2

011

Că
li
n-An
dre
iMi
hăi
l
esc
u I
onu
ţRă
dul
esc
u
Redactor: Răzvan Penescu
Editor format.pdf Acrobat Reader: Ionuț Rădulescu

Text © 2011 Călin-Andrei Mihăilescu

Design şi ilustrație © 2011 Ionuț Rădulescu
Toate drepturile rezervate autorilor.

© 2011 Editura LiterNet pentru versiunea.pdf Acrobat Reader.

Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format.
Distribuirea gratuită a cărții prin intermediul altor siteuri, modificarea sau comercializarea
acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Editurii LiterNet sunt interzise şi se
pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare.

ISBN: 978-973-122-062-8

Editura LiterNet
http://editura.liternet.ro office@liternet.ro
 POEZOO

CE FAC ANIMALELE CÎND LE FACI

 Text: Călin-Andrei Mihăilescu
Design și Ilustrație: Ionuț Rădulescu

Editura LiterNet, 2011

 CUPRINS

7 Un cuvințel înainte

8 De la început Când rujul (roșul buzelor) e treaba buburuzelor 34

11 Peștera cu animalecouri Cum prinzi un canguruţ în dans 37

16 O cămilă, o cămilă pentru un deșert! Pis, pis, pis, pis (pis! pis! pis!) 38

20 Mac Cum să-ţi faci un ţânţar 41

23 Dacă vrei un elefant, fă așa Buf și Pleosc 42

4 5
26 Producţia de bărzăuni în satul Aluni, jud. Sălaj Fin’că o ornitorincă e-un ornitorinc c-un ou 44

28 Cum să-ţi faci un tigru când chiar ai nevoie de el Unu-2 lebădoi 47

33 Hei, la o adică, fă-ţi o maimuţică Corul animalelor 48

 Un cuvinţel înainte

Cine a făcut toate animalele? Cine a făcut girafa și căţelul? Cine cotoiul? Cine
pătrunjelul? (stai, că pătrunjelul nu e animal). Unii cred că Dumnezeu le-a făcut pe
toate atunci când a făcut lumea. Alţii cred că le-a făcut natura. Când suntem mici,
unii dintre noi credem că ni le-au adus părinții sau Walt Disney.
Dar acum, că am crescut mai mari și nu ne e frică de întuneric, hai să ne facem
animale așa cum vrem noi. Nu e ușor, dar nici foarte greu nu e. Uitaţi-vă la eroii
noștri, care sunt doar oleacă mai mari decât voi. Îi cheamă Arina și Matei, și și-au
făcut o sumedenie de animale, jucându-se cu cuvintele, cu sunetele, cu ideile şi cu
atâtea închipuiri că mi-ar lua două mii trei sute patru zeci și opt de minute ca să le
înșir pe toate. Cartea Poezoo ne povestește cum și-au făcut un tigru și o girafă, căţei
și pisici, arici și pe alţii mai mici.
Și credeţi-mă că dacă poţi să-ţi faci singur animale, atunci chiar poţi să faci orice
orice
orice
orice
chiar
orice.

6 7
 De la început

Mihoho și buhuhu,
Ia’n uitaţi poveste-acu,
că-i poveste cu poveţe
și cu multe, muulte feţe,
care-ntoarse către fete,
mai zurlii sau mai cochete,
care-ntoarse la băieţi,
că micuţi, că mălăieţi.
E-o poveste cu potaie,
cu mîţă și bucălaie,
cu ţînţar și papagal,
și banzar și papacal,
crocodil și-ornitorinc
făcut dintr-un ou de zinc,
și girafă și cămilă,
de n-ai vreme, măi copilă,
măi băiete, măi vecine
să le vezi pe toate bine.
8 Nu grăbi! Citeşte rar 9
și recită. Așadar:
mare ni-e grădina nouă:
s-o vedem în poezoo.
Buhuhu și mihoho,
Do-re-mi-fa-sol-si-do.
 Peștera cu animalecouri

– A fost ca niciodată o peșteră ciudată,

și-n faţa ei stăteau o fată și, parcă, o-altă fată.
– Ba nu! Ce spui? Erau alţi doi:
o fată blondă și un băieţoi.
Pe fată o chema Arina
Și pe băiat Matei, mi-a spus vecina
unchiului lor, care îi trimisese
să-și ia animăluţe și să le pună-n lese
de cum ar fi ieșit din peștera ciudată –
cea plină de ecouri și de „a fost odată”.

