.
Activitatea pe grupe a debutat cu un joc de încălzire, realizându-se astfel
echipele de lucru. Participanţii au fost împărţiţi în grupe de câte patru-
cinci. Prima grupă a avut ca sarcină identificarea modalităţilor de
popularizare a liceului, în vederea atragerii unor potenţiali elevi de clasa
a VIII-a din oraş sau din localităţile din apropiere. A doua grupă a avut
ca sarcină crearea unei liste de valori şi norme existente în şcoală, care
să vizeze relaţiile profesor-elev, profesor-profesor, şcoală-comunitate. A
treia grupă a fost solicitată să realizeze o analiză marcând punctele tari
şi aspectele care trebuie îmbunătăţite la nivelul şcolii, având în vedere
cele trei relaţii. Timpul de lucru alocat rezolvării acestor sarcini a fost de
douăzeci minute.
Activitatea din cadrul grupurilor a fost prezentată în plen, grupele
discutând pe marginea materialelor realizate, aducându-se îmbunătăţiri
acolo unde a fost cazul.
Sesiunea s-a încheiat cu evaluarea realizată printr-o fişă, în care
participanţii au scris despre activităţile interesante, despre cele care li s-
au părut mai puţin interesante, despre metodele şi suporturile
pedagogice prezentate.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: Din chestionarele aplicate au rezultat
următoarele: 50% dintre cei prezenţ i au apreciat toate activităţile
desfăşurate în cadrul sesiunii; 80% au apreciat lucrul pe grupe,
considerând că acestea i-au solicitat activ; 50% consideră c ă toate
suporturile pedagogice au fost utile; 40% au apreciat filmul cu lecţiile
vizionate, iar 10% materialul informaţional. Participanţii consideră
foarte utile prezentarea unor metode de creştere a interesului pentru
studiu, doresc să se desfăş oare şi alte activităţi centrate pe probleme cu
care se confruntă elevii, toţi consideră că activităţile de acest gen
conduc la crearea unui climat potrivit „muncii în echipă”, prin stabilirea
unor relaţii pozitive şi eficiente. Activitatea a fost reuş ită prin faptul că
a existat o reală colaborare, atât în rândul elevilor, în cadrul orelor
192
filmate, între mine şi profesorul de limba şi literatura română, cât şi
între cadrele didactice care au luat parte la activitatea pe grupe.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Se putea
acorda o atenţie sporită legăturii dintre secvenţele sesiunii de formare.
În ciuda interesului trezit de către cele două metode utilizate la clasă,
filmul prezentat în cadrul activităţii nu a fost suficient valorificat prin
discuţii cu participanţii.
În sesiunile de formare ar trebui analizate performanţele şi, eventual,
produsele elevilor la care s-a folosit această metodă o perioadă mai
îndelungată.
Evaluarea formatorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Componenta didactică a colaborării dintre un profesor de matematică şi
un profesor de limba şi literatura română este mai puţin accesată, dar
are beneficii multiple tocmai prin complementaritatea celor două
specializări: încurajarea formării reciproce, a mentoratului, a feedback-
ului colegial, a autoevaluării, aplicarea unor metode didactice şi tehnici
de gândire critică mai puţin utilizate de celălalt colaborator, metode şi
tehnici ce permit crearea unei atmosfere destinse, de colaborare, care
întăresc spiritul de echipă.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Succesiunea secvenţelor sesiunii de formare (mai multă atenţie la
realizarea conexiunilor dintre acestea). Alocarea unui spaţiu prea
consistent vizionării secvenţelor de lecţie, cu atât mai mult cu cât
această etapă a avut numai caracter informativ; filmul putea fi mai bine
exploatat prin evidenţierea avantajelor aplicării la clasă a acestei metode
de lucru la ambele discipline.
193
Bibliografie:
Cristea Sorin - Teorii ale învăţării – Modele de instruire, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2005.
Oprea Crenguţa-Lăcrămioara - Strategii didactice interactive,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2007.
Datele autorului:
Floroaica Claudia – profesoară de matematică, Grup Şcolar Industrial
“Nicolae Ciorănescu”, E-mail: liceulnicolaecioranescu@yahoo.com,
claudia_floroaica@yahoo.com.
Evaluare eficientă
194
I2.2 În prezentarea demersului evaluativ proiectat, raportorul fiecărei
grupe va face cel puţin o referire la standardele din fişa nr. 1
I3.2 Cel puţin şase participanţi vor avea intervenţii la formularea
aspectelor de la punctele 4, 5 şi 6 ale fişei nr. 2, în construirea
variantei finale
I4.1 Fiecare participant va avea cel puţin o intervenţie în rezolvarea
sarcinii de lucru în grup
I4.2 Divergenţele de opinii sau eventualele omisiuni vor fi tratate
constructiv de toţi participanţii
Resurse materiale: fişe de lucru, coli de flipchart, carioci
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: exerciţii de
ingeniozitate practică, conversaţia, explicaţia, metoda sintetizării
Modalităţi de organizare: frontal, grupal, individual
Desfăşurarea activităţii:
Identificarea cunoştinţelor participanţilor vizavi de temă şi motivarea
participanţilor de a însuşi şi aplica subiectul secvenţei de formare (15
minute)
1. Moment de « spargere a gheţii »
Parcicipanţii au fost solicitaţi să noteze, în scris, timp de 5 minute,
maximul de idei referitoare la următoarea cerinţă : « Ce se poate face cu
o foaie de hârtie ? ».
În următoarele 5 minute s-au reunit producţiile individuale, punându-se
în evidenţă atât ideile comune, cât şi cele originale, atipice, care
demonstrează spectrul larg de puncte de vedere asupra aceluiaşi aspect.
0 Comunicarea obiectivelor/ indicatorilor de performanţă
II. Prezentarea conţinutului formării (15 minute)
Reactualizarea conceptelor cheie: asigurarea calităţii educaţiei,
principiile asigurării calităţii, evaluare/autoevaluare, îmbunătăţirea
calităţii educaţiei, standard, standard de referinţă, indicator de
performanţă.
Metoda de lucru a constat în alternarea conversaţiei cu explicaţia.
Prezentarea aspectelor dificile: autoevaluarea în cadrul spiralei calităţii
Formatorul a distribuit fiecărui participant fişa nr. 1 (Anexa 1),
conţinând spirala autoevaluării şi descriptorii de performanţă de la
195
domeniul Eficacitate educaţional ă, subdomeniul Activitatea metodică
şi ştiinţ ifică (extrase din materiale elaborate de ARACIP) şi a explicat
paşii demersului de autoevaluare, indistând asupra următoarelor aspecte:
pentru analizarea îndeplinirii indicatorilor de performanţă se
realizează o diagnoză a nivelului de realizare prin raportare la
descriptorii aferenţi fiecărui indicator;
modul de stabilire a nivelului de realizare a fiecărui indicator;
o optimizarea demersului evaluativ prin diversificarea
instrumentelor de evaluare utilizate;
0 paşii ulteriori identificării puntelor tari şi slabe referitoare la
aspectul analizat.
Prelucrarea informaţiei/formarea deprinderilor (40 minute)
În această etapă s-a utilizat metoda sintetizării, etapele fiind
următoarele:
0 Prin voluntariat, s-au format trei grupe care au abordat aceeaşi
sarcină timp de 20 de minute, fişa de lucru fiind structurată astfel : « în
şedinţa din luna mai a.c., Consiliul de administraţie al şcolii
dumneavoastră (CA) şi-a propus să analizeze activitatea comisiei de
perfecţionare/dezvoltare profesională a personalului şcolii (CP).
0.0 Care sunt paşii premergători şedinţei Consiliului de
administraţie? (cu referire la responsabilităţile specifice
factorilor implicaţi: CA, CP)
0.1 Negociaţi cea mai eficace metodă/cel mai eficace instrument
de analiză a activităţii acestei comisii. Precizaţi
metoda/instrumentul ales.
0.2 Care sunt aspectele care vor fi tratate în raportul/informarea
CP?
0.3 Propuneţi o grilă minimală la care să se raporteze CA în
evaluarea activităţii CP?
0.4 Care sunt paşii ulteriori şedinţei Consiliului de administraţie?
(cu referire la responsabilităţile specifice factorilor implicaţi:
CA, CP)
0.5 Cum este asigurată calitatea demersului propus?
Raportarea demersului propus şi argumentarea acestuia – 5 minute/
echipă
196
Analizarea convergenţelor, divergenţelor, omisiunilor în raport cu
rezolvarea cerinţei
0 Sintetizarea – rafinarea soluţiilor propuse şi elaborarea prin
negociere a unui demers optim care să urmeze etapele ciclului
autoevaluării.
Pentru etapele 3 şi 4 au fost alocate 15 minute. Demersul evaluativ
rezultat este prezentat în Anexa 2.
IV. Evaluare – 10 minute
Formatorul a solicitat participanţilor o apreciere a secvenţei de formare
prin raportare la obiectivele şi indicatorii stabiliţi. Alte aspecte legate de
punctele tari şi slabe ale acestei activităţi au fost menţionate în
chestionarele de evaluare aplicate la finele zilei.
Evaluarea autorului:
Participanţii au reuşit să atingă indicatorii I1.1, I1.2, I2.1, I3.1, I4.1, I4.2,
aspect confirmat de aceştia în etapa de evaluare a secvenţei. Totodată au
apreciat succesiunea logică a etapelor activităţii, conexiunile dintre
etape, atmosfera de lucru, atitudinea şi prestaţia formatorului.
Chestionarele de evaluare aplicate la finele zilei fac referire la acesată
activitate ca fiind bine gândită, utilă în practica managerială. Indicatorul
I3.2 nu a fost atins deoarece în etapa de sintetizare au intervenit numai
trei participanţi, din şase cât prevedea indicatorul (s-a apreciat că ar fi
util ca din fiecare echipă s ă existe cel puţin două intervenţii, fapt
nerealizat). Utilizarea unui alt criteriu pentru formarea echipelor ar
putea rezolva această situaţie, cu condiţia ca formatorul să cunoască
bine grupul de participanţi.
Managementul de timp este punctul slab menţionat de majoritatea
participanţ ilor în etapa de evaluare. Cu siguranţă un interval de 120 de
minute ar fi mai potrivit pentru această secvenţă de formare. Ca
alternative în acest caz s-ar putea utiliza:
un alt exerciţiu de ingeniozitate practică, respectiv „Modelare şi
strivire” care permite transformarea şi adaptarea unor realităţi în funcţie
de nevoi, scop, resurse, caracteristicile grupului ţintă ([2] pagina 125);
metoda „Broasca ţestoasă” care ar permite optimizarea etapelor 3 şi 5
din III. Prelucrarea informaţiei/formarea deprinderilor ([2] pagina 66).
197
Suport teoretic/ Anexe:
FIŞA NR. 1
198
1.2. Activitatea 1.2.1. Funcţionarea colectivelor de catedră, a
metodică a comisiilor metodice şi a celorlalte comisii (a
cadrelor diriginţilor, pe arii curriculare etc.) prevăzute de
didactice legislaţia în vigoare.
1.2.2. Participarea cadrelor didactice şi a
personalului de conducere la activităţile metodice
de la nivelul localităţii şi judeţului.
1.2.3. Realizarea activităţilor metodice în
unitatea de învăţământ, cu participarea cadrelor
didactice şi de conducere din şcoală şi din afara
ei.
1.2.4. Existenţa documentelor privind activităţile
metodice realizate în unitatea de învăţământ sau
la care au participat cadrele didactice.
ANEXA NR. 2
Responsabilităţi CA Responsabilităţi CP
199
Negociaţi cea mai eficace metodă/cel mai eficace instrument de analiză
a activităţii acestei comisii. Precizaţi metoda/instrumentul ales. Interviu
cu responsabilul CP unde se prezintă şi discută Analiza SWOT
elaborată de membrii CP.
Care sunt aspectele care vor fi tratate în raportul/ informarea CP? Date
statistice referitoare la: numărul beneficiarilor de cursuri de formare în
anul şcolar în curs, modulele/ cursurile parcurse, competenţele/
calificările obţinute de formabili
Corelarea situaţiei cu analiza de nevoi elaborată la începutul anului
şcolar, cu planul operaţional al comisie şi planul de dezvoltare al şcolii
Modalitatea de diseminare, implementare, valorificare a competenţelor,
achiziţiilor dobândite la cursurile de formare de beneficiari (inclusiv de
beneficiarii de formare continuă din anii şcolari anteriori)
Ce instrumente de monitorizare/ evaluare au utilizat şi carea au fost
concluziile analizării acestora.
Care sunt aspectele care necesită îmbunătăţire şi ce resurse propun
pentru soluţionarea acestora în anul şcolar următor
200
Care sunt paşii ulteriori şedinţei Consiliului de administraţie? (cu
referire la responsabilităţile specifice factorilor implicaţi: CA, CP)
Responsabilităţi CA Responsabilităţi CP
Bibliografie:
Curs de formare profesională pentru ocupaţia de FORMATOR.
André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface - Tehnici de
comunicare, Editura POLIROM, Bucureşti 2007.
Rodica Mariana Niculescu - Formarea formatorilor, Editura ALL
EDUCATIONAL, Bucureşti, 2000.
Datele autorului:
Popa Teodora - profesoară, Liceul „Ion Heliade Rădulescu” Târgovişte,
E-mail: t_popa18@yahoo.com
201
III.3. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ
- CU PĂRINŢII
202
Cum formăm un comportament dezirabil la
copii (întărirea pozitivă/negativă)
Desfăşurarea activităţii:
1. Cursul a debutat cu un exerciţiu-joc de spargere a gheţii. Formatorul
a lansat o serie de caracteristici, după care participanţii s-au identificat:
„Să-i cunoaştem pe cei care: poartă ceas, beau ceai dimineaţa,
fumează, locuiesc la curte, au copii cuminţi.”
După această mic ă introducere, s-a anunţat scopul întâlnirii: găsirea
unor modalităţi de influenţare a comportamentului nedorit al copiilor.
203
Formatorul a captat interesul părinţilor cerându-le să- şi reamintească
momente din copilărie referitoare la propriile năzbâtii si la pedepsele
primite din partea părinţilor. În urma discuţiilor, s-a completat tabelul:
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Tema aleasă a venit în întîmpinarea nevoilor părinţilor (cu ocazia unei
întâlniri anterioare părinţii şi-au exprimat dorinţa de a participa la o
activitate cu această temă).
205
A fost valorificată experienţa personală a cursanţilor.
Activitatea a avut un caracter interactiv.
S-a creat o atmosferă caldă, relaxantă.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Timiditatea participanţilor, datorată faptului că proveneau din colective
diferite şi că erau prezente mai multe cadre didactice (colegi de
şcoală şi de proiect).
Alcătuirea grupului după criterii bine gîndite anterior (grupul să fie
alcătuit din părinţi cu nivel apropiat de pregătire si situaţie
materială, care să se confrunte cu aceleaşi probleme în privinţa
comportamentului copiilor).
Bibliografie:
Bakker Ina, Janssen Hans - Educaţi aşa - Procedee de
îmbunătăţire a comunicării între părinţi şi copii, Suport de
curs, Bucureşti, 1998.
Buddelmeijer Lucy - Cine este dulce…, Fundaţia Copiii noştri,
Bucureşti, 1998.
Dolean Ioan, Dolean Dacian - Meseria de părinte, Editura Aramis,
Bucureşti, 2002.
Eysenk H, Eysenk M - Descifrarea comportamentului uman,
Editura Teora, Bucureşti, 1999.
Datele autorului:
Adriana Bădescu - institutoare, Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti”,
Târgovişte, E-mail: bdscadriana@yahoo.com
207
Implicarea părinţilor – model pentru
implicarea elevilor în viaţa şcolii
208
Desfăşurarea activităţii:
Cele două activităţi prezentate mai jos fac parte dintr-un proiect
mai amplu desfăşurat împreună cu pă rinţii, denumit „Implicarea
părinţilor model pentru implicarea elevilor în viaţa şcolii”. Acestea s-au
desfăş urat pe parcursul anului ş colar, potrivit direcţiei de creare a unei
relaţii consistente între familie şi şcoală din planul de dezvoltare al
şcolii în domeniul asigurării calităţii în educaţia pentru cetăţenie
democratică.
Părinţii au participat la şedinţe lunare cu diferite teme şi s-au
implicat activ în rezolvarea unor probleme din viaţa şcolii.
În paginile următoare sunt descrise cele dou ă activităţi
desfăşurate sub monitorizarea echipei de coordonatori ECD.
Activitatea 1, cu durata de 60 de minute, a avut drept temă „Rolul
părinţilor în şcoală”.
Desfăşurarea acestei activităţi a avut următoarele secvenţe de lucru:
Fiecare părinte a fost invitat să evoce o întâmplare pozitivă legată de
şcoală (fie cea pe care a urmat-o el, fie cea a copilului său).
