Sunteți pe pagina 1din 28

SISTEMUL DIGESTIV

Organizare generală
 Cavitatea bucală
 Mucoasa orală
 Limba
 Organele dentare
 Tubul digestiv
 Organe tubular-cavitare
 De la faringe la canalul anal
 Glande asociate
 Ficat, pancreas, glande salivare majore

Functii
 Protecţie mecanică
 Secretorie
 Enzime
 Mucus
 Neuropeptide
 Absorbţie
 Apărare imunologică
 IgA secretorie
 Celule specializate
 Motorie: peristaltismul

Cavitatea bucală
 Vestibul, cavitate propriu-zisă
 Anterior: buzele şi orificiul bucal
 Posterior: istmul buco-faringian şi uvula
 Lateral: obrajii
 Inferior: planşeul bucal
 Superior
 Palat dur
 Palat moale şi uvula
 Conţinut: limba şi dinţii

Buzele
 Falduri musculo-membranoase
 Ax central
 Versant extern
 Epiteliu stratificat keratinizat
 Foliculi piloşi, glande sebacee, sudoripare
 Versant intern
 Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
 Orificiile glandelor salivare minore labiale

80
 Roşul buzelor
 Comisuri: glande sebacee

Axul central al buzei


 Ţesut conjunctiv cu număr variabil de adipocite
 Fibrele musculare ale orbicularului buzelor
 Glandele salivare minore labiale
 Vase sanguine
 Fibre nervoase
 Microganglioni nervoşi

Mucoasa bucală
 Zone funcţionale
 De acoperire, masticatorie (palat dur, gingie) şi specializată (limbă dorsal)
 Epiteliul
 Stratificat scuamos nekeratinizat
 Parakeratoză
 Lamina propria
 Ţesut conjunctiv lax
 Vase sanguine, fibre nervoase, fibre elastice, colagene, limfocite
 Submucoasa: numai în zonele cu mucoasă de acoperire (salivare minore, plexuri vasculare)

Epiteliul mucoasei orale


 Straturile epiteliului scuamos nekeratinizat (de acoperire): bazal, spinos, superficial
 Epiteliul mucoasei masticatorii: bazal, spinos, granulos, cornos
 Exfolierea celulelor superficiale
 Rata medie de reînnoire: 12 zile (mai lentă la mucoasa masticatorie)
 Parakeratoza

Celule non-epiteliale din epiteliul oral


 Melanocite
 Bazal în epiteliu, sintetizează melanină
 Numeroase: la persoane cu pigmentaţie accentuată
 Celule Langerhans
 Prelungiri citoplasmatice ramificate
 Prezentatoare de antigen
 Limfocite intraepiteliale
 Celule Merkel
 Bazal în epiderm, desmozomi şi sinapse
 Granule electronodense în citoplasmă
 Sinteză: neuropeptide

81
Obrazul
 Mucoasa bucală de acoperire (intern)
 Submucoasa cu glande salivare minore
 Ţesut adipos lobulat (bula Bichat)
 Muşchiul buccinator
 Pielea facială (derm, epiderm)

Organul juxtaoral Chiewitz


 În spaţiul buco-temporal
 Multilobulat
 Capsulă conjunctivă densă
 Parenchim: celule epiteliale dispuse spiralat (ocazional foliculi)
 Celulele exprimă NSE şi ChrA
 Funcţie neurosecretorie şi receptoare

Palatul moale
 Mobil
 Epiteliu statificat scuamos nekeratinizat pe versantul bucal
 Epiteliu respirator pe versantul faringian
 Lamina propria
 Ţesut conjunctiv
 Fibre musculare striate
 Vase sanguine şi fibre nervoase
 Glande salivare minore secretoare de mucus

Planşeul bucal şi uvula


 Planşeul bucal
 Mucoasă fină cu falduri scurte
 Submucoasa: glande salivare minore şi ţesut adipos
 Potenţial absorbtiv
 Uvula
 Epiteliu stratificat scuamos pe ambele feţe
 Ax conjunctiv cu glande salivare minore şi fibre musculare striate izolate

Limba
 Organ musculo-membranos mobil
 Ax central
 Ţesut muscular
 Ţesut conjunctiv cu vase sanguine
 Glande salivare minore
 Fibre nervoase şi microganglioni
 Versant ventral
 Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
 Absorbţie
 Versant dorsal
 Mucoasă specializată

82
Papilele linguale: mucoasa specializată
 Filiforme: cele mai numeroase, ax conjunctiv, epiteliu para- sau keratinizat, nu au muguri
gustativi
 Fungiforme: epiteliu nekeratinizat, muguri la bază, ax conjunctiv larg, pot fi ramificate
 Foliate: slab reprezentate la om, pe marginile limbii
 Circumvalate: “V”-ul lingual, 8-14, fiecare cîte 250 muguri gustativi , glandele von Ebner

Mugurii gustativi
 Localizare: papile linguale, palat moale, faringe, epiglotă
 Ocupă toată înălţimea epiteliului stratificat
 Formă ovoidală, palid coloraţi
 Celule fuziforme, delimitează porul gustativ
 Microvili lungi cu rol receptor
 Celule
 Gustative (citoplasmă palidă)
 De susţinere (citoplasmă acidofilă)
 Bazale (singurele care se divid)

