Proiect de lecție

FII CONŞTIENT - DE PERICOLUL DROGURILOR!

Urmările consumului de droguri

Clasa: a VII-VIII a Cșolii Gimnaziale Simion Bărnuțiu

Subiectul: Cauzele şi efectele consumului de droguri. Urmările consumului de droguri
Profesor: Kiss Liliana Melinda
Scop:
- promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului, prin formarea unui stil de viaţă sănătos
şi prevenirea comportamentelor de risc pentru sănătate.
Obiective operaţionale: elevul trebuie să fie capabil:
O1. să enumere substanţe şi produse cunoscute sub denumirea de droguri
O2. să prezinte aspecte privind efectele unor droguri, în plan social, fizic şi psihic, pe
termen scurt şi lung;
O3. să exemplifice cauze ale consumului de droguri în cazul tinerilor;
O4. să prezinte modalităţi pozitive în care pot fi abordate următoarele situaţii de risc:
fumatul/ consumul de băuturi alcoolice / droguri ca influenţă venită din partea părinţilor, a
prietenilor, ori din teribilism, curiozitate, sau ca modalitate de răspuns la o situaţie dificilă
de tipul eşecului şcolar.
Desfăşurarea activităţii
1. Moment organizatoric:
Asigurarea climatului de ordine şi disciplină necesar desfăşurării lecţiei.
2. Captarea atenţiei
Se completează pe coala de flipchart posterul de mai jos:

DROGURI
TUTUN
ALCOOL

Elevii trebuie să numească ceea ce le vine în minte în legătură cu termenii daţi: un

cuvânt/ o propoziţie scurtă. (termeni posibili: dependenţă, inconştienţă, iluzie, durere,
boală, moarte, familie...)
3. Anunţarea subiectului lecţiei
- Astăzi vom discuta despre motivele care îi fac pe unii oameni să consume droguri, mai
ales pe cei tineri şi pe copii, şi vom încerca să vedem cum am putea face faţă unor astfel de
situaţii periculoase.
4. Dirijarea învăţării
De ce este importantă prevenirea primară a consumului de droguri?

1
 Este cunoscută preocuparea crescândă a adolescenţilor şi tinerilor pentru consumul de
droguri. Pretutindeni în lume consumul de droguri a devenit o problemă care a luat
societatea românească prin surprindere. În cadrul unui studiu realizat de Direcţia de
Sănătate Publică şi Organizaţia Salvaţi Copiii, în toate liceele 10% dintre tineri au
recunoscut că sunt consumatori de droguri. Vârsta minimă la care la care începe consumul
de droguri a scăzut vertiginos. Drogurile se consumă în tot mai multe şi diverse locuri iar
societatea noastră nu este dotată cu instituţii care să combată eficient acest fenomen.
În ultima perioadă au început să apară materiale, dar multe dintre ele oferă
informaţii mai degrabă axate pe abordarea tratamentului toxicomaniei după ce aceasta s-a
instalat şi mai puţin pe tehnici eficiente de prevenire a consumului.
Ţinând cont de argumentele menţionate mai sus, profesorii, părinţii, întreaga
societate a ajuns la concluzia că trebuie acordată o importanţă mai mare prevenirii
primare a consumului de droguri prin educaţia realizată în cadrul şcolii şi în familie.
Clasificarea toxicomaniei
a) după gravitatea efectelor:
 majoră - morfină, cocaină, amphetamine, alcool
 minoră - tabagismul, consumul de cafea
b) după numărul drogurilor administrate:
 monotoxicomanie - administrarea unui singur drog
 politoxicomanie - folosirea mai multor droguri
Ce înţelegem prin dependenţă, toleranţă, stare de sevraj
Substanţă – termen preferat în locul celui de drog (în concepţia neprofesioniştilor
acest termen implică exclusiv drogurile ilegale, dar droguri sunt considerate şi alte
substanţe care pot fi procurate legal (tutunul, alcoolul, codeina, benzodiazepinele)
Abuzul de substanţă - mod patologic de consum ce se întinde pe o perioadă de cel
puţin 12 luni şi conduce la afectare clinică semnificativă, manifestate prin cel puţin una
din următoarele situaţii:
- consum repetitiv ce determină incapacitatea de a îndeplini principalele obligaţii de
serviciu, şcolare sau casnice
- consum repetitiv ce duce la încălcarea normelor sociale, soldate cu amenzi, arestări
- continuarea consumului, în ciuda existenţei problemelor interpersonale (certuri cu
familia, cu prietenii, cu colegii)
Dependenţa = o stare de intoxicaţie cronică produsă de consumul repetat al unui
drog.Ea se caracterizată prin:
- dorinţa irezistibilă de a continua consumul drogului şi de a-l obţine cu orice preţ şi pe
orice cale
- tendinţa de a creşte doza
- dependenţa psihică sau fizică care se manifestă prin simptome (semne, manifestări) de
abstinenţă la întreruperea drogului (simptome supărătoare, greu de suportat)
- efect dăunător asupra individului şi societăţii
- dorinţa de a lua periodic o substanţă pentru a obţine din acest fapt o plăcere sau risipirea
unei senzaţii de indispoziţie
Toleranţa la o substanţă = necesitatea de a creşte treptat cantitatea de substanţă
psihoactivă pentru a obţine acelaşi efect
Sevrajul = răspunsul organismului la absenţa bruscă a drogului cu care este
obişnuit (apariţia unor simptome fizice şi psihice, la întreruperea bruscă a consumului); cel
mai sever sevraj apare la heroină şi se manifestă prin: nelinişte, insomnie, tremur puternic,
dureri articulare şi musculare, dureri abdominale însoţite de simptome specifice stării de
gripă (greaţă, vărsături, febră, frisoane, transpiraţii)
Toxicomania = apetenţă în consumul unor substanţe care prilejuiesc dependenţa

