Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organizare generală
Cavitatea bucală
Mucoasa orală
Limba
Organele dentare
Tubul digestiv
Organe tubular-cavitare
De la faringe la canalul anal
Glande asociate
Ficat, pancreas, glande salivare majore
Functii
Protecţie mecanică
Secretorie
Enzime
Mucus
Neuropeptide
Absorbţie
Apărare imunologică
IgA secretorie
Celule specializate
Motorie: peristaltismul
Cavitatea bucală
Vestibul, cavitate propriu-zisă
Anterior: buzele şi orificiul bucal
Posterior: istmul buco-faringian şi uvula
Lateral: obrajii
Inferior: planşeul bucal
Superior
Palat dur
Palat moale şi uvula
Conţinut: limba şi dinţii
Buzele
Falduri musculo-membranoase
Ax central
Versant extern
Epiteliu stratificat keratinizat
Foliculi piloşi, glande sebacee, sudoripare
Versant intern
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Orificiile glandelor salivare minore labiale
80
Roşul buzelor
Comisuri: glande sebacee
Mucoasa bucală
Zone funcţionale
De acoperire, masticatorie (palat dur, gingie) şi specializată (limbă dorsal)
Epiteliul
Stratificat scuamos nekeratinizat
Parakeratoză
Lamina propria
Ţesut conjunctiv lax
Vase sanguine, fibre nervoase, fibre elastice, colagene, limfocite
Submucoasa: numai în zonele cu mucoasă de acoperire (salivare minore, plexuri vasculare)
81
Obrazul
Mucoasa bucală de acoperire (intern)
Submucoasa cu glande salivare minore
Ţesut adipos lobulat (bula Bichat)
Muşchiul buccinator
Pielea facială (derm, epiderm)
Palatul moale
Mobil
Epiteliu statificat scuamos nekeratinizat pe versantul bucal
Epiteliu respirator pe versantul faringian
Lamina propria
Ţesut conjunctiv
Fibre musculare striate
Vase sanguine şi fibre nervoase
Glande salivare minore secretoare de mucus
Limba
Organ musculo-membranos mobil
Ax central
Ţesut muscular
Ţesut conjunctiv cu vase sanguine
Glande salivare minore
Fibre nervoase şi microganglioni
Versant ventral
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
Absorbţie
Versant dorsal
Mucoasă specializată
82
Papilele linguale: mucoasa specializată
Filiforme: cele mai numeroase, ax conjunctiv, epiteliu para- sau keratinizat, nu au muguri
gustativi
Fungiforme: epiteliu nekeratinizat, muguri la bază, ax conjunctiv larg, pot fi ramificate
Foliate: slab reprezentate la om, pe marginile limbii
Circumvalate: “V”-ul lingual, 8-14, fiecare cîte 250 muguri gustativi , glandele von Ebner
Mugurii gustativi
Localizare: papile linguale, palat moale, faringe, epiglotă
Ocupă toată înălţimea epiteliului stratificat
Formă ovoidală, palid coloraţi
Celule fuziforme, delimitează porul gustativ
Microvili lungi cu rol receptor
Celule
Gustative (citoplasmă palidă)
De susţinere (citoplasmă acidofilă)
Bazale (singurele care se divid)
Inervaţie
Plexuri nervoase
Intragemal
Perigemal
Terminaţii nervoase din nervii cranieni
Trigemen (V)
Glossofariangian (IX)
Vag (X)
Percepţia şi transmiterea senzaţiei gustative: dulce, sărat, amar, acru
Organul dentar
Dintele
Coroană
Colet
Rădăcină
Foramen apical
Periodontul
Cement
Ligament periodontal
Os alveolar
Gingie
Componente
Pulpa dentară
Ţesut conjunctiv lax la tineri, fibros la vîrstnici
SF bogată, numeroase fibre nervoase
Stratul periferic: odontoblaste
Dentina
Odontoblast
83
Canaliculi dentinali
Smalţul
Prismele smalţului
Ameloblast
Leziunile: ireversibile
Odontoblastul
Celulă columnară
Dispuse pe un singur rînd la periferia pulpei dentare
Nucleu ovalar, la polul pulpar
Citoplasmă cu organite nespecifice