Inervaţie
 Plexuri nervoase
 Intragemal
 Perigemal
 Terminaţii nervoase din nervii cranieni
 Trigemen (V)
 Glossofariangian (IX)
 Vag (X)
 Percepţia şi transmiterea senzaţiei gustative: dulce, sărat, amar, acru

Organul dentar
 Dintele
 Coroană
 Colet
 Rădăcină
 Foramen apical
 Periodontul
 Cement
 Ligament periodontal
 Os alveolar
 Gingie
Componente
 Pulpa dentară
 Ţesut conjunctiv lax la tineri, fibros la vîrstnici
 SF bogată, numeroase fibre nervoase
 Stratul periferic: odontoblaste
 Dentina
 Odontoblast

83
 Canaliculi dentinali
 Smalţul
 Prismele smalţului
 Ameloblast
 Leziunile: ireversibile

Odontoblastul
 Celulă columnară
 Dispuse pe un singur rînd la periferia pulpei dentare
 Nucleu ovalar, la polul pulpar
 Citoplasmă cu organite nespecifice
 Prelungire inclusă în canaliculii dentinali
 Secretă precursorii dentinei

Ţesuturile de susţinere
 Cement
 Acoperă dentina rădăcinii
 Celular şi acelular
 Cementocite şi matrice
 Ligament periodontal
 Solidarizează cementul la osul alveolar
 Fibroblaste, fibre colagene şi oxitalanice
 Os alveolar
 Ţesut osos imatur de tip spongios
 Remodelare
 Gingie

Gingia
 Versant extern:
 Epiteliu cu parakeratoză
 Lamina propria: ţesut conjunctiv dens dezordonat cu fibre oxitalanice, papile
ramificate, solidarizată la periost
 Celule: fibroblaste, mastocite
 Versant intern
 Crevasa gingivală
 Epiteliu subţire, nekeratinizat, fără papile
 Ataşare la joncţiunea smalţ-cement

Glandele salivare majore


 Organe parenchimatoase, încapsulate, lobulate
 Capsulă conjunctivă densă
 Trabeculi conjunctivi
 Stromă conjunctivă laxă cu fibre de reticulină, vase sanguine, fibre nervoase,
microganglioni, limfocite, plasmocite
 Parenchim: glande tubulo-acinare

84
Sistemul de ducte
 Intralobulare
 Intercalate: epiteliu simplu cuboidal, lumen îngust, lungi la parotidă, scurte la
sublinguală
 Striate: epiteliu simplu columnar, celule cu striaţii bazale, citoplasmă acidofilă,
SDH, anhidrază carbonică, ATP-ază
 Interlobulare: epiteliu simplu columnar – pseudostratificat, înconjurate de ţesut conjunctiv
 Principale: de la epiteliu pseudostratificat la stratificat scuamos

Parotida
 Cea mai mare, pereche
 Predominant seroasă
 Ducte intercalate lungi
 Secreţie apoasă
 Parotina: menţine troficitatea smalţului dentar
 Produsul de secreţie: ductul Stenon, în cavitatea bucală

Submandibulara
 Glandă pereche
 Predominant mixtă
 Ducte intercalate de dimensiuni medii
 Bogată în ţesut limfoid
 Ductul principal: Wharton, orificii în vecinătatea frenului lingual

Sublinguala
 Multiplă
 Predominant mucoasă
 Parenchim
 Acini mucoşi, rar micşti
 Ducte intercalate foarte scurte
 Duct principal
 Unic: Bartholin
 Multiplu: Rivinius

85
TUBUL DIGESTIV
FARINGE, ESOFAG, STOMAC
Organizare generală
 Mucoasa
 Epiteliu de acoperire
 Glande
 Membrană bazală
 Lamina propria
 Musculara mucoasei
 Submucoasa
 Musculara propria
 Muşchi striat visceral
 Muşchi neted
 Sfinctere
 Adventicea/seroasa

Faringele
 Organ tubular
 Trei straturi ale peretelui
 Mucoasa
 Epiteliu stratificat nekeratinizat cu celule “M”
 Lamina propria cu glande şi amigdala farinagiană
 Musculara
 Fibre musculare striate
 Adventicea
 Ţesut conjunctiv dens

Celula “M”
 Incluse în epiteliu
 Desmozomi cu celulele vecine
 Porţiunea bazală deformată de limfocite cu halou cromofob
 Incluse parţial sau complet
 Microfalduri citoplasmatice
 Prezentatoare de antigen, transferă antigenul limfocitelor

Esofagul
 Organ tubular
 Perete cu 4 straturi
 Lumen virtual
 Mucoasa
 Epiteliu stratificat scuamos nekeratiniazt
 Lamina propria: şesut conjunctiv lax cu glande secretoare de mucus

86
 Musculara mucoasei: 2/3 inferioare
 Submucoasa
 Conjunctiv dens dezordonat
 Conjunctiv lax
 Glande secretoare de mucus
 Musculara
 Striat: 1/3 superioară
 Neted: 2/3 inferioare
 Plexuri nervoase
 Adventicea
 Ţesut conjunctiv
 Vase sanguine, nervi
 Paratiroide accesorii
 Seroasă sub diafragm

Joncţiunea esogastrică
 Tranziţie abruptă la nivelul epiteliului
 Glande de tip cardial în lamina propria
 Musculara mucoasei groasă
 Condensarea muscularei propria: inelele Shatzki
 Seroasa peritoneală