2
 Cauzele abuzului de drog
Consumul de drog nu are o cauză unică. În general se recunosc trei factori
importanţi:
 disponibilitatea drogului;
 o personalitate vulnerabilă;
 presiunile sociale.
Există trei căi pe care se poate ajunge la dependenţa de droguri:
- prin administrarea drogurilor prescrise de medici (barbiturice, benzodiazepine);
- prin procurare legală, fără reţetă (nicotina, morfina şi alcoolul);
- prin auto-administrare de droguri obţinute pe căi ilegale.
Consumatorii de drog, mai ales tinerii, pot avea urmatoarele caracteristici:
- un anumit grad de vulnerabilitate a personalităţii, anterioară începerii consumului;
- sunt în dezacord cu societatea şi cu autorităţile;
- au rezultate şcolare slabe, multe absenţe şi acte de delincvenţă;
- acuză stări depresive sau anxietate;
- unii provin din medii profund dezorganizate şi adesea au avut o copilarie tristă.
Cu toate acestea, multe dintre persoanele care fac abuz de drog nu au nici una din
caracteristicile menţionate mai sus. Riscul abuzului de drog creşte în societăţile în care
acesta nu este o ruşine. Asupra tinerilor acţionează şi presiuni sociale, determinându-i să
consume pentru a fi în rând cu ceilalţi.
Ce înseamnă prevenirea primară, prevenirea secundară şi prevenirea terţiară?
Prevenirea primară se referă la încercarea de a stimula abstinenţa totală sau cel
puţin creşterea vârstei la care tânărul vine în contact cu drogul. Prevenirea primară se poate
realiza în şcoală, prin implicarea şi pregătirea cadrelor didactice.
Prevenirea secundară se adresează acelora care au deja experienţa unui consum şi
se încearcă împiedicarea apariţiei dependenţei.
Prevenirea terţiară se adresează celor care au o experienţă îndelungată cu
drogurile, au avut mai multe recăderi şi sunt expuşi riscului complicaţiilor (virusul HIV,
hepatita B, infecţii generalizate, ş.a.).
Prevenirea secundară şi cea terţiară necesită consiliere / psihoterapie
specializată.
6. Reflecţie: De ce se consumă droguri? (cauze)
Elevii caută argumente, detaliind cu situaţii concrete din ceea ce au citit sau din
relatările altora. Se notează răspunsurile găsite.
( Răspunsuri posibile: lipsa de informaţii, modelele parentale, curiozitatea, anturajul
(grupul de prieteni), probleme şcolare, probleme familiale (lipsa unuia sau a ambilor
părinţi, dezinteresul părinţilor faţă de copii), teribilism, distracţie, etc.)
GRUPA 1:
Mulţi tineri încep să fumeze pentru că şi părinţii lor fumează. Ori încep să bea
pentru că văd că uneori tata întrece măsura în această privinţă.
Dacă vrem să fim ca ei, există multe alte privinţe în care i-am putea copia. Iată
câteva exemple de astfel de lucruri bune:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
GRUPA 2:
Mulţi copii încep să fumeze ori să consume băuturi alcoolice deoarece cred că
acesta este un mod de a te distra cu prietenii.
Iată cum te poţi distra cu prietenii, fără să fumezi sau să consumi băuturi alcoolice:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