Prelungire inclusă în canaliculii dentinali
Secretă precursorii dentinei
Ţesuturile de susţinere
Cement
Acoperă dentina rădăcinii
Celular şi acelular
Cementocite şi matrice
Ligament periodontal
Solidarizează cementul la osul alveolar
Fibroblaste, fibre colagene şi oxitalanice
Os alveolar
Ţesut osos imatur de tip spongios
Remodelare
Gingie
Gingia
Versant extern:
Epiteliu cu parakeratoză
Lamina propria: ţesut conjunctiv dens dezordonat cu fibre oxitalanice, papile
ramificate, solidarizată la periost
Celule: fibroblaste, mastocite
Versant intern
Crevasa gingivală
Epiteliu subţire, nekeratinizat, fără papile
Ataşare la joncţiunea smalţ-cement
84
Sistemul de ducte
Intralobulare
Intercalate: epiteliu simplu cuboidal, lumen îngust, lungi la parotidă, scurte la
sublinguală
Striate: epiteliu simplu columnar, celule cu striaţii bazale, citoplasmă acidofilă,
SDH, anhidrază carbonică, ATP-ază
Interlobulare: epiteliu simplu columnar – pseudostratificat, înconjurate de ţesut conjunctiv
Principale: de la epiteliu pseudostratificat la stratificat scuamos
Parotida
Cea mai mare, pereche
Predominant seroasă
Ducte intercalate lungi
Secreţie apoasă
Parotina: menţine troficitatea smalţului dentar
Produsul de secreţie: ductul Stenon, în cavitatea bucală
Submandibulara
Glandă pereche
Predominant mixtă
Ducte intercalate de dimensiuni medii
Bogată în ţesut limfoid
Ductul principal: Wharton, orificii în vecinătatea frenului lingual
Sublinguala
Multiplă
Predominant mucoasă
Parenchim
Acini mucoşi, rar micşti
Ducte intercalate foarte scurte
Duct principal
Unic: Bartholin
Multiplu: Rivinius
85
TUBUL DIGESTIV
FARINGE, ESOFAG, STOMAC
Organizare generală
Mucoasa
Epiteliu de acoperire
Glande
Membrană bazală
Lamina propria
Musculara mucoasei
Submucoasa
Musculara propria
Muşchi striat visceral
Muşchi neted
Sfinctere
Adventicea/seroasa
Faringele
Organ tubular
Trei straturi ale peretelui
Mucoasa
Epiteliu stratificat nekeratinizat cu celule “M”
Lamina propria cu glande şi amigdala farinagiană
Musculara
Fibre musculare striate
Adventicea
Ţesut conjunctiv dens
Celula “M”
Incluse în epiteliu
Desmozomi cu celulele vecine
Porţiunea bazală deformată de limfocite cu halou cromofob
Incluse parţial sau complet
Microfalduri citoplasmatice
Prezentatoare de antigen, transferă antigenul limfocitelor
Esofagul
Organ tubular
Perete cu 4 straturi
Lumen virtual
Mucoasa
Epiteliu stratificat scuamos nekeratiniazt
Lamina propria: şesut conjunctiv lax cu glande secretoare de mucus
86
Musculara mucoasei: 2/3 inferioare
Submucoasa
Conjunctiv dens dezordonat
Conjunctiv lax
Glande secretoare de mucus
Musculara
Striat: 1/3 superioară
Neted: 2/3 inferioare
Plexuri nervoase
Adventicea
Ţesut conjunctiv
Vase sanguine, nervi
Paratiroide accesorii
Seroasă sub diafragm
Joncţiunea esogastrică
Tranziţie abruptă la nivelul epiteliului
Glande de tip cardial în lamina propria
Musculara mucoasei groasă
Condensarea muscularei propria: inelele Shatzki
Seroasa peritoneală
Stomacul
Organ cavitar
Regiuni anatomice
Cardie
Corp şi fundus
Antru
Perete format din patru straturi
Joncţiuni
Eso-gastrică
Gastro-duodenală (sfincterul piloric)
Mucoasa
Epiteliu de acoperire
Foveolele gastrice
Glandele gastrice
Membrană bazală
Lamina propria
Musculara mucoasei
Submucoasa
Musculara
Seroasa peritoneală
Epiteliul de acoperire
Trecere abruptă de la epiteliul esofagian
Acoperă toate porţiunile anatomice
87
Simplu columnar
Nuclei: bazal
