Bilet Nr.

31
1.Statul în contemporaneitate...de la cliometrie la mutații calitative.
Definirea cliometriei : analiza economică și statistică a istoriei, (engl. cliometrics-
https://afse2015.sciencesconf.org/58414/document )

Mutații calitative ale secolului XX : o perspectivă asupra modului în care : creșterea

speranței de viață, mediul înconjurător, diminuarea factorilor de risc, au perceput ”mutații” pe
întreg parcursul sec. XX. (părerea mea)
Constituirea noilor entități politice au motivat cele mai multe războaie. Totodată (Ǝ)
în acestă periodă un altfel de stat și anume intervenționist ce are ca fundament un strat cultural
național, definit de comunitatea politică și interesele ei. (citat din Nea Țârău)
Economia periodadei contemporane este caracterizată prin noile tehnologii care
creează mutații semnificative asupra societății dând un ritm mai alert al lucrurilor prin
automobile, aviație și electricitate. Tot în această perioadă sunt reflectate investiții în
infrastructură și comodități, își face apariția al 2-lea val al revoluției industrial, și se
implementeazaă și dezvoltă burse și rețele economice globale.
Două perioade : I-1914-1945 / II- 1945-1989
~1914-1945~
După WWI, liderii au avut de gestionat mutațiile teritoriale, acestea fiind
angajate/negociate sau consecutive în detrimentul evoluției războiului. Problema mare a
reparațiilor de război. Controlul economic nu a vizat impunerea superioriăţii aliaţilor faţă de
Germania, cât mai ales, reducerea poziţiei inferioare, echilibrarea raporturilor economice.
Wilson enunță statul națiune modern, afirmând necesitatea recunoașterii
internaționale, amplasarea sa într-o comunitate și crearea sistemului de securitate colectivă.
Problema nefuncționării Ligii națiunilor este un factor al statelor din prima jumătate a
scolului XX. (De ce? -Germania a refuzat să accepte termenii reparaţiilor, Germania a refuzat
să accepte clauza vinovăţiei (art.231) – creşterea resentimentelor şi a naţionalismului,
Reparaţii imposibil de acceptat şi plătit, etc).
Problemele ce conturează statele în p.j.a. sec. XX : Existența statelor în care locuiesc
mai multe minorități- ale căror loialități s-au încetățenit greu + revizionismul+ insecuritatea
internațională ți subminarea securității statului din interior.
Reforma socială – altă mutație la nivel economic; coordonarea reformelor sociale la
nivel internațional (Organizația Internațională a Muncii) + demnitatea umană dată de salarii,
condițiile de muncă și viață, etc.
Henry Ford – ”fordism”- reducerea costurilor, reducerea prețurilor, investiții,
organizarea de fabrică și producția de subsamblare(împărțirea producției unui produs).
Inventica și consumul, duc la crearea unor noi domenii economice(din care se scot/fac
bani), electricitate, chimie, industria spectacolelor, bunuride larg consum => speculație pe
bursă și creșterea bazată pe consum.
*între 1914-1918- economie de război,statul devine un actor fundamental; resursele suntîn
proces de epuizare pentru costuri militare; are loc o structurare a societății în acord cu nevoile
războiului- agregarea potențialului social.
Între 1918-1924 are loc o criză economică în majoritatea țărilor din vest + hiperinflație
în statele (succesorale) din Centrul și Estul Europei. Ca în peruioada precedentă, perioada
1925-1929, există probleme generale mai elas de slaba distribuție, și nu de producție; lipsa
mecanismelor eficiente de schimb pentru produse, munca, capitaluri. Plus că naționalismul
economic(autarhia)- a creat o mouă distribuție teritorială ce a distrus vechi legături
economice, astfel că au accentual cluvajele urban/rural respectiv producție/resurse.
Pentru că este vorba în subiect de cliometrie trebuie să avem în vedere succesiunea
valurilor economice :
1914-1918 - Economia de război în care statul devine un actor fundamental, autarhie...
exploatare.... epuizarea resurselor pentru costuri militare; structurarea societății în acord cu
nevoile războiului – agregarea potențialului social
1918/1929 – revenirea la liberalism, etalon aur, dar în condiții de competiție
internațiuni, a generării de costuri pentru celălalt
1929-1933 –marea criza
1934- 1939 – neoliberalism si politici etatiste
1939-1945 / o nouă economie de război
1945- o nouă abordare economică
Economia după război este specifică economiei libere având o creștere/descreștere ;
dezvoltare/regres. După WWI, perioada de criză este generată de : efectele războiului,
reducerea prețurilor agricole ce duc la recesiune. La mijlocul anilor douăzeci are loc o
stabilitate, pe baza creșterii producției industriale, dar o relativă dezvoltare a agriculturii, din
1926 reapare problema prețurilor pentru produsele agricole.
Exemplu de Stat: S.U.A. cu o creștere economică majoră în anii 20 având consumul și
nivelul de trai maxim pentru epocă. America se misca dinspre centru spre periferie - se nasc
suburbiile, iar fermerii migreaza mai usor spre mediul urban.
!Criza economică :BLACK THURSDAY, 29 octombrie 1929, scădere a indicelui
Dow Jones cu 12%, cea mai mare scădere într-o singură zi din istorie.( , criza a început în
septembrie 1929, iar până în noiembrie a scăzut cu mai bine de 50% - efecte: panică, speculă
financiară pe bani virtuali (împrumutaţi din bănci) până în aprilie 1930; cădere economică
constantă până în iulie 1932 – la 8 iulie preţurile bursei de mărfuri au atins un record de
valoare de doar 11% din valoarea lor maximă din 1929)
Schimbările în distribuția globață economică se observă înlocuirea Marii Britanii în
America Latină de către S.U.A. iar Japonia în paficic.
Izolarea Amercii are ca efecte refuzul acesteia de a-și asuma o poziția proeminentă în
afacerile globale.
 Criza din Vestul Europei și crearea unui nou sistem financiar internațional aduce la
revenirea la standardul aur (peste 40 state intre 25-29), la cota anterioara razboiului a scumpit
enorm exporturile. Inlocuirea Londrei ca centru financiar global, cu New York, nu a însemnat
că SUA a transferat capital în aceeași măsură spre lume – a împrumutat mai puțin exterior, a
acumulat aur ți debite străine.
! sistemul de plată al reparațiilor de după 1924.
Statele din Estul Europei : Cehoslovacia (singura țară din regiune care nu a cunoscut o
inflație sau o criză economică), Austria și Ungaria ( lipsa de piețe, crize politice sccesive,
criză și hiperinflație generată de lipsa materiei prime), Polonia (2 Poloni 2 d.p.d.v. economic,
2 d.p.d.v al căilor ferate și al sistemului de taxare fiscală).
! cheltuielile sociale cresc, creștere economică și probleme sistemice + șomaj.
WWII a divizat lumea in statele democratice si blocul communist. Dar WWII nu a
dus la rezolvarea conflictului ci l-a metamorfozat in altceva, intr-un razboi ideologic,
psihologic, denumit in literatura de specialitate, Razboiul Rece. Acesta se sfarseste cu caderea
blocului communist si cu triumful democratiei.
~1945-1989~