Stomacul
 Organ cavitar
 Regiuni anatomice
 Cardie
 Corp şi fundus
 Antru
 Perete format din patru straturi
 Joncţiuni
 Eso-gastrică
 Gastro-duodenală (sfincterul piloric)
 Mucoasa
 Epiteliu de acoperire
 Foveolele gastrice
 Glandele gastrice
 Membrană bazală
 Lamina propria
 Musculara mucoasei
 Submucoasa
 Musculara
 Seroasa peritoneală

Epiteliul de acoperire
 Trecere abruptă de la epiteliul esofagian
 Acoperă toate porţiunile anatomice

87
 Simplu columnar
 Nuclei: bazal
 Citoplasma: slab acidofilă
 Secreţie: mucus PAS pozitiv, albastru alcian negativ
 Protecţie împotriva HCl

Foveolele gastrice
 Invaginaţii ale epiteliului de acoperire în lamina propria
 Lungimea şi lumenul: depind de zona anatomică
 Lungi şi largi la cardie şi antru, scurte şi înguste la fundus şi corp
 Delimitate de celule columnare secretoare de mucus

Glandele gastrice
 Ocupă toată înălţimea mucoase
 Nu se extind în submucoasă
 Tip simplu tubular sau tubular ramificat
 Componente
 Istm
 Colet
 Corp

Istm

Celulele glandei gastrice


 Mucoase ale istmului
 Mucoase ale coletului
 Stem
 Parietale (oxintice, acidofile)
 Principale (zimogene, bazofile)
 Endocrine
 Celulele secretoare de mucus ale glandelor antrale

Celulele parietale
 Localizare: 1/3 superioară a glandei
 Formă: ovoidală, proemină spre lamina propria
 Nucleu: rotund, eucromatic
 Citoplasmă: acidofilă
 Coloraţia Giemsa: albastru deschis
 Funcţie: secretă precursori ai HCl şi factor intrinsec

Celula parietală - ultrastructură


 Multe mitocondrii
 Sisteme tubulo-veziculare
 După stimularea secreţiei dispar structurile tubulo-veziculare şi se formează
canaliculi secretori

88
 Falduri ale plasmalemei bazale

Celulele principale
 Localizare: 2/3 profunde ale glandei
 Formă: cuboidală sau poligonală
 Nucleu: rotund, eucromatic, cu nucleoli
 Citoplasmă: bazofilă
 Giemsa modificată: violet-granulară
 Funcţie: secreţia de pepsinogen
Ultrastructură
 Nucleu central
 Reticul endoplasmic rugos bine dezvoltat
 Complex Golgi paranuclear
 Granule cu produs de secreţie în citoplasma apicală
 Microvili scurţi la polul apical

Celulele endocrine
 Tip deschis sau închis
 Argirofile, pozitive pentru ChrA şi NSE
 Granule electronodense în citoplasmă
 Tipuri celulare
 G (gastrină): 50%
 D (somatostatin): 15%
 ECL (serotonină, histamină): 30%
 A (enteroglucagon)
 X
 Mecanism: paracrin - endocrin

Lamina propria
 Ţesut conjunctiv lax
 Bine reprezentat la cardie şi antru
 Redus cantitativ la corp şi fundus
 Fibre de reticulină
 Fibroblaste, limfocite, plasmocite,mastocite, macrofage
 Extensii ale muscularei mucoasei

Cardia
 Foveole profunde (2/3 din grosimea mucoasei) cu lumen larg
 Glande tubulare ramificate, secretoare de mucine
 Celule parietale şi endocrine izolate
 Lamina propria bine reprezentată, cu puţine limfocite şi plasmocite

89
Porţiunea principală şi fundusul
 Foveole scurte cu lumen îngust
 Glandele sunt formate din celule parietale, principale, stem, secretoare de mucine şi
endocrine
 Lamina propria slab reprezentată, mai evidentă între foveole

Antrul gastric
 Foveole lungi, cu lumen larg, ocupă ½ din grosimea mucoasei
 Glande formate predominant din celule secretoare de mucine şi endocrine
 Lamina propria bine reprezentată
 Limfocite, plasmocite

Submucoasa
 Ţesut cnjunctiv dens dezordonat
 Vase sanguine
 Vase limfatice
 Plexul nervos submucos
 Nu conţine glande
 Structura de rezistenţă a peretelui gastric

Musculara
 Fascicule musculare netede dispuse pe trei straturi, solidarizate prin ţesut conjunctiv
 Intern: oblic
 Mijlociu: circular
 Extern: longitudinal
 Plex nervos mienteric (Auerbach)
 Celule interstiţiale Cajal
 Sfincterul piloric

Celulele interstiţiale Cajal


 Localizare: strat muscular, la periferia fasciculelor
 Stelate/fuziforme
 Prelungiri lungi, dilatate neregulat
 REn şi filamente în prelungiri
 Nu au lamină bazală
 Contacte cu celulele musculare netede şi fibrele nervoase
 Iniţierea, propagarea şi coordonarea ritmică a contracţiilor