Din această activitate s-a desprins şi o descriere succintă a vizitei la
Parlamentul European, desfăşurată în cadrul proiectului ”Drepturile tale
în calitate de cetăţean european – Formarea deprinderilor de viaţă
socială”. Din grup au făcut parte elevi, profesori şi părinţi care au vizitat
sediul Parlamentului European din Bruxelles şi au fost informaţi cu
privire la componenţa şi modul de lucru ale acestei instituţii.
Activitate de lucru în perechi pe baza fişei de lucru nr. 1, în care părinţii
au fost rugaţi să identifice câte trei idei legate de :
0 Aşteptările părinţilor/ elevilor faţă de şcoală şi oferta ei
educaţională;
1 Cunoaşterea cerinţelor şcolii faţă de părinţi şi faţă de elevi;
2 Ce oferă şcoala pentru buna desfăşurare a procesului instructiv
educativ şi ce ar trebui să-şi îmbunătăţească ?
3. Reuniunea în grup şi sintetizarea informaţiei pentru realizarea unor
acţiuni de conştientizare pentru părinţii elevilor fiecărei clase şi a
panoului părinţilor. Au fost identificate activităţile în care se pot implica
părinţii.
Părinţii au completat şi discutat în perechi fişa de lucru numărul 2: Ce s-
ar putea îmbunătăţi şi care ar fi efectul în opinia dumneavoastră, din
209
perspectivele: relaţia şcoală-părinte, relaţia părinte-şcoală, relaţia elev-
şcoală?
Evaluarea activităţii prin completarea unei fişe şi discutarea
răspunsurilor părinţilor:
0 Ce am adus eu bun în activitate?
1 În ce activităţi doresc să mă implic în continuare?
2 Sugestii, propuneri către profesorii diriginţi şi conducerea şcolii.
Părinţii au identificat lucruri concrete pe care le pot face ca
membrii în cadrul comitetului părinţilor pe clase: realizarea panoului
părinţilor, popularizarea acţiunilor şcolii, a programului de consiliere cu
diriginţii şi psihologul şcolar, identificarea surselor de sponsorizare a
Asociaţiei de părinţi „Nicolae Ciorănescu”, implicarea în activităţi de
combatere a violenţei domestice, a violenţei din cadrul şcolii şi a
absenteismului.
Activitatea 2, cu durata de 60 de minute, desfăşurată la un interval de 3
luni faţă de prima, a avut drept temă „Responsabilitate în relaţia cu
proprii copii” .
Desfăşurarea activităţii a cuprins următoarele secvenţe:
Conştientizarea părinţilor şi implicit a copiilor cu privire la faptul că
uneori lipsa de discernământ în asumarea unor responsabilităţi poate
degenera în comportamente indezirabile.
Părinţilor li s-au prezentat diferite situaţii şi exemple de asumare
a răspunderii de către copii şi au fost informaţi cu privire la riscul ca
anumite responsabilităţi să intre în conflict cu diferite valori, interese
sau cu alte responsabilităţi.
Părinţii au fost invitaţi să precizeze trei dintre responsabilităţile
propriului copil, pe fişa oferită.
S-au analizat răspunsurile.
Identificarea acelor probleme de comportament care, dacă se repetă sau
persistă, încadrează adolescentul în categoria “adolescent scăpat de sub
control”.
S-a prezentat concepţia specialiştilor cu privire la termenul
“adolescent scăpat de sub control” şi cauzele principale ale
comportamentului rău al copiilor.
Părinţii au primit o fişă în care a trebuit să ordoneze după
gravitate, anumite comportamente ale copiilor (cheltuirea fără
210
permisiunea părinţilor a unei sume de bani primită în alt scop, răspuns
obraznic adresat părinţilor, răspuns obraznic adresat profesorilor,
agresarea fizică a unui coleg, bătaia cu fratele sau sora, chiulul de la
ore, consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri, fuga de acasă,
furtul, sustragerea de bani din casă, vânzarea unui obiect din casă,
neanunţarea şedinţei cu părinţii, înjurături, ameninţarea unui coleg). S-
au analizat răspunsurile.
Identificarea cauzelor principale pentru comportamentul rău al unor
adolescenţi.
Au fost discutate cauzele principale ale comportamentului rău al
copiilor, conform studiilor de specialitate. A fost ilustrat grafic felul în
care atitudinea părinţilor poate duce la scăparea de sub control a
copilului sau la îndreptarea comportamentului acestuia. S-a distribuit un
suport teoretic.
Părinţii au fost invitaţi să exemplifice un comportament rău al propriului
copil şi să precizeze atitudinea adoptată. S-au discutat răspunsurile.
“Întâmplări din şcoala noastră”- studiu de caz
Dorina este o elevă bună din clasa a IX-a. Părinţii ei sunt divorţaţi
şi lipsesc din ţară pentru o perioadă mai îndelungată. Ea locuieşte cu
bunica. În semestrul I a obţinut rezultate bune la şcoală şi a participat şi
la unele activităţ i extraşcolare. În semestrul al II -lea a început să
lipsească nemotivat, gestul culminând cu abandonarea şcolii.
Investigaţiile dirigintelui relevă faptul că eleva a părăsit domiciliul şi s-
mutat împreună cu prietenul ei, fără să-şi anunţe bunica sau părinţii.
Ce e de făcut ?
S-a prezentat părinţilor un caz real din şcoală şi au fost rugaţi să
formuleze în scris soluţii de rezolvare a situaţiei de criză prezentate. S-
au analizat soluţiile oferite şi prin consens s-a ales soluţia optimă.
Evaluarea autorilor:
Dovezi de reuşită a activităţilor:
- toţi părinţii au formulat răspunsuri concrete, neevazive, la întrebările
din fişele distribuite;
- în rezolvarea cerinţelor au funcţionat criterii asemănătoare;
- soluţiile identificate ca optime au fost alese prin consens ;
- au fost identificate ad-hoc şi alte teme pentru o dezbatere viitoare;
211
a fost realizat panoul părinţilor cu materiale informative pentru părinţi.
Sau aşa:
Copilul meu adolescent are o problemă pe care eu nu o pot rezolva
▼
Părinţii NU iau frâiele în mână
▼
Regulile şi consecinţele încălcării acestora sunt neclare.
217
▼
Nu încearcă să depăşească dificultăţile sau să gândească mai
repede ca adolescentul.
▼
Le sunt ciupite corzile sensibile, iar ei se simt lezaţi.
▼
Sunt comise acte de abuz asupra părinţilor şi/sau acte de terorism
adolescentin.
▼
Intervin izolarea, epuizarea şi descurajarea
▼
Părinţii îşi deleagă autoritatea unor factori din exterior
Pe de altă parte, se discută despre “cei şapte aşi ai
adolescentului”, cu care un adolescent dificil îi învinge pe părinţi în
încercările lor de a-l determina să respecte regulile:
lipsa de respect;
chiulul sau rezultatele proaste obţinute la şcoală;
fuga de acasă;
graviditatea;
abuzul de alcool sau droguri;
violenţa;
ameninţările cu sinuciderea.
Dacă, de exemplu, adolescentul este pedepsit cu consemnarea în
casă pentru că a chiulit de la şcoală, el poate ameninţa cu fuga de acasă
sau cu un alt “as”, plusând de fiecare dată când este pedepsit.
Bibliografie:
Bochenski, J.M. - Ce este autoritatea?, Editura Humanitas, 1992
Murphy Tim, Oberlin Loriann Hoff – Agresivitatea pasivă, Editura
Trei, 2007.
Pănişoară Ion Ovidiu – Comunicarea eficientă, Editura Polirom,
2006.
Dr. P. Sells Scott – Adolescenţi scăpaţi de sub control, Editura
Humanitas, 2005.
Vrăşmaş Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura
Aramis, 2005.
www.articole.famouswhy.ro/democratizarea_educatiei_si_educa
tia_parintilor/.
218
Datele autorilor:
Georgescu Gabriela - director adjunct, Grup Şcolar Industrial “Nicolae
Ciorănescu” Târgovişte, E-mail geogabriela@gmail.com
Stancu Valentin – consilier educativ, Grup Şcolar Industrial “Nicolae
Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
219
Resurse materiale: flipchart + foi, marker, videoproiector, coli,
cataloage, statistici, procese verbale de la şedinţe cu părinţii, fişe de
asistenţă, rapoarte de analiză a activităţii.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: conversaţia, reflecţia
personală, explicaţia, brainstormingul, dezbaterea.
Modalitaţi de organizare: activităţi frontale şi de grup cu elevii/
părinţii/ mixte.
Desfăşurarea activităţii:
1. Listarea aşteptărilor elevilor şi profesorilor
În prima oră desfăşurată la clasă profesorii au cerut elevilor să enumere
aştept ările pe care le au de la ei, precizându-le pe cele pe care aceştia le
au de la elevi.
2. Listarea aşteptărilor părinţilor şi profesorilor
În cadrul şedinţelor desfăşurate cu părinţii la sfârşitul lunii septembrie a
fost realizată lista aşteptărilor părinţi – profesori.
3. Listarea aşteptărilor părinţilor şi elevilor
În luna octombrie diriginţii au organizat o întâlnire comună cu elevii şi
părinţii care s-a finalizat cu realizarea unei liste de aşteptări ale părinţ
ilor de la copiii lor, respectiv ale copiilor de la părinţi.
4. Obţinerea listei comune
Diriginţii s -au întrunit şi au coroborat listele de la toate clasele,
obţinând astfel lista cu toate aşteptă rile: ce aşteaptă elevii de la noi, de
la părinţii lor, ce aştept ăm noi de la copii, de la părinţii lor, ce vor
părinţii de la copiii lor, de la noi, profesorii.
5. Încheierea acordului de parteneriat
S-au reunit Consiliul Elevilor, Adunarea Generală a Părinţilor, Consiliul
Profesoral, a fost prezentată lista comună a aşteptărilor în baza căreia
reprezentanţii fiecărei părţi au formulat obiectivele parteneriatului, au
negociat obligaţiile pe care să şi le asume, care au fost stipulate în
acordul de parteneriat, ajungându-se astfel la forma finală a acestuia.
În luna ianuarie a fost semnat acordul de parteneriat de către toţi
partenerii: elev- părinte- diriginte.
6. Monitorizarea activităţii
În perioada februarie - iunie membrii echipei proiectului AC în ECD au
monitorizat activitatea desfăşurată de către elevi, profesori, părinţi,
220
vizând următoarele aspecte: rezultatele elevilor la învăţătură, frecvenţa,
comportamentul la ş coală şi în afara ei, participarea părinţilor la
şedinţe, implicarea acestora în activităţile şcolii, modul în care
profesorii îşi proiectează, desfăşoară şi evaluează activităţile cu elevii.
Profesorii au participat la diferite sesiuni de formare în şcoală, la cursuri
de perfecţionare, au susţinut colocvii şi inspecţ ii pentru obţinerea
gradelor didactice, au proiectat, desfăşurat sau evaluat împreună
activităţi în cadrul întâlnirilor comisiei/ catedrei metodice, la consiliile
profesorale cu temă. S-au făcut şi interasistenţe.
Evaluarea autorului:
Înainte După
Proiectarea Prea multe obiective, Au fost asistate toate cadrele
care depăşesc programa, didactice şi s-a constatat o
neadaptate la nivelul îmbunătăţire vizibilă în ceea ce
clasei, care nu sunt priveşte proiectarea didactică
corect operaţionalizate. (obiective puţine, sarcini
adaptate la nivelul clasei şi
individual, metode moderne de
predare, care vizează învăţarea
activă).
Predarea- Predare de tip prelegere, Profesorii au fost familiarizaţi
învăţarea învăţare mecanică, cu metodele centrate pe elev,
învăţarea se produce prin au experimentat aceste metode,
studiu individual 50% din cadre îşi adaptează
(aproximativ 94% din stilul de predare la noile
cadrele didactice). tendinţe.
Evaluarea Tradiţională la 50% din cadre îmbină
aproximativ 94% din metodele tradiţionale cu cele
cadrele didactice. alternative; utilizează mai
multe tipuri de itemi la
evaluările sumative.
221
Aspecte Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
vizate 2007-2008 Sem. I Sem. II 2007-2008 Sem. I Sem. II
Rezultate Total elevi:40 Înregistrează Înregistrează Total elevi: 21 Înregistrează Înregistrează
la progres: 18 progres: 24 progres: 3 progres: 3
învăţătură
Frecvenţa Total Motiv: Total Motiv: Total Motiv: Total Motiv Total Motiv: Total Motiv
elevilor abs.: abs.: abs.: abs.: abs.: abs.: :
2214 1243 460 262 846 627 1950 1420 922 426 1328
678
Note note note note note note note note note note note note note note note note note note note
scăzute la de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7 de 9 de 8 de 7
222
purtare 2 1 3 2 2 - 2 2 - 7 5 1 2 5 2 1 3 7
Participare Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.:
la Părinţi: 7 Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi:
şedinţele 39 40 9 40 11 20 9 21 13 21 14
cu părinţii
Implicarea Tot Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.: Total Prez.:
părinţilor al Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi: Părinţi:
în Pări 7 40 9 40 11 20 9 21 13 21 14
activităţile nţi:
şcolii 39
Dovezi de reuşită a activităţii:
Analiza comparativă evidenţiază următoarele:
rezultatele elevilor la învăţătură s-au îmbunătăţit doar în cazul celor
de clasa a VII-a;
numărul absenţelor s-a diminuat cu mai bine de 25% la clasa a VII-
a, însă a crescut la clasa a VIII-a, deşi au fost readuşi la cursuri 2
elevi care abandonaseră şcoala în semestrul I;
numărul notelor scăzute la purtare a scăzut cu mai mult de 25% la
clasa a VII-a şi cu peste 50% pentru indisciplină la clasa a VIII-
a, mediile scăzute datorându-se numărului mare de absenţe
nemotivate şi nu comportamentului;
au participat la şedinţe, întâlniri şi activităţi mai mulţi părinţi,
progresul nefiind semnificativ, dar s-a constatat o mai mare
implicare a acestora în viaţa şcolii;
foarte multe cadre au participat la diverse activităţi de formare şi
mai mult de jumătate şi-au îmbunătăţit vizibil activitatea la
catedră, de la proiectare, până la evaluare;
a fost semnat un acord de parteneriat şcoală – familie pentru
fiecare elev.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Aşteptările
părinţilor se leagă mai mult de viitorul material al copilului şi mai puţin
de formarea lui în şcoală, ceea ce a dus la întâmpinarea unor dificultăţi
în realizarea listei aşteptărilor părinţilor de la copii şi de la şcoală.
Datele autorului:
Mareş Silvia - profesoară de matematică, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339
223
Poze din timpul activităţii:
Desfăşurarea activităţii:
A. În etapa de orientare (10 min.), după prezentarea temei şi
obiectivelor, le-am propus participanţilor un exerciţiu de „spargere a
224
gheţii”: fiecare părinte completează (oral) enunţul „Sunt mândru(ă) de
copilul mei pentru că …”, iar copiii „Îmi iubesc părinţii pentru că…”.
(încep copiii deoarece sunt mai spontani şi nu au inhibiţii).
În etapa de achiziţie (35 min.), pornind de la prezentarea problemei
„Într-o zi copilul vine acasă cu calificativul Suficient”, părinţii au
reflectat individual şi au discutat în grup „Ce spun părinţii în această
situaţie?”, iar elevii au răspuns, individual, la întrebarea „Ce spun
părinţii tăi în această situaţie?”. Punctele de vedere, „reacţiile” părinţilor
au fost listate pe două coloane: atitudine agresivă/atitudine pasivă, iar
răspunsurile elevilor au fost „oglinda” răspunsurilor date de părinţi (prin
confruntare directă – fiecare părinte a prezentat tipul de comportament
care îl caracterizează, sau felul propriu de a reacţiona: mai îngăduitor,
mai exigent; iar „sinceritatea” acestor răspunsuri a fost probată prin
răspunsul dat cu promptitudine de copii – au fost şi cazuri în care mama
credea că a reacţionat corespunzător cu situaţia dată, iar copilul a
contrazis-o considerându-i reacţia prea dură, sau mult mai blândă decât
s-ar fi aşteptat el). S-a trecut la prezentarea unor modalităţi de
comunicare eficientă (asertivă: ”sunt necăjit pentru că …”, etc. şi
pozitivă „Ştiam că vei reuşi!”), dar şi a modalităţilor de evitare a unor
greşeli în comunicarea cu copilul: ameninţarea, ironia, contrazicerea,
indiferenţa, („Nu eşti bun de nimic!”). În continuare, au fost chestionate
ambele tabere (părinţi/elevi) în „oglindă” şi au fost confruntate
rezultatele. Întrebările adresate părinţilor au fost:
- Ce îi răspundeţi copilului dacă cere voie să meargă la joacă imediat ce
a sosit de la şcoală?
