Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
13 Energia - 200812191216413
13 Energia - 200812191216413
13. ENERGIA
Energia este unul dintre cei mai importanţi factori ce prejudiciază mediul prin
diverse fenomene: creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, poluarea mediului cu
hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deşeurilor miniere şi nucleare, despăduri în ritm
alert etc.
Producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului,
care includ contribuţii la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale şi
producerea de efecte negative asupra sănătăţii umane.
Activitatea energetică este responsabilă de existenţa poluanţilor în proporţie de
peste 50% din emisiile de metan şi monoxid de carbon, aproximativ 90% din emisiile de
dioxid de sulf, aproximativ 88% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 72% din
cantitatea de pulberi în suspensie evacuate în atmosferă şi aproximativ 99% din emisiile
de dioxid de carbon.
În România, sectorul energetic a contribuit ca factor major de degradare a
mediului prin dezvoltarea centralelor electrice pe cărbuni inferiori. Poluarea în acest
sector poate fii cauzată de procesul de producţie a energiei primare, de transport,
conversie şi consum. Sectorul energetic contribuie la emisia în atmosferă a unor cantităţi
însemnate de dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO 2), oxizi
de azot (NOx), particule fine, precum şi la deversarea de ape reziduale.
Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului România a
transpus în legislaţia românească în anul 2003 Directiva 2001/80/CE pentru limitarea
emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere. Acest act
normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi din instalaţiile
mari de ardere, şi anume instalaţiile care au putere termică mai mare de 50 MW termici.
Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea
cărbunelui; extracţia petrolului şi gazelor naturale; extracţia şi prepararea minereurilor
radioactive; industria de prelucrare a ţiţeiului; producţia, transportul şi distribuţia de
energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă.
Unităţile de producţie sunt: termocentralele, hidrocentralele şi centrala nuclearo-
electrică de la Cernavodă.
Termocentralele reprezintă sursa cea mai importantă, care poluează aerul prin
procesele de combustie şi care generează emisii de gaze cu efect de seră (oxizi de azot,
oxizi de sulf, CO2) afectând calitatea atmosferei. Apa caldă rezultată în urma răcirii
aburului în condensatoare, modifică parametrii calitativi ai apelor de suprafaţă, cu
consecinţe asupra faunei şi florei acvatice; depozitele de zgură şi cenuşă afectează
calitatea aerului din zonă (prin spulberări de cenuşă) şi a apelor subterane. Accidentele
produse la termocentrale, scăpările de produse petroliere, afectează calitatea apelor de
suprafaţă şi a solului.
Impactul asupra mediului cauzat de sursele de energie care a atras în mod special
atenţia în ultimii ani, este cel asupra atmosferei: ploile acide şi încălzirea globală, efecte
ce provin din folosirea pe scară largă a combustibililor fosili. Este avut în vedere şi
impactul asupra apei, solului şi peisajului, efect care se manifestă mai mult la nivel local.
Hidrocentralele, în aparenţă unităţi nepoluatoare, afectează şi ele factorii de
mediu. Hidrocentralele modifică peisajul, ecosistemele, varietatea şi numărul de specii,
calitatea apei (prin concentrarea în săruri). Prin construcţia unei hidrocentrale se
eliberarează suprafeţe mari de teren, se fac defrişări masive, se deplasează populaţia spre
alte zone. Datorită excesului de umiditate atmosferică în zonă se pot produce perturbaţii
climatice.
299
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Tabelul nr. 13.2.1. Consumul intern brut de energie (mii tone echivalent petrol) în
perioada 2000-2006
Consumul intern brut de energie (mii tone echivalent petrol)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
36.37 37.97 36.84 39.03 39.01 37.93
Total 39.571
4 1 0 2 8 2
Energie electrică 1.212 1.172 1.136 962 1.320 1.489 1.212
Cărbune(inclusiv cocs) 7.475 8.169 8.813 9.509 9.172 8.742 9.540
Ţiţei şi produse 10.80 10.09
9.808 9.369 9.087 9.163 9.394
petroliere 5 2
13.67 13.31 13.32 15.31 13.76 13.82
Gaze naturale 14.498
9 5 6 7 6 0
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2007
300
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
18000
16000
m ii to n e ech ivalen t p etro l
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
301
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
12000
10000
m ii t ech iv. p etro l
8000
6000
4000
2000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Industrie (inclusiv construcţii) Agricultură, silvicultură, pescuit Transporturi şi comunicaţii Alte activităţi Populaţie
302
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
2,000
1,800
m ii t ech iv. p etro l/lo cu ito r
1,600
1,400
1,200
1,000
0,800
0,600
0,400
0,200
0,000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
303
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
50000
45000
40000
35000
m ilio an e K W h
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Energia electrică este cea mai importantă formă de energie disponibilă pentru
civilizaţia modernă, disponibilitatea ei este vitală pentru susţinerea structurilor economice.
