Nume, prenume: Besliu Cristina gr.

S1807
Sindromul de Burnout
1. Definitie, aspecte:
! Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de
epuizare, atât fizică cât și psihică, care apare în special la persoanele a
căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu
oamenii.
! Organizatia Mondiala a Sanatatii chiar a extins foarte mult definitia problemei care
afecteaza multi dintre angajatii de astazi in Clasificarea Internationala a
Bolilor Definitia anterioara a fost pur si simplu „starea de epuizare vitala”. Noua se
refera la „stresul cronic la locul de munca care nu a fost gestionat cu succes”.

Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către

psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl

definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile

de lucru cu oamenii, adică medici, asistente, profesori și

asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un sentiment

de sacrificiu pentru ceilalți. În prezent se consideră că

sindromul burnout nu se restrânge la anumite categorii

profesionale ci poate afecta orice persoană expusă la

un stres de lungă durată. Apare la angajații din orice

domeniu, însă este cel mai răspândit în domeniul medical,

mai ales la începutul carierei și chiar la studenții la medicină.

Mai poate afecta frecvent: profesorii, asistenții sociali,

terapeuții, avocații, jurnaliștii, dar și pesoanele care sunt

nevoite să îngrijească permanent alți membrii ai familiei.

2. Cauzele Burnoutului

Cauzele burnout-ului

Nu exista doar o cauza anume care genereaza aparitia epuizarii, de obicei la baza
acesteia se afla un cumul de cauze, cele mai importante dintre acestea par a fi cele de
natura interna, cu implicatii sociale.

Printre cauzele externe se enumera:

• Volumul mare de munca;

• Suprasolicitarea;
• Prelunirea programului de lucru;
• Mediul de lucru;
• Lipsa suportului familiar si social.

Cauzele interne constau in:

• Dorinta obsesiva de perfectiune;

• Rezistenta scazuta la stres;
• Relaxare si odihna insuficiente;
• Lipsa increderii in sine.

Burnout-ul a fost observat pentru prima data in domeniile asistentei medicale, unde
medicii si persoanele care lucreaza in spitale resimt Burnout-ul din cauza suprasolicitarii
si a stresului. Astazi, se pare ca sindromul este raspandit, afectand oamenii care lucreaza
in industria IT si in domeniul serviciilor. O saptamana aglomerata, cu putin timp pentru a fi
productiv si a te simti revigorat, este un lucru. Dar cand acest ritm incepe sa fie prezent
aproape in fiecare saptamana, riscul de burnout creste.

3. Consecintele Sindromului de Burnout

• Depersonalizare;
• Reducerea realizarilor personale;
• Extenuare emotionala.

Depersonalizarea are efecte negative asupra relatiilor sociale, individul poate deveni
agresiv verbal sau apatic. Persoana afectata se simte permanent obosita, epuizata, lipsita
de energie, simte ca activitatea depusa a suprasolicitat-o si a ramas fara resurse.
Persoanele devin in timp pesimiste, cinice, resimt frustrare in legatura cu activitatea lor,
atitudinea lor pare indiferenta, detasata, uneori tind sa se izoleze sau sa fuga de
responsabilitati.

Simptomatologia frecventa si semnele alarmante sunt atunci cand apare:

• Epuizare emotionala si lipsa energie;

• Oboseala permanenta si lipsa motivatiei la munca si nu numai;
• Concentrare si productivitate scazuta;
• Scaderea capacitatii de a lua decizii si de a rezolva problem;
• Neglijarea propriei stari de sanatate.

In unele cazuri apar si obiceiuri nesanatoase: alimentatie, consum de alcool, droguri.

Se pot manifesta si simptome fizice, cum ar fi durerile de cap, tensiunea musculara,

durerile de spate, manifestari digestive.

4. Top 10 cele mai stresante profesii

1. Militarii

Profesia de militar, presupune cea mai mare rata a stresului, deoarece aflarea lor in
misiuni speciale, nu le ofera efectiv sansa zilei de maine, fiecare secunda poate fi
ultima

2.Pompierii
Orice pas gresit poate avea consecinte catastrofale, in plus trebuie sa fie
pregatiti deoarece in fiecare moment poate suna alarma, pentru o noua
misiunea, neavand clipe de liniste sunt foarte predispusi la burnout

3. Medic
Printre motivele pentru care doctorii ajung să simtă efectele grave ale
sindromului burnout se numără stresul şi sarcinile specifice îngrijirii pacienţilor,
munca peste program şi prea multe atribuţii administrative. Cele mai stresante
poziţii sunt cele din medicina de urgenţă, medicina de familie, chirurgie şi
psihiatrie.

4. Asistentă medicală
Burnout-ul este destul de întâlnit şi în rândul asistentelor medicale. Unii
specialişti atribuie efectele acestui sindrom numărului prea mic de asistente
disponibile la prea mulţi pacienţi, pe când alţii dau vina pe turele prea lungi pe
care această meserie le implică.

5. Asistent social
Din păcate, pentru că sunt nevoiţi să lucreze zi de zi cu oameni care au
probleme, viaţa personală a asistenţilor sociali ajunge să fie afectată de
necazurile celor pe care încearcă să îi ajute. Institutul Naţional American al
Sănătăţii a denumit efectele burnout-ului, atunci când sunt legate de
suferinţele personale, ca fiind „stres traumatic secundar”.