3
 ..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
GRUPA 3:
De cele mai multe ori, un prieten este cel cate te convinge că nu ţi se întâmplă
nimic rău dacă fumezi şi tu, şi că dacă nu o faci, ceilalţi vor considera că eşti un fricos.
De fapt, o astfel de persoană nu îţi este prieten.
Iată cum arată un prieten adevărat:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
GRUPA 4:
Curiozitatea este dorinţa firească de a afla/ vedea/ încerca/ cunoaşte noi lucruri,
evenimente, fenomene.
Curiozitatea este un lucru bun; din curiozitate descoperim lumea, învăţăm mereu
lucruri noi.
Este bine să fii curios, doar că unii au curiozităţi în ceea ce priveşte ţigările,
alcoolul sau drogurile.
Iată câteva lucruri bune pe care, din curiozitate, am dori să le aflăm, ori să le
cunoaştem:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
GRUPA 5
De multe ori diverse probleme îi pot face pe oameni să recurgă la lumea iluzorie a
drogurilor. Pentru şcolari, astfel de probleme ar putea fi:
 notele proaste din catalog
 o situaţie de corigenţă
 o prietenie destrămată, etc.
Iată cum s-ar putea rezolva cu adevărat aceste probleme:
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................
..............................................................................................................................

4
Infracțiunea de trafic de droguri este reglementată în art. 2 din Legea nr. 143/2000,
alături de alte infracțiuni, dintre care cele mai importante sunt traficul internațional de
droguri (art. 3) și deținerea de droguri pentru consum propriu (art. 4).
 Potrivit art. 2 din Legea nr. 143/2000:
 „(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind
circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi
interzicerea unor drepturi.
 (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa
este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi”.
 Obiectul juridic al acestei infracțiuni îl constituie relaţiile sociale privitoare la
sănătatea publică şi relaţiile sociale referitoare la sănătatea persoanelor care
consumă droguri în mod ilicit.
 Brevitatis causa, obiectul juridic specific al infracţiunii îl reprezintă sănătatea
publică şi a consumatorilor.
 Obiectul material al infracţiunii îl constituie drogurile, de risc şi de mare risc.
 Drogurile sunt plante, substanţe sau amestecuri, în compoziţia cărora se află
plante ori substanţe, supuse controlului naţional, prevăzute în tabelele nr. I-III ale
Legii nr. 143/2000. În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 143/2000,
drogurile se împart în două categorii: droguri de risc şi droguri de mare risc.
 Drogurile de mare risc sunt drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II, iar drogurile de
risc sunt drogurile înscrise în tabelul nr. III. Substanţele utilizate frecvent la
fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV, poartă denumirea de precursori, iar
regimul juridic al acestora este stabilit, în principal, prin dispoziţiile O.U.G. nr.
121/2006.
 Printre cele mai cultivate plante, care reprezintă rezervorul mondial al traficului
ilicit de droguri, se numără macul de opiu, canabisul sativa şi arborele de coca.
 Macul de opiu este o plantă-drog ce se cultivă, printre altele, în zona de sud est a
Asiei [în această parte a lumii existând suprafeţe agricole foarte mari cultivate cu
mac (somnifer papaverum)], în aşa-zisul „triunghi de aur” care cuprinde zonele de
frontieră ale Myanmar, Laos şi Thailanda. Macul de opiu se mai cultivă în Egipt,
Kenya, India etc.
 Opiul conţine aproximativ 40 de substanţe active diferite, numite alcaloizi.
Alcaloidul principal este morfina. Morfina se extrage direct din macul alb sau din
produsul intermediar[2].
 Dintre efectele consumului de canabis, menţionăm: creşterea frecvenţei pulsului,
o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale, modificarea fluxului sanguin
cerebral corespunzătoare stărilor de meditaţie şi concentrare, uscarea mucoasei
nazale şi faringiene, vomă, diaree şi senzaţie imperioasă de foame. Efectele psihice
ale substanţelor active din canabis depind de personalitatea şi mediul social al
consumatorului[7].
 Canabisul provine, în principal, din Africa şi Asia de Vest (Maroc, Afganistan, Liban,
Pakistan, Laos, Myanmar, Thailanda etc.). De asemenea, ţările sud-americane
cultivă canabisul pentru consumul la nivel local, dar şi pentru aprovizionarea
pieţelor din alte state.
 Prin transformarea morfinei, adăugându-se diferite substanţe chimice, în mai
multe etape, se poate obţine heroina. Heroina pură ajunge, însă, foarte rar pe