90
Intestinul subţire
• Cel mai lung segment
• Organ tubular: pilor – joncţiunea ileo-cecală
• Duoden, jejun, ileon
• Artere
– Trunchi celiac
– Artera mezenterică superioară
• Vene: sistem port
• Inervaţie: simpatic (plex celiac şi mezenteric superior) şi parasimpatic
• Duoden
– Pînă la flexura duodeno-jejunală (ligamentul Treitz)
– Retroperitoneal
– Orificiile coledocului şi ductelor pancreatice
• Jejun
– Perete gros
– Puţin ţesut adipos în mezenter
• Ileon
– Ţesut adipos abundent în mezenter

Joncţiunea piloro-duodenală
• Sfincterul piloric: concentrare circulară a ţesutului muscular neted
• Versant gastric: foveole şi glande de tip antral
• Versant duodenal: vilozităţi intestinale şi glande în submucoasă

Structură histologică generală


• Similară pentru cele trei porţiuni
• Patru straturi
– Mucoasă, submucoasă, musculară, seroasă (excepţie: faţa posterioară a duodenului
– adventice)
• Mucoasa: diferenţieri adaptate funcţiei de absorbţie
– Valvule: mai evidente la jejun, diferenţieri ale mucoasei şi submucoasei
– Vilozităţi intestinale: prezente în toate porţiunile
– Microvili: polul apical al celulelor absorbante

Mucoasa
• Epiteliu intestinal
– De acoperire
– Glandele intestinale
• Membrană bazală
• Lamina propria
• Musculara mucoasei
• Vilozităţile intestinale

91
Vilozităţile intestinale
• Proeminenţe digitiforme
• Lungime: 0.5-1.5 mm
• Densitate: 40/mm2
• Ax central cu celularitate polimorfă
• Membrană bazală
• Epiteliu simplu columnar cu celule absorbante şi caliciforme
Axul vilozităţii
• Ţesut conjunctiv lax
• Capilare sanguine fenestrate
• Capilar limfatic: chiliferul central
• Celularitate
– Fibroblaste
– Miofibroblaste
– Limfocite
– Plasmocite
– Macrofage
– Celule musculare netede

Lamina propria
• Ţesut conjunctiv lax
– Ax vilozitar
– Între glande
• Celularitate polimorfă
– Fibroblaste: migrare
– Limfocite: plăci Peyer
– Plasmocite: IgA şi IgM
– Mastocite
– Macrofage: vîrful vilozităţii
– Celule musculare netede derivate din musculara mucoasei

Submucoasa
• Ţesut conjunctiv
• Fibroblaste, fibre de colagen şi elastice
• Adipocite, mastocite, rare limfocite
• Plexuri vasculare
• Plex nervos submucos
– Neuroni ganglionari
– Celule satelite
– Fibre nervoase
– Celule Schwann
Musculara
– Ţesut muscular neted cu septuri conjunctive fine
– Longitudinal extern

92
– Circular intern
– Plex nervos mienteric
Seroasa
– Peritoneul visceral
– Subseros
• Vase sanguine
• Limfatice
• Fibre nervoase

Celulele epiteliului intestinal


• Absorbante (enterocite)
• Caliciforme
• “M”
• Stem
• Intermediare
• Endocrine
• Paneth
• Limfocite intraepiteliale
Enterocitele
• Frecvente în epiteliul vilozitar
• Columnare înalte
• Nucleu: ovalar, eucromatic, nucleol punctiform, localizat la polul bazal
• Citoplasmă acidofilă, conţine FAL, peptidaze, dizaharidaze, glicoporteine care activează
enzimele pancreatice
• Apical: microvili
Ultrastructură
• Microvili egali, paraleli
• Ax: filamente de vilină, fimbrină, actină
• Acoperiţi de glicocalix
• REr subnuclear
• Golgi: supranuclear
• Mitocondrii: apical
• Vezicule: transport
• Incluziuni lipidice
• Joncţiuni cu celule vecine şi MB

Celula caliciformă
• Prezente în toate porţiunile
• Frecvente la ileon
• Nucleu heterocromatic, bazal
• Citoplasmă, palidă
• Vacuole cu mucus
• Secretă sialomucine
• Exocitoză: hidratarea mucusului, gel protector

93
Celula “M”
• Celulă prezentatoare de antigen
• Columnară mică
• Microfalduri rare şi scurte
• Nu au fosfatază alcalină
• Citoplasmă bazală deformată de limfocite intraepiteliale

Celulele endocrine
• Rare în vilozităţi
• Frecvente în glande
• Izolate sau grupuri mici
• Tip deschis-închis
• Marker: ChrA
• Granule electronodense
• Peptide secretate: serotonină, CCK, secretină, motilină, VIP, neurotensină.... (16)

Celulele stem şi intermediare

Stem
• Porţiunea superficială a glandelor
• Se divid şi diferenţiază în celelalte tipuri celulare
• Mitoze frecvente
• Citoplasmă cu puţine organite nespecifice
• HE: citoplasmă palidă sau slab bazofilă

Intermediare
• Porţiunea superficială şi mijlocie a glandelor
• Au potenţial mitotic limitat
• Diferenţiere spre enterocite sau celule caliciforme
• Microvili rari şi inegali, mucus în citoplasmă