Arina și Matei s-au furișat, doar ei,

și s-au urcat pe munte, und’ iarba ca de unt e,
printr-o pădure-adâncă cum marea; lâng-o stîncă
pierdută toată într-un nor, i-a prins ecoul lor:
Matei striga „Mateeei” și auzea doar „heeei”,
iar ea striga „Ariiina”; ecoul spunea: „viiina”.
Îi atrăgea ecoul ca un magnet, de-a dura,
10 i-a tras pe calea lui pân-au ajuns la gura 1111
unei imense peșteri, unde stăteau de-a valma
fiarele lumii toate, ţinute-n frâu de calma
și oarba nimfă Echo.
- Aș vrea un căţeluș i-a spus Arina lui Matei,
- Să hămăi, ne-a zis unchiul, dacă-l vrei.
- Arina a lătrat cât a putut: „Ham-ham”
Dar Echo i-a trimis un hipopotam
care-a ieșit cu buf şi bum,
și le stă în faţă-acum.
Matei a făcut „Mac-mac”
și-a ieșit un liliac.
Cînd Arina a zis „oac”,
le-a ţâșnit in faţ-un rac,
ca racheta a sărit,
ziceai c-a înnebunit.
- Matei strigă: „Cotcodac”.
Și pe dată un gândac
ieși ca un maniac,
căci crezuse că pe el
12 13
13
 îl voise. Dar defel. toţi trei, cu genunchii moi,
Când au zis, ca vaca, „Mu” ne-am rostogolit la vale.
hopa, antilopa gnu! Nu mai voiam animale-
Echo și ecouri vechi ’nchipuite din ecou.
le băgase în urechi, Pe Arina și Matei
c-au ieșit și animale i-am lăsat să-și facă, în vale,
dispărute, poate,-n cale- câte un animal nou.
le arcăi lui Tata Noe Dar i-am spionat – și-acuma
(de-un’ să iasă n-aveau voie): ies secretele ca spuma
când au miorlăit „Miau-miau”, mării când zeiţa-n cale
a sărit un cotrobau’; vă apare.
când au grohăit „groh-groh” Cum să faceţi animale
le-a venit un epiloh; vă dezvăluiesc și vouă:
când au bâzâit „bâz-bâz”, toate sunt în Poezoo.
a venit un pentacâz;
cînd au scos un „be-he-he”
a ieșit peștele Re...
- Să fugim!
14 - Ba tu să taci! 15
Și-au venit trei pitpalaci.
- Au!
- Văleu!
- Of!
- Aoleu!
Și s-a prezentat un leu.
Clonc și mu și miau şi ham,
cip-cirip și... habar n-am
ce-au mai spus; harababura
m-a speriat, m-am dat de-a dura,
până m-au ajuns cei doi:
 O cămilă, o cămilă pentru un deșert!
De la teatrul de păpuși
mi-am rupt sforile, păpuș’,
și-am zburat c-aeroplanul
dar mi s-a bâlbâit planul
și-i sunt rob aérului
deasupra deșertului.
Ce să fac? Să cad, nu-i chip:
jos, acolo, pe nisip,
scorpionii și căldura
m-ar topi, ce tura-vura.
Și nici nici duh din sticlă nu
era-n jur să mă ajuuu...
Cum stăteam, of!, suspendat,
tii! ce gând prin cap mi-a dat
când m-a prins de mine-o miiilă:
mi-am propus să-mi fac cămilă.
„– Cum să-ţi faci, din ce, când n-ai
16 sus, în aer, nici un pai?”
o să mă-ntrebaţi, deștepţi,
eu strâmb-strâmb și voi drepţi-drepți.
Voi nu știţi că o păpușă
poa’ să-şi facă o mânușă,
un vaccin sau un furnal
fără nici un material?
N-are decât să îl vrea
și se face, uite-așa
(nu-i chiar simplu, să nu crezi:
trebuie să-l asamblezi).
Întîi i-am făcut cocoașe
cum văzusem la strămoașe.
– Au cocoaşele strămoașe?
– N-au cocoaşele strămoașe.
– Au strămoaşele cocoașe?
– Poate c-au, că sunt strămoașe.
Și deodată: bum și bum!
am văzut pe clipă cum
în nisip cocoașele
cad, și cad strămoașele.
Și atunci i-am pus picioare
îmblănite și ușoare,
buze mari să facă brrrré
și nări largi să respirrré,
i-am pus coadă și urechi,
un ochi nou și unul vechi
și cocoaşe pentru apă
și-n cocoaşe numai apă.
Dar, of!, n-am avut lipici
că toate s-au deslipici
ca-un castel de cărţi de joc,
unde nu poţi, că n-ai loc,
cât ai vrea, ca să ascunzi
prinţesă cu ochi rotunzi. 17
M-am gândit să-mi fac cămilă
din pastilă de cămilă;
n-aveam însă nici pastilă,
nici sămânţă de cămilă.
N-am cămilă. Sînt deşerb
și mi-e frică să nu fierb.
Numai că, de sus, din car,
mi-a trimis un păpușar
cămiluț’ de lemn pictat
pe care m-am așezat
și care m-a dus în zbor,
încurcându-ne în sfori,
pân’ teatrul de păpuși,
de unde vă scriu acuș.
18 19
 Mac