5
 piaţă, deoarece sunt adăugate anumite substanţe, cu intenţia de a produce
anumite efecte, cum ar fi stricnina sau cafeina.
 Heroina are, practic, acelaşi spectru de acţiune ca şi morfina, având în plus un
efect analgezic de cinci până la 10 ori mai puternic şi creează o stare intensă de
euforie. La fel ca morfina, estompează activitatea intelectuală a omului şi
influenţează starea sa psihică în sensul eliminării fricii şi proastei dispoziţii [3].
 Cantitatea zilnică de opiacee, care este aptă să producă efectele menţionate mai
sus, depinde de tipul substanţei şi gradul de obişnuinţă. Odată cu dispariţia
efectului opioid, absenţa stării de fericire este percepută amplificat în realitatea
obiectivă. La o nouă administrare, dispare depresia, la fel ca simptomele de sevraj
fizic.
 Cannabis sativa (familia cannabaceae) este o plantă-drog natural, ea fiind supusă
controlului naţional şi internaţional, deoarece inflorescenţele florale şi fructifere
ale acestei plante, însoţite sau nu de frunze ori de alte părţi, inclusiv ale
inflorescenţei din care s-au scos seminţele, sunt considerate droguri.
 Din canabis sativa se obţine haşişul[5] (răşina) şi uleiul de canabis. De asemenea,
din canabis se obţine marijuana[6], care este un amestec obţinut din frunzele,
tulpinile, seminţele sau florile uscate ale acestei plante. Acestea sunt prevăzute în
tabelul III, anexă la Legea nr. 143/2000, fiind considerate droguri de risc.
 Substanţa pură activă din planta de canabis, marijuana, haşiş sau ulei, care
produce starea de euforie pentru consumator, este tetrahidrocannabinolul (THC),
substanţă despre care se crede că atacă sistemul imunitar al organismului. Această
substanţă figurează în tabelul I, anexă la Legea nr. 143/2000, deoarece este
considerată drog de mare risc.
 Dintre efectele consumului de canabis, menţionăm: creşterea frecvenţei pulsului,
o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale, modificarea fluxului sanguin
cerebral corespunzătoare stărilor de meditaţie şi concentrare, uscarea mucoasei
nazale şi faringiene, vomă, diaree şi senzaţie imperioasă de foame. Efectele psihice
ale substanţelor active din canabis depind de personalitatea şi mediul social al
consumatorului[7].
 Canabisul provine, în principal, din Africa şi Asia de Vest (Maroc, Afganistan, Liban,
Pakistan, Laos, Myanmar, Thailanda etc.). De asemenea, ţările sud-americane
cultivă canabisul pentru consumul la nivel local, dar şi pentru aprovizionarea
pieţelor din alte state.
 Arbustul (arborele) de coca (cocaierul) este o plantă-drog din care se
extrage cocaina (Eritroxylon coca)[8]. Arborele de coca este un arbust din
familia Erythroxylaceae, care creşte spontan sau cultivat, originar din munţii Anzi.
Frunzele de coca au în conţinut alcaloizi, iar dintre aceştia cel mai important este
cocaina. Arbustul de coca este înalt de mai mulţi metri şi, în prezent, creşte în
zonele tropicale din America de Sud şi pe arhipelagul indonezian (Malaezia).
 Cocaina are efect anestezic asupra terminaţiilor libere nervoase de la nivelul
mucoaselor şi plăgilor[9]. Cocaina oferă senzaţia subiectivă a creşterii
performanţelor organismului, precum şi creşterea obiectivă a anduranţei şi a
nivelului maxim de solicitare, până la epuizarea totală a rezervelor psihice ale
individului[10]. Nevoia de somn şi de mâncare sunt înlăturate, astfel încât individul
poate fi activ o perioadă de timp mai mare şi poate renunţa mai mult timp la
aportul alimentar. Dispare sentimentul de oboseală şi epuizare, dispoziţia se
ameliorează iar mobilizarea creşte, dar toate acestea pot fi susţinute numai un
timp limitat. Însă, degradarea fizică şi psihică constituie efecte implacabile ale