6. Profesor
Unii cercetători au ajuns la concluzia că slujba de profesor are cea mai mare
rată de burnout dintre toate meseriile din serviciul public, în parte din cauza
condiţiilor de muncă şi a accesului slab la tehnologie.
Se pare că acest sindrom afectează mult mai grav profesorii tineri, cei până în
30 de ani ajungând să părăsească această profesie cu aproximtiv 50% mai
repede faţă de cei mai în vârstă.

7. Avocat
Într-un articol publicat recent într-o revistă de specialitate, se afirmă că
avocatura este una dintre profesiile în care burnout-ul apare foarte des.
Cauzele pot fi natura meseriei, axată pe rezolvarea de probleme, dar şi
competitivitatea extremă, atât pentru clienţi cât şi între asociaţi.

8. Polițist
Nici polițiștii nu scapă de efectele sindromului burnout. Această profesie
presupune gestionarea unor situații riscante, stresante, dar și un stil de viață
agitat, în care ai de-a face cu cele mai urâte fațete ale naturii umane, zi de zi.

9. Domeniul Fast-food
Burnout-ul nu se limitează doar la profesii care necesită multă pregătire înainte
de angajare. Salariul mic şi sarcinile monotone cu care au de-a face lucrătorii
fast-food, duc la necesitatea înlocuirii angajaţilor care demisionează mult prea
repede. Această înlocuire este unul dintre indicatorii majori ai burnout-ului, la
fel cum este şi depresia legată de locul de muncă, şi ea la fel de întâlnită
printre lucrătorii fast-food.

10. Vânzări cu amănuntul

Înlocuirea angajaţilor este la fel de răspândită şi în rândul lucrătorilor în
vânzările cu amănuntul. În acest caz, acest fenomen se datorează faptului că
angajaţii nu se simt preţuiţi de şefii lor şi sunt trataţi că şi când ar putea fi
înlocuiţi oricând.

Top 10 specialitati stresante din medicina si stomatologie

Conform revisteI Medscape, cele mai mari rate ale sindromului in
medicina generala avem la urmatoarele profesii:
• Urologie: 54%.
• Neurologie: 50%.
• Nefrologie: 49%.
• Endocrinologie: 46%.
• Medicina de familie: 46%.
• Radiologie: 46%.
In Stomatologie cele mai stresante ar fi:
! Stomatologia de urgenta
! Chirurgia dentoalveolara, OMF, OMF pentru copii
! Pedodontia
! Odontoterapia
! Stomatologia estetica, protetica

5. Strategii de coping a sindromului Burnout

Programele de reducere a stresului sunt deseori recomandate.

Un studiu sistematic nu a găsit nicio dovadă a eficienței

programelor scurte de management al stresului profesional în

rândul cadrelor medicale. Cu toate acestea, s-au identificat dovezi

puternice în favoarea eficienței programelor intensive, realizate pe

termen lung.

Mulți medici care suferă de „burnout” încearcă diverse măsuri

individuale de reducere a stresului și a epuizării prin activități

relaxante precum yoga, meditație, tai chi. Tehnicile de

„mindfulness” constau în practici de concentrare intensă asupra

respirației și asupra fiecărei senzații și sentiment resimțite în fiecare

moment. La locul de muncă, această practică se traduce în

abordarea situațiilor într-un mod deschis și răbdător, fără a judeca.

Există dovezi care sugerează că participarea la astfel de programe

de comunicare se asociază pe termen scurt și lung cu îmbunătățiri

ale nivelurilor de „burnout” la medici. Un studiu american care a

evaluat efectele unui programat susținut de „mindfulness” și

„self-awareness” constând într-o fază intensivă de 8 săptămâni,

urmată de o fază de menținere de 10 luni, a observat că se

asociază cu ameliorarea tuturor celor trei dimensiuni ale

sindromului „burnout”.
Intervenții pentru a controla epuizarea profesională – Raport Medscape
2018
Jumătate dintre medicii afectați de epuizare profesională apelează

la activitatea fizică regulată pentru relaxare, pentru a depăși

perioadele stresante dar și pentru a se detașa de problemele de la

locul de muncă. Pentru a avea un stil de viață sănătos și liniștit,

alături de exercițiile fizice, sunt esențiale odihnă și cel puțin 8 ore

de somn pe zi.

Studii recente au evidențiat reducerea nivelului de stres prin lectură.

Prin procesul de citire, se înregistrează niveluri ridicate ale

empatiei. Un studiu publicat în revista Science a analizat cinci

experimente în care subiecții au fost rugați să citească literatură de

tip ficțiune, nonficțiune și ficțiune nonliterară. Cercetătorii au

analizat apoi testarea teoriei minții („theory of mind” – ToM), un

corespondent al măsurării empatiei, și care este utilizată în general

pentru investigarea autismului. S-au observat rezultate mai bune la

testarea ToM în rândul care au citit literatură ficțională. Conform Dr.

Marchalik, implicat în studiu: „Cititul are efect asupra uneia din cele

mai dificile părți ale sindromului burnout, și anume

depersonalizarea”. Un studiu ce a inclus 513 medici a examinat

impactul asupra „burnout” al obiceiului de a citi literatură

nonmedicală. Riscul relativ de a prezenta epuizare profesională a

fost cu 19% mai mic în rândul celor care citeau regulat (cel puțin o

carte pe lună) iar riscul de depersonalizare, cu 44% mai redus.