Un brotac
face mac;
derutac,
sare-n lac;
raţa vine să-l aline:
ham și oac
și miau! cu bine!
Un gândac
Un gânsac din rucsac
face mac; face mac.
ignorîndu-l, Ete, nac!
dar stimându-l, zice raţa,
raţa-l face asta chiar că nu e bine.
pe macac
de rușine.

20 21
 Dacă vrei un elefant, fă așa

ia
făină, apă și zahăr,
ghiulul vreunui oacheș mahăr,
drojdie din Yeastern Europe
bucuroasă de frânghíe,
o andrea (verde, de ai)
și-o turbincă cu mălai;
aluniţele și apa
să le ţii; spada și capa
să le dai (pe alt mălai)
și-ţi mai trebuie o lupă
să te uiţi prin ea când, după
ce-ai turnat făina-n apă,
zahărul – la gust să-ţi placă,
și-ai vârât prin ghiulul de-aur
cu andreaua, un combaur
care, plin de aluniţe,
încreţește pielea-n fiţe,
22 apoi torni mălaiul fin 23
 pui și drojdie și bumbin,
le acoperi c-un obroc,
încălzești nasul la foc,
desenezi doi fildeși mari
cu andreaua pe bilbari,
îţi pui nasul în mălai,
lustruiești lupa c-un pai,
și-o-nvîrteşti s-o facă mare
pe-arătania pe care
tocmai ai făcut-o vie
(că dormeai, ca-n vis să fie,
și acolo i-ai pus trompă,
nu-nșelatul ochi, ci-o pompă
lungă-așa, ca namila
să se spele ea pe ea).

Ș-așa-ţi faci un curăţel –

doar al tău – elefănţel.
24 25
 Producţia de bărzăuni în satul Aluni, jud. Sălaj

Cît de verde l-ai vrea, un bărzăune

se face întotdeauna din șapte alune:
o alună să mâţâie,
a doua să bâzâie
a treia să ţâţâie
a patra s-o bâţâie
pe-a cincea, să scârţâie,
c-a șasea se fâţâie,
și-a șaptea a înnebunit de atâta zgomot.
Așa că au dus-o la spitalul de nebuni mici,
unde infirmierii au legat-o cu un elastic galben de coada unui ibric,
și biata alună nebună delira așa:
– La Mangalia, pe dig, o, mamă, mamă,
se izbeau de mine bărzăunii ăia mari şi urâţi,
o, mamă, mamă,
mâncam „Eugenia”,
mă durea capul de nu mă puteam
uita la palmieri, la pompieri;
26 bzzz, buzzz, zzzub! 27
Celelalte șase alune
au lăsat-o pe aluna lunatică
și bărzăunatică
și s-au întors în satul lor cu coaja-ntre picioare:
a șasea smiorcăindu-se,
a cincea strâmbându-se
a patra chiorându-se
și-a treia-mbrâncindu-se
-n a doua băgându-se,
-n prima, bulbucându-se.
Și cum erau doar șase rămase,
au rămas fără bărzăune
cele patru alune.
De-atunci nu mai sunt bărzăuni
în satul Aluni.
 Cum să-ţi faci un tigru când chiar ai nevoie de el