În anul 2004 s-a înregistrat o foarte mică scădere faţă de anul anterior, ajungând la
56.482 kWh. Datorită dezvoltării socialo-economice, în anul 2006 s-a înregistrat o
creştere bruscă (cu 3.283 kWh faţă de anul 2005), ajungând la valoarea de 62.696 kWh.
Analiza aceste evoluţii mai arată că producţia de energie termoelectrică în anul
2005 înregistrează o foarte mică scădere faţă de 2004 şi apoi o creştere în 2006, iar
producţia de energie hidroelectrică a crescut în anul 2005 faţă de anul anterior şi a scăzut
în 2006.
Energia electrică continuă să reprezinte un procent tot mai mare din consumul
final de energie, atât ca rezultat al creşterii numărului de aparate electrice în domeniul
casnic şi al serviciilor, cât şi ca rezultat al utilizării mai frecvente a proceselor de producţie
industriale bazate pe energie electrică.
Distribuţia şi consumul de energie electrică creează impact asupra mediului prin:
scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice
(transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de
stingere, reductori de tensiune şi curent) aflate în exploatare sau mentenanţă;
declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor
electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene;
scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de
acumulatori staţionari din staţiile de transformare.
Instalaţiile electrice de înaltă tensiune constituite în principal din liniile electrice
aeriene şi staţiile de transformare au posibil impact asupra mediului datorat atât
complexităţii lor cât şi a suprafeţelor ocupate. În cazul amplasării instalaţiilor energetice în
304
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
305
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada
1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. Majoritatea
capacităţilor termoenergetice nu sunt echipate cu instalaţii performante pentru reducerea
poluării, drept urmrre emisiile de NO X şi SO2 se situează peste valorile maxime acceptate
în UE. În ultimii 10 ani au fost modernizate/retehnologizate unele centrale termoelectrice
reprezentând aproximativ 10% din puterea instalată.
În perioada 1990 - 2007, în industria gazelor naturale s-au efectuat lucrări de
investiţii în domeniul protecţiei mediului, determinând reducerea efectelor negative:
colectarea, transportul şi injecţia apelor reziduale separate de gaze;
modernizarea echipamentelor instalaţiilor de foraj;
înlocuirea unor reactivi şi aditivi cu toxicitate ridicată, utilizaţi pentru prepararea
fluidelor de foraj, cu substanţe cu toxicitate redusă;
utilizarea forajelor dirijate în cazul locaţiilor de sondă din zone protejate.
La nivelul anului 2007 se constată diminuarea situaţiilor de poluare accidentală
faţă de perioada anterioară, de asemenea s-au micşorat suprafeţele de teren afectate de
poluare, acest lucru datorându-se şi realizării investiţiilor prevăzute în programele pentru
conformare.
306
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
biomasă, energia conţinută în produse secundare gazoase obţinute prin fermentare din
materii reziduale organice (alcătuind categoria de combustibil gazos- biogas), energia
conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate
(alcătuind categoria de combustibil lichid-alcool carburant) etc.
România dispune de un potenţial important de resurse regenerabile: energie
hidroelectrică, biomasă, energie solară, eoliană şi geotermală.
Energia solară constă în radiaţii calorice, luminoase sau de altă natură emise de
soare. Energia solară reprezintă cea mai sigura sursă de energie, fiind practic inepuizabilă
şi reprezintând cea mai curată formă de energie; cantităţi uriaşe din această energie stau la
baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planetă.
Căldura obţinută cu ajutorul instalaţiilor solare (panoul solar colector plat, tuburi
cu vid) se poate folosi la alimentarea cu energie termică a locuinţelor şi birourilor,
pregătirea apei calde menajere, încălzirea piscinelor şi pentru instalaţiile de aer
condiţionat. De asemenea, energia solară poate fi transformată direct în energie electrică
prin intermediul panourilor fotovoltaice.
Datorită faptului că se întâmpină destule greutăţi în folosirea energiei solare,
există un număr redus de instalaţii de captare şi conversie a energiei solare cu producţie
de energie electrică încă foarte mică şi, chiar la nivelul actual, nu acoperă mai mult de 2%
din consumul de energie al statelor industriale dezvoltate.
În România s-au identificat cinci zone geografice (zona 0 - IV), diferenţiate în funcţie
de nivelul fluxului energetic măsurat. Distribuţia geografică a potenţialului energetic solar
relevă că mai mult de jumătate din suprafaţa României beneficiază de un flux anual de
energie cuprins între 1000 kWh/m2-an şi 1300 kWh/m2-an (tabel nr. 13.6.1.).