Celulele Paneth
• La baza glandelor
• Formă piramidală
• Nucleu rotund situat în 1/3 bazală
• Citoplasmă bazală: bazofilă (REr)
• Apical: granule acidofile, rotunde
• Identificare:
– Eozină
– Biebrich scarlet pH alcalin
– 5-defensină
Funcţii
• Apărare imunologică
• Granulele specifice conţin

94
– GAG
– Lizozim
– TNF
• Subset transportor de IgA
• Fagocitează bacterii spiralate
• Durată lungă de viaţă
• Nu migrează spre vilozităţi

Limfocitele intraepiteliale
• Izolate printre celulele epiteliale
• Halou cromofob în jur (nu formează joncţiuni)
• Majoritatea de tip T
• Normal: cîte 4 limfocite pentru fiecare grup de 10 celule epiteliale

Regenerarea epiteliului intestinal


• Originea celulelor epiteliale intestinale: celula stem
• Trec prin stadiul de celule intermediare
• Durata sintezei ADN: 6 –11 ore
• Durata ciclului celular complet: 24 ore
• Celulele diferenţiate migrează spre vîrful vilozităţilor, apoi exfoliază în lumen (excepţie:
celulele Paneth)
• Durata reînnoirii epiteliului: 5-6 zile
• Vilozităţile jejunale: 3 – 4 zile

Duodenul
• Vilozităţi lungi, ramificate, anastomozate, dilatate la extremitatea liberă
• Numeroase macrofage
• Perete posterior: adventice
• Glandele duodenale
– 1/3 profundă a mucoasei
– submucoasă
• Tip tubuloacinar
– Mucine neutre
– EGF
Jejun
• Plici circulare numeroase
• Vilozităţi intestinale lungi, neramificate şi neanastomozate
• Epiteliu vilozitar: enterocite şi rare celule caliciforme
• Raport vilozitate – glandă: 5:1

Ileon
• Vilozităţi scurte
• Ax vilozitar larg

95
• Celule caliciforme numeroase
• Foliculi limfoizi şi infiltrate limfoide difuze: plăcile Peyer
• Numeroase celule “M” în epiteliul care acoperă ţesutul limfoid

Particularităţi
• Heterotopia: gastrică şi pancreatică
• Diverticulul Meckel
• Mediu: climat tropical – vilozităţi piramidale, fuzionate, ramificate
• Dieta bogată în fibre: ax larg, fuzionare
• Vîrstnici: vilozităţi scurte
• Chirurgical: modificarea raportului vilozitate – glandă, a proporţiei de celule caliciforme,
sinteza de sulfomucine

Valvula ileo-cecală
• Versant ileal: vilozităţi scurte, numeroase celule caliciforme
• Versant colic: fără vilozităţi, multe celule caliciforme
• Ax central: concentrare de fibre musculare incluse în ţesut conjunctiv, ţesut adipos
abundent în jur (lipohiperplazia ileo-cecală)

Colonul
• Organ tubular, lumen larg, 1-1.5 m lungime
• Perete cu 4 straturi
• Artere: din mezenterice
• Vene: tributare sistemului port
• Limfatice: ganglioni epicolici, paracolici, baza mezenterului
• Inervaţie: simpatică şi parasimpatică

Mucoasa
• Netedă, fără vilozităţi intestinale
• Epiteliu de acoperire simplu columnar (absorbante, caliciforme, “M”)
• Glande: simple tubulare, ocupă toată înălţimea mucoasei, lumen îngust (caliciforme,
absorbante, nediferenţiate, endocrine, Paneth)
Glandele colonului
• Simple tubulare, excepţional tubulare ramificate
• Celulele caliciforme: cele mai numeroase
• Celulele nediferenţiate: la baza glandelor asigură regenerarea epiteliului
• Celule apoptotice superficial
• Secreţie de mucine
Regenerarea epiteliului
• Suprafaţă: 6 zile
• Celulele senescente
– Exfoliere în lumen
– Apoptoză
• Celulele proliferative: la baza glandelor

96
• Celulele nediferenţiate
– Capacitate de diviziune
– Asimetric, heteroplastic
– Uni- sau multipotente
– Îşi menţin poziţia în glandă

Complexele adeno-limfoide
• Hernieri ale glandelor împreună cu ţesutul limfoid în submucoasă
• Musculara mucoasei discontinuă
• Epiteliul glandular: numeroase celule “M”
• Variantă a structurii normale
• Confuzie posibilă: adenocarcinom de colon invadant în submucoasă

Lamina propria
• Ţesut conjunctiv lax
– Fibroblaste
– Miofibroblaste
• Plasmocite
• Limfocite B şi T
• Celule musculare netede
• Macrofage
– Mucifage
• Capilare sanguine
• Fibre nervoase

Musculara mucoasei
• Strat continuu, subţire
• Celule musculare netede
• Trimite extensii subţiri în lamina propria pînă în vecinătatea epiteliului de acoperire
• Asugură stabilitatea mecanică a mucoasei

Submucoasa
• Ţesut conjunctiv lax
• Celule mobile izolate, rar foliculi limfoizi
• Vase sanguine
• Vase limfatice
• Plexuri nervoase
– Submucos (Meissner)
– Profund (Henle)

Rectul
• De la sigmoid la diafragmul pelvin
• Mucoasa: similară colonului
• Glande mai lungi, lumen larg, spaţiate