M-am trezit din somn speriată

atacată de-o armată
de gazele fără milă –
coarne mari, nara subtilă,
că mă miroseau pe unde
nu mă mai puteam ascunde
Ce să fac? Tremuram toată,
dar mama mi-a zis: armată
de gazele fără milă?
- măăi, tu te-ai prostit, copilă!
Desenează-ţi tu o fiară
să le sperie, că zbiară
mai ceva ca domnul Gelu
când nu a găsit hotelu’.
Și m-am pus pe desenat
(era zidul lîngă pat,
am tras dungile pe zid
și-ntre ele-am pus un fid
28 să le sperie pe ele, 29
domnișoarele gazele).
– Ce-i un fid? m-a-ntrebat mama,
că nu seamănă cu lama,
cu leul ori crocodilul,
ia zi-mi, care este șpilul?
Mamă, are colţii lungi,
dinţi puzderie și dungi
și aleargă reepedeea
pe gazelele să le dea
în tărbacă, dacă – bis! –
vin să mă atace-n vis.
– Dungile nu-s trase bine:
ăsta-i figru, nu e fid;
l-ai băgat la închisoare
sub dungi lungi, ca la partid.
 Aşa că ia dungile
cât or fi de lungile
și-nvârteşte-le oleacă
până cînd o să le placă,
că doar le-ai făcut un dar:
le-ai pus perpendicular.
Dup-aia pui între ele
fiara aspră, ca din stele,
felină cu mușchi ca piatra,
labe moi, dintr-una-n patra,
cu dinţi lungi și-ochi feroci,
ce-ard cât pânea poţi s-o coci,
care fac din noapte zi
cînd vrei tu și cât vor şti:
ea le vede pe gazele
cînd nu se pot vedea ele.
Asta, mamă, nu e figru
și nici fid: ditamai tigru,
30 care-o să te apere, 31
ochii cât îi scapere.
Și așa l-am desenat:
tigru-n zid și jungla-n pat
și când vin gazelele,
sare: fug belelele
și-mi rămâne-n zid un gol,
intră frigul ca la pol –
și ce? ninge drept prin el
nici nu-mi pasă: nu-i gazelă
făcută din zăpadă,
golul ăla e o nadă,
tigrul vine înapoi
să mă apere. Noi doi,
eu fetiţă, el tigruţ,
să ne pisicim finuţ.
 Hei, la o adică, fă-ţi o maimuţică

Când te plictisești de tine:

la oglindă! că e bine
să o-ntrebi pe oglinjoară
cine-i mai grozavă-n ţară.
Și dacă oglinda-ţi spune
„maimuţica”, nu te pune
împotrivă-i; dimpotrivă,
fiindcă ești mai sugestivă,
fă-ţi o maimuţică tu,
n-o lăsa pe-oglindă, nu!

Pune pe oglindă o hârtie mare și desenează-ţi conturul pe ea. Fă-l să fie caraghios
și drăgălaș. Colorează hârtia în negru, apoi lipește hârtia cât mai bine, ca pe un
tub cu burtică. Îi pui coadă, buze groase și patru labe păroase, până când arată a
maimuţică. Și acum, mare atenţie: o ţii cu labele din faţă ridicate în faţa oglinzii și
începi să-i miști câte o lăbuţă, ca și cum ar fi o păpușă. Când ai chef, dansează puţin
cu ea, dar cu grijă, să nu o șifonezi. Și, pe neaşteptate, te apuci să o gâdili până
începe să râdă. Atunci știi că ai maimuţărit-o și acum e vie: râzi tu, râde și ea; plângi
32 tu, te mângâie și te înveselește, 33

Miști o mână – mișcă-o mână

stai pe o rână – stă pe-o rână
zici „cadână” – zice „lână”,
papi banana -ţi pune frână
și se joacă ziua toată
fără mamă, fără tată:
tu ești totul pentru ea
și-ntr-o zi vei fi a ta.
 Când rujul (roșul buzelor) e treaba buburuzelor

Cu cârmâz pe cârmă,
cu șofran pe urmă
să te dai c-un pai,

dar pe ruj cu buze,

singură, pe suzetă,
să nu te dai,

căci o buburuză
mică, andaluză,
s-a apropiat

și cu piciorușe-
le-i pe buze, tușe-
le-i te-au meduzat:

34 3535

roșie-ești pe buze,
ruj de buburuze,
de la gâdilat.
 Cum prinzi un canguruţ în dans

Că e estic, că e vestic,
canguruţul nu-i domestic:
sare-ncolo și încoace
peste nasuri, peste ace,
nu-l poţi prinde, orice-ai face.

