Sunteți pe pagina 1din 4

Materiale i cercetri arheologice

Termele de la Pietroasele / Les thermes de Pietroasele


Magda Tzony

Citer ce document / Cite this document :

Tzony Magda. Termele de la Pietroasele / Les thermes de Pietroasele. In: Materiale şi cercetări arheologice, N°14 1980. A
XIV-A sesiune anuală de rapoarte. pp. 348-350;

doi : https://doi.org/10.3406/mcarh.1980.1566

https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1980_num_14_1_1566

Fichier pdf généré le 06/02/2020


MAGDA TZONY

Termele de la Pietroasele

de numai 0,50 m. Descoperirea, la un anu¬


mit nivel, a unui rînd de cărămizi, ne deter¬
mină să presupunem că zidurile de piatră au
susţinut la partea superioară o construcţie
de cărămidă realizată poate sub formă de
boltă.
Pe latura de sud al praefurrdum-uYm zidul
este întrerupt pe o lungime de 2 m lăsînd li¬
beră o trecere în această direcţie.
Spre nord au fost descoperite alte două în¬
căperi, fiecare cu o funcţionalitate aparte.
încăperea C (fig. 1) este formată din două
elemente constructive diferite.
în jumătatea de sud a fost dezvelită par¬
doseala încăperii, păstrată in situ , la o adîn¬
cime de aproximativ 1 m faţă de nivelul ac¬
tual al solului. Ea a fost realizată din cără¬
mizi pavimentare aranjate unele pe lungime,
altele pe lăţime formînd şiruri drepte, para¬
lele cu laturile de nord şi sud. în colţul de
cutate
complexului
ţial
perirea
caust,
praefurnium-ul.
praefurnium,
aproape
sud
prima
cercetările
această
cauza
servă
lungeşte
adăposteşte
pe
propriu-zisă,
fost
(0,18x0,18
aşezate
rilor
velul
rea
Aceasta
încălzită.
încăperi
trează
actuală
pînă
la
încăperea
La
Prezentam
Această
Încăperea
Din
Reamintim
Praefurnium
care
sistemul
zidurile
şi
Acapătul
olasuperior
realizate

vest.
construcţiilor
cele
dintre
campanie,
rezistenţă
puţind
în
ase
două
dată
oaîn
cu
pentru
au
pe
sectorul
două
parte
construcţie
solului.
adîncime
A,
află
noastre,
descoperite
m)
întregime,
olatura
exterioare
suspansurilor
atermal
Acîte
s-o
în
cu
care
era
ade
nişă
lăţime
trei
construcţie
fi
ci(fig.
bazinul
încăperi
baza
fost
foarte
(fig.
rapoartele
nu
că,
deosebirea
asemenea
sporită.
dezvelim
identificată
aîncăperea
dreptunghiulare,
două
campanii
terme,
de
>una
Ele
da
fost
fără
de
şi1),
fiind
construit
actuale
de
1),
din
susţinea,
formă
vest
pilelor
pentru
patru
au
pînă-n
cu
aproape
de
comunica
1,70
identificată
surprinsă
1prevăzute
situat


au
fost
ca
apă
pe
specială,
cărămizi
putut

în
încăperea
anterioare
legată

1,20
de

cea
reuşim
trapezoidală.
ce
fost
şizidurile
laturile
1,80
aîntregime,
din
prezent
din
credem,
caldă,
cu
de
reperate
săpături,
spre
aici
da
mai
de
în
omfidin
direct
caldarium.
hypocaust.
ziduri
încăperile
suprapun.
mai
suspansu¬
m
încăperea
dezvelite,
şi
cu
suprafaţa
pilele
direct
realizată
urmărite
încă
nici
vest
puternic
se
încăpe¬
pătrate
nivelul
de
nou
acestei
desco¬
se
hypo-
la
mari,
exe¬
par¬
pre¬
păs¬
late
est,
din
ob¬
ni¬
Ea
cu
de
au
în sud-vest ordinea lor se schimbă, ele marcînd
existenţa unui canal de scurgere a apei sub
pavimentul încăperii.
Jumătate de nord a încăperii a fost acope¬
rită cu o construcţie de 2x4 m formată din
4 rînduri de pile, paralele cu laturile lungi,
peste care a fost realizat un planşeu solid,
păstrat parţial in situ. La construirea plan-
şeului se remarcă utilizarea unor cărămizi de
mari dimensiuni (tegulae bipedales) aşezate
în trei rînduri succesive, alternînd cu cîte un
strat gros de mortar. Planşeul a fost bine
ancorat pe laturile de est şi vest, unde zidu¬
rile prezintă cîte un prag lat de 0,20 m.
Pe latura de sud, spre deosebire de cele¬
lalte trei laturi unde zidurile late de 0,70 m
ni s-au păstrat la o înălţime ce depăşeşte
planşeul, a fost descoperită o bază de zid,
cu o lăţime de aproximativ 1 m. Deşi dis-
TERMELE DE LA PIETROASELE 349