97
• Devin scurte şi dispar la canalul anal
• Musculară fără tenii
• Adventice
Apendicele vermiform
• Origine: diverticulul cecal
• Organ tubular, 8-12 cm
• Lumen: 1-3 mm, stelat, falduri mucoase
• Patru straturi
• Artera apendiculară
• Vene: v. mezenterică superioară
• Limfatice: limfonodulii ileo-colici
• Fibre nervoase: vag, plex mezenteric superior
Mucoasa
• Epiteliu de acoperire: simplu columnar, cu multe celule “M”
• Glande simple tubulare, multe celule caliciforme, endocrine, Paneth, limfocite
• Granulocite neutrofile: patologice
• MB: subţire, PAS pozitivă
• Lamina propria: ţesut conjunctiv lax, ţesut limfoid, celule endocrine izolate şi fibre
nervoase
• M. mucoasei: discontinuă
Submucoasa
– Ţesut conjunctiv
– Ţesut limfoid
– Vase sanguine
– Plex nervos submucos
Musculara
– Celule musculare netede
– Plex nervos mienteric
Seroasa
– Peritoneul visceral
– Mezoapendicele

Obliterarea lumenului
• Frecvent distală
• Predominant neurogenă
• Complexele neuro-endocrine apendiculare
• Involuţia ţesutului limfoid
– După 40 de ani
– Foliculi rari sau absenţi
– Hiporeactivitate imunologică locală

Canalul anal
• De la diafragmul pelvin la sfincterul anal
• Lungime: 4.2 cm

98
• Lumen: 6-10 falduri (coloanele anale)
• Straturi
– Mucoasă
– Submucoasă (1/3 cranială)
– Musculară
– Adventice

Epiteliul mucoasei
• Colorectal
– Epiteliu de acoperire cu celule caliciforme
– Glande scurte şi neregulate
• De tranziţie
– Stratificat, celulele superficiale cuboidale sau columnare
• Scuamos
– Stratificat scuamos nekeratinizat, apoi keratinizat

Musculara şi adventicea
• Fibre musculare provenind din:
– Muşchiul longitudinal intersfincterian
– Sfincterul intern
• Extensie la submucoasă
• Reţea de fibre musculare în jurul plexurilor vasculare
• Pot ajunge la pielea perianală
• Sfincterul anal extern: striat
• Adventice: ţesut conjunctiv dens, fibre de colagen şi elastice
• Vascularizaţie: artere rectale, anastomoze arterio-venoase, plex venos submucos
• Limfatice: drenează inghinal, hipogastric, iliac
• Inervaţie: nervi rectali inferiori, terminaţii libere şi încapsulate, celule nervoase pînă şa 1
cm deasupra liniei dentate

99
Ficatul
• Cel mai mare organ parenchimatos
• Capsula (Glisson): ţesut conjunctiv dens acoperit de peritoneu
• Faţa inferioară: hilul
• Vascularizaţie duală
• Prelucrează şi stochează substanţe nutritive
• Produce 1.000 ml bilă/zi
• Sinteza de proteine structurale
• Degradează toxice şi medicamente

Dezvoltare embriologică
• Origine endodermică
• Săptămîna 3-4: diverticulul hepatic
• Cranial: cordoane hepatice
• Caudal: sistemul biliar
• Săptămîna 5: invazia vaselor sanguine – sinusoidele primitive
• Mezenchimale restante: capsula, stroma, celule Kupffer
• Ţesutul hematolimfopoetic: între lunile 2 şi 5
• Canaliculii biliari: embrion de 10 mm

Arhitectură generală
• Cantităţi mici de ţesut conjunctiv
• Invaginarea capsulei la hil
• Septuri ramificate, cu vase sanguine şi ducte biliare
• Hepatocitele: celulele epiteliale specifice, uniformitate morfologică
• Ramificaţia terminală a septurilor conjunctive şi vaselor: spaţiu port

Spaţiul port
• Formă piramidală
• Componente
 1-2 arteriole, terminale ale arterei hepatice
 1 venulă, terminaţie a venei porte
 1-2 ducte biliare
 Vase limfatice
 Fibre nervoase
 Ţesut conjunctiv cu rare limfocite şi macrofage

Unităţile morfofuncţionale
• Lobulul clasic: hexagonal, central venulă (centrolobulară), spaţii porte în colţuri,
cordoane de hepatocite dispuse radiar între venulă şi spaţiile porte
• Lobulul portal: include zone din 3 lobuli clasici adiacenţi, tringhiular, spaţiu port în
centru, venule terminale hepatice în colţuri; totalitatea hepatocitelor care eliberează
bila într-un singur duct biliar portal
• Acinul hepatic

100
Acinul hepatic simplu
• Volumul de parenchim cuprins între 2 venule terminale hepatice
• Spaţiul port: ax central
• 3 zone
 1: cu funcţie permanentă
 2: cu funcţie variabilă
 3: de răspuns permanent
• Diferenţe între hepatocitele celor 3 zone
• Localizarea hepatocitelor faţă de gradientul de oxigen
Zonele acinului hepatic
• Zona 1
 Hepatocite situate în imediata vecinătate a spaţiului port, enzime implicate în
metabolismul oxidativ, sinteze proteice, gluconeogeneză
 Primele afectate în leziunile infecţioase virale
 Potenţial regenerativ maxim
• Zona 2
 Intermediară, bagaj enzimatic mixt
• Zona 3
 La periferia acinului, lîngă venula terminală hepatică
 Enzime implicate în glicoliză, metabolism lipidic, detoxiefiere
 Stocare de glicogen, sinteza de lipide şi pigmenţi
 Sensibile la anoxie, congestie, carenţe nutriţionale, toxice