Matei sare-acum și cântă

ca să prindă-un canguruţ
și-a pus șorţ cu buzunar
și-n el are-un penar
de-unde-n dans acuma sar

barză, iepur și căluţ,

până vine-un canguruţ
să danseze cu toţi trei.
Doar că ei, fuga-n penar,
și-a rămas cangurul doar.

36 Și acum, cu buf și bum, 37

Sar, se joacă, -n pod, pe drum,
Matei-cangu, cangu-Mat.
Sunt ca fraţii, chit că-n pat
fiecare cade lat.
 Pis, pis, pis, pis (pis! pis! pis!)

Hai, pisică! Hai, pisic!

Haide, pisi! Haide, pis!
Haide, pi și haide, p!
Cine să mai vin-acu?
Că pisica-i obosică
(nu se vede? nu-i port pică).

Dacă nu pot să o fac

să vină la mine-n lac,
atunci o să-mi fac eu una
de-o să miaune și luna.

38 39
 Cum să-ţi faci un ţânţar

Să nu-ţi faci ţânţar, băiete,

că te pișcă de cum mișcă!

40 41
 Buf și Pleosc

În căldarea cu var verde

a căzut – buf! pleosc! – o râmă
și se zbate de dărâmă
chiar căldarea; și se vede
o omidă râzând verde
de cum iese, cam uşor,
cu picior după picior,
în marș vesel,
parc-ar fi aligator.

A căzut o gâză-n mâzgă

și-a găsit-o un guzgan:
haide, soro, să o-ntindem,
că ne prinde vreun hultan!

Și s-au întâlnit cu toţii,

cum veneau încet încoa:
– Nu ţi-a fost frică?
42 – Ba da. 43

Mie nu, că, bat-o vina,

așa ne-a creat Arina.
 Fin’că o ornitorincă e-un ornitorinc c-un ou

Ornitorincul caraghios
trăiește-n Australia;
dar poţi să-ţi faci unul pufos
pe plajă la Mangalia.

Ornitorincii ies din ouă

și oul din ornitorinc;
îţi trebe timp ca să faci două:
ornitorinc și ou de ’rinc,

că-i mai simpatic decât struţul,

cu care, de-altfel, juca șah
în Australia, unde cuţu-i
privea și lătra moale „bah!”

Și dacă buză peste buză,

făr’ să se prindă, -n cioc i-ai pus,
și bagi în priză o meduză,
44 poţi să îi spui și platypus. 4545
 Unu-2 lebădoi

Albe, alte lebede

zboară-n zare, repede.
Numai domnul lebădoi
numără până la 2.

Și cum dânsul e făcut

dintr-un 2, deși-i cam mut,
se mândrește– Ho! Ho! Ho! –
când se vede-n apă (l’eau)

E un 2 cu pene albe
și cu încă 2 salbe:
picăturile mai mici
curg pe el din cer aici.