- Ce faceţi atunci când copilul vrea să privească alături de
dumneavoastră o emisiune de divertisment cu „AP” care durează
până la miezul nopţii?
- Dacă aţi avea propria companie de televiziune ce măsuri aţi lua în
legătură cu emisiunile pentru copii?
- Ce reprezintă televizorul pentru copilul dumneavoastră? Deşi aveţi
foarte multă treabă, ce soluţie aţi alege pentru a petrece mai mult
timp cu copilul dumneavoastră?
- Copiii au răspuns la aceleaşi întrebări, modificate:
- Ce răspund părinţii dacă ceri voie să mergi la joacă imediat ce ai sosit
de la şcoală?
225
Ce fac părinţii atunci când vrei să urmăreşti alături de ei o emisiune de
divertisment cu „AP” care durează până la miezul nopţii?
Dacă ai avea propria companie de televiziune ce măsuri ai lua în
legătură cu emisiunile pentru copii?
Ce reprezintă televizorul pentru tine?
Deşi părinţii au foarte multă treabă, ce soluţie le-ai propune pentru a
petrece mai mult timp împreună?
În etapa de aplicare şi transfer, părinţii (15 min.) au prezentat oral şi
individual, o modalitate de comunicare asertivă sau pozitivă („sunt
sigură că dacă te străduieşti mai mult vei reuşi!”; „dacă vei fi mai atent
vei obţine un rezultat mai bun!”, etc.) şi propuneri concrete (realizabile)
de implicare reciprocă (părinte-copil) în activităţile cotidiene (treburi
gospodăreşti, pregătirea pentru şcoală, activităţi recreative); („nu pot să
te însoţesc acum în par, deoarece spăl vasele, dar dacă mă ajuţi să
termin mai repede, atunci sigur vom merge! ” etc.)
Sunt prezentate, oral, şi câteva propuneri ale copiilor, aceştia fiind de
cele mai multe ori mai creativi şi găsind cele mai simple şi mai plăcute
soluţii (exemplu: „ia-mă şi pe mine la cumpărături, să mă plimb şi aş
putea să te ajut la căratul sacoşelor, chiar dacă ţi se pare că merg încet
şi pierzi mai mult timp decât de obicei” etc.)
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: participarea tuturor părinţilor şi invitaţi;
realizarea unui „plan” de eficientizare a comunicării şi colaborării dintre
părinţi şi copii (propuneri formulate de părinţi şi copii): realizarea unei
selecţii de programe T.V. pe care să le vizioneze împreună, implicarea
într-o mai mare măsură a copiilor în activităţi gospodă reşti – propunere
venită din partea copiilor cărora li se tot spune „Treaba ta este să
înveţi!” şi care se simt cumva privaţi de plăcerea de a „sta” cu părinţii
chiar şi când aceştia au treabă; găsirea unor modalităţi cât mai variate de
petrecere a timpului liber mai mult plăcut (zic copiii) decât util;
colaborarea părinţilor la realizarea revistei şcolii.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: găsirea unui
spaţiu mai mare decât o sală de clas ă pentru desfăşurarea acestui tip de
activitate pentru a oferi posibilitatea de participare unui număr mai mare
de părinţi.
226
Evaluarea unui coleg:
Dovezi de reuş ită a activităţii: ritmul antrenant al activităţilor propuse
care au incitat părinţii ş i elevii în confruntări directe; recunoaşterea
deschisă, de către părinţi, a greşelilor comise în comunicarea cu copiii;
satisfacţia copiilor şi a părinţilor exprimată prin dorinţa de a mai
participa la acest gen de activităţi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: dozarea mai
bună a timpilor alocaţi diferitelor momente ale activităţii; un număr mai
mare de materiale de propagandă şi auto-evaluare care să fie distribuite
părinţilor participanţi (pentru ca aceştia să devină la rândul lor mijloc de
răspândire a informaţiilor şi achiziţiilor dobândite).
Bibliografie:
Dulman, A. Mihai, C şi Mihăescu, M – Pentru o experienţă de
succes – Ghidul învăţătorului şi al profesorului, Ed. Gimnasium,
Târgovişte.
Datele autorului:
Vintilă Monica – învăţătoare, Şcoala cu clasele I-IV, Oborani, Vişina,
Dâmboviţa; E-mail: vintilam@yahoo.com
227
III.3. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN
COMUNITATE
228
Să valorificăm materialele refolosibile!
Desfăşurarea activităţii:
I. Activitate premergătoare (3 săptămâni)
Elevii consilieri au anunţat în careul şcolii debutul acţiunii şi aşteptările
lor de la fiecare colectiv de elevi. În şedinţa C.E. au realizat un plan de
acţiune şi au împărţit responsabilităţile: conceperea scenariului
activităţii, stabilirea forţelor implicate, conturarea programului artistic,
mediatizarea prin pliante informative şi în media locală (ziar şi post de
televiziune).
Diriginţii şi învăţătorii au impulsionat ritmic colectivele conduse pentru
a colecta cantităţi cât mai mari de maculatură.
II. Activitate propriu-zisă (120 minute )
Maculatura a fost cântărită, stabilindu-se o ierarhie pe clase, în funcţie
de aportul lor.
229
Elevii mai mari şi cadrele didactice au încărcat şi transportat maculatura
la Centrul de colectare.
A fost creat un cadru festiv prin parada costumelor Eco (realizate de
către elevi la orele de abilităţi practice, din materiale reciclabile: ziare,
saci de plastic, PET-uri, doze de aluminiu) şi imnul Eco (compus de un
grup de eleve din corul şcolii). Clasele fruntaşe au fost evidenţiate şi
recompensate cu diplome şi premii simbolice.
Pentru ca acţiunea să aibă impact în comunitate, s-a realizat un marş pe
un traseu prestabilit, iar la Primărie i-a fost adresată o scrisoare deschisă
primarului, cerându-i dotarea şcolii cu containere pentru colectarea
selectivă a deşeurilor.
Reîntorşi la şcoală, elevii consilieri şi cadrele didactice au completat
fişe de autoevaluare şi au purtat discuţii despre eficienţa activităţii
ecologice, făcând o analiză a produselor activităţii, atât în plan concret
(obţinerea containerelor, a produselor din hârtie), cât şi în plan
comportamental (schimbări pozitive în conduita elevilor şi a cadrelor
didactice).
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită:
- implicarea cu interes a tuturor elevilor şcolii, concretizată în cantitatea
mare de hârtie colectată;
satisfacţia elevilor evidenţiaţi, element de motivare pentru ceilalţi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: derularea
periodică a unor activităţi similare, care pot deveni comportamente
fireşti cu impact pentru conduita elevilor.
230
Evaluarea unui formator:
Mobilizarea unui numă r mare de cadre didactice şi elevi pentru
colectarea de hîrtie şi colaborarea cu autorităţile locale (poliţie,
primărie) pentru desfăşurarea mar şului demonstrează interesul constant
al acestei şcoli pentru problemele de protecţie a mediului. Genul acesta
de activitate trebuie însă susţinut prin diverse demersuri zilnice (lecţii
cu teme ecologice, studii de caz, întîlniri cu membrii comunităţii,
inclusiv părinţii sau cu specialişti în domeniul poluării şi protecţiei
mediului) pentru ca elevii să înţeleagă de ce se impune aceast ă
conduită şi ce consecinţe grave pentru omenire are atitudinea nesăbuită
sau nepăsătoare faţă de starea mediului înconjurător. Îmbinarea
colectării de maculatură cu conştientizarea problemei de că tre
comunitate este o formulă educativă pentru elevi, dar oricum ei trebuie
să ajungă la cauzele fenomenelor negative şi să încerce să le prevină
mai mult decât să le repare.
Bibliografie:
Breben S. - Mascota ECO ne învaţă!, Editura CD PRESS,
Bucureşti, 2007.
www.materialereciclabile.ro, www.copaculdehartie.ro.
Datele autorilor:
Simion Roxana, institutoare, Şcoala Răzvad, Judeţul Dâmboviţa, E-
mail: simionroxana13@yahoo.com
Tiliban Ioana, profesoară, Şcoala Răzvad, Judeţul Dâmboviţa, E-mail:
oana46til@yahoo.com
231
Şcoala de dincolo de ziduri
Desfăşurarea activităţii:
Etapa de documentare (2 săptămâni) cuprinde:
constituirea comitetului de mediu (participanţi la proiect, reprezentanţi
ai autorităţii locale şi ai părinţilor, specialişti în domeniu);
stabilirea locului de desfăşurare (deal împădurit unde s-au produs
alunecări de teren);
232
repartizarea sarcinilor (procurarea puieţilor, consultarea unui specialist
pentru plantare, alcătuirea unui plan de acţiune,
monitorizarea şi evaluarea).
Etapa de lucru practic:
plantare de puieţi de salcâm (elevii claselor V-VIII, diriginţii, părinţii,
specialist, profesor de tehnologie);
în acest timp elevii claselor I-IV au desfăşurat următoarele activităţi
(fiecare, pe o perioadă de 40 de minute):
a) lecţie de geografie “Cunoaş terea pădurii” (înfăţişarea sa din trecut şi
prezent, consecinţele nefaste ale acţiunii distructive a omului; se
alcătuieşte o listă de sugestii pentru comportament Eco);
lecţie de ştiinţe “Medii de viaţă” (adaptarea plantelor şi animalelor la
mediu; se concepe un orar Eco cu vieţuitoare pe cale de dispariţie);
lecţie de limba română “Descrierea pădurii” (poezii şi eseuri);
lecţie de abilităţi practice “Confecţionare de şepcuţe Eco” (vor fi
recompensele pentru participanţi);
lecţie de desen “Aşa da, aşa nu !” (imagini pozitive şi negative despre
starea pădurii);
lecţie de muzică “Imnul Eco” (se intonează un imn dedicat naturii);
la final, fiecare grupă de lucru a prezentat produsele obţinute, s-au
stabilit elevii care vor urmări evoluţia puieţilor şi vor anunţa apariţia
primilor muguri;
s-a realizat un album fotografic cu aspectele importante ale celor 7
ateliere;
prezentarea de către C.E. a unui panou cu produsele realizate, care va fi
mediatizat în şcoală;
s-au completat fişe de evaluare (elevii şi cadrele didactice au propus
realizarea unei reviste Eco; părinţii şi-au exprimat dorinţa de
participare şi la alte activităţi comune).
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
participarea cu interes a tuturor părţilor implicate, concretizată în
plantarea cu puieţi a întregii suprafeţe calamitate;
s-au iniţiat dezbateri şi activităţi pe tema ocrotirii mediului într-un
mozaic de discipline (geografie – ştiinţe-lb. română - arte).
233
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: informarea
tuturor părţilor implicate privind etapele de documentare,
responsabilitatea şi aşteptările înainte de derularea activităţii, pentru
creşterea motivaţiei.
Bibliografie:
Ghidul "Parteneriat în Educaţia pentru Mediul Înconjurător”,
Editura Decesfera, Bucureşti, 2008.
www.defrisari.ro, www.zonecalamitate.ro.
Datele autorului:
Palade Vasilica - învăţătoare, Şcoala Răzvad, E-mail:
paladerodi@yahoo.com
Buşu Lili Florina - institutoare, Şcoala Valea Voievozilor - Răzvad,
Judeţul Dâmboviţa, E-mail: lili_visinescu@yahoo.com
235
ENO – schimbări climatice
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
presa locală, televiziunile, atât locale cât şi naţionale, au transmis de
nenumărate ori pe post „Marşul Broscuţelor”;
fişele de evaluare au transmis mesaje pozitive despre reuşita proiectului;
felicitările primite în special din partea persoanelor vârstnice şi din
partea organizatorilor;
receptivitate din partea colegilor, elevilor, familiilor şi autorităţii locale;
participare entuziastă în număr mare a copiilor;
unii elevi şi-au schimbat pozitiv comportamentul şi au devenit agenţi de
influenţare a adulţilor:
într-o zi, trecând prin parcul Mitropoliei, am zărit câţiva elevi
participanţi la proiect, strậngând hậrtii cu nişte ţepuşe făcute din
ramurile rămase după curăţarea copacilor;
o elevă şi-a trimis tatăl să vadă meciul în altă parte în seara în care
lumina trebuia stinsă pentru o oră, iar mie, fiindcă stau vis-a-vis, mi-a
dat telefon să mă întrebe dacă am uitat să sting lumina, căci într-adevăr
lucram la computer.
238
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: O
neîmplinire a proiectului ar fi absenţa cadrelor didactice şi elevilor din
ciclul gimnazial. Unii copii au fost dezamǎgiti de reacţia unor tineri care
au manifestat dezinteres faţă de materialele primite.
Am făcut cunoscut proiectul şi în alte unităţ i de învăţământ şi organizaţ
ii de tineret. Vom continua să urmărim şi să reacţionă m la aspectele
negative din jur. Participanţii sunt hotărâţi să participe şi la urmă toarele
edi ţii. Vom încerca sa convingem mai mulţi colegi să ia parte la
proiect.
Bibliografie:
http://enocc.blogspot.com, www.zoomerang.com,
www.eno_schimbari_climatice.ro.
Datele autorului:
Manea Olga – învăţătoare, Şcoala „I.Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte,
E-mail: manea_olga@yahoo.com
240
Proiectul „Copilărie fără părinţi”
Etapa finală – Ziua Internaţională a Familiei, 15 mai
241
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: redactarea de texte (în
grup) – sloganuri, versuri, invitaţii; utilizarea TIC – realizarea de afişe,
prezentări PPT; activităţi practice (desen, decupare, lipire, capsare);
exerciţiul (intonare imn, scandare); jocul de rol (reporter, manifestant);
chestionarele; analiza SWOT a activităţii.
Modalităţi de organizare: lucrul în grup; lucrul în perechi (reporter –
intervievat).
Desfăşurarea activităţii:
I.Pregătirea etapei finale
La o întâlnire de lucru a CE s-au stabilit scenariul activităţii dedicate
Zilei Internaţionale a Familiei şi repartizarea sarcinilor pe grupe:
redactarea invitaţiilor în scris şi în format electronic; redactarea
sloganurilor şi a strofei de imn adaptate pentru eveniment; elaborarea
chestionarelor în colaborare cu membrii Clubului de jurnalism;
confecţionarea figurinelor (40) reprezentând copiii făr ă copilărie ş i a
bannerelor (5). Timp de o săptămână, elevii au lucrat în cabinetul de
consiliere şi orientare, sub îndrumarea mai multor cadre implicate în
proiect.
Desfăşurarea etapei finale – 15 mai 2009, Parcul Chindia şi Piaţa
Primăriei Târgovişte
Elevii însoţiţi de cadre didactice s-au deplasat în parc; s-au aşezat în
cerc membri ai CE şi copii cu părinţii plecaţi în străinătate, fiecare
ţinând „de mână” câte 2 figurine reprezentând copiii fără copilărie;
cercul/ lanţul a simbolizat ideea proiectului: ŞCOALA constituie un
sprijin, o „familie de împrumut”. Elevii au intonat imnul Şcolii „Mihai
Viteazul” cu o strofă creată pentru eveniment: „Familia aproape s-o
simţim, / Cu părinţii alături să trăim, / Mereu în dragoste şi armonie, /
Asta-i cu-adevărat copilărie!”. Apoi s-au scandat sloganurile scrise şi pe
bannere: „Să fim împreună într-o lume mai bună!”; „Fii alături de mine,
lumea-ntreagă ne aparţine!”; „Banii nu sunt importanţi, pe copii singuri
nu-i lăsaţi!”. Cel mai impresionant moment a fost cel în care fiecare elev
din cerc şi-a prezentat situaţia. Participanţii de la celelalte şcoli –
Răzvad, Gura Ocniţei, „I. Al. Brătescu-Voineşti” Târgovişte, Grupul
Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte – s-au prezentat, au
venit cu propriile bannere şi sloganuri, s-au integrat în cerc şi în
242
activităţi, venind cu propuneri de cântece („Dacă vesel se trăieşte...”). În
timp ce elevii-reporteri şi reprezentanţii presei luau interviuri (vezi
anexele 1 şi 2), cei mai mulţ i elevi au mers împreună în parc, s-au
împrietenit şi s-au jucat sub supravegherea cadrelor didactice. Au
răspuns invitaţiei un reprezentant al IŞJ Dâmboviţa, directorul CJRAE
Dâmboviţa şi 4 reprezentanţi ai televiziunilor locale. Grupul şcolii s-a
deplasat apoi în Piaţa Primăriei, unde a derulat parţial scenariul din
parc.