Citoplasma: slab acidofilă
Secreţie: mucus PAS pozitiv, albastru alcian negativ
Protecţie împotriva HCl
Foveolele gastrice
Invaginaţii ale epiteliului de acoperire în lamina propria
Lungimea şi lumenul: depind de zona anatomică
Lungi şi largi la cardie şi antru, scurte şi înguste la fundus şi corp
Delimitate de celule columnare secretoare de mucus
Glandele gastrice
Ocupă toată înălţimea mucoase
Nu se extind în submucoasă
Tip simplu tubular sau tubular ramificat
Componente
Istm
Colet
Corp
Istm
Celulele parietale
Localizare: 1/3 superioară a glandei
Formă: ovoidală, proemină spre lamina propria
Nucleu: rotund, eucromatic
Citoplasmă: acidofilă
Coloraţia Giemsa: albastru deschis
Funcţie: secretă precursori ai HCl şi factor intrinsec
88
Falduri ale plasmalemei bazale
Celulele principale
Localizare: 2/3 profunde ale glandei
Formă: cuboidală sau poligonală
Nucleu: rotund, eucromatic, cu nucleoli
Citoplasmă: bazofilă
Giemsa modificată: violet-granulară
Funcţie: secreţia de pepsinogen
Ultrastructură
Nucleu central
Reticul endoplasmic rugos bine dezvoltat
Complex Golgi paranuclear
Granule cu produs de secreţie în citoplasma apicală
Microvili scurţi la polul apical
Celulele endocrine
Tip deschis sau închis
Argirofile, pozitive pentru ChrA şi NSE
Granule electronodense în citoplasmă
Tipuri celulare
G (gastrină): 50%
D (somatostatin): 15%
ECL (serotonină, histamină): 30%
A (enteroglucagon)
X
Mecanism: paracrin - endocrin
Lamina propria
Ţesut conjunctiv lax
Bine reprezentat la cardie şi antru
Redus cantitativ la corp şi fundus
Fibre de reticulină
Fibroblaste, limfocite, plasmocite,mastocite, macrofage
Extensii ale muscularei mucoasei
Cardia
Foveole profunde (2/3 din grosimea mucoasei) cu lumen larg
Glande tubulare ramificate, secretoare de mucine
Celule parietale şi endocrine izolate
Lamina propria bine reprezentată, cu puţine limfocite şi plasmocite
89
Porţiunea principală şi fundusul
Foveole scurte cu lumen îngust
Glandele sunt formate din celule parietale, principale, stem, secretoare de mucine şi
endocrine
Lamina propria slab reprezentată, mai evidentă între foveole
Antrul gastric
Foveole lungi, cu lumen larg, ocupă ½ din grosimea mucoasei
Glande formate predominant din celule secretoare de mucine şi endocrine
Lamina propria bine reprezentată
Limfocite, plasmocite
Submucoasa
Ţesut cnjunctiv dens dezordonat
Vase sanguine
Vase limfatice
Plexul nervos submucos
Nu conţine glande
Structura de rezistenţă a peretelui gastric
Musculara
Fascicule musculare netede dispuse pe trei straturi, solidarizate prin ţesut conjunctiv
Intern: oblic
Mijlociu: circular
Extern: longitudinal
Plex nervos mienteric (Auerbach)
Celule interstiţiale Cajal
Sfincterul piloric
90
Intestinul subţire
• Cel mai lung segment
• Organ tubular: pilor – joncţiunea ileo-cecală
• Duoden, jejun, ileon
• Artere
– Trunchi celiac
– Artera mezenterică superioară
• Vene: sistem port
• Inervaţie: simpatic (plex celiac şi mezenteric superior) şi parasimpatic
• Duoden
– Pînă la flexura duodeno-jejunală (ligamentul Treitz)
– Retroperitoneal
– Orificiile coledocului şi ductelor pancreatice
• Jejun
– Perete gros
– Puţin ţesut adipos în mezenter
• Ileon
– Ţesut adipos abundent în mezenter
Joncţiunea piloro-duodenală
• Sfincterul piloric: concentrare circulară a ţesutului muscular neted
• Versant gastric: foveole şi glande de tip antral
• Versant duodenal: vilozităţi intestinale şi glande în submucoasă
Mucoasa
• Epiteliu intestinal
– De acoperire
– Glandele intestinale
• Membrană bazală
• Lamina propria
• Musculara mucoasei
• Vilozităţile intestinale
91
Vilozităţile intestinale
• Proeminenţe digitiforme
• Lungime: 0.5-1.5 mm
• Densitate: 40/mm2
• Ax central cu celularitate polimorfă
• Membrană bazală
• Epiteliu simplu columnar cu celule absorbante şi caliciforme
Axul vilozităţii
• Ţesut conjunctiv lax
• Capilare sanguine fenestrate
• Capilar limfatic: chiliferul central
• Celularitate
– Fibroblaste
– Miofibroblaste
– Limfocite
– Plasmocite
– Macrofage
– Celule musculare netede
Lamina propria
• Ţesut conjunctiv lax
– Ax vilozitar
– Între glande
• Celularitate polimorfă
– Fibroblaste: migrare
– Limfocite: plăci Peyer
– Plasmocite: IgA şi IgM
– Mastocite
– Macrofage: vîrful vilozităţii
– Celule musculare netede derivate din musculara mucoasei
Submucoasa
• Ţesut conjunctiv
• Fibroblaste, fibre de colagen şi elastice
• Adipocite, mastocite, rare limfocite
• Plexuri vasculare
• Plex nervos submucos
– Neuroni ganglionari
– Celule satelite
– Fibre nervoase
– Celule Schwann
Musculara
– Ţesut muscular neted cu septuri conjunctive fine
– Longitudinal extern
92
– Circular intern
– Plex nervos mienteric
Seroasa
– Peritoneul visceral
– Subseros
• Vase sanguine
• Limfatice
• Fibre nervoase
Celula caliciformă
• Prezente în toate porţiunile
• Frecvente la ileon
• Nucleu heterocromatic, bazal
• Citoplasmă, palidă
• Vacuole cu mucus
• Secretă sialomucine
• Exocitoză: hidratarea mucusului, gel protector
93
Celula “M”
• Celulă prezentatoare de antigen
• Columnară mică
• Microfalduri rare şi scurte
• Nu au fosfatază alcalină
• Citoplasmă bazală deformată de limfocite intraepiteliale
Celulele endocrine
• Rare în vilozităţi
• Frecvente în glande
• Izolate sau grupuri mici
• Tip deschis-închis
• Marker: ChrA
• Granule electronodense
• Peptide secretate: serotonină, CCK, secretină, motilină, VIP, neurotensină.... (16)
Stem
• Porţiunea superficială a glandelor
• Se divid şi diferenţiază în celelalte tipuri celulare
• Mitoze frecvente
• Citoplasmă cu puţine organite nespecifice
• HE: citoplasmă palidă sau slab bazofilă
Intermediare
• Porţiunea superficială şi mijlocie a glandelor
• Au potenţial mitotic limitat
• Diferenţiere spre enterocite sau celule caliciforme
• Microvili rari şi inegali, mucus în citoplasmă
Celulele Paneth
• La baza glandelor
• Formă piramidală
• Nucleu rotund situat în 1/3 bazală
• Citoplasmă bazală: bazofilă (REr)
• Apical: granule acidofile, rotunde
• Identificare:
– Eozină
– Biebrich scarlet pH alcalin
– 5-defensină
Funcţii
• Apărare imunologică
• Granulele specifice conţin
94
– GAG
– Lizozim
– TNF
• Subset transportor de IgA
• Fagocitează bacterii spiralate
• Durată lungă de viaţă
• Nu migrează spre vilozităţi
Limfocitele intraepiteliale
• Izolate printre celulele epiteliale
• Halou cromofob în jur (nu formează joncţiuni)
• Majoritatea de tip T
• Normal: cîte 4 limfocite pentru fiecare grup de 10 celule epiteliale
Duodenul
• Vilozităţi lungi, ramificate, anastomozate, dilatate la extremitatea liberă
• Numeroase macrofage
• Perete posterior: adventice
• Glandele duodenale
– 1/3 profundă a mucoasei
– submucoasă
• Tip tubuloacinar
– Mucine neutre
– EGF
Jejun
• Plici circulare numeroase
• Vilozităţi intestinale lungi, neramificate şi neanastomozate
• Epiteliu vilozitar: enterocite şi rare celule caliciforme
• Raport vilozitate – glandă: 5:1
Ileon
• Vilozităţi scurte
• Ax vilozitar larg