46 47
 Corul animalelor

Greierul în frac subţire, să nu-i intre apă-n coadă,

că-i făcut din mătăsi verzi, găinușa piuie,
păși – grijuliu din fire ţânţarul joacă ţintarul,
din vedere să nu-l pierzi; că doar n-o să ţiuie.
din pădure, intră-n scenă,
(scena este-un luminiș) „Înc-o dată, de la cap”,
și orchestra, ţapul, corul face greierul nervos
se-aranjează pe furiș; (dirijorul firoscos
el se-nclină: Gata? Gata! nu vrea să audă rap).
dau din cap a-ncuviinţare „Noch einmal”,
animalele făcute, -n Poezoo, necheaz-un un cal,
mi se pare. băgând botul în pocal.
„Înc-o dată, și mai tare”,
Hopa sus bagheta, da? face broasca din căldare
Orchestra începe așa: „Mihoho!”,
delfinul cântă la nai, nechează calul,
crocodilul la buhai, „vai, mi s-a golit pocalul!”
caracatiţa la tobe, Iar maimuţa, cu trombonul,
48 licuriciul, de pe sobe, le ţinea la toţi isonul. 49
scoate câte-o notă scurtă
scărpinându-se pe burtă.
Într-un colţ (fierbinte vara)
e-o girafă cu vioara,
greierele cu chitara,
rinocerul gras cu nara.
Unii cântă-n legea lor,
legea animalelor:
pingulindul pinguin
cântă polca (dar puţin),
Don Vulpoiul, că-i beat cui,
zice numai „Ratatouille!”
„Ratatouille, oh, Ratatouille,
ia mai pune-ţi pofta-n pui!”;
foca fonfăne (nas rece)
și strănută (că nu-i trece),
elefantul trompeţește
gușterul cântă nemţește,
delfinul zice-o baladă
 În fine, greierele bate ca apucat cu bagheta în pupitru, face ordine, toţi se pun
serios pe treabă, mai greșesc pe ici, pe colo, până când orchestra merge așa de
bine că vântul se oprește, iar norii își fac urechi să audă mai bine. Arina, soprana și
Matei, tenorul, conduc corul. Și toţi, chiar și sconcul puturel, cântă de se aude în
toate lumile:

Glorie, ţie,
copilărie!
Tu ne-ai făcut
mai vii decât Darwin,
mai vioi decât zeii,
din apă și foc și din joacă,
ca să ne placă.
Fiecare – animal fără mal –
liber să fie caraghios și prost,
fericit și haios,
50 cocoloș, lunguieţ sau păpușă. 51
Glorie, ţie,
copilărie!
Că joaca e mai mare decât orice lume,
în ea vom trăi pentru totdeauna,
copii, oricât de mari ori mici aţi fi.
Glorie, ţie,
copilărie!
52 53
53
54
Citiți şi alte volume din colecția cărților pentru copii a Editurii LiterNet:

1. Alina Andrei, Iuliana Vâlsan - Prea frumoasa poveste a d-lui Măgar

2. Voicu Bojan - 9 + 1 poveşti cu mustăți despre nişte hamsteri cu adevărat adevărați
3. Valentina Carmen Dincă, Iuliana Vîlsan - Lumea lui Ciupicilă - Mofturici
4. Kenneth Grahame - Vântul prin sălcii
5. Cătălina Miciu, Iuliana Vîlsan - Uşu, măgăruşul buclucaş
6. Valentina Mihart, Iuliana Vîlsan - Aventurile lui Noruleț, măgăruşul călător
7. Sînziana Popescu - Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm
8. Sînziana Popescu - Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei
9. Sînziana Popescu - Domnul de Ciocolată
10. Eliane Roussel - Două poveşti cu Papuşi / Deux histoires de Papouch's
11. Eliane Roussel - Le conte de l'oiseau bleu et du chat noir
12. Eliane Roussel - Povestea Păsării Albastre şi a Motanului Negru
13. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / A Holdsárkány
14. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / Der Monddrache
15. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / El Dragón de la Luna
16. Eliane Roussel - Zmeul din Lună / Le Zméou de la Lune
17. Nicole Sima, Iuliana Vîlsan - Povestea măgăruşului
18. Mediana Stan, Mircea Drăgoi - Cucurigu-Piticot
19. Mediana Stan - Regele Harbuz
20. Mediana Stan, Ráduly Melinda - Păpădii
21. Dana Stănescu - Motanul Suki şi floarea
22. Eduard Țone, Iuliana Vîlsan - Aventurile măgarului Alfred
23. Lucia Verona, Gabriela Vrânceanu Firea, Radu Preda, Olga Delia Mateescu,
Cristina Grecu - Carte de poveşti

Lista completă a volumelor din colecția pentru copii se află la

http://editura.liternet.ro/catalog/toate/0/2/Carti-pentru-copii.html.

Lista completă a volumelor publicate de Editura LiterNet se află la

http://editura.liternet.ro/catalog.

Toate volumele pot fi descărcate gratuit de pe siteul LiterNet pentru uz personal.

Reproducerea lor pe alte siteuri sau pe alte suporturi este interzisă.