6
 consumului de cocaină, la care trebuie adăugată, în caz de consum îndelungat, şi
dependenţa[11].
 Subiectul activ al infracţiunii nu este unul calificat. Precizăm că, în conformitate cu
dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 143/2000, dacă subiectul activ are calitatea de
cadru medical sau face parte din categoria persoanelor care, potrivit legii, au
atribuţii în lupta împotriva drogurilor sau îndeplineşte o funcţie ce implică
exerciţiul autorităţii publice şi fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcţii, va
fi realizat conţinutul unei circumstanţe agravante speciale.
 Pluralitatea de infractori este posibilă în forma pluralităţii constituite (grup
infracțional organizat) şi a celei ocazionale (coautorat, instigare complicitate).
 Când la săvârşirea unei infracţiunii îşi aduc contribuţia mai multe persoane, în
funcţie de modalitatea în care s-au implicat fiecare dintre acestea, se poate sau nu
discuta despre existenţa unei pluralităţi constituite de infractori, respectiv despre
un grup infracţional organizat (art. 367 C.pen.).
 Subiectul pasiv principal este statul, în calitate de reprezentant al societăţii şi
garant al apărării sănătăţii publice, iar subiectul pasiv secundar (când există) este
consumatorul, a cărui sănătate este periclitată ca urmare a săvârşirii infracţiunii.
 Cultivarea de droguri este o acţiune care cuprinde mai multe acte ce constau în
semănarea, îngrijirea şi recoltarea unor plante care constituie precursori ai
acestora, precum canabisul, macul, arborele de coca etc. Aceste activităţi nu
trebuie să fie realizate toate pentru a discuta despre acţiunea de cultivare. Pentru
existenţa infracţiunii examinate este suficientă efectuarea a cel puţin unuia dintre
actele ce intră în conţinutul acţiunii de cultivare.
 De pildă, înfiinţarea unei culturi de canabis. Dacă una şi aceeaşi persoană
realizează toate actele ce intră în conţinutul acţiunii de cultivare, nu suntem în
prezenţa unei pluralităţi de infracţiuni, ci a unei infracţiuni unice, cu excepţia
ipotezei în care lipseşte cel puţin una dintre condiţiile prevăzute de art. 35 alin. (2)
C.pen. referitoare la infracţiunea continuată.
 Producerea de droguri constă în crearea acestora prin anumite procedee. În
sensul Legii nr. 143/2000, producerea ilicită de droguri este o activitate ce are ca
rezultat crearea unui drog ce face parte din categoria celor supuse controlului
naţional. În ceea ce priveşte activitatea de producere ilicită de droguri, constatăm
că ea este foarte apropiată, sub aspectul conţinutului, de activitatea de fabricare
ilicită de droguri.
 Prin fabricarea de droguri se înţelege o activitate organizată, de tip industrial, care
presupune un proces tehnologic, cuprinzând mai multe operaţii şi utilităţile
corespunzătoare, la care participă mai multe persoane şi prin care se obţin droguri
în cantităţi mari. Fabricile care produc droguri sau condiţionează droguri (de pildă,
cele care fabrică medicamente) trebuie să fie autorizate şi au obligaţia de a se
înregistra la organul de poliţie competent din punct de vedere teritorial.
 Vânzarea de droguri este activitatea prin care se realizează, contra cost, transferul
sau transmiterea drogurilor către consumatori ori între diverse paliere ale
piramidei traficanţilor de droguri. În mecanismul traficului ilicit de droguri, un rol
foarte important îl are distribuitorul. Acesta este ultima verigă din lanţul vertical al
traficului ilicit, deoarece face legătura între dealer şi consumator şi aduce înapoi
banii investiţi în droguri, precum şi profitul ce constituie scopul traficului de
droguri.