Vascularizaţia ficatului
• Nutritivă: vena portă (ramuri interlobare, conductoare)
• Funcţională: artera hepatică
• Arteriole şi venule portale
• Sinusoide
• Venule terminale hepatice
• Vene sublobulare
• Vene hepatice
• Vena cavă inferioară

Sinusoidele hepatice
• Lumen larg
• Perete discontinuu
• Celularitate
 Endoteliale
 Celule Kupffer
• MB: colagen IV, laminină, perlecan
• Acces direct al plasmei spre hepatocite

Celulele Kupffer
• Macrofage hepatice
• Forme variabile
• Prelungiri spre lumen şi perisinusodial

101
• Invaginaţii ale plasmalemei: “corpii vermiformi”
• Încorporează coloranţi vitali
• Pozitive pentru marleri macrofagici
• Citoplasmă: resturi de eritrocite şi pigmenţi
• Vacuole, lizozomi, pigment lipocrom
• Prelucrarea bilirubinei

Spaţiul perisinusoidal Disse


• Între peretele sinusoidal şi hepatocite
• Conţine microvilii hepatocitelor
• Fibre conjunctive fine (reţea reticulinică)
• Celularitate
 Ito-Nemoto
 Limfocite rezidente hepatice (rare la om, predominant zona 1, tip NK)

Celulele Ito-Nemoto
• Stelate, cu prelunguri
• Varietate de pericite
• Mai numeroase în zona 3 acinară
• Citoplasmă
 Vacuole cu vitamina A
 Filamente de actină
• Funcţii
 Esterificarea vitaminei A
 Sintetizează 10% din eritropoetina umană
 Sinteza de factor de creştere hepatocitar

Hepatocitul
• 80% din populaţia celulară
• Diametru: 20-30μ
• Între capilarele sinusoide
• Cordoane, trabecule, plăci ramificate
• Diferenţiere: hepatocitele ovale
• Microdomenii de membrană
 Sinusoidal
 Lateral
 Biliar
Morfologie
• Nucleu rotund, periferic heterocromatină, 1-2 nucleoli
• 40-80% poliploizi
• 25% binucleate
• Citoplasmă acidofilă, conţine corpi Berg (bazofili, agregate de reticul endoplasmic
rugos)
Organite nespecifice
• Reticul endoplasmic rugos: abundent în zona 1
• Reticul endoplasmic neted: abundent în zona 3

102
• Mitocondrii elongate
• Complex Golgi multiplu
• Lizozomi
 Hidrolaze acide, feritină
 Lipofuscină, pigmenţi
• Peroxizomi
Incluziuni
• Glicogen
 PAS pozitive
 Stocarea carbohidraţilor
 Mobilizarea glicogenului
 Receptori membranari pentru insulină
• Lipide
 Zona 3 la normal
 Degenerescenţă lipidică indusă de toxice
• Pigmenţi
 Biliar, hemosiderină, lipofuscină
Ultrastructură
• Filamente de citokeratină şi vimentină predominant în citoplasma periferică
• Microvilii la nivelul microdomeniilor sinusoidal şi biliar

Calea biliară intrahepatică


• Canaliculii biliari, nu au perete propriu, formaţi de hepatocitele adiacente
• Ductulii terminali (canale Herring), celule scuamoase apoi cuboidale, cu citoplasmă
clară
• Ducte biliare portale, epiteliu simplu cuboidal sau columnar, înconjurate de ţesut
conjunctiv dens
• Ducte hepatice

Stroma hepatică
• Fibre colagene în spaţiul port (colagen de tip I)
• Reticulină în spaţiile perisinusoidale (colagen de tip III şi IV)
• Capilare limfatice în axul acinului hepatice
• Terminaţii nervoase adrenergice pînă în spaţiile perisinusoidale, apoziţionate
hepatocitelor

Regenerarea ficatului
• Populaţie celulară relativ stabilă
• Durată lungă de viaţă la adult normal: 150-500 zile
• Mare capacitate de regenerare: pînă la 80% din greutatea organului în 3-4 luni
• Leziuni în zona 1: hepatocitele restante proliferează rapid şi restabilesc arhitectura în
5-6 zile
• Proliferarea şi diferenţierea celulelor ovale
• Stimul lezional repetat: fibroza hepatică
• Regenerarea ductelor biliare: cordoane, proliferare în spaţiu port şi parenchim,
formarea lumenului

103
Variante structurale normale
• Induse de vîrstă
 Nuclei poliploizi numeroşi
 Acumulare de fibre groase de colagen
 Îngroşarea peretelui arteriolar (normotensivi)
• Biopsia autoptică
 Pierderea agonală a glicogenului
 Necroze agonale cu dilataţii sinusoidale
• Biopsia chirurgicală
 Marginea anterioară: hepatocite cu citoplasmă intens acidofilă, aglomerări
focale de granulocite