95
• Celule caliciforme numeroase
• Foliculi limfoizi şi infiltrate limfoide difuze: plăcile Peyer
• Numeroase celule “M” în epiteliul care acoperă ţesutul limfoid
Particularităţi
• Heterotopia: gastrică şi pancreatică
• Diverticulul Meckel
• Mediu: climat tropical – vilozităţi piramidale, fuzionate, ramificate
• Dieta bogată în fibre: ax larg, fuzionare
• Vîrstnici: vilozităţi scurte
• Chirurgical: modificarea raportului vilozitate – glandă, a proporţiei de celule caliciforme,
sinteza de sulfomucine
Valvula ileo-cecală
• Versant ileal: vilozităţi scurte, numeroase celule caliciforme
• Versant colic: fără vilozităţi, multe celule caliciforme
• Ax central: concentrare de fibre musculare incluse în ţesut conjunctiv, ţesut adipos
abundent în jur (lipohiperplazia ileo-cecală)
Colonul
• Organ tubular, lumen larg, 1-1.5 m lungime
• Perete cu 4 straturi
• Artere: din mezenterice
• Vene: tributare sistemului port
• Limfatice: ganglioni epicolici, paracolici, baza mezenterului
• Inervaţie: simpatică şi parasimpatică
Mucoasa
• Netedă, fără vilozităţi intestinale
• Epiteliu de acoperire simplu columnar (absorbante, caliciforme, “M”)
• Glande: simple tubulare, ocupă toată înălţimea mucoasei, lumen îngust (caliciforme,
absorbante, nediferenţiate, endocrine, Paneth)
Glandele colonului
• Simple tubulare, excepţional tubulare ramificate
• Celulele caliciforme: cele mai numeroase
• Celulele nediferenţiate: la baza glandelor asigură regenerarea epiteliului
• Celule apoptotice superficial
• Secreţie de mucine
Regenerarea epiteliului
• Suprafaţă: 6 zile
• Celulele senescente
– Exfoliere în lumen
– Apoptoză
• Celulele proliferative: la baza glandelor
96
• Celulele nediferenţiate
– Capacitate de diviziune
– Asimetric, heteroplastic
– Uni- sau multipotente
– Îşi menţin poziţia în glandă
Complexele adeno-limfoide
• Hernieri ale glandelor împreună cu ţesutul limfoid în submucoasă
• Musculara mucoasei discontinuă
• Epiteliul glandular: numeroase celule “M”
• Variantă a structurii normale
• Confuzie posibilă: adenocarcinom de colon invadant în submucoasă
Lamina propria
• Ţesut conjunctiv lax
– Fibroblaste
– Miofibroblaste
• Plasmocite
• Limfocite B şi T
• Celule musculare netede
• Macrofage
– Mucifage
• Capilare sanguine
• Fibre nervoase
Musculara mucoasei
• Strat continuu, subţire
• Celule musculare netede
• Trimite extensii subţiri în lamina propria pînă în vecinătatea epiteliului de acoperire
• Asugură stabilitatea mecanică a mucoasei
Submucoasa
• Ţesut conjunctiv lax
• Celule mobile izolate, rar foliculi limfoizi
• Vase sanguine
• Vase limfatice
• Plexuri nervoase
– Submucos (Meissner)
– Profund (Henle)
Rectul
• De la sigmoid la diafragmul pelvin
• Mucoasa: similară colonului
• Glande mai lungi, lumen larg, spaţiate
97
• Devin scurte şi dispar la canalul anal
• Musculară fără tenii
• Adventice
Apendicele vermiform
• Origine: diverticulul cecal
• Organ tubular, 8-12 cm
• Lumen: 1-3 mm, stelat, falduri mucoase
• Patru straturi
• Artera apendiculară
• Vene: v. mezenterică superioară
• Limfatice: limfonodulii ileo-colici
• Fibre nervoase: vag, plex mezenteric superior
Mucoasa
• Epiteliu de acoperire: simplu columnar, cu multe celule “M”
• Glande simple tubulare, multe celule caliciforme, endocrine, Paneth, limfocite
• Granulocite neutrofile: patologice
• MB: subţire, PAS pozitivă
• Lamina propria: ţesut conjunctiv lax, ţesut limfoid, celule endocrine izolate şi fibre
