Fiind băiet păduri cutreieram 

Mihai Eminescu Prima strofă:

a cutreiera = a hoinări,
a se plimba
băiet  băiat
Fiind băiet păduri cutreieram isvor  izvor
Şi mă culcam ades lângă isvor, freamăt = murmur
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam lin = domol, liniştit
S-aud cum apa sună-ncetişor: ades = des
Un freamăt lin trecea din ram în ram am mas = am rămas,
Şi un miros venea adormitor. am poposit
Astfel ades eu nopţi întregi am mas, îngânat =(în text) acompaniat
Blând îngânat de-al valurilor glas.
A II-a strofă:
câmpi  câmpuri
sclipiri = străluciri
Răsare luna,-mi bate drept în faţă: văpaie =1.flacără mare, pară;
Un rai din basme văd printre pleoape, 2. lumină
Pe câmpi un val de arginţie ceaţă, bucium = instrument de suflat
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape, tainic = misterios
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă, „cu dulceață” = plăcut
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
naltul  înaltul
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,
cete = grupuri
Părea c-aud venind în cete cerbii.
A III-a strofă:
alături = lângă
Alături teiul vechi mi se deschide: vechi = 1. bătrân; 2. antic;
Din el ieşi o tânără crăiasă,  3. uzat
Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise, crăiasă =1.regină; 2. zână
Cu fruntea ei într-o maramă deasă, maramă = văl, voal
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă; Repetiţia „încet – încet”
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă, accentuează mersul uşor,
Călcând pe vârful micului picior, delicat al crăiesei.
Veni alături, mă privi cu dor. pasă  apasă

A IV-a strofă:
numa-n  numai în
Şi ah, era atâta de frumoasă, radioasă = luminoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta stălucitoare
Un înger blând cu faţa radioasă, păru-i  părul este
Venind din cer se poate arăta; grumaz = gât
Iar păru-i blond şi moale ca mătasa vădea = scotea în evidență
Grumazul alb şi umerii-i vădea. tort = 1. ţesătură; 2. prăjitură
Prin hainele de tort subţire, fin, deplin = întreg
Se vede trupul ei cel alb deplin.

1878

Cuvinte și expresii explicate: