Romantismul este o miscare literara si artistica, aparuta in Europa la
sfarsitul secolului al XVIII-Iea si inceputul secolului al XIX-Iea.A luat nastere in Anglia, de unde s-a extins in Germania si Franta, apoi in intreaga Europa. Acest curent cultural, care s-a manifestat nu numai in literatura, ci si in artele plastice si in muzica, s-a ridicat impotriva dogmatismului estetic ,pledand pentru exploatarea universului interior al omului. Printre reprezentantii europeni ai romantismului literar, se pot enumera scriitorii: Victor Hugo, Byron, Manzoni, Puskin etc. Romantismul este caracterizat de introducerea unor noi categorii estetice:uratul, grotescul,fantasticul, feericul, precum si a unor specii literare inedite(meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica). Cultiva sensibilitatea si fantezia creatoare,iar evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis sau somn concretizandu-se mitul onirismuluiSe acorda o importanta deosebita sentimentelor omenesti, ca predilectie iubirii, trairile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare prin manifestarea unor inovatii prozodice si suprematia subiectivismului. Au fost create personajele exceptionale puse in imprejurari exceptionale,care tind spre absolut.Antiteza romantica este o alta caracteristica a romantismului,alaturi de titanism princare se exprima o atitudine de revolta.Ca in orice curent literar si aici au fost exploatate anumite teme specifice printre care : iubirea si natura,cosmogonia,conditia omului de geniu prin intermediul motivului codrului,visului,lunii etc. Ca si manifest artistic este cunoscuta „Prefata” din „ Drama Cromwell” a lui Hugo,unde chiar el proclama:”Nu exista reguli,nici modele!”,afirmatie care sustine spiritul libertin al romanticilor si promoveaza dictonul:”Sentio,ergo sum”. In literatura romana romantismul a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre romantism, numita preromantism, reprezentat de Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu si alti scriitorii pasoptisti. A urmat apoi romantismul propriu-zis, reprezentat in mod stralucit de Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european. Curentul se incheie cu postromantismul ,in care au fost imbinate elementele romantice cu cele simboliste, perioada in care se inscriu Al. Macedonski si Octavian Goga. Cel mai reprezentativ poet romantic al tarii noastre este Mihai Eminescu.Inzestrat cu o fantezie creatoare de exceptie si distingandu-se printr- o neobisnuita viziune cosmica si mitologica asupra omului,Eminescu a tins spre perfectiune,mistuit de propria-i creatie si convins ca numai arta poate sa asigure omului nemurirea.Fire boema si solitara, poetul a abordat teme pecum iubirea si natura,istoria,cosmogonia,mitologia,istoria,avand o slabiciune si pentru conditia omului de geniu in antiteza cu omul insetat de absolut. Poezia „Dorinta”,publicata in 1876 in „Convorbiri literare” constituie o marturie a liricii eminesciene de exceptie. Titlul sugereaza o intalnire mult dorita,imaginea unei iubiri care poate fi implinitan doar prin vis. Tema operei este dorul visului de dragoste intr-un cadru natural ideal,ceea ce denota ca poezia este o idila romantica. Sub influenta viziunii romantice,Eminescu proiecteaza aspriratia iubrii,visul erotic in mijlocul naturii care se afla in perfecta armonia cu sufletul eului liric indragostit.Este conturat un cadru rustic care proiecteaza o poveste de iubire imaginata intr-un tablou al naturii ocrotitoare si ferrice. Alcatuita din sase catrene care cuprind trei secvente lirice,poezia ilustreaza in prima strofa chemarea iubitei inmijlocul naturii,moment plin de dorinta puternica si nerabdareDescrierea se realizeaza prin personificarea izvorului si epitetul „crengi plecate”,care alcatuiesc un cadru intim. Urmeaza o serie de imagini dinamice in cea de-a doua secventa,unde are loc implinirea iubirii tipic eminesciene in plan imaginar.Verbele la conjunctiv:”sa alergi, „sa-mi cazi”, „sa-ti desprind” exprima posibilitatea intalnirii.Imaginea olfactiva a florilor de tei-copacul sacru al amorului,metafora sarutului ca simbol al dorintei si gesturile tandre constituie elemente ale armoniei naturii cu sentimentele poetului. Ultima secventa descrie dorinta puternica a eului de a prelungi acest moment al iubirii prin motivul visului,cautand astfel o cale de acces la etenitate.Florile de tei care invaluie cuplul,ii integreaza pe indragostiti in natura umanizata. Elementele prozodice(ritmul trohaic,masura de 7-8 silabe) contribuie la marirea efectului muzical si oglindesc starea sufleteasca a poetului.Astfel,prin acesta poezie,Eminescu a dat frau liber fiintei sale romantice,incadrandu-se perfect in randul marilor valori ale Romantismului si devenind un pisc poetic greu de atins.