nervoase
• M. mucoasei: discontinuă
Submucoasa
– Ţesut conjunctiv
– Ţesut limfoid
– Vase sanguine
– Plex nervos submucos
Musculara
– Celule musculare netede
– Plex nervos mienteric
Seroasa
– Peritoneul visceral
– Mezoapendicele
Obliterarea lumenului
• Frecvent distală
• Predominant neurogenă
• Complexele neuro-endocrine apendiculare
• Involuţia ţesutului limfoid
– După 40 de ani
– Foliculi rari sau absenţi
– Hiporeactivitate imunologică locală
Canalul anal
• De la diafragmul pelvin la sfincterul anal
• Lungime: 4.2 cm
98
• Lumen: 6-10 falduri (coloanele anale)
• Straturi
– Mucoasă
– Submucoasă (1/3 cranială)
– Musculară
– Adventice
Epiteliul mucoasei
• Colorectal
– Epiteliu de acoperire cu celule caliciforme
– Glande scurte şi neregulate
• De tranziţie
– Stratificat, celulele superficiale cuboidale sau columnare
• Scuamos
– Stratificat scuamos nekeratinizat, apoi keratinizat
Musculara şi adventicea
• Fibre musculare provenind din:
– Muşchiul longitudinal intersfincterian
– Sfincterul intern
• Extensie la submucoasă
• Reţea de fibre musculare în jurul plexurilor vasculare
• Pot ajunge la pielea perianală
• Sfincterul anal extern: striat
• Adventice: ţesut conjunctiv dens, fibre de colagen şi elastice
• Vascularizaţie: artere rectale, anastomoze arterio-venoase, plex venos submucos
• Limfatice: drenează inghinal, hipogastric, iliac
• Inervaţie: nervi rectali inferiori, terminaţii libere şi încapsulate, celule nervoase pînă şa 1
cm deasupra liniei dentate
99
Ficatul
• Cel mai mare organ parenchimatos
• Capsula (Glisson): ţesut conjunctiv dens acoperit de peritoneu
• Faţa inferioară: hilul
• Vascularizaţie duală
• Prelucrează şi stochează substanţe nutritive
• Produce 1.000 ml bilă/zi
• Sinteza de proteine structurale
• Degradează toxice şi medicamente
Dezvoltare embriologică
• Origine endodermică
• Săptămîna 3-4: diverticulul hepatic
• Cranial: cordoane hepatice
• Caudal: sistemul biliar
• Săptămîna 5: invazia vaselor sanguine – sinusoidele primitive
• Mezenchimale restante: capsula, stroma, celule Kupffer
• Ţesutul hematolimfopoetic: între lunile 2 şi 5
• Canaliculii biliari: embrion de 10 mm
Arhitectură generală
• Cantităţi mici de ţesut conjunctiv
• Invaginarea capsulei la hil
• Septuri ramificate, cu vase sanguine şi ducte biliare
• Hepatocitele: celulele epiteliale specifice, uniformitate morfologică
• Ramificaţia terminală a septurilor conjunctive şi vaselor: spaţiu port
Spaţiul port
• Formă piramidală
• Componente
1-2 arteriole, terminale ale arterei hepatice
1 venulă, terminaţie a venei porte
1-2 ducte biliare
Vase limfatice
Fibre nervoase
Ţesut conjunctiv cu rare limfocite şi macrofage
Unităţile morfofuncţionale
• Lobulul clasic: hexagonal, central venulă (centrolobulară), spaţii porte în colţuri,
cordoane de hepatocite dispuse radiar între venulă şi spaţiile porte
• Lobulul portal: include zone din 3 lobuli clasici adiacenţi, tringhiular, spaţiu port în
centru, venule terminale hepatice în colţuri; totalitatea hepatocitelor care eliberează
bila într-un singur duct biliar portal
• Acinul hepatic
100
Acinul hepatic simplu
• Volumul de parenchim cuprins între 2 venule terminale hepatice
• Spaţiul port: ax central
• 3 zone
1: cu funcţie permanentă
2: cu funcţie variabilă
3: de răspuns permanent
• Diferenţe între hepatocitele celor 3 zone
• Localizarea hepatocitelor faţă de gradientul de oxigen
Zonele acinului hepatic
• Zona 1
