Sunteți pe pagina 1din 4

Teste gonioscopia

1. CS. Scopul gonioscopiei:


a. Examinarea fundului de ochi
b. Examinarea cristalinului
c. Examinarea unghiului camerular
d. Examinarea corpului vitros

2. CS. Gonioscopul este dispozitiv pentru:


a. Masurarea presiunii intraoculare
b. Examinarea reliefului irisului
c. Examinarea ligamentelor Zinn
d. Examinarea unghiului camerular

3. CS. Tipul de gonioscopie:


a. Directa si indirecta
b. Contact si non contact
c. Matinala si serala
d. Calitativa si cantitativa

4. CS. Gonioscopic determinam:


a. Forma profilului periferic al irisului, estimarea latimii unghiului, gradul
pigmentarii trabeculare, prezenta sau absenta sinechiilor iridotrabeculare.
b. Forma profilului periferic al irisului, estimarea transparentie cristalinului, gradul
depigmentare al trabeculilor.
c. Diametrul corneei, profunzimea camerei anterioare, marimea pupilei
d. Latimea unghiului camerular, grosimea periferiei corneei, gradul de pigmentare a
radacinii irisului.

5. CS. Structurile de referinta a unghiului:


a. Corneea, trabeculii, radacina irisului, pintenul scleral
b. Radacina irisului, linia lui Schwalbe
c. Linia lui Schwalbe, trabeculul corneo-scleral, canalul Schlemm, pintenul
scleral, banda ciliara
d. Radacina irisului

6. CM. Pigmentarea unghiului camerular apare in:


a. Sindrom pseudoexfoliativ
b. Sindrom de dispersie pigmentara
c. Trauma in antecedente
d. Neurita retrobulbara
7. CM. Canalul Schlemm se poate umple cu singe in:
a. Fistule carotid-cavernoase
b. Sindrom Sturge Weber
c. Compresia venelor jugulare
d. Hipercorectie cu ochelari

8. CM. Banda ciliara este vizibila:


a. In unghi larg
b. In unghi ingust
c. In unghi de gradul 0
d. In unghi de gradul 4

9. CM. Procesele iriene sunt prezente:


a. La 1/3 din ochi normali
b. La 1/6 din ochi normali
c. La tineri
d. La vârstnici

10.CM. Gonioscopul poate avea:


a. 1 oglinda
b. 4 oglinzi
c. 8 oglinzi
d. 10 oglinzi

11.CM. In gonioscopia dinamica unghiul camerular:


a. Devine mai larg
b. Devine mai îngust
c. Devine inchis
d. Este supus diagnosticului diferential “inchis” sau “deschis”

12.CM. Gonioscopic in unghiul camerular putem observa:


a. Pigmentarea trabeculilor
b. Vase sanguine
c. Corpi straini
d. Sinechii posterioare

13.CM. Dificultatile in gonioscopie pot fi legate:


a. De metoda
b. De specificul anatomic
c. De abilitatea examinatorului
d. De pretul gonioscopului
14.CM. Unghiul camerular poate fi inchis in:
a. Glaucoma acut
b. Midriaza mare
c. Luxatia cristalinului in camera anterioara
d. In plaga pentranta a sclerei

15.CM. In glaucoma primar cu unghi deschis incipient putem depista gonioscopic:


a. Pigmentarea zonei trabeculare
b. Exfoliatii
c. Neovase
d. Hemoragii

16.CM. In atacul de glaucoma acut unghiul este vizibil:


a. Mai sus de linia Schwalbe
b. Radacina irisului este pliata in unghi
c. Pupila ingusta
d. Camera anterioara profunda

17.CM. In glaucoma congenital gonioscopic depistam:


a. Unghi ingust
b. Unghi larg
c. Tesut mesodermal restant in unghi
d. Camera anterioara profunda

18.CS. Fiziologic unghiul camerular este mai larg:


a. Superior
b. Inferior
c. Lateral
d. Nazal

19.CM. Pentru gonioscopie este necesar:


a. Gonioscop
b. Oftalmoscop
c. Lampa cu fanta
d. Anestezic local

20.CM. Gonioscopia ajuta la diagnosticarea:


a. Glaucomului
b. Astigmatismului
c. Corpului strain inclavat in unghi
d. Sinechii anterioare