Relaţia SUA-Europa Occidentală : în aparenţă are loc o dependenţă, strategică,

economică, politică, insă în realitate, agende complementare, dimensiuni cooperative şi
conflictuale. Integrarea economică sau reconcilierea franco-germană realizate şi în contextul
afirmării autonomiei politice a EO.
Criza Suezului si Tratatul de la Roma
Constituirea EEC(European Economic Community) - datorata sau nu acestei crize +
aparent da, in esenţă însă nu. Dimensiunea geopolitica a cooperarii era rezolvata dupa
Geneva, UEO, reinarmarea Germaniei in cadre atlantice.
Politici economice integrative ab initio si uniune vamala + incurajează exporturi,
failitează dezvoltarea tehnologică, diminuează şomajul, welfare state.
Economia este o altă problemă din nou realizându-se o trecere de la prosperitate la
criză datorată de : cauzele politice din orientul mijlociu; competiția est-vest și piețele
nestructurate.Democrația și criza statului bunăstării.

(incă nu este gata pentru că aș vrea să îl întreb pe Dn. Profesor ce vrea de fapt să zică prin
cerința asta, am luat mai mult din ppt-urile lui și idn notițe ce am crezut că e corect ).

2. Crizele economice ale anilor '70

 Sunt două crize ”mari și late” în anii '70, și anume : Prima criză energetică (1973) și
A doua criză economică (1978-1979).

-Prima criză economică (1973)-

La 6 octombrie 1973 are loc declanşarea Războiului de Yom Kippur, deoarece
egiptenii atacă Peninnsula Sinai și Înălțimile Golan. Egiptenii reușesc să forțeze trecerea
Canalului Suez, însă sirienii recuceresc o parte a Podișului Golan.
La 12 octombrie armata israeliană organizează cu succes o contraofensivă , ceea ce va
duce ca SUA să organizeze pe 14 octombrie o un pod aerian pentru a aproviziona armata
israeliană cu material de război , ceea ce provoacă o reacţie dură din partea ţărilor arabe.
În 16 octombrie 1973 – OPEC(Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) decide
creşterea preţului petrolului. Instituind pe 19 octombrie un embargo asupra exportului de
petrol în SUA ( preţul benzinei creşte de la 3$ barilul la 11.65$ în numai trei luni ).
! 23-28 octombrie 1973 – embargo-ul este extins şi asupra Olandei, urmată la 23
noiembrie de Portugalia şi Africa de Sud. Productivitatea muncii scade în țările puternic
industrializate și șomajul este în creștere. Criza petrolului forțează schimbarea viziunii asupra
consumului de energie, accentul punându-se pe reducerea acesteia și găsirea unor surse
alternative. Economia Japoniei renunță la consumul intensiv de petrol și se investește masiv în
industia electronicelor.
27 noiembrie 1973 – Richard Nixon semnează Emergency Petroleum Allocation Act ( viza
preţul şi producţia de ţiţei )
17 martie 1974 – OPEC renunţă la embargo ( excepţie face Libia)
-A doua criză economică (1978-1979)-

În luna decembrie 1978, violenţele radicale din Iran determină oprirea exportului de
petrol. Producătorii niponi de automobile profită din plin de creșterea prețului țițeiului și încep
să dezvolte mașini mici, cu motoare eficiente, o alternativă la automobilele americane.
Vânzările constructorilor americani se prăbusesc, trend ce va continua până în anii '80.
Băncile centrale occidentale decid să taie rata dobânzilor pentru a încuraja creșterea,
nefiind îngrijorate de creșterea inflației. Deși măsura a fost perfect normală pentru teoria
economică a vremii, consecințele vor fi devastatoare: timp de 10 ani, lumea intră în cea mai
lungă perioadă de stagflație din istorie.
16 ianuarie 1979 – şahul Iranului este constrâns să ia calea exilului
1 februarie 1979 – ayatolahul Khomeiny instalează o Republică islamică
sub noul regim , exporturile de petrol sunt reluate , însă într-o cantitate mult mai mică decât
anterior – determină creşterea preţului ţiţeiului
În 1980 Saddam Hussein invadează Iranul – exporturile de petrol ale Iranului sunt
oprite , iar cele ale Irakului sunt reduse cu 70% - provoacă creşterea preţului ţiţeiului.