Hepatocite situate în imediata vecinătate a spaţiului port, enzime implicate în
metabolismul oxidativ, sinteze proteice, gluconeogeneză
Primele afectate în leziunile infecţioase virale
Potenţial regenerativ maxim
• Zona 2
Intermediară, bagaj enzimatic mixt
• Zona 3
La periferia acinului, lîngă venula terminală hepatică
Enzime implicate în glicoliză, metabolism lipidic, detoxiefiere
Stocare de glicogen, sinteza de lipide şi pigmenţi
Sensibile la anoxie, congestie, carenţe nutriţionale, toxice
Vascularizaţia ficatului
• Nutritivă: vena portă (ramuri interlobare, conductoare)
• Funcţională: artera hepatică
• Arteriole şi venule portale
• Sinusoide
• Venule terminale hepatice
• Vene sublobulare
• Vene hepatice
• Vena cavă inferioară
Sinusoidele hepatice
• Lumen larg
• Perete discontinuu
• Celularitate
Endoteliale
Celule Kupffer
• MB: colagen IV, laminină, perlecan
• Acces direct al plasmei spre hepatocite
Celulele Kupffer
• Macrofage hepatice
• Forme variabile
• Prelungiri spre lumen şi perisinusodial
101
• Invaginaţii ale plasmalemei: “corpii vermiformi”
• Încorporează coloranţi vitali
• Pozitive pentru marleri macrofagici
• Citoplasmă: resturi de eritrocite şi pigmenţi
• Vacuole, lizozomi, pigment lipocrom
• Prelucrarea bilirubinei
Celulele Ito-Nemoto
• Stelate, cu prelunguri
• Varietate de pericite
• Mai numeroase în zona 3 acinară
• Citoplasmă
Vacuole cu vitamina A
Filamente de actină
• Funcţii
Esterificarea vitaminei A
Sintetizează 10% din eritropoetina umană
Sinteza de factor de creştere hepatocitar
Hepatocitul
• 80% din populaţia celulară
• Diametru: 20-30μ
• Între capilarele sinusoide
• Cordoane, trabecule, plăci ramificate
• Diferenţiere: hepatocitele ovale
• Microdomenii de membrană
Sinusoidal
Lateral
Biliar
Morfologie
• Nucleu rotund, periferic heterocromatină, 1-2 nucleoli
• 40-80% poliploizi
• 25% binucleate
• Citoplasmă acidofilă, conţine corpi Berg (bazofili, agregate de reticul endoplasmic
rugos)
Organite nespecifice
• Reticul endoplasmic rugos: abundent în zona 1
• Reticul endoplasmic neted: abundent în zona 3
102
• Mitocondrii elongate
• Complex Golgi multiplu
• Lizozomi
Hidrolaze acide, feritină
Lipofuscină, pigmenţi
• Peroxizomi
Incluziuni
• Glicogen
PAS pozitive
Stocarea carbohidraţilor
Mobilizarea glicogenului
Receptori membranari pentru insulină
• Lipide
Zona 3 la normal
Degenerescenţă lipidică indusă de toxice
• Pigmenţi
Biliar, hemosiderină, lipofuscină
Ultrastructură
• Filamente de citokeratină şi vimentină predominant în citoplasma periferică
• Microvilii la nivelul microdomeniilor sinusoidal şi biliar
Stroma hepatică
• Fibre colagene în spaţiul port (colagen de tip I)
• Reticulină în spaţiile perisinusoidale (colagen de tip III şi IV)
• Capilare limfatice în axul acinului hepatice
• Terminaţii nervoase adrenergice pînă în spaţiile perisinusoidale, apoziţionate
hepatocitelor
Regenerarea ficatului
• Populaţie celulară relativ stabilă
• Durată lungă de viaţă la adult normal: 150-500 zile
• Mare capacitate de regenerare: pînă la 80% din greutatea organului în 3-4 luni
• Leziuni în zona 1: hepatocitele restante proliferează rapid şi restabilesc arhitectura în
5-6 zile
• Proliferarea şi diferenţierea celulelor ovale
• Stimul lezional repetat: fibroza hepatică
• Regenerarea ductelor biliare: cordoane, proliferare în spaţiu port şi parenchim,
formarea lumenului
103
Variante structurale normale
• Induse de vîrstă
Nuclei poliploizi numeroşi
Acumulare de fibre groase de colagen