Evaluarea activităţii - 50’– s-a realizat într-o şedinţă a CE prin
prezentarea centralizării sondajelor de opinie, analiză SWOT şi
chestionare individuale (anexele 3 şi 4). Elevii-reporteri au remarcat
interesul arătat pentru proiect de persoanele intervievate, indiferent de
vârstă, sex, profesie, majoritatea considerând că li se încalcă acestor
copii dreptul la o viaţă normală de familie, la „copilărie”; în ce priveşte
rolul instituţiilor, o treime vizează înlăturarea cauzelor migraţiei
(crearea de locuri de muncă, protecţie socială sporită), iar peste 50%
consideră necesare legi în domeniu (până la sancţionarea părinţilor
iresponsabili!) şi instituţii specializate (centre de îngrijire contra cost!).
Analiza a urmărit câteva repere: atingerea obiectivelor, raportul greu/
uşor în desfăşurarea acţiunilor, puncte tari (jocul de rol, prezenţa
presei), puncte slabe (colaborarea în CE). De reţinut sunt propunerile
pentru finalizarea şi continuarea proiectului: realizarea site-ului şi
postarea „poveştilor” adunate; extinderea colaborării cu alte şcoli;
miniproiecte la nivel de clase; o iniţiativă legislativă cu ajutorul unor
ONG-uri.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
îndeplinirea indicatorilor în proporţie de 80%: I3 şi I4.2 – 100%; I2 şi
I4.1 – 90%; I1.1 şi I1.2 – 50% (doar jurnalul);
impactul pozitiv al proiectului în şcoală: impresiile elevilor/ cadrelor
după lectura unor „poveşti”; sentimentele foarte variate trăite de elevii
din echipa de proiect (experienţă nouă, milă, plăcere, satisfacţia de a
ajuta, empatie), dorinţa tuturor de a participa şi la alte proiecte;
impactul pozitiv în comunitate: reacţiile presei, impresiile
participanţilor la prezentarea proiectului de către membrii CE la
243
Simpozionul Internaţional cu tema „Calitatea – permanenţă a actului
didactic”, Şcoala „Coresi”, 2008; aprecierile invitaţilor la activitate,
jurnalul de proiect: „proiect interesant, de actualitate, ar trebui extins la
nivel naţional” etc.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţ iri: Scenariul
iniţial al acţiunii era foarte „sărac”: în grup s-au născut idei reuşite –
interviurile şi intonarea unui cântec cunoscut de toţi elevii, cu texte
multiplicate şi o strofă adaptată. Coordonarea CE a funcţionat greu din
cauza programului foarte diferit al membrilor şi a lipsei de experienţă a
coordonatorului; dezinteresul unor consilieri semnalat în chestionare va
trebui sancţionat prin alegeri noi la clasele respective; nici după acest
proiect nu au apărut iniţiative de proiecte.
244
Suport teoretic/ Anexe:
ANEXA 1
CHESTIONAR 1 – persoane oarecare
ANEXA 2
CHESTIONAR 2 – REPREZENTANŢI AI INSTITUŢIILOR
245
ANEXA 3
CHESTIONAR 3 - AUTOEVALUAREA ACTIVITĂŢII
ANEXA 4
DEZBATERE - ANALIZĂ SWOT
EVALUAREA ACTIVITĂŢII
246
Bibliografie:
Margareta Dincă - Adolescenţi într-o societate în schimbare,
Editura Paideia, 2007.
Irina Holdevici - Psihoterapia cognitiv comportamentală.
Managementul stresului pentru un stil de viată optim, Editura
Ştiinţelor medicale, 2005.
Ecaterina Vrăjmaş - Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura
Aramis, 2006, Bucureşti.
****- Politici comunitare pentru tineret.
Datele autorilor:
Gîtlan Daniela – profesoară de limba română, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: danagitlan@yahoo.com,
Luminiţa Bobeş – profesoară de chimie, Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
247
MIE ÎMI PASĂ, DAR ŢIE?
Desfăşurarea activităţii:
Dezbaterea temei cu privire la cunoaşterea şi respectarea drepturilor
omului în cadrul orei de consiliere şi a propunerii de organizare a unui
sondaj de opinie în rândul cetăţenilor comunităţii târgoviştene.
248
Elaborarea unui chestionar de către elevi sub supravegherea
profesorilor. Prin brainstorming se enunţă mai multe întrebări pentru
chestionar de către elevi, şi din aceste întrebări sunt reţinute cele mai
reprezentative pentru scopul urmărit – cunoaşterea percepţiei
comunităţii locale în privinţa importanţei drepturilor omului.
Elaborarea de către elevi a unui pliant care conţine informaţii de bază
privind drepturile omului. Elevii s-au documentat asupra drepturilor
fundamentale ale omului, asupra instituţiilor internaţionale şi locale care
răspund de respectarea drepturilor omului. Elevii au lucrat în grupuri de
câte 4-5 şi au prezentat în plen rezultatul căutărilor lor. Cele mai bune
idei au fost păstrate şi inserate în pliant.
Selectarea elevilor care vor juca rolul de agenţi de sondaj.
Instruirea agenţilor de sondaj de către profesorii coordonatori. Elevii au
fost instruiţi să intervieveze persoane de vârste, sexe, profesii diferite,
pentru a obţine un eşantion heterogen de persoane intervievate.
Elaborarea logisticii: afişe, pliante, ecusoane. Alegerea locului de
desfaşurare a activităţii - Piaţa Prefecturii.
Echipa de sondaj s-a deplasat împreună cu profesorii la locaţia aleasă
unde au acţionat pentru aplicarea chestionarelor unui număr de 100 de
persoane.
Aceste persoane au fost alese la întâmplare, fapt dovedit de vârsta şi
profesia lor care pot fi verificate în chestionarele aplicate. Pe parcursul
sondajului, elevii au distribuit material informativ şi au răspuns
diferitelor întrebări care le-au fost adresate suplimentar, au adus
lămuriri cu privire la problematica aflată în discuţie.
Chestionarele au fost apoi procesate de către elevi sub îndrumarea
profesorilor şi au fost obţinute rezultate conform anexei. Din studierea
rezultatelor s-au remarcat anumite sugestii pe care le-au făcut
repondenţii:
- mai multe iniţiative de acest fel;
- mai multe acţiuni de popularizare a drepturilor omului prin instituţii
abilitate (O.N.G, şcoală, primărie, poliţie);
- distribuirea de pliante informative cu drepturile omului.
249
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii: Elevii participanţi au dovedit interes şi
cunoaşterea problematicii drepturilor omului în proporţie de 100% şi, de
asemenea, au demonstrat o bună comunicare cu cetăţenii fapt dovedit de
atitudinea pozitivă a acestora din urmă. Am constatat că cetăţ enii sunt
interesaţi de problema drepturilor omului, în special cei maturi.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: Puţini elevi
s-au arătat interesaţi să participe voluntar la activitate. Majoritatea
repondenţilor au arătat o cunoaştere redusă a instituţiilor răspunzătoare
de respectarea drepturilor omului.
S-a constatat, de asemenea, că spiritul civic nu este prea dezvoltat. 44%
dintre repondenţi au declarat că nu au intervenit niciodată în favoarea
unei persoane căreia i s-au încălcat drepturile.
250
Suport teoretic/ Anexe:
CHESTIONAR
VÂRSTA f m
PROFESIA
251
Rezultatele chestionarului:
52 40
51
30 15-20
50
49 20 20-30
Fem ei
48 Barbati 30-50
10
47
Peste 50
46 0
Persoane Varsta
chestionate/Sex
70 70
60 60
50
50
40
40 Generale 30
30 Medii 20 DA
20 Superioare 10 NU
0
10
Considerati ca va
0 cunoasteti drepturile
Profesie/Studii de cetatean?
40
35
30 Parlamentul
25
Guvernul
20
Primaria
15
Scoala
10
Politia
5
0 Justitia
Care sunt institutiile Nu stiu
raspunzatoare de apararea
drepturilor omului?
252
45
DA
40
60 NU
35 50
30
25 40
20 30
15 Des
10 Uneori 20
5
Niciodata 10
0
Considerati ca v-a 0
fost incalcata Ati intervenit vreodata in
vreodata un drept favoarea undei persoane careia i
fundamental? s-a incalcat un drept?
54
52
50
48 DA
46 NU
44
42
Credeti ca ati incalcat vreodata
drepturile cuiva?
90
80
70
60 Admir initiativa
50
Nu are rost
40
30
20
10
0
Ce parere aveti in legatura cu
demersul (initiativa) noastra
de a derula aceasta actiune?
253
Pliant folosit în timpul activităţii:
254
255
Bibliografie:
http://www.dadalos.org/rom/menschenrechte/menschenrechte.htm
– materiale informative şi didactice din domeniul educaţiei politice
şi al educaţiei pentru pace.
Datele autorilor:
Sescu Cornelia – profesoară de biologie, Liceul Teoretic „Petru Cercel”
Târgovişte, E-mail: pop_cornel_68@yahoo.com
Grigorescu Maria – profesoară de socio-umane, Liceul Teoretic „Petru
Cercel” Târgovişte, E-mail: grigoerscumaria@gmail.com
Gropescu Justin – profesor de educaţie muzicală, Liceul Teoretic „Petru
Cercel” Târgovişte
256
Scriitori dâmboviţeni
Desfăşurarea activităţii:
Activitatea s-a desfăşurat în trei etape. Prima etapă, cea
pregătitoare, a avut loc la şcoală unde s-au întâlnit toţi elevii care urmau
să participe la vizitarea muzeului. Profesorul însoţitor le-a prezentat
obiectivele activităţii ş i indicatorii după care vor fi evaluaţi. De
asemenea, a fost semnat de către elevi un proces verbal prin care aceştia
erau responsabilizaţi cu privire la respectarea regulilor de circulaţie pe
257
parcursul deplasării de la şcoală către muzeu (deplasarea elevilor pe
trotuar sau pe partea stângă a drumului, traversarea să se facă prin
locurile special marcate sau pe la colţul străzii).
Etapa a II-a s -a desfăşurat la muzeu. Au participat 16 elevi din
totalul de 20 înscrişi. La intrare, fiecare elev a primit de la profesorul
însoţitor o fişă de lucru cu 5 cerinţe: să precizeze numele muzeului
vizitat, să menţioneze 2 scriitori dâmboviţeni şi câte o lucrare a acestora,
să numească piesa din muzeu care i-a impresionat cel mai mult şi să
aducă argumente, să numească o instituţie din oraş care poartă numele
unuia dintre scriitorii prezentaţi în muzeu şi să facă o apreciere generală
asupra activităţii desfăşurate. Aceste cerinţe urmau a fi completate pe
parcursul vizionării exponatelor. Apoi au fost preluaţi de muzeograf şi
conduşi în sălile de expoziţie. Elevii s-au deplasat în mod organizat, au
urmărit cu atenţie expunerea muzeografului, au adresat întrebări
acestuia cu privire la: viaţ a personal ă a scriitoarei Elena Văcărescu,
costumul popular purtat de scriitoarea Smaranda Gheorghiu, vechimea
mobilierului din muzeu; au răspuns la întrebă rile muzeografului legate
de studierea scriitorilor Brătescu-Voinesti şi Caragiale în scoală (de
exemplu: Ce povestire cunoaşte ţi din şcoală scrisă de Al. Br ătescu-
Voineşti?, Ce cuprinde testamentul lui Ienăchiţă Văcărescu?, Ce piese
de teatru scrise de I. L. Caragiale studiaţi la şcoală?); au completat fişele
(vezi ANEXA) primite la începutul vizitei în muzeu şi nu au atins
exponatele. După terminarea vizitării muzeului, elevii au fost împărţiţi
în 3 grupe, criteriul fiind acela al clasei de provenienţă. Fiecare grupă şi-
a ales câte un scriitor din cei prezentaţi în muzeu despre care urma să
scrie 2 pagini cu aspecte din viaţa şi opera acestuia. Grupa 1- elevi din
clasa a X-a A – scriitorul I. H. Rădulescu; Grupa 2 – elevi din clasa a X-
a D – scriitorul I. Al. Brătescu-Voineşti; Grupa 3 – elevi din clasa a X-a
F SAM – scriitorul I.L.Caragiale. Materialele elaborate de către elevi
vor fi cuprinse într-un portofoliu al activităţii.
Bibliografie:
Daniela Călugăru – Dirigenţia şi consilierea, Edit. Gheorghe
Alexandru, Craiova, 2004.
André de Peretti - Tehnici de comunicare, Edit. Polirom, Bucureşti,
2007.
Datele autorului:
Popescu Manuela - profesoară de geografie, grad I, Grupul Şcolar
Industrial “Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail:
manuelapopescu2001@yahoo.com
260
Consolidarea Biroului de Consiliere
I2.2
I3
pentru Cetăţeni (BCC)
Desfăşurarea activităţii:
Pentru implementarea proiectului au fost selectaţi 5 elevi pe baza
rezultatelor unui concurs pe teme europene organizat în şcoală în luna
decembrie. Aceştia au fost instruiţi de către un consilier al BCC pentru
activităţile pe care urmau să le desfăşoare în următoarele 9 luni.
Informaţiile colectate şi organizate la sediul BCC sau în
laboratorul de tehnică de calcul al liceului sub forma unor articole scurte
şi imagini cu impact rapid asupra elevilor liceului au fost postate pe un
panou de afişaj, pentru a asigura diseminarea proiectului.
Informaţiile de pe panoul de afiş aj au fost actualizate lunar de
către elevii voluntari, în conformitate cu activităţile proiectului. Pentru
selectarea acestor informa ţii elevii au fost coordonaţi de consilierul
BCC pentru voluntari şi de profesorul coordonator.
Temele activităţilor lunare au fost:
în luna februarie “Drepturile copilului”: importanţa cunoaşterii şi
respectării drepturilor copilului, responsabilitatea respectării şi
promovării drepturilor copilului, Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului.
în luma martie “Drepturile omului”: enumerarea acestora, instituţiile
implicate în implementarea şi respectarea acestora şi exemple de
încălcări ale drepturilor omului.
Cei cinci elevi voluntari au participat activ şi au antrenat alţi 10
colegi din clasele a XI-a realizând întreaga amenajare a laboratorului de
tehnica de calcul pe baza dotărilor PHARE.
Elevii au montat şi vopsit fişete, au aranjat materialele şi
echipamentele, s-au implicat într-o acţiune de dotare suplimentară cu
mobilier (25 scaune) şi ghivece cu flori.
în luna aprilie “Democraţia”: organizarea informaţiilor despre ce este
democraţia şi ce forme de democraţie există, când este un stat
democratic şi care sunt elementele centrale ale unui astfel de stat, cum
arată o societate democratică şi care sunt problemele cu care se
confruntă astăzi democraţia.
în luna mai “Informaţii despre Uniunea Europeană”: ce este Uniunea
Europeană, misiunea, obiectivele, simbolurile şi ţările membre ale
262
Uniunii Europene, instituţiile Uniunii Europene (scurtă descriere,
atribuţii, sediu).
în perioada iunie-august, elevii au desfăşurat activitatea la sediul BCC
şi au pregătit tema “Programe pentru tineret” Voluntarii au prezentat
diferite programe care vizează accesul şi inserţia tinerilor absolvenţi pe
piaţa forţei de muncă, dezvoltarea personală a tinerilor (obiective,
beneficiari, termene de depunere a aplicaţiilor), serviciul european de
voluntariat, modalităţile de realizare a schimburilor internaţionale de
tineret pentru Europa.
La finalul perioadei elevii voluntari au pregătit alţi 5 voluntari
din clasele a IX-a şi a X-a care vor continua munca de voluntariat
conform noilor contracte de voluntariat.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Panoul este bine plasat în interiorul liceului, elevii având acces
facil şi participând în cadrul unor ore sau activităţi extracurriculare la
studierea informaţiilor postate. Astfel, au fost elevi care au pus întrebări
despre informaţiile afişate şi, mai ales, au solicitat informaţii despre
BCC.
Cei 5 elevi participanţi la proiect s-au implicat în toate
activităţile care s-au desfăşurat în liceu, reuşind să antreneze un număr
mare de colegi. Astfel, pentru formarea echipajului care a participat la
concursul pe teme de cultură generală dedicat Zilei Europei, datorită
numărului mare de solicitări, a fost necesară organizarea unei selecţii.
De asemenea, la afiş area materialelor din luna aprilie au participat şi
alţi doi colegi de clasă, care şi-au manifestat dorinţa de a face parte din
echipa de proiect.
Consolidarea echipei s-a realizat gradual, elevii formându-se în
spiritul lucrului în echipă în diverse medii, au reuşit să capteze atenţia
colegilor şi să formeze echipa de voluntari care va asigura continuitatea
proiectului în anii şcolari următori.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
În prima lună au existat probleme legate de lucrul în echipă, atât
în ceea ce priveşte stilul cât şi sincronizarea în timp (2 dintre elevii
263
voluntari sunt navetişti). Principala problemă este reprezentată de timp,
deoarece s-au înregistrat suprapuneri ale unor activităţi.