307
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
308
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
Mare, Lovrin şi Jimbolia. Forajele de apă geotermală au fost executate şi aparţin firmei
S.C. Foradex S.A. Bucureşti, care livrează beneficiarilor şi consiliilor locale apă termală.
Energia eoliană este sursa de energie cu cea mai rapidă dezvoltare la nivel mondial,
o tehnologie modernă, curată eflcientă care oferă o rază de speranţă pentru un viitor bazat pe
tehnologie durabilă şi nepoluantă. În ultimul deceniu au fost înregistrate progrese enorme în
acest domeniu.
Potenţialul teoretic eolian naţional este de 23TW/an, iar potenţialul tehnic
amenajabil este estimat la 8 TW/an.
Această sursă de energie electrică nu constituie un impact semnificativ asupra
mediului prin funcţionarea ei. Turbinele eoliene fiind investiţii de tip nou pentru ţara
noastră, nu există un precedent care să scoată în evidenţă un eventual impact asupra
biodiversităţii (avifaunei) pe o perioadă de câţiva ani, singurul factor de mediu presupus a
fi posibil de afectat.
În Regiunea 2 Sud-Est în judeţul Tulcea există cinci turbine eoliene amplasate pe
teritoriul administrativ al oraşului Măcin şi al comunelor Baia, Valea Nucarilor, Topolog, iar
punerea în funcţiune a acestor turbine a început în ultimele luni ale anului 2006.
Deasemenea sunt în derulare proiecte pentru amplasarea altor turbine eoliene pentru
producerea energiei electrice în zonele Topolog, Dorobanţu, Cerna, Măcin, Valea
Nucarilor, Beştepe-Mahmudia, Baia, Stejaru, Casimcea, iar la sfârşitul anului 2007 au fost
depuse la A.P.M. Tulcea solicitari privind emiterea avizului/acordului de mediu pentru
parcuri cu peste 20 de centrale. În judeţul Constanţa sunt 16 proiecte de exploatare a
energiei eoliene pentru diferite amplasamente.
La nivelul regiunii 3 Sud Muntenia în anul 2007 a fost utilizată biomasa ca sursă
de energie neconvenţională, iar în judeţul Ialomiţa, în scopul încălzirii termice şi în fluxul
tehnologic. În judeţul Giurgiu s-a depus documentaţia necesară în vederea autorizării unei
centrale eoliene, pe o suprafaţă de 10.093 m2.
La nivelul Regiunii 6 Nord-Vest în municipiul Oradea (judeţul Bihor) unele puncte
termice folosesc ca agent termic primar energia geotermală. Din punct de vedere
geotermal, Oradea este împărţită în 5 zone, potenţialul geotermal fiind estimat la 200.000
Gcal din care se utilizează 65.000 Gcal. Acest potenţial geotermal este dat de 13 sonde
existente pe raza municipiului Oradea. Începând cu anul 2005 S.C Electrocentrale S.A
Oradea a trecut cazanul nr. 6 la funcţionarea cu biomasă, respectiv porumb boabe.
Această soluţie prezintă următoarele avantaje: investiţie minimă, reducerea poluarii şi
scaderea preţului la gigacalorie.
Pe raza judeţului Bistriţa - Năsăud societatea S.C. Blum Impex S.R.L. deţine o
centrală eoliană, iar pe raza judeţului Cluj se găseşte parcul eolian din localitatea Cutca
(comuna Sânmărtin, judeţul Cluj).
Pentru Regiunea 7 Centru în judeţul Covasna, o iniţiativă de mare importanţă în
domeniul utilizării resurselor regenerabile şi în special al rumeguşului drept combustibil a
fost implementarea unui proiect în acest sens, în oraşul Întorsura Buzăului, a fost finalizat
proiectul, prin programul ”Rumeguş 2000”, care implică în total cinci oraşe din România.
În prezent, în judeţul Harghita există sisteme funcţionale de producere a energiei
din biomasă, un exemplu în acest sens fiind sistemul centralizat pe bază de rumeguş de
la Vlăhiţa. În municipiul Miercurea Ciuc a început producerea de energie din biomasă
(mai precis din peleţi), la ora actuală 3 centrale termice deservesc cu energie alternativă
tot atâtea zone de locuit.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă prevede o serie de măsuri care vor
contribui la reducerea impactului asupra mediului în sectorul energetic: reducerea
emisiilor în acest sector; promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi
şi a resurselor regenerabile de energie; evaluarea şi luarea în considerare, la analiza
soluţiilor energetice, a costului impactului acestora asupra mediului; promovarea şi
stimularea producerii de energie din surse regenerabile; luarea în considerare a
producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice şi termice în măsură tot mai mare;
valorificarea energetică a deşeurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de energie
electrică şi/sau termică.
309
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007
310