Îngroşarea peretelui arteriolar (normotensivi)
• Biopsia autoptică
Pierderea agonală a glicogenului
Necroze agonale cu dilataţii sinusoidale
• Biopsia chirurgicală
Marginea anterioară: hepatocite cu citoplasmă intens acidofilă, aglomerări
focale de granulocite
Vezicula biliară
• Mucoasa
Falduri ramificate
Epiteliu simplu columnar
Glande tubuloacinare la colet
Lamina propria: ţesut conjunctiv lax
• Musculara
Ţesut muscular neted
Fibre elastice
Celule ganglionare
Fibre nervoase
• Seroasa/adventicea
104
Particularităţi structurale
• Sinusurile Rokitansky-Aschoff
Hernieri ale epiteliului în lamina propria, musculară sau subseros
42% dintre persoane sănătoase
>90% patologia veziculei
• Ductele Luschka
Versant hepatic, mici, solitare sau multiple
Remanenţe embrionare în legătură cu ducte biliare intrahepatice
Ductul cistic
• Suprafaţă luminală netedă sau cu falduri scurte
• Epiteliu simplu columnar
• Lamina propria: ţesut conjunctiv dens cu glande secretoare de mucus
• Musculara: ţesut muscular neted, fibre elastice, fibre nervoase
• Celule musculare netede: valvula spirală Heister
Pancreasul
• Glandă digestivă mixtă, indispensabilă vieţii
• Porţiuni anatomice: cap, colet, corp, coadă
• Capsulă conjunctivă fină
• Trabeculi: lobulaţie
• Parenchim:
Exocrin: glande tubuloacinare
Endocrin: insule şi celule izolate
Dezvoltare embriologică
• Origine: intestinul primitiv distal
• Muguri dorsal şi ventral
• Mugurele dorsal: porţiunea cefalică superioară, corp, coadă
• Mugurele ventral: porţiunea cefalică inferioară, proces uncinat
• Cordoane celulare care proliferează în mezenchim, se ramifică şi formează lumen
• Celulele exo- şi endocrine: din celulele ductelor primitive
• Celulele endocrine: săpt. a 10-a, insule luna 3
• Celulele acinare: săpt. 20, cu granule de zimogen
Criterii de recunoaştere
• Organ parenchimatos
• Încapsulat
• Parenchim lobulat
• Componentă exocrină: glande tubuloacinare de tip seros
• Componentă endocrină: insule palid colorate situate în centrul lobulilor
Pancreasul exocrin
• Acinii seroşi: 85% din masa pancreasului
• Forme tubulare şi anse anastomotice
105
• Citoplasmă acidofilă, PAS pozitivă
• ME: reticul endoplasmic rugos, granule electronodense
• Granulele: amilază, lipază, tripsină, chemotripsină, elastază, colagenază,
ribo-dezoxiribonuclează
Sistemul de ducte
• Celulele centroacinare
• Ducte intralobulare intercalate (mici)
• Ducte intralobulare propriu-zise (mari)
• Ducte interlobulare
• Duct principal Wirsung
• Duct accesoriu Santorini
Pancreasul endocrin
• Insulele Langerhans
Compacte
Difuze
• Componenta extrainsulară
Celule endocrine în grupuri mici sau izolate în acinii seroşi
Celulele endocrine din epiteliu ductal
Insulele difuze
• Cefalic, postero-inferior
• 10% din totalul insulelor
• Contur neregulat
• Cordoane de celule dispuse printre acini
• Predominant la periferia lobulilor
• Peste 70% celule PP
Celulele insulare
• B
– 60-70%, dispuse central
– Granule cu cristaloid
– Insulină
106
• A
– 15-20%, periferic, glucagon
– Material electronodens excentric
• D
– 10-15%, periferic, uniform electronodense, somatostatin
• PP
– <5% în compacte, >70% în difuze, polipeptid pancreatic
Stroma
• Ţesut conjunctiv lax, redus cantitativ intralobular
• Celularitate
Fibroblaste
Miofibroblaste
Adipocite
• Capilare sanguine propriu-zise şi fenestrate
• Vascularizaţie “în cascadă”
• Fibre nervoase amielinice
• Microganglioni nervoşi
107