Bibliografie:
http://www.dadalos.org/rom/menschenrechte/grundkurs_3/Kind
errechte/Texte - Convenţia ONU cu privire la drepturile
copilului.
http://www.kidz.ro/articol/Copil/1705/Drepturile-copilului.html
0articole despre drepturile copilului.
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/drepturi_onu.php
0Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_1.htm#
GK1 - cursuri despre drepturile omului.
http://www.dadalos.org/rom/demokratie/grundkurs_1.htm - cursuri
despre democratie.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83 -
informaţii despre Uniunea Europeană.
http://europa.eu/abc/12lessons/index_ro.htm - 12 lecţii despre
activităţile şi obiectivele Uniunii Europene şi despre
funcţionarea aceasteia.
http://europa.eu/institutions/index_ro.htm - informaţii despre
instituţiile şi alte organisme ale UE.
264
Datele autorului:
Popa Georgeta – profesoară de discipline tehnice (automatizări şi
calculatoare), Grup Şcolar Industrial “Nicolae Ciorănescu” Târgovişte,
E-mail: gp140257@gmail.com
265
Meseria - între vocaţie,
hazard şi necesitate
266
Desfăşurarea activităţii:
1. Lecţie de dirigenţie
Dirigintele clasei a VIII-a a sus ţinut cu elevi ai claselor a VII-a şi a
VIII-a o lecţie demonstrativă de dirigenţie intitulată ”Ce mǎ fac când
voi fi mare?” - de la idee la fapt - în care le-a fost aplicat elevilor un
chestionar de aptitudini, făcând astfel legătura între meseria aleasă,
vocaţie şi posibilităţi intelectuale necesare accesului la meseria dorită.
Activitatea s-a încheiat cu realizarea de către elevi a unei scrisori de
intenţie de pe poziţia absolventului care doreşte să se angajeze într-o
anumită instituţie.
2. Vizite în instituţii
În data de 27 aprilie 2009 elevii claselor a VII-a şi a VIII-a, în grupe de
-12 , însoţiţi de profesori şi părinţi, au mers în vizită la diferite instituţii:
Dispensarul din Gura Ocniţei, Primăria Gura Ocniţei, Centrul Medical
de Recuperare Neuromotorie Gura Ocniţei, Fabrica de pâine din Gura
Ocniţei, Jandarmeria Ochiuri, Universitatea „Valahia” din Târgovişte,
Liceul „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte. Au fost observate în timp ce
îşi practică meseria cadre medicale, angajaţii primăriei, muncitori,
brutari, cadre militare, profesori universitari, ingineri, laboranţi,
chimişti, psiholog, maiştri, profesori. Elevii le-au adresat întrebări
referitoare la meseria pe care o practică, motivul alegerii acesteia,
pregătirea profesională necesară, satisfacţii, dificultăţi întâmpinate.
0.0 “Meseria între vocaţie, hazard şi necesitate” – activitate cu
invitaţi de diferite meserii/ profesii
Pe 28 aprilie 2009, aceiaşi elevi au participat la o activitate intitulată
„Meseria - între vocaţie, hazard şi necesitate”, la care au fost invitaţi
colegi de la alte şcoli, profesori ai şcolii şi din alte şcoli, părinţi,
persoane care practică diferite meserii (în special din comunitate).
Acestea au fost rugate să-şi prezinte meseria, având în vedere
următoarele repere:
- „Ce-mi doream să devin când eram copil?
- Primul pas spre meserie l-am făcut în clasa a VIII-a, pentru că:
1 aşa mi-am dorit
2 am fost îndrumat de ...
3 a fost o întâmplare
267
Am devenit ...., iar această meserie o practic din plăcere/ necesitate/
hazard
Drumul către “împlinire” a fost ...
Dacă aş mai putea alege ...”
Fiecare invitat a prezentat experienţa proprie în orientarea sa şcolară şi
profesională, factorii care au influenţat alegerea făcută. S-a tras
concluzia că şcoala, familia, comunitatea, societatea au o mare influenţă
în alegerea carierei, iar meseria/ profesia aleasă trebuie practicată din
plăcere pentru a aduce satisfacţii. Drumul către împlinire începe în clasa
I şi nu se termină odată cu finalizarea studiilor necesare, omul fiind
obligat să înveţe pe tot parcursul vieţii pentru a se adapta schimbărilor
produse de evoluţia omenirii.
Cu prilejul zilelor şcolii a fost lansat imnul şcolii, un îndemn la
încredere, perseverenţă, curaj, toleranţă, responsabilitate.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Elevii au vizitat una sau mai multe instituţii, au intrat în contact
direct cu oamenii, meseria şi locul unde o practică, au adresat
profesioniştilor câteva întrebări.
Fiecare elev a elaborat o scrisoare de intenţie simulând angajarea
într-una din instituţiile vizitate.
Participanţ ii au enumerat şi analizat factorii care influenţează
orientarea şcolară şi profesională a elevilor (familie, şcoală, comunitate,
societate).
Invitaţii au specificat traseul educaţional pentru meseria/
profesia pe care au prezentat-o.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Spaţiul întîlnirii a fost neîncăpător. Părinţii au participat în număr redus.
Datele autorului:
Stanciu Cristian – profesor de geografie, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339
269
Sunt responsabil?
Desfăşurarea activităţii:
1. Zilele şcolii
În cadrul activităţilor desfăşurate cu prilejul Zilelor Şcolii, a fost
observat modul în care participă „actorii” implicaţi în procesul de
învăţământ:
profesorii diriginţi au urmărit comportamentul elevilor, atitudinile
acestora, vizând: disciplina, interesul pentru subiectele abordate, atenţia,
păstrarea curăţeniei, respectul faţă de cel care vorbeşte; toate acestea au
270
fost consemnate în fişa de observare a elevilor, pentru fiecare elev în
parte;
doi membrii ai echipei de proiect a şcolii au observat modul în care
profesorii se implică, comunică, colaborează, sprijină elevii;
ceilalţi doi membrii au observat modul în care părinţii prezenţi au
participat la activităţi: şi-au expus punctul de vedere, au adresat
întrebări, au fost atenţi la felul în care se comportă copilul propriu şi
colegii lui .
Observarea s-a făcut discret, fără ca persoanele vizate să fie
atenţionate.
2. Activităţi recreativ-distractive
În perioada 29 mai -30 iunie 2009, elevii, părinţii şi profesorii au
desfăşurat împreună o serie de activităţi recreativ distractive.
Pe parcursul derulării lor, profesorii au urmărit modul în care se
manifestă elevii, completând fişe de observare, acordând calificative
(FB, B, S, I) pentru fiecare aspect vizat: comportament civilizat,
respect, spirit de echipă, implicarea în organizarea şi desfăşurarea
activităţilor, păstrarea igienei mediului. Au consemnat, de asemenea,
numărul părinţilor participanţi şi interesul pe care aceştia îl acordă
comportamentului copilului în momente şi locuri diferite.
La toate aceste activităţi echipa ECD a notat situaţiile în care
profesorii intervin în relaţie cu elevii şi părinţii.
3. Drumeţii, excursii, vizite
Au fost organizate 5 excursii, la care au participat elevi ai şcolii, pă
rinţi, cadre didactice. Fiecare parte implicată: părinte, elev, profesor a
fost observată de către membrii echipei ECD în timpul participării la
spectacol de teatru, circ, în muzee, case memoriale, în mânăstiri, în
parc, în autocar, pe stradă.
4. Concluzii
În urma tuturor activităţilor, diriginţii au întocmit fişa individuală de
observare sistematică a comportamentului elevilor, care a avut în vedere
următoarele aspecte: disciplina; interesul pentru subiectele abordate;
atenţia; păstrarea curăţeniei; respectul faţă de cel care vorbeşte;
respectul faţă de colegi, profesori, părinţi, străini; limbajul; implicarea;
spiritul de iniţiativă.
271
Echipa de proiect a şcolii a urmărit şi consemnat modul în care cadrele
didactice au manifestat o atitudine responsabilă faţă de comportamentul
elevilor în diferite situaţii şi mă sura în care părinţii sunt interesaţi de
comportamentul propriilor copii.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Elevii s- au purtat civilizat în toate locurile în care au fost, chiar
şi aceia care au un comportament nepotrivit la şcoală, s-au implicat, au
fost apreciaţi în excursii pentru corectitudinea lor, pentru ordine,
disciplină, au creat un moment de solidaritate umană faţă de suferinţa
unei colege aflate în comă, pentru care s-au rugat la Mânăstirea
Argeşului.
Diriginţii au sprijinit elevii în toate demersurile lor, i-au
încurajat, i-au implicat în diverse activităţi.
Părinţii au contribuit la organizarea activităţilor în aer liber, a
banchetelor şi au participat la desfăşurarea celorlalte activităţi atât ca
prezenţă, cât şi efectiv în cadrul discuţiilor.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri:
Nu au putut fi implicaţi toţi elevii problemă în toate activităţile (ex.:
excursii).
Au participat prea puţini părinţi, motivînd că cele mai multe activităţi
ale şcolii se desfăşoară în timpul programului lor de lucru.
Datele autorului:
Teodorescu Mariana - institutoare, S.A.M. Gura Ocniţei, E-mail:
sc1_guraocnitei@yahoo.com, tel. 0245673339.
Grup ţintă:
elevi membri în Consiliul Elevilor (14-18 ani);
cadre didactice implicate în activităţile Consiliului Elevilor (profesorul
de legătură + coordonatorul de proiecte şi programe);
Comitetul Reprezentativ al Părinţilor – biroul executiv;
Primarul oraşului Găeşti.
Tipul de activitate: activitate de stabilire a unui parteneriat cu părinţii şi
cu comunitatea
Număr de participanţi: 20 elevi; 7 părinţi; 5 profesori; 2 directori; 3
invitaţi.
Durata: o oră şi 30 de minute
Obiective:
O1 Prezentarea proiectelor alcătuite de elevi în vederea finanţării de
către Comitetul Reprezentativ al Părinţilor;
273
O2 Asumarea unor parteneriate elevi-profesori-părinţi în/ pentru
derularea proiectelor prezentate;
O3 Obţinerea acordului de finanţare pentru cel puţin un proiect.
Indicatori de realizare a obiectivelor:
I1 Se vor analiza trei proiecte elaborate de elevi;
I2 Se vor prezenta grupurile mixte elevi-profesori-părinţi de
implementare a fiecărui proiect şi atribuţiile concrete ale
partenerilor;
I3 C.R.P. va aloca bugetul necesar finanţării a cel puţin unui proiect.
Resurse materiale: videoproiector, lap-top, tablă SMART, coli A4,
pixuri.
Strategii/ Metode de predare-învăţare-evaluare: expunerea şi
conversaţia.
Modalităţi de organizare: activitate frontală.
Desfăşurarea activităţii:
C.E. a organizat spaţiul de desfăşurare a activităţii în sala multi-media.
Au fost prezentate obiectivele întâlnirii de către reprezentanţii C.E.
A fost stabilită prin tragere la sorţi ordinea de prezentare a proiectelor.
Proiectul „High-school VS FM” – a fost propus de elevi ai clasei a XI-a
B, care doresc înfiinţarea unei staţii radio a şcolii, staţie care să fie
operată de elevi, monitorizaţi de un cadru didactic. Staţia va emite în
pauze şi va fi folosită atât în scop informaţional cât şi pentru
divertisment.
Reprezentanţii clasei a X-a G au prezentat proiectul „Un xerox pentru
noi toţi” prin care se doreşte funcţionarea unui copiator, administrat de o
echipă de elevi, la care vor avea acces atât elevii cât şi personalul şcolii.
Fondurile colectate de la utilizatori vor asigura finanţarea întreţinerii şi
costul consumabilelor.
„Biblioteca virtuală” – proiectul prezentat de elevi ai clasei a X-a B, are
ca finalitate lansarea unei biblioteci virtuale care să conţină, pe lângă
resurse educaţionale elaborate în cadrul colegiului, selectate de
reprezentanţi ai C.P. şi C.E. şi „dovezi, urme” ale activităţilor realizate
de elevi în şcoală şi în activităţi extraşcolare. Accesul la biblioteca
274
virtuală va fi liber, iar reprezenzanţi ai comunităţii vor fi încurajaţi să
participe la dezvoltarea ei.
Participanţii la activitate au iniţiat discuţii după prezentarea fiecărui
proiect, pentru clarificarea unor aspecte considerate semnificative.
Juriul, alcătuit din primar, preşedintele şi casierul C.R.P şi director a
acordat punctaje pe baza unor criterii comune de evaluare:
0 Relevanţa proiectului pentru nevoile comunităţii şcolii şi
implicit ale elevilor;
1 Modul în care echipele au folosit bibliografia recomandată sau
alte surse de documentare identificate de ei înşişi pentru a
realiza o documentaţie de impact care să aibă relevanţă;
2 Nivelul la care proiectul reuşeşte să acopere unitar, coerent,
logic şi argumentat câmpul tematic explorat;
3 Modul în care au fost valorizate în cadrul proiectului cunoştinţe,
competenţe, abilităţi dobândite din activităţile curriculare şi din
viaţa cotidiană;
4 Rigurozitatea demersului propus, logica şi argumentarea paşilor
proiectului;
5 Creativitatea-gradul de noutate pe care îl aduce proiectul în
soluţionarea nevoilor identificate de elevi;
6 Comunicarea în cadrul echipei, distribuirea şi exercitarea
rolurilor specifice în etapele de realizare a proiectului
(documentare, elaborare, conţinut şi prezentare). Negocierea
celor mai bune soluţii de implementare şi spirit de echipă.
Echipelor li s-a adus la cunoştinţă că proiectul trebuie să răspundă
unei nevoi a şcolii fără să fie făcute cunoscute criteriile de evaluare.
Prezentarea concluziilor desprinse din susţinerea proiectelor şi discuţiile
ulterioare.
Primarul a considerat proiectele ca o dovadă de implicare activă a
elevilor în viaţa şcolii şi a comunităţii.
Directorul colegiului a evidenţiat calitatea muncii elevilor şi necesitatea
finanţării celor trei proiecte prezentate.
Preşedintele comitetului de părinţi a apreciat ca extrem de utile
proiectele prezentate, dar remarcă lipsa unei concretizări a bugetului.
Primarul a asigurat că va demara proceduri de includere a două dintre
proiecte în programul de reabilitare a unităţii de învăţământ
275
(program realizat prin finanţare din Fondul Social European), iar
preşedintele C.R.P. a aprobat finanţarea celui de-al treilea proiect din
fondul Comitetului de Părinţi.
Anunţarea rezultatelor .
Evaluarea activităţii prin chestionare aplicate elevilor şi profesorilor
participanţi.
Concluzii ale activităţii pe ansamblu.
Evaluarea autorului:
Dovezi de reuşită a activităţii:
Au fost prezentate 3 proiecte lucrate numai de elevi (fapt ce denotă
implicarea efectivă şi responsabilă a elevilor).
Proiectele au vizat un public ţintă larg.
Echipele de lucru pentru proiecte au fost echipe mixte (elevi-
profesori-părinţi).
Au fost abordate cu transparenţă toate etapele derulării activităţii.
C.R.P., primarul şi echipa managerială au participat activ la
derularea activităţii.
C.R.P. şi-a asumat finanţarea proiectului ,,Biblioteca virtuală”.
Pentru proiectele ,,Un xerox pentru toţi”, „High-school VS FM”
primarul a asigurat alocarea de fonduri în cadrul proiectului de
reabilitare al colegiului.
Au fost apreciate selectarea unor obiective realizabile şi de interes
comun în triunghiul elevi-profesori–părinţi, distribuirea adecvată
şi echitabilă a rolurilor pentru participanţii la implementare.
Comunitatea sprijină proiectele prin finanţare integrală, facilitează
demersurile elevilor prin punerea la dispoziţie a ofertei pentru
achiziţiile necesare proiectelor, perioada de implementare fiind
2010-2012.
C.R.P. şi primarul au oferit acordul de finanţare pentru toate cele trei
proiecte prezentate.
Probleme apărute/ Aspecte care necesită îmbunătăţiri: insuficienta
detaliere a bugetului proiectelor.
276
Evaluarea unui coleg:
Activitatea a presupus implicarea unui număr mare de categorii
de persoane cu interes în bunul mers al şcolii. Prezenţ a membrilor
comitetului de părinţi, a primarului şi a celor doi directori ai colegiului
şi relaţionarea bună a lor arată un climat benefic, un interes în
colaborarea pentru acest gen de activităţi. Intervenţiile preşedintelui
Comitetului de Părinţi şi a primarului denotă angajare şi susţinere.
Proiectele prezentate au dovedit activitatea efectivă a elevilor.
Aceştia au argumentat necesitatea derulării proiectelor, accentuând
faptul că ele reprezintă un interes colectiv, contribuie la creşterea
sentimentului de proprietate comună a actorilor din şcoală şi din afara
ei.
