Managementul bolnavilor cu carii explozive

pH-ul, xerostomia, o dietă bogată în zaharuri, alimentaţia dintre mese frecventă, lipsa
fluorului şi prezenţa organismelor patogene sunt factori care cresc cariosusceptibilitatea.

Când cariile sunt detectate într-un stadiu precoce, suprafaţa smalţului poate să nu fie
cavitată şi medicul poate să se decidă să folosească mai degrabă metodele medicamentoase de
tratament, în loc de cele chirurgicale. Aceste intervenţii chimice folosesc fluorul şi agenţii
antibacterieni, cum ar fi clorhexidina şi xylitolul.

Fluorizarea topică este un agent terapeutic eficient folosit în mod obişnuit, capabil să
prevină şi să redreseze procesele carioase. Efectele sale sunt responsabile de scăderea cariilor
dentare din ultimele două decenii. Combate cariile prin trei mecanisme: inhibă placa
bacteriană, inhibă demineralizarea şi stimulează remineralizarea, creând o suprafaţă
rezistentă la carii, numită fluorapatită. Cu toate că remineralizarea se poate produce şi fără
fluor, folosirea acestuia accelerează şi stimulează procesul.

Tratamentul restaurator tranzitoriu al leziunilor carioase – aplicarea unor obturatii

(Glassionomer) pe durata limitata (1-6 luni) pentru leziunile carioase cavitare cu scopul de a
stopa evolutia leziunilor carioase prin transformarea cariilor acute in carii cornice si totodata,
stoparea descarcarilor de bacterii cariogene din nisele ecologice.

Problemele de mineralizare şi maturare reprezintă veriga principală în profilaxia şi tratamentul

cariei dentare. Un rol important în mineralizarea smalţului îl are fluidul oral prin capacitatea sa
de remineralizare. La nivelul cavităţii orale, procesele de re- şi demineralizare sunt într-un
echilibru dinamic permanent. În cazul implicării unor factori, cariogeni balanţa se înclină în
favoarea demineralizării.

Starea de rezistenţă scăzută a ţesuturilor dentare şi activitatea cariogenă ce rezultă în urma

perturbării rezistenţei nespecifice a organismului, se poate datora unor afecţiuni somatice
generale, fiind numită situaţie cariogenă

Clinic, situaţia cariogenă este însoţită de următoarele simptome:

- starea deficitară de igienă orală;

- placă dentară şi/sau tartru abundent;
- anomalii dentare de poziţie prin înghesuire sau malocluzii;
- sângerare gingivală.
Cariorezistenţa (rezistenţa dinţilor la carie) este asigurată de:

- compoziţia chimică şi structura smalţului şi a celorlalte ţesuturi;

- prezenţa peliculei dobândite;
- compoziţia chimică optimă a salivei şi activitatea ei mineralizatoare;
- fluide orale suficiente cantitativ;
- penetrabilitatea redusă a smalţului dentar;
- bună capacitate de autocurăţare dentară;
- caracteristicile plăcii dentare;
- bună igienă orală;
- alimentaţie echilibrată;
- formare şi dezvoltare corectă a ţesuturilor dentare;
- mineralizare la timp şi calitativă a smalţului după erupţie;
- factorii de apărare specifică şi nespecifică a cavităţii orale.

Nivelul scăzut de rezistenţă. indice CAO = 17,65 ± 1,27;

Nivel foarte scazut – CAO= 29,9+- 0,89

Cariosusceptibilitatea (sensibilitatea dinţilor la carie) este determinată de:

- maturare incompletă a smalţului;

- alimentaţie deficitară în proteine, macro- şi microelemente, exces de glucide/403/;
- un aport de apă potabilă cu deficit în fluor;
- absenţa peliculei dobândite ????;
- compoziţia, concentraţia, vâscozitatea crescută, calitatea şi timpul de secreţie
defavorabil ale fluidului oral;
- structura şi compoziţia biochimică deficitară a ţesuturilor dure dentare;
- sistemul vasculo-nervos pulpar deficitar;
- deficienţe la nivelul sistemelor şi al funcţiilor generale ale organismului în perioada de
formare şi dezvoltare a ţesuturilor dentare;
- dezvoltare dentară incorectă ca urmare a unor îmbolnăviri somatice generale.

Saliva sănătoasă conţine aceste minerale care se ştie că încurajeze:

o ”întărirea” smalţului dentar

o reduce sensibilitatea
o tamponează acizii din biofilmul bacterian
 FIRMA “GC”” A INTRODUS PRODUSUL “GC TOOTH MOUSSE” CARE ARE LA BAZĂ
ACŢIUNEA TEHNOLOGIEI - RECALDENT (CPP-ACP)

Protocolul terapeutic pentru pacienţii cu risc de carie radiculară

Eliminarea infecţiei active

o Restaurarea tranzitorie a tuturor leziunilor cavitare
o Sigilarea fisurilor şi fosetelor profunde, retentive

Implementare măsurilor preventiv/terapeutice

o Conştientizarea pacientului asupra potenţialelor probleme ce pot apare
o Supraveghează dieta şi acordă sfaturi preventive privind unele modificări
o Instrucţia pacientului privind igiena orală corectă
o Se face concomitent şi terapia parodontală acolo unde este necesar
o Se evaluează fluxul salivar
o Fluoroterapie în cabinet:
 -Geluri: 1.23% APF sau 2% NaF neutră; 4 minute în gutieră, 4
aplicaţii/zi de la 2 la 4 săptămâni
 -Lacuri: Duraflor, Duraphat, Cavity-Shield, Fluor Protector; se izolează
fiecare cadran cu rulouri, se aplică pe dinţi şi se repetă de la 3 la 6 luni
o Fluoroterapie acasa: -paste de dinţi, geluri şi soluţii pentru clătiri orale ce conţin
fluor(preferabil de cel puţin 3 ori pe zi)