7
 Distribuirea de droguri într-o instituţie de învăţământ ori în locuri în care elevii,
studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale sau în
apropierea acestora constituie circumstanţă agravantă.
 Pentru existenţa infracţiunilor prevăzute în art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
143/2000, se cere realizarea condiţiei negative, ca deţinerea drogurilor să nu aibă
ca scop consumarea de către persoana deţinătorului. 
 La fel se pune problema şi în ceea ce priveşte celelalte modalităţi ale elementului
material al infracţiunii descrise de art. 4 din Legea nr. 143/2000, comune cu cele
menţionate în art. 2 din aceeaşi lege. Este vorba despre: cultivarea, producerea,
fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea şi cumpărarea
de droguri.
 Dacă o persoană, care deţine droguri pentru consum propriu, a efectuat şi
activităţi specifice traficului de droguri (spre exemplu, a vândut droguri unor
consumatori), va exista concurs de infracţiuni.
 Urmarea imediată a infracţiunii de trafic de droguri constă într-o stare de pericol
pentru sănătatea publică şi a consumatorilor, generată de săvârşirea activităţilor
incriminate. Cu privire la acest element al laturii obiective, instanţa supremă a
statuat că instanţele nu trebuie să omită specificul acestor fapte, care au fost
incriminate în considerarea naturii şi periculozităţii lor de substanţe stupefiante, şi
nu în considerarea cantităţii deţinute[26].
 Sigur că, sub aspectul obiectului secundar, este posibilă şi producerea unor
consecinţe de natură fizică, cum ar fi vătămarea integrităţii corporale sau a
sănătăţii consumatorului.
 Actele de pregătire şi tentativa sunt incriminate. Ca particularitate a acestei
infracţiuni, o notăm pe aceea că actele de pregătire sunt incriminate prin
asimilare cu tentativa.
 Conform art. 12 din Legea nr. 143/2000, se consideră tentativă şi producerea sau
procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de masuri în vederea
comiterii infracţiunii.
 Fiind investită cu soluționarea chestiunii dacă acţiunea unică continuă de
transport a drogurilor de risc/mare risc, pe teritoriul altui stat şi ulterior pe
teritoriul României, poate constitui elementul material al infracţiunilor prevăzute
de art. 2 şi 3 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri, în concurs ideal, sau infracţiunea unică prevăzută de
art. 3 din aceeaşi lege, prin Decizia nr. 15/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție –
Completul specializat pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie
penală a statuat:
 „acţiunea unică continuă de transport al drogurilor pe teritoriul unui stat străin şi
pe teritoriul României, fără drept, întruneşte atât elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000, cât şi elementele
constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 3 din acelaşi act normativ, în concurs
formal (ideal)
 „săvârşirea, în aceeaşi împrejurare, a unei singure acţiuni dintre cele enumerate în
alineatul (1) al acestui articol, care are ca obiect atât droguri de risc, cât şi droguri
de mare risc, reprezintă o infracţiune simplă, ca formă a unităţii naturale de
infracţiune, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ. (M. Of. nr.
259 din data de 13 aprilie 2017).