Evaluarea făcută de participanţii prezenţi la activitate denotă
interesul stârnit în rândul tuturor. Astfel ei apeciază cu maximum de
punctaj utilitatea activităţii, calitatea prestaţiei elevilor precum şi
calitatea proiectelor prezentate.
Datele autorilor:
Turcu Iuliana - profesoară de matematică, Colegiul Naţional “Vladimir
Streinu” Găeşti (CNVS Găeşti), E-mail: turcu_iuliana05@yahoo.fr
Iordache Aurelia - profesoară de limba franceză (CNVS Găeşti), E-
mail: aura_giordas@yahoo.com
Ştefan Mirela - profesoară de fizică (CNVS Găeşti), E-mail:
mirela_stefan@yahoo.com
Ioniţă Iulia - profesoară de geografie (CNVS Găeşti), E-mail:
alehandra8@yahoo.com
Grigorescu Livia - profesoară de fizică (CNVS Găeşti şi CCD
Târgovişte), E-mail: grigorescu_livia34@yahoo.com
277
III.4. JOCURI
278
Reţea
Scop: Facilitarea autocunoaşterii, prin recunoaşterea punctelor tari şi
slabe în legătur ă cu o anumită problematică şi identificarea unor
persoane resursă (în reţea) care să ofere sprijin/experienţă/ expertiză în
vederea eliminării propriilor punctelor slabe Participanţi: maxim 20
cadre didactice
Durata: 20-30 minute (în funcţie de numărul de participanţi)
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare participant primeşte o foaie (format A4) şi un marker pe
care notează numele şi date de contact (telefon sau e-mail).
Apoi pliază foaia în două, în prima jumătate a foii notând 3
calităţi/ puncte tari ale sale, iar în a doua jumătate 3 aspecte care
necesită îmbunătăţire sau pe care doreşte să le dezvolte, cel puţin unul
din aspectele notate în cele două jumătăţi referindu-se la implicarea în
acest proiect, respectiv la asigurarea calităţii în ECD.
Formatorul poate să şi exemplifice, referindu-se la propria
persoană.
Timpul alocat pentru identificarea şi listarea aspectelor cerute:
10 minute.
Se afişează toate foile astfel încât să poată fi consultate de toţi
participanţii.
Fiecare participant va căuta în reţea cel puţin o persoană care a
notat la puncte tari aspecte care l-ar putea ajuta să-şi îmbunătăţească
/dezvolte cel puţin un punct slab menţionat.
Datele autorului:
Teodora Popa - profesoară de matematică la Liceul “Ion Heliade
Rădulescu” Târgovişte, E-mail: t_popa18@yahoo.com
Fotolimbaj
Scop: Oferirea unei modalităţi de luare de contact (pentru cei care nu au
participat la seminarul anterior) sau de reevaluare (pentru beneficiarii
seminarului), care să ofere, prin intermediul imaginilor, posibilitatea
unei aprofundări/sinteze atât în plan raţional, cât şi în plan afectiv.
Participanţi: maxim 30 cadre didactice
Durata: 30 minute (în funcţie de numărul de participanţi)
Instrucţiuni/ Scenariu:
279
Înaintea acestui exerciţiu, formatorul selectează fotografii care
surpind momente diferite ale seminarului trecut, încercând să acopere o
arie cât mai consistentă din activităţile desfăşurate şi din implicarea
participanţilor. Fotografiile selectate sunt numerotate şi prezentate într-o
“expoziţie foto”, într-un spaţiu accesibil tuturor participanţilor.
În cadrul exerciţiului propriu-zis, formatorul propune participanţ
ilor să viziteze în tăcere întreaga “expoziţie”, enunţând totodată ş i
sarcina exerciţiului: “Alegeţi fotografia care exprimă cel mai bine ceea
ce simţiţi sau gândiţi în legătură cu tema proiectului nostru, respectiv
Asigurarea caităţii în ECD. Reţea de şcoli democratice”. Alegerea este
individuală .
După aproximativ 10 minute, grupul se reuneşte în (semi)cerc,
fiecare membru împărtăşind celorlalţi şi argumentând alegerea sa.
Formatorul listează opiniile participanţilor pe o coală de flipchart,
împărţită în două coloane: alegeri raţionale şi alegeri afective, la final
formulând concluzii.
Menţiune: Tehnica fotolimbajului suportă multiple variante de lucru,
valorificând curriculum-ul ascuns, oferind participanţilor acces la detalii
semnificative, în care ei au fost sau nu actori principali. Pentru
aprofundarea acestei metode, puteţi studia “Tehnici de comunicare”,
André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface, Editura
POLIROM, Bucureşti, 2007
Datele autorului:
Teodora Popa - profesoară de matematică la Liceul “Ion Heliade
Rădulescu” Târgovişte, E-mail: t_popa18@yahoo.com
280
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare echipă constituită (dup ă o regulă care să favorizeze rezolvarea
optimă a sarcinii) primeşte una din următoarele şase “pălării
gânditoare”, care reprezintă şase moduri de procesare a informaţiei:
Pălăria Albă care se concentrează pe informaţii, referindu-se la
fapte, figuri, informaţii disponibile sau necesare.
Pălăria Galbenă - pălăria beneficiilor şi aspectelor pozitive
Pălăria Roşie - dezvăluie intuiţiile, sentimentele şi emoţiile
Pălăria Neagră - pălăria problemelor, criticilor şi a precauţiilor
Pălăria Verde - pălăria creativităţii, schimbării, a alternativelor,
propunerilor, a ceea ce este interesant şi provocator
Pălăria Albastră - pălăria coordonării, care nu vizează un subiect în
sine, ci procesul gândirii.
Fiecare echipă analizează timp de 20 de minute acelaşi context supus
evaluării grupului, premizele şi perspectivele fiind cele induse de
pălăria pe care o poartă.
Reflecţiile scrise ale fiecărei echipe vor fi raportate tuturor participanţ
ilor, confruntarea adversarială specifică unei dezbateri frontale a
subiectului fiind înlocuită cu explorarea cooperativă a acestuia, pălăriile
fiind utilizate proactiv şi nu reactiv.
Menţiune suplimentară: Metoda a fost propusă de Eduard de Bono,
numit “părintele gândirii despre gândire”, unul dintre cei mai renumiţi
gânditori de renume internaţional, care apreciază că într-o lume în
continuă schimbare nu pot fi aplicate soluţii standard şi propune
alternative bazate pe creativitate şi inovare precum “metoda gândirii
palalele” şi “metoda gândirii laterale”.
Esenţa gândirii paralele este ca în orice moment, fiecare se uită în
aceeaşi direcţie, dar direcţia se poate schimba. Este o alternativă
practicată de mari companii în procesul de luare a deciziilor, ca o
alternativă la gândirea tradiţională, argumentativă. Dintre beneficiile
acesteia menţionăm :
uşor de învăţat, folosit şi implementat, putând fi folosită atât
individual, ca şi în grup;
organizează şi clarifică gândirea, îmbunătăţind calitatea deciziilor;
toţi participanţii au şansa de a-şi exprima opinia;
281
salvează timp, scurtând întâlnirile;
permite schimbări ale comportamentului fără a-l ataca, reducând
conflictul între membrii grupului;
sprijină iniţiativele de schimbare, mărind numărul şi calitatea ideilor
practice;
nu există criticism, ci numai punctarea slăbiciunilor;
permite emoţiilor şi scepticismului să moduleze luarea deciziilor;
energizează echipele prin caracterul ludic.
Datele autorului:
Teodora Popa - profesoară de matematică la Liceul “Ion Heliade
Rădulescu” Târgovişte, E-mail: t_popa18@yahoo.com
PĂLĂRIA ALBĂ
Alcătuiţi rezumatul activităţii sub forma unui buletin meteo,
folosind termeni adecvaţi.
Buna dimineaţa, doamnelor şi domnilor.
În ultimele două zile, vremea a fost capricioasă. Precipitaţiile
mixte (sub formă de sinteze, fişe de evaluare, practici de grup) au dus la
adevărată furtună (tip brainstorming) cu descărcări electrice pe foaia de
hârtie.
Norii adunaţi desupra ghidului de bune practici s-au risipit, iar
razele soarelui au clarificat reperele acestuia.
Temperaturile au fost într-o creştere continuă, atingând valorile
maxime „bazale” (fiindcă s-a dansat mai mult din buric şi din fund) la
„dansul scaunelor”. (unul dintre exercitiile din seara organizata de
colegii de la o scoala participanta)
Noaptea, temperaturile au scăzut, anunţând o vreme stabilă în
următorul interval (alcătuirea paginii Ghidului).
PĂLĂRIA GALBENĂ
Prezentarea va fi realizată ca o pledoarie a apărării în faţa
instanţei. Ar putea începe astfel: „Onorată instanţă, cei acuzaţi nu
au nicio vină. Ei s-au străduit să...”
Acuzaţii pot fi: organizatorii, colegii etc.
ne-au asigurat cele mai bune condiţii de cazare şi masă. Ne-am răsfăţat
cu bucate pe alese, apă caldă şi căldură (prea multă, atât de la
calorifer, cât şi din suflet!).
ne-au scos din bucătăriile şi grijile noastre şi ne-au adus pe un „Plai
domnesc”. (numele cabanei)
au comandat şi un pic de zăpadă pentru decor şi frig atât cât trebuia.
ne-au oferit materiale suport pentru lucru şi condiţii să colaborăm, să
exersăm lucrul în echipă.
ne-au determinat să fim ceea ce n-am fost încă: creatori de ghiduri.
ne-au împărtăşit din belşugul lor de experienţe.
Pauzele dulci la mese
Au fost cu grijă alese.
283
ne-au muncit din greu, dar nu ştiu de ce mai suntem tot în formă (oare
datorită atmosferei plăcute create?!...)
ne-au făcut capul mare şi picioarele grele cu tot felul de jocuri, dar totul
a fost serios gândit şi cu folos.
Mulţumim frumos !
Toate pălăriile jos !
PĂLĂRIA ROŞIE
Exprimaţi-vă sentimentele, impresiile sub forma unui jurnal
personal (la persoana I), folosind date şi situaţii cât mai concrete,
plăcute sau nu, bazate pe experienţa celor două zile. Ar putea
începe astfel: „31 ianuarie 2009, Runcu, prima zi de seminar.
Umezeală, noroi, condiţii...., atmosferă de vacanţă....”
PĂLĂRIA NEAGRĂ
Prezentarea va fi realizată ca o pledoarie a acuzării în faţa
instanţei. Ar putea începe astfel: „Onorată instanţă, este strigător la
cer ceea ce se întâmplă, se încalcă grav drepturile cetăţenilor....”
Acuzaţii pot fi: organizatorii, colegii etc.
285
Prezentările şcolilor (care ar fi trebuit să dureze 5 minute!) au durat mult
mai mult.
Deşi grupurile aveau o sarcină clară în timpul vizionării CD-ului cu
„alegerile din noiembrie”, toată lumea a scăpat din vedere sarcina
dată şi s-a bucurat de umorul filmului.
În timp ce colega noastră, Geta Dragnea, se străduia să exemplifice
activitatea cu părinţii, acuzăm neseriozitatea unor colegi care
interferau cu semnalele transmise de către propunător.
Este posibil să susţii un profesor „extrem de periculos”, un individ din
cauza căruia un copil nevinovat s-a sinucis ? Câtă suferinţă a adus în
inimile părinţilor, extrem de afectaţi !... (este vorba despre filmul
Cercul poetilor disparuti)
Ne gândim că unele dintre organele noastre interne au contribuit mai
mult decât noi la realizarea structurii ghidului – legătura dintre
produsele noastre a fost atât de strânsă cât să încapă într-un
abdomen plat.
Tot ce am dat noi, a rămas pe afară, în jurul cercului trasat de formator
pe foaia de flipchart, e lipsit de importanţă.
La activităţile desfăşurate de Şcoala Nr.8, pentru care-i mulţumim lui
Mihai Viteazul, nu putem să nu evidenţiem faptul că diseminarea,
pilele şi relaţiile au fost la ele acasă: este inadmisibil ca într-un grup
care vrea să promoveze ECD să fie încurajate aceste non-valori - în
timp ce unul primeşte un porcuşor, altul să primească un calculator!
(este vorba despre tombola din ultima seara, la care fiecare
participant a primit daruri simbolice insotite de versuri despre
seminar)
Destrăbălarea de la sfârşitul activităţii a fost filmată... Cu siguranţă va
ajunge la ŞTIRI!
286
duminica la seminar, trudind în chinurile facerii ghidului. Iată-i cum îşi
prezintă activitatile derulate de la ultima întâlnire şi pâna acum, cu
pasiune, cu simţul proprietăţii şi uitând de timpul alocat prin agendă!
Ii acuzăm pe „puii” de la Brătescu-Voineşti” că nu ascultă sfatul
„prepeliţei” conducătoare de proiect ,Corina, iar vânătorul „ Neglijenţă”
îi va împuşca în aripile „ urechi de strumf” pe care fiecare întâlnire le
vindecă ş i le creşte la loc, de parcă ar fi ale unei păsări Phoenix. Daca
nu se trezesc la timp, riscă să fie răpuşi de îngheţul democratizarii
(similar cu înghetarea salariilor) şi să vadă, cu ochii înecaţi în lacrimile
regretului prea târziu, cum se depărtează stolul ECD, salvându-şi ideile
în ghid şi îndreptându-se către zări mai blânde.
Vă avertizăm , onorată instanţă, că inima „prepeliţei” va fi
sfâşiată de durere atunci când îl va vedea pe „puiul” ei Vladimir,
devenind „Streinul” care se izolează la Găesti, în loc să se alăture
stolului şi să „ciorănească” şi să „cercelească” asemenea colegilor.
Onorată instanţă, mă văd obligat să amintesc ăi de „oştenii” lui
Mihai Viteazul care şi-au construit un zid de scuturi şi nu lasă pic de
transparenţă asupra activitaţilor lor. Strategia de război şi tactica de
luptă împotriva indisciplinei sunt bunuri de care au nevoie toţi
„războinicii” care se află pe acelaşi câmp de b ătălie. Numai sabia
seminarului produce câte o spărtura în zid şi lasă la vedere o mulţime de
soluţii şi exemple lăudabile( vezi seara de la Runcu). La fiecare strigare
„domniei” vedem cum îsi împrospătează oştile cu rânduri noi, atunci
când soldaţii din primele rânduri cad mistuiţi de focul purificării
democratice.
Onorată instanţă! Să aplecam puţin urechea la ce spune gura
satului! Cercetând acest dosar, am aflat informatii preţioase: cum Silvia,
o directoare tânără şi inimoasă, vrea să schimbe mentalitatea satului în
care lucrează, Gura Ocniţei. Acum vrem să aflăm cine va fi mai tare:
Gura Ocniţei sau gura Silviei. Vă informez că în prezenţa directoarei,
tot satul – a se citi toată şcoala- învaţă marşul ECD şi că pe toate uliţele
satului umblă câinii cu covrigi în coadă.Dar,
Când pisica nu-i acasă,
Ceilalţi fac ce vor la clasă!”
Directoarea şi-a luat în echipă două codane vrednice şi un flăcău
chipeş cu care împarte aceleaşi valori, stabilite întruna din activităţile
287
ECD şi devenite valorile şcolii. Dar numai cu atât nu se va putea
schimba rânduiala satului!
Conform Cartei fundamentale a acestui proiect, la literele E,C,D,
aliniate la alegere, noi vom judeca ce e bine şi ce e rau, noi vom defini
binele şi răul, noi vom hotărî ce este de schimbat şi cum.
Vă rog, onorată instanţă, să deliberaţi asupra celor de mai sus, în
litera şi spiritul acestei legi!
PĂLĂRIA VERDE
Imaginaţi-vă cum veţi folosi cele experimentate la seminar
peste 10 ani, într-o povestire ştiinţifico- fantastică. În viitorul
imaginat sistemul de învăţământ ar putea fi diferit de cel de astăzi,
cu schimbări în bine sau în rău.
REŢEAUA
fost odată o reţea de şcoli democratice. La inţiativa unor pionieri
ai E.C.D., ne-am întâlnit şi am pus bazele unui ghid pentru urmaşii
noştri.
Azi... 2 februarie 2019 „Reţeaua” şi-a introdus tentaculele în
creierele electronice ale calculatoarelor.
Este suficient să ne gândim astăzi la o problemă, iar răspunsul
vine instantaneu pe calea fibrelor optice. Reţeaua a devenit infinită. Azi
nu mai suntem elevi – profesori – părinţi – actorii în procesul
educaţional; suntem „actori pasivi” în această reţea care controlează
totul.
Astăzi întâlnirile noastre sunt amintiri virtuale cu care am ajuns
să comunicăm telepatic.
Ne este dor de atmosfera caldă, umană a vechilor seminarii...
289
PĂLĂRIA ALBASTRĂ
Varianta 1: Prezentaţi activitatea celor două zile sub forma analizei
SWOT.