Vezicula biliară şi căile biliare extrahepatice


• Ducte hepatice drept şi stîng
• Duct hepatic comun
• Coledoc
• Vezicula biliară
• Canalul cistic
Ductele biliare extrahepatice
• Epiteliu simplu columnar
• Membrană bazală
• Lamina propria: ţesut conjunctiv dens dezordonat cu fibre elastice
• Invaginările epiteliului în lamina propria: foveole (saculi Beale)
• Glande diverticulare în jurul saculilor (numeroase la ampulă)
• Sfincterul coledocului
Sistemul vaterian
• Coledoc, Wirsung, sfincterul Oddi
• Celule columnare înalte, celule calificorme secretoare de mucine sulfatate acide,
endocrine
• Falduri papilare ale mucoasei cu ax conjunctivo-vascular
• Ducte pancreatice accesorii
• Glande secretoare de mucine

Vezicula biliară
• Mucoasa
 Falduri ramificate
 Epiteliu simplu columnar
 Glande tubuloacinare la colet
 Lamina propria: ţesut conjunctiv lax
• Musculara
 Ţesut muscular neted
 Fibre elastice
 Celule ganglionare
 Fibre nervoase
• Seroasa/adventicea

104
Particularităţi structurale
• Sinusurile Rokitansky-Aschoff
 Hernieri ale epiteliului în lamina propria, musculară sau subseros
 42% dintre persoane sănătoase
 >90% patologia veziculei
• Ductele Luschka
 Versant hepatic, mici, solitare sau multiple
 Remanenţe embrionare în legătură cu ducte biliare intrahepatice

Ductul cistic
• Suprafaţă luminală netedă sau cu falduri scurte
• Epiteliu simplu columnar
• Lamina propria: ţesut conjunctiv dens cu glande secretoare de mucus
• Musculara: ţesut muscular neted, fibre elastice, fibre nervoase
• Celule musculare netede: valvula spirală Heister

Pancreasul
• Glandă digestivă mixtă, indispensabilă vieţii
• Porţiuni anatomice: cap, colet, corp, coadă
• Capsulă conjunctivă fină
• Trabeculi: lobulaţie
• Parenchim:
 Exocrin: glande tubuloacinare
 Endocrin: insule şi celule izolate

Dezvoltare embriologică
• Origine: intestinul primitiv distal
• Muguri dorsal şi ventral
• Mugurele dorsal: porţiunea cefalică superioară, corp, coadă
• Mugurele ventral: porţiunea cefalică inferioară, proces uncinat
• Cordoane celulare care proliferează în mezenchim, se ramifică şi formează lumen
• Celulele exo- şi endocrine: din celulele ductelor primitive
• Celulele endocrine: săpt. a 10-a, insule luna 3
• Celulele acinare: săpt. 20, cu granule de zimogen

Criterii de recunoaştere
• Organ parenchimatos
• Încapsulat
• Parenchim lobulat
• Componentă exocrină: glande tubuloacinare de tip seros
• Componentă endocrină: insule palid colorate situate în centrul lobulilor

Pancreasul exocrin
• Acinii seroşi: 85% din masa pancreasului
• Forme tubulare şi anse anastomotice

105
• Citoplasmă acidofilă, PAS pozitivă
• ME: reticul endoplasmic rugos, granule electronodense
• Granulele: amilază, lipază, tripsină, chemotripsină, elastază, colagenază,
ribo-dezoxiribonuclează

Sistemul de ducte
• Celulele centroacinare
• Ducte intralobulare intercalate (mici)
• Ducte intralobulare propriu-zise (mari)
• Ducte interlobulare
• Duct principal Wirsung
• Duct accesoriu Santorini

Pancreasul endocrin
• Insulele Langerhans
 Compacte
 Difuze
• Componenta extrainsulară
 Celule endocrine în grupuri mici sau izolate în acinii seroşi
 Celulele endocrine din epiteliu ductal

Insulele Langerhans compacte


• 90% din totalul insulelor
• Net delimitate de componenta exocrină
• În centrul lobulilor
• Predominant la corp şi coadă
• Rotunde
• Palid colorate la HE
• Intens cu markeri endocrini
• Celule B, A, D, PP

Insulele difuze
• Cefalic, postero-inferior
• 10% din totalul insulelor
• Contur neregulat
• Cordoane de celule dispuse printre acini
• Predominant la periferia lobulilor
• Peste 70% celule PP

Celulele insulare
• B
– 60-70%, dispuse central
– Granule cu cristaloid
– Insulină

106
• A
– 15-20%, periferic, glucagon
– Material electronodens excentric
• D
– 10-15%, periferic, uniform electronodense, somatostatin
• PP
– <5% în compacte, >70% în difuze, polipeptid pancreatic

Componenta endocrină extrainsulară


• Celule izolate sau în grupuri mici la nivelul acinilor seroşi
• Densitate mare la nivelul ductelor interlobulare
• 10% din totalitatea celulelor endocrine pancreatice
• Majoritatea de tip închis
• Secreţie: hormoni pancreatici şi serotonină

Stroma
• Ţesut conjunctiv lax, redus cantitativ intralobular
• Celularitate
 Fibroblaste
 Miofibroblaste
 Adipocite
• Capilare sanguine propriu-zise şi fenestrate
• Vascularizaţie “în cascadă”
• Fibre nervoase amielinice
• Microganglioni nervoşi

107

S-ar putea să vă placă și