Varianta 2: Prezentaţ i activitatea celor două zile sub forma unui
basm; nu uitaţi că în basme se înfrunt ă binele şi răul, la sfârşit
învingând binele. G ăsiţi corespondenţele unor personaje din basme
în grupul prezent la seminar.
290
La Plaiul Domnesc, plănuiseră cu mare hotărâre să cheme oaste
mare din regatul lor, pentru a purcede la omorârea balaurului, pe
numele lui GHIDUL: alaiul pă rintesc, toţi voluntarii BBC, mari învăţaţi
de seamă într-ale analizelor SWOT şi tacticilor de surprindere şi
anihilare a adversarilor şi concurenţilor.
Tactica de atac a Fraţ ilor Ciorăneşti a avut un pronunţat caracter
comunitar: să pornească la luptă numai după o bună ş i însemnată
perioadă de metacogniţie, reflecţii individuale sau în grupuri şi
grupuleţe, pentru a-i da balaurului impresia că este un temut şi respectat
Făt–Frumos, sau, cine ştie, poate numai pentru a-i da senzaţia că este în
siguranţă.
Dar nu ştia nici suflare de formator, nici bietul GHID ce li se
pregătea...
Astfel, după cum vă povesteam, în luna lui februarie, mai uşurel,
amăgire şi ameţire cu apă plată sau cu puţin adaos de planificări şi
reprogramări, iar odată cu venirea Zânei Primă vara în regatul lor, au
început a bea apă vie şi atunci ţine-te de mai poţi după ei.
Trei mari strigări la luptă au fost, iar atacurile au fost succesive
sau prin surprindere.
Primii au fost învăţăceii într-ale cifrelor (aritmetica) şi vorbelor
de duh (literatura maternă); ei au aplicat cu neînfricare, în lumea ECD a
GHIDULUI, tactica de cooperare şi colaborare.
Lor le-a urmat neînfricatul Iristancu, supranumit şi Prâslea cel
voinic al Ciorăneştilor. Acesta, ajutat de regina acelor meleaguri, a
adunat tot alaiul părintesc, tălmăcindu-le secretele lucrului în echipă şi
conducându-i spre tărâmul fermecat, necunoscut oamenilor de rând,
numit ECD.
Iar ultimul atac, al voluntarilor BBC ai regatului, a fost ţinut
secret până în ultima clipă. Aceştia le-au arătat confraţilor lor într-ale
DREPTURILOR OMULUI, cum e cu responsabilităţile într-o
DEMOCRAŢIE ca a lor.
În săpt ămâna luminată , Prinţesa Metody, văzând truda Fraţilor
Ciorăneşti şi a ajutoarelor lor, a dat sfoară în împărăţie, tuturor, cu mic,
cu mare, despre lupta cu balaurul cel vrăjmaş, care prindea puteri zi
după zi.
291
După ce au dovedit însuşi nemaivăzute (răbdare, isteţime, sprit
de echipă şi de luptă dreaptă, transdisciplinaritate, tehnici de gândire
critică, şi nu numai), s-au pregătit să vină la strigarea Reginei–mamă
(supranumită Prinţesa Calităţii) să-l transforme, ală turi de oş tirea
întregită a comunităţii REŢEA, pe balaurul cel răzvrătit şi riguros, într-
un Făt-Frumos ce luptă neobosit, pentru ASIGURAREA CALITĂŢII
tărâmului ce nu este al lor, nu va fi al lor, nici al urmaşilor lor, ci a
urmaşilor, urmaşilor, urmaşilor băseşti etc.
Mingea vorbitoare
Categorie/Tip: spargerea gheţii/ de cunoaştere/ de evaluare
Scop: cunoaşterea participanţilor/ evaluarea participanţilor
Participanţi (vârstă, număr):10-25 participanţi de peste 14 ani
Durata: 10-20 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii se aşeaz ă în cerc. Profesorul ia o minge (poate fi şi
un alt obiect relevant pentru activitate) şi explică elevilor ce au de fă
cut. Pentru spargerea gheţii participantul îşi spune numele şi o calitate
sau provenienţa, sentimentul cu care începe activitatea, aşteptările, etc.
sau altceva interesant pentru tema activităţii. Mingea se pasează şi
fiecare trebuie să facă acest lucru cel puţin o dată.
După ce mingea a ajuns la fiecare participant jocul se opreşte şi
sunt schimbate regulile. Spre exemplu elevul care deţine mingea trebuie
să spună numele şi datele celui spre care o aruncă. Se face acest lucru
până când participanţii îşi cunosc reciproc numele, interesul, calităţile
etc.
Pentru evaluare, odată cu aruncarea mingii, elevii pot pune
întrebări scurte sau pot spune cuvinte care să sintetizeze ideea activităţii
(spre exemplu pentru tema democraţie fiecare elev spune:
responsabilitate, drepturi....).
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
292
Am să vă spun povestea...
Categorie/ Tip: de cunoaştere/de evaluare
Scop: cunoaşterea reciprocă/ familiarizarea cu tema de lucru/ evaluarea
participanţilor
Participanţi (vârstă, număr):10-25 participanţi de peste 14 ani
Durata: 10-20 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Profesorul poate sugera o poveste foarte cunoscută , la realizarea
căreia să participe toţ i elevii, în ordinea aşezării, cu cel puţin câte o
frază, cu menţiunea că trebuie transformată în aşa fel încât să reliefeze o
anumită temă. Profesorul este cel care formulează prima frază şi poate
interveni pe parcurs pentru a nu exista momente moarte (are rolul de
povestitor).
Pot fi impuse şi anumite cuvinte de folosit în poveste. Spre
exemplu, pe o temă legată de participarea civică se poate alege „Albă ca
Zăpada şi cei şapte pitici” elevii subliniind colaborarea piticilor,
desemnarea reprezentantului prin vot, voluntariatul, etc.
Pentru evaluare, dificultatea jocului se măreş te prin inventarea
unei poveşti care să sintetizeze activitatea sau care să ceară elevilor
anumite cunoştinţe dobândite în cadrul lecţiei.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
10 cuvinte pentru...
Categorie/Tip: spargerea gheţii/de cunoaştere/de evaluare
Scop: cunoaş terea participanţilor/ evaluarea iniţială sau finală a
participanţilor
Participanţi (vârstă, număr): 10-25 participanţi de peste 7 ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Profesorul anunţă tema activităţii şi roagă fiecare participant să-
şi noteze, pe o foaie proprie, 1-2 cuvinte pe care le consideră relevante
pentru aceasta.
Cuvintele sunt scrise apoi pe tablă sau pe o foaie de flip-chart şi
sunt subliniate cele care se repetă. Se aleg 10 cuvinte cu frecvenţa cea
293
mai mare şi se poate discuta pe baza lor sau, dacă nivelul intelectual
permite şi scopul este evaluare finală, elevii sunt rugaţi s ă descrie/
definească acele cuvinte sau să realizeze un eseu pe tema activităţii
folosind cuvintele alese.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
Am încredere...
Categorie/Tip: energizare
Scop: destinderea atmosferei
Participanţi (vârstă, număr):12-24 participanţi pe grupe de câte 6; 7-18
ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Elevii sunt împă rţiţi în grupe de câte 6. Cinci elevi stau aşezaţi
în cerc, apropiaţi şi cu palmele întinse. Al şaselea elev se aş ează în
picioare, în centru cercului, cu mâinile acoperindu-şi fa ţa ş i se lasă pe
spate bazându- se pe colegii care îl împing, pasându-l de la unul la
celălalt. Pentru a nu ameţi, elevii din centru trebuie schimbaţi după 1-2
minute. Astfel, fiecare trebuie să se „lase” cel puţin o dată în grija
colegilor din grup. Jocul măreşte încrederea elevilor în colegii lor şi
contribuie la întărirea coeziunii grupului.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
Să ne cunoastem!
Categorie/Tip: spargerea gheţii/de cunoaştere
Scop: cunoaşterea participanţilor/spargerea gheţii
Participanţ i (vârstă, număr):15-30 participanţi, pe grupe de câte 3;
peste 7 ani/ (este foarte util şi amuzant la adulţi) Durata: 15 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii sunt împărţiţi în trei grupuri care merg în spaţii
diferite. Profesorul explică regulile pentru fiecare grup mare:
294
Grupul „(ne)ascultaţilor”. Fiecare elev din grup are sarcina de a
povesti ceva interesant unui alt elev din grupul 2 timp de
minim 10 minute.
Grupul „(ne)ascultătorilor”/ complicelui. Fiecare elev va asculta
povestea elevului din primul grup cu deosebit interes pentru
3-4 minute. La un semn prestabilit făcut de profesor elevii
vor începe să pară plictisiţi, să nu dea atenţie sau să facă
remarci negative. În ultimele 2 minute vor asculta cu interes.
Grupul „observatorilor”. În grupul de câte trei, un elev
urmăreşte reacţia elevului care povesteşte pe parcursul celor
minute şi va observa/ analiza, fără a şti dinainte, schimbarea
atitudinii celor doi.
La final fiecare membru al grupului mic povesteş te ce a simţit,
cum au evoluat propriile sentimente, care sunt opiniile lui, etc.
Jocul îi ajută pe elevi să înţ eleagă noţiunile de ascultare
asertivă, empatie şi poate fi foarte amuzant mai ales la tragerea
concluziilor şi în cadrul discuţiei din grupul reunit.
Datele autorului:
Stancu Valentin – profesor de geografie, Grup Şcolar Industrial
”Nicolae Ciorănescu” Târgovişte, E-mail iristancu81@yahoo.com
Cine sunt?
Categorie/Tip: de spargerea gheţii/ cunoaştere
Scop: de cunoaştere a grupului/ pentru sporirea atenţiei
Participanţi (vârstă, număr):10-25 participanţi, peste 8 ani
Durata:15 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare membru al grupului primeşte câte o bucată de hârtie pe
care va scrie câteva lucruri despre el: înălţimea, culoarea ochilor,
culoarea părului, vârsta, etc. Se atenţionează participanţii să nu noteze
numele sau detalii evidente despre sine.
Coordonatorul strânge toate foile, iar apoi fiecare participant
trage un bilet. Pe rând se vor citi toate biletele şi cu toţii vor fi atenţi să
ghicească despre cine este vorba.
295
La final, fie că a fost descoperit, fie că nu, fiecare îşi va spune
numele şi alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea sa.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa – profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Alfabetul
Categorie/Tip: exerciţiu de energizare
Scop: folosirea comunicării non-verbale în cadrul echipei
Participanţi (vârstă, număr): 7-15 pentru o echipă (se lucrează
simultan cu 2 echipe), peste 8 ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecare participant extrage câte un bileţel dintr-un bol, pe fiecare
bileţel fiind scrisă câte o literă diferită. După ce au primit bileţelele, la
semnalul coordonatorului, fiecare va mima cu ajutorul corpului, litera sa
şi fără a comunica verbal sau prin semne explicite, aceştia vor trebui să
se aşeze cât mai repede în ordine alfabetică. Şirul care termină primul
corect câştigă.
Coordonatorul trebuie să pregătească două boluri cu acelea şi
litere pentru ca echipele să aibă şanse egale de a câştiga. Bileţelele vor fi
scrise din timp util, anterior jocului.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa – profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Cutia magică
Categorie/Tip: spargerea gheţii
Scop: ajută participanţii să se cunoască între ei
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, peste 8 ani
Durata: 10-15 minute
Materiale necesare: o cutie cu o oglindă ataşată pe fundul ei
Instrucţiuni/ Scenariu:
Fiecărui participant i se cere să se apropie de cutie, să arunce o
privire înăuntru acesteia şi să spună un lucru frumos despre persoana a
cărei fotografii se află în interiorul cutiei, fără să spună restului grupului
296
despre ce persoană este vorba. Se precizează că vor folosi cuvântul
„persoană” în exprimare, pentru a nu oferi indicii participanţilor.
Privind înăuntru se vor vedea desigur pe ei şi fiecare va trebui să spună
deci ceva bun despre el. La sfâr şitul activităţii coordonatorul va putea
să sublinieze că sunt participanţii au atâtea calităţii, deci întâlnirea va fi
cu siguranţă un succes.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa – profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Atinge!
Categorie/Tip: exerciţiu de energizare
Scop:de mişcare, stabilire a contactului fizic
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, începând cu 6 ani
Durata: 5 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Sunt rugaţi toţi participanţii s ă se ridice în picioare. Se anunţă
că trebuie să caute un obiect albastru în jurul lor şi când îl găsesc trebuie
să îl atingă. Obiectul albastru poate fi o bluză, o eşarfă sau un pantof de
această culoare al unui participant. Se continuă căutarea cu alte culori.
După aceea (opţional) se poate striga: "atingeţi-vă degetele de la
picioare" sau "atingeţi urechea cuiva", "atingeţi copacul de acolo" etc.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Eu am…
Categorie/Tip: spargerea gheţii
Scop: creşterea tonusului participanţilor şi conştientizarea propriei voci
şi cea a grupului
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, începând cu 6 ani
Durata: 5minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Se aşează toţi participanţii în picioare în cerc. Coordonatorul
rosteşte, pentru exemplificare, poezia şi gesturile ce o însoţesc. Întreg
297
grupul împreună cu coordonatorul repetă poezia de 3-4 ori, din ce în ce
mai tare.
Eu am o casa mică: aş a şi aşa (se arata mărimea casei, indicând
distanţa dintre degetul mare şi cel arătător),
Şi fumul se ridică: aşa şi aşa (se imită ridicarea fumului cu ajutorul
degetul arătător),
Îmi lustruiesc pantofii: aşa şi aşa (se imită lustruirea pantofilor, ridicând
uşor piciorul),
Şi bat la uşa casei: aşa şi aşa (se imită bătăile în uşa, întâi cu o mână şi
apoi cu cealaltă).
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Maşina de spălat
Categorie/Tip: energizare
Scop: dezvoltarea încrederii în sine a persoanei care trece prin „ maşina
de spălat”
Participanţi (vârstă, număr): 10-20 participanţi, începând cu 7 ani
Durata: 5minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Se formează două şiruri de participanţi, a şezaţi faţă în fa ţă. Se
alege persoana (cel mai trist, timid, un voluntar sau sărbătoritul zilei)
care trebuie să treacă printre cele două şiruri (maşina de spălat). Când
ajunge în dreptul primei perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie
„spălat”: fiecare participant la joc îi pune mâna pe umă r şi îi spune o
caracteristică, o calitate personală pe care o admiră sau o vorbă bună.
Cel „spălat” mulţumeşte şi trece mai departe. Se insistă de la început pe
caracterul pozitiv al comunicării. Se repetă pentru toţii
voluntarii/participanţii în funcţie de timpul disponibil.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
298
Numere... HOP HOP
Categorie/Tip: exerciţiu de energizare
Scop: stimularea atenţiei
Participanţi (vârstă, număr): 15-30 participanţi; peste 10 ani
Durata: 10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii se aşează în cerc în picioare. Se explică regulile
jocului: se numără până la 10 de la stânga la dreapta fiecare spunând
câte un număr. Se spune HOP în locul numerelor: 3, 6, 9 şi se continuă.
Astfel: 1, 2, hop, 4, 5, hop, 7, 8, hop, 10, 1, 2, hop, etc. Se face o
exemplificare. Se începe jocul. În momentul în care cineva greşeşte
rostind un număr în loc de „hop”, acesta este exclus din joc. Se continuă
până rămân 3 jucători câştigători.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Prinde mingea!
Categorie/Tip: de energizare
Scop: de schimbarea ritmului de lucru, fixarea/repetarea unor noţiuni
noi utilizate într-o activitate
Participanţi (vârstă, număr): 10-15 participanţi-de la 7 ani
Durata: 5 minute
Materiale necesare: o minge
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii sunt aşeza ţi în şir sau se stabileşte „traseul” urmat
în joc. Coordonatorul spune primului participant din şir o meserie,
acesta spune un obiect sau o activitate legată de acea meserie, apoi
numeşte o altă meserie în timp ce aruncă mingea altui participant…până
la ultimul dintre aceştia. Se pot stabili reguli pentru eliminarea
participanţilor (dacă realizează o asociere greş ită, dacă scapă mingea)
sau se poate continua jocul până când fiecare persoană prinde o dată
mingea.
Variante: se poate folosi şi pentru alte teme. De exemplu: animale şi
unde trăiesc; momente din zi şi activităţi specifice; ţări şi capitale; flori
şi culorile acestora; etc.
299
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul”
Târgovişte, E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Spate în spate!
Categorie/Tip: energizare/ spargerea gheţii
Scop: reducerea distanţei personale prin contact fizic; destinderea
atmosferei
Participanţi (vârstă, număr): 11-21 participanţi, peste 7 ani
Durata: 5-7 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii stau perechi, cu excepţia unui singur jucă tor
„special”. Când el strigă “Spate-n spate!” participanţii trebuie să se
aşeze în spatele partenerului (perechii). Când el strigă “Faţă în faţă”
partenerii trebuie să se întoarcă unul spre celalalt şi să-şi strângă
mâinile. La următoarea strigare “Spate- n spate!” şi de fiecare dată după
aceea, toţi participanţii trebuie să-şi schimbe partenerii. Jucătorul
“special” încearcă să-şi găsească un partener în timpul jocului.
Participantul rămas pe din afară devine noul jucător “special”.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
Fă ca mine!
Categorie/Tip: de energizare/ mişcare
Scop: destinderea atmosferei, crearea unei stări de bine
Participanţi (vârstă, număr): 10-25 participanţi; peste 6 ani
Durata: 5-10 minute
Instrucţiuni/ Scenariu:
Participanţii se aşează unul în spatele celuilalt, formând un şir.
Conduc ătorul jocului îi sfătuieşte să-ş i imagineze mişcări amuzante
însoţite de un sunet şi va iniţia el prima mişcare, de exemplu: sari într-
un picior şi scoţi un strigăt de victorie, dai din aripi şi imiţ i croncănitul
unei ciori etc. Primul din şir iniţiază o mişcare însoţită de un sunet, pe
care toţi membrii grupului o imită. Apoi trece ultimul în şir ş i
următorul execută o altă mi şcare. Mişcările trebuie să fie mereu altele.
Activitatea se încheie atunci când toţi membrii grupului au avut
posibilitatea să-şi manifeste inventivitatea.
Datele autorului:
Bobeş Luminiţa - profesoară de chimie; Şcoala „Mihai Viteazul” Târgovişte
E-mail: alesandra_b2000@yahoo.com
301
III.5. CE AM ÎNVĂŢAT DIN PROIECT
302
COLEGIULUI NAŢIONAL “VLADIMIR STREINU” GĂEŞTI
303
Lecţia noastră ar putea fi următoarea: resursele mele pot fi
valorificate şi folosite mai mult şi mai bine, nu trebuie să aştept
totul de la o singură persoană.
Echipa ECD: Grigorescu Livia, Turcu Iuliana, Iordache Aurelia, Ştefan
Mirela, Ioniţă Iulia
Aprecierea formatorilor:
În ciuda faptului că echipa Colegiului Naţional “Vladimir
Streinu” din Gă eşti contribuie la acest ghid cu cel mai mic număr de
exemple de bune practici, prestaţia ei în cei doi ani ai proiectului merită
o atenţie deosebită.
Obţinerea unui rezultat este cu atît mai îmbucură toare, cu cît
parcursul pînă la el nu a fost clar şi linear. În evaluarea din primul an au
existat multe exemple de gîndire critică, inteligenţă şi interes pentru
drepturile omului din partea elevilor. Ei au fost foarte serioşi şi
consecvenţi în transmiterea mesajului de participare autentică la viaţa
şcolii, de nevoie a democratizării adoptării deciziilor, a rolului important
al Consiliului elevilor. Din păcate, deş i profesorii au decis, printre
altele, să lucreze în echipă şi s ă colaboreze dincolo de disciplina
predată de fiecare, în al doilea an al proiectului, nu au reuşit să
desfăşoare activităţi susţinute. În liceu se derulează şi un alt proiect al
asociaţiei (Deliberarea în democraţie) care a trezit un puternic interes
din partea elevilor.
În acelaşi timp însă, proiectul a fost prea mult al nostru şi, la
început, doar al Liviei. În momentul cînd ea nu a mai fost disponibilă,
ceilalţi membri ai echipei nu au avut iniţiative clare şi susţinute. Credem
totuş i c ă exprimarea insistentă a dorinţei de a contribui la ghid, chiar
dacă la final, dovedeş te că acest grup are nevoie de mai mult timp
pentru a funcţiona de sine stătător în absenţa sprijinului conducerii
şcolii. Priorităţile lor par să fie realizarea unor activităţi ECD/EDO
explicite de către cît mai mulţi elevi (care sunt foarte deschişi spre acest
lucru) şi profesori. După ce se atinge masa critică de activitate, cea care
ar da o identitate ECD/EDO acestei instituţii, aceast ă echipă ar trebui să
urmărească planul de dezvoltare foarte interesant şi responsabil pe care
l-au pus şi în ghid.
304
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII GURA OCNIŢEI NOI
305
Ne-am plămădit din propriul nostru material, am crescut, am
rodit, iar seminţele vor încolţ i, înmuguri, îmboboci, înflori şi vor rodi şi
ele.Mulţumim pentru această experienţă!
Încearcă şi tu! Poţi.
Echipa ECD: Mareş Silvia, Cîrstea Claudia, Stanciu Cristian,
Teodorescu Mariana, E-mail: sc1_guraocnitei@yahoo.com,
Tel. 0245673339
Aprecierea formatorilor:
Caracteristicile echipei din Gura Ocniţei sunt energia şi
determinarea. Silvia a fost atrasă de ideea proiectului şi a văzut încă de
la început cum se poate integra ea în viziunea de funcţionare a şcolii.
Această şcoal ă este un exemplu autentic de cum o instituţie poate folosi
oportunităţile de pe piaţa educaţiei, ca să îşi pună în practică propriile
planuri de dezvoltare. Lucrînd într-o comunitate cu multiple probleme
sociale şi economice (populaţie de origine romă, şomeri, nivel de
educaţie scăzut), echipa şcolii din Gura Ocniţei s -a concentrat tocmai
pe schimbarea percepţiei familiei asupra rolului educaţiei în viitorul
copilului şi pe responsabilizarea acesteia în legătură cu prestaţia şcolară
şi socială a copilului.
Ambiţia, buna coordonare a membrilor echipei, creativitatea,
efortul coerent au contribuit la atingerea obiectivelor ECD ale acestei
instituţii. Mai multă atenţie la sensibilitatea şi ritmul de schimbare ale
comunit ăţii/familiei şi tratarea celei din urmă drept un partener cu
drepturi şi îndatoriri egale, ar putea determina o comunicare mai bună
între cele două părţi şi un rezultat mai durabil.
306
LICEUL TEORETIC „PETRU CERCEL” TÂRGOVIŞTE
307
Nu în ultimul rând, am folosit participarea la acest proiect ca pe
un act de autodescoperire, de eliminare a inhibiţiilor în timpul
activităţilor multiple alături de oameni absolut necunoscuţi până atunci.
Iar pentru aceasta, un merit important revine coordonatoarelor
proiectului, care au creat o atmosferă potrivită şi care ne-au îndrumat de
câte ori am avut nevoie, lucru pentru care le mulţumim !
Echipa ECD: Dinu Gabriela, Monica Irimia, Florescu Mihaela,
Gropescu Justin, Grigorescu Maria, Sescu Cornelia, Fulger Elena,
Dondorici Florentina
Aprecierea formatorilor:
La Liceul “Petru Cercel” din Târgovişte exista un interes clar
pentru ECD ŞI EDO, participarea la proiect fiind o solicitare expresă a
unor profesori. Pe parcursul anului şcolar au dovedit consecvenţă,
perseverenţă, susţinere reciprocă , echipa atrăgînd pe parcurs tot mai
multe cadre didactice. Gabriela a acţionat tot mai responsabil în sensul
integrării cerinţelor proiectului în Proiectul de Dezvoltare Instituţională
şi planul anual de implementare a PDI, activităţile derulate vizînd cu
adevărat interesele majore de dezvoltare ale acestei instituţii.
Implicarea liceului în acest proiect este un prim pas în drumul pe
care ne dorim să-l urmeze pentru formarea unei culturi proactive.
Eforturile comune conducere - cadre didactice trebuie să fie o
permanenţă în viaţa liceului, pentru a consolida ceea ce am început
împreună. Cu cele mai bune intenţii, le reamintim că analiza (ca metodă
de lucru) nu trebuie subordonată descrierii/prezentării (chiar cînd se
folosesc mijloace moderne), profesorul este „regizor” şi coordonator,
implicînd şi stîrnind elevii, dar nu conduce net orice activitate.
Există însă multă deschidere, inteligenţă şi bunăvoinţă în
colectivul de cadre didactice, astfel încît comunicarea consistentă şi
colaborarea în toate etapele unui proiect au şanse să devină realităţi
general valabile în cadrul acestei instituţii.
308
ŞCOALA RĂZVAD
GÂNDURI DE SUFLET...
Aprecierea formatorilor:
Echipa Şcolii din Răzvad s-a remarcat prin dorinţă de progres
şi putere de muncă. Colegii de la Ră zvad au fost cei mai dispuşi să
colaboreze cu celelalte şcoli şi cei mai des în vizită la acestea. Membrii
implicaţi s-au completat reciproc, au colaborat la toate activităţile, ş i-au
asumat responsabilităţile ca o echipă. Educaţia ecologică a fost cea mai
clar individualizată preferinţă tematică a lor în acest an şcolar. În acelaşi
timp, colegii noştri au manifestat un mare interes pentru antrenarea
comunităţii, a familiei în toate demersurile ECD/EDO.
Echipa de la Răzvad este hotărîtă să facă din ECD/EDO o
practică permanentă , pe care să o urmărească în cicluri planificare –
acţiune – evaluare. Este încă nevoie de exersarea capacităţilor de
309
analiză, evaluare şi planificare pentru ca progresul să fie durabil şi
motivant pentru toţi membrii acelei comunităţi de învăţare.
Aprecierea formatorilor:
Avem în echipa Şcolii “Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti“
din Târgovişte un coleg special în cadrul proiectului. Alături de Norica,
care a susţinut eforturile echipei de proiect cu profesionalismul, dăruirea
şi creativitatea care o caracterizează , Geta a reuşit să armonizeze
eforturile echipei de proiect din şcoală cu cele ale echipei manageriale,
direcţ ia principală de acţiune fiind diminuarea dezechilibrului între
ciclul primar şi cel gimnazial, care, atât ca interes, cât şi ca forţă de
acţiune s-a manifestat în cei doi ani ai proiectului.
Standardele individuale foarte înalte în cîteva cazuri,
consecvenţa faţă de deciziile primului an, atenţia unică pentru evaluare
şi monitorizare sunt elemente definitorii. Atît exemplele puse în ghid,
cît şi prestaţia generală dovedesc o legătură bună cu familia şi dorinţa
de manifestare în cadrul comunităţii.
311
În acest an efortul unor colegi de la această şcoală a fost şi mai
mare datorită funcţionării lor ca formatori-consilieri pentru alte şcoli.
Totuşi, rezultatele sunt modeste faţă de potenţialul de gîndire critică şi
planificare al echipei. Principala sa provocare pare să fie mobilizarea
unor oameni cu adevărat şi constant interesaţi de colaborare şi
dezvoltare instituţională.
314
0 CONCLUZII – „PĂLĂRIA ALBASTRĂ”
Frumuseţea şi valoarea oricărui proiect constă în posibilitatea de a
CONTINUA, de a CORECTA, de a AMELIORA, de a PROGRESA!....
Echipa ECD: Gîtlan Daniela, Bobeş Luminiţa, Scurtescu Alexandra,
Burlan Dorin Alexandru, Popa Alina, Arsene Graţiela, Groza Roxana
Gilda
Aprecierea formatorilor :
altă prestaţie de excepţie a fost cea a echipei Şcolii „Mihai
Viteazul” din Târgovişte. Vizionarismul, ambiţia, puterea de muncă,
creativitatea, coordonarea eficientă, consecvenţa discursului şi a
acţiunii, atenţia pentru detalii ne-au atras atenţia în toate manifestările
colegilor noştri.
Faptul că planul de dezvoltare ECD este o componentă naturală
a celui general şi că a fost realizat pe baza rezultatelor multelor proiecte
anterioare ale şcolii dovedeşte că această instituţie este un creator de
ECD care poate funcţiona ca agent al schimbării în comunitatea sa.
Forţa şi coerenţa conducerii, precum şi celelalte valori
individuale din echipă ne dau speranţa că responsabilitatea se va
manifesta la nivelul întregii instituţii în demersurile viitoare.
Exemplul de teambuilding din cadrul seminarului de la Runcu,
maniera analizei finale a impactului proiectului şi alte contribuţii
situează Şcoala „Mihai Viteazul” în categoria şcolilor resursă pentru
alte demersuri de asigurare a calităţii ECD pe care le are în vedere
asociaţia noastră.
Aprecierea formatorilor :
De şi a intrat mai tîrziu în prima etapă a proiectului, echipa
Grupului Şcolar Industrial „Nicolae Ciorănescu”din Târgovişte a
reuşit paşi importanţ i datorită interesului real pentru tema noastră şi
completării reciproce bune (au existat mulţi participanţi în primul an).
Conducerea a sprijinit concret echipa, colaborarea în echipă a
fost bună, la seminarii au participat cam aceiaşi profesori, astfel încît
investiţiile au dat rezultate bune.
ECD este cu adevărat integrată în activitatea curentă, inclusiv
cea managerială. Poate că şi contactul direct cu viaţa economică (este un
grup şcolar) contribuie la o abordare mai pragmatică şi la apariţia unei
nevoi intrinseci de eficienţă şi învăţare durabilă.
Abordarea ambiţioasă, spectrul larg al politicii de dezvoltare,
exemplul bun de colaborare interdisciplinară, interesul care depăşeşte
durata proiectului (există şi alte activităţi ş i proiecte EDC etc. în şcoală)
ne dau speranţa c ă şi această instituţie va funcţiona ca o şcoală-resursă
pentru asigurarea calităţii ECD în viitor.
316
ECHIPA DE PROIECT
Formatori:
Corina Leca – coordonator de proiecte, Asociaţia cultural-educativă
„Ambasadorii prieteniei”
Teodora Popa – profesoară de matematică la Liceul „I.Heliade
Rădulescu” din Târgovişte, inspector Management şi evaluare, IŞJ
Dâmboviţa
Gabriela Cristache – profesoară de istorie şi cultură civică, Şcoala
„Grigore Alexandrescu”, Târgovişte
Norica Oprea – institutoare, Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti”,
Târgovişte
Georgeta Dragna – institutoare, Şcoala „I. Al. Brătescu-Voineşti”,
Târgovişte
Livia Grigorescu (la începutul acestui an ş colar) – profesoară de fizică,
C.N.„Vladimir Streinu”, Găeşti şi metodist la CCD Dâmboviţa
318
GLOSAR DE TERMENI ECD/ EDO
324
sau mondial. (OUG 75 privind
asigurarea calităţii educaţiei/ 2005)
325
Bibliografie
326
Abstract
It is also posted on the site of the in-service teacher training center in Târgovişte
(http://www.ccd-dambovita.ro ).
327
democratic citizenship (EDC), civic competencies, (self)evaluation,
development planning, quality assurance and various political and
organisational contexts that created them.
The second chapter describes the two-year history of the project
based on the manual of the Council of Europe as well as on the
Romanian legislation regarding quality assurance in education. It also
comprises several authentic instruments developed by the participants: a
complex evaluation framework applicable at school level,
observation/monitoring and evaluation forms to be used in development
planning, EDC policy and development planning templates, a logical
scheme to link training objectives and achievement descriptors and so
on.
The third chapter comprises 63 examples of EDC frameworks in
the participating schools as well as specific school and out of school
activities targeting students, teachers, parents and the whole community.
It also presents a set of ice-breaking activities/energisers that can be
used in various EDC contexts. Its final part consists in the actual
description of the particular lessons that were learned by the eight
school teams that participated in the project as well as by the trainers’
team. This section depicts the way the participants (including the
trainers) see their own limits and development and how they
communicated and co-operated with one another in the
envisaged/planned network of democratic schools.
328
CUPRINS
ARGUMENT...........................................................................................................1
I. REPERE CONCEPTUALE.........................................................................5
III.4. JOCURI.................................................................................................278
Reţea...............................................................................................................279
Fotolimbaj.....................................................................................................279
Cele şase pălării gânditoare.....................................................................280
Mingea vorbitoare......................................................................................292
Am să vă spun povestea............................................................................293
10 cuvinte pentru........................................................................................293
Am încredere................................................................................................294
Să ne cunoastem!........................................................................................294
Cine sunt?......................................................................................................295
Alfabetul........................................................................................................296
330
Cutia magică................................................................................................296
Atinge!...........................................................................................................297
Eu am…........................................................................................................297
Maşina de spălat.........................................................................................298
Numere...HOP HOP..................................................................................299
Prinde mingea!............................................................................................299
Spate în spate!.............................................................................................300
Cine sunt eu?...............................................................................................300
Fă ca mine!...................................................................................................301
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................326
ABSTRACT.........................................................................................................327
331
332
ISBN 978-973-7680-71-6
Asociaţia Cultural-Educativă „Ambasadorii prieteniei”
Calea Domnească 252 Târgovişte
333
ISBN 978-973-7680-71-6