trusă în cea mai mare parte de unele inter¬ o banchetă, lată de 0,40 m şi înaltă de 0,35 m
venţii moderne, credem că pe ea se ridica un de la nivelul pardoselii. Partea superioară ca
zid numai pînă la nivelul planşeului, zid ce şi părţile
de mortar.laterale au fost făţuite cu un strat
nu depăşea lăţimea de 0,60 —0,70 m. în rest,
adosat zidului, a fost construit un soclu din în stadiul actual al cercetării, credem că
cărămidă, aşa cum demonstrează cele două această încăpere a servit ca apodyterium sau
cărămizi rămase in situ, al cărui rol nu a fost frigidarium. Spre vest se profilează o încă¬
deocamdată precizat. pere de mici dimensiuni care ar fi putut adă¬
posti bazinul cu apă rece.
în zidul de pe latura de nord a aceleiaşi în ceea ce priveşte materialul arheologic,
construcţii au fost descoperite indicii ale recoltat în timpul săpăturilor, se remarcă un
existenţei unui al doilea praefurnium. număr mare de cărămizi şi tegulae de dife¬
Spre vest încăperea C comunica prkitr-o rite tipuri şi dimensiuni, precum şi frag¬
deschidere de 1,20 m cu încăperea vecină mente ceramice, descoperite însă într-o pro¬
porţie mai mică.
notată de noi cu litera D (fig. 1). Ea pare a
fi încăperea centrală cu un rol deosebit în Dintre piesele mai deosebite semnalăm
cadrul complexului termal. Are laturile de prezenţa unor cărămizi ştampilate ce poartă
indicativul legiunii a XI-a Claudia.
6 X 6 m şi nu a fost dotată cu hypocaust.
După felul ştampilei aplicate, ele pot fi
Surprinderea a numeroase bucăţi de mar¬
moră, precum şi a unor fragmente de tencu¬ împărţite
C.P.F. ; LEG
în trei
XI CL.
tipuri
ANTdistincte
; LEG XI: LEG
CL. XI
ială cu urme de frescă multicoloră ne indică Din cercetările de pînă acum, pe baza ob¬
faptul că ne aflăm în faţa unei încăperi mai servaţiilor stratigrafice, a tehnicii de con¬
fastuoase. strucţie
termele adezidurilor
la Pietroasële
şi a materialului
au fost datate
ceramic,
în
Aproximativ la mijlocul încăperii (pe di¬ sec. al IV-lea.
recţia est-vest) a fost reperat un canal de Stratigrafie a fost observată o singură
scurgere a apei, lat de 0,10 m şi adînc de etapă de construcţie şi locuire fără a fi înre¬
0,20 m. Fundul şi pereţii au fost placaţi cu gistrate faze de distrugeri sau refaceri.
cărămidă iar la partea superioară a fost aco¬ Ştampilele cu indicativul Pia Fidelis şi An-
perit cu marmoră. Numeroase bucăţi de mar¬ toniana datate în secolele II— III e.n., sînt
moră au fost descoperite, în poziţie secun¬ singurele elemente care ne-ar indica o epocă
mai timpurie.
dară, pe fundul canalului, în timp ce altele
Ceramica descoperită în therme este ace¬
se
acestuia.
mai păstrau in situ, încastrate în pereţii eaşi cudin
litare ceacastru.
surprinsă în nivelul barăcilor mi¬
La nivelul pardoselii, aflată la o adâncime Menţionăm printre altele prezenţa cîtorva
de 1 m faţă de suprafaţa actuală, au fost sur¬ vase de tradiţie dacică, lucrate cu mîna, ce
prinse plăci mari de mortar, în care au fost apar însă în variante întâlnite cu deosebire în
încastrate, credem, dale de marmoră, aşa secolul
file de vase
al IV-lea.
borcanEste
lucrate
vorbaîntr-o
de anumite
tehnicăpro¬
su¬
cum rezultă din observaţiile făcute în zona perioară şi de o căţuie fără toartă, cu pereţii
canalului ca şi din faptul că multe din ele drepţi, subţiri şi impresiuni pe buză.
au fost descoperite în stare fragmentară în Se adaugă apoi ceramica tipic provincial
pămîntul de umplutură. romană prezentă aici sub forma a trei cate¬
Sub pardoseala încăperii, de-a lungul pe¬ gorii ; ceramica zgrumţuroasă din care au
retelui de est, a mai fost descoperită o con¬ fost realizate anumite tipuri de oale, căni sau
ductă de apă, formată din tuburi de canali¬ ulcioare cu torţi, vase de provizii de tipul
zare, prevăzute cu mufe la unul din capete, Kraussengefăsse ; ceramica fină arsă la roşii
pentru a se realiza astfel O' închidere perfectă. din oare menţionăm diverse amphore şi ul¬
Ea a fost protejată apoi cu un rînd de olane cioare şi ceramica smălţuită de culoare verde-
de tipul coamelor şi numai după aceea a fost oliv aparţinînd probabil tot unor ulcioare.
acoperită de pardoseala încăperii. încetarea thermelor de la Pietroasele se
Conducta întîlnea canalul în dreptul tre¬ leagă de momentul instalării în interiorul
cerii spre încăperea C, după care se continua castrului a unei populaţii cu o cultură de tip
sub pavimentul acesteia. Sîntana de Mureş-Cerneahov, identificată în
Lîngă peretele de vest, adosat zidului a ultimul nivel de locuire din interiorul aces¬
fost dezvelit un soclu de cărămidă, probabil tuia.
350 MAGDA TZONY

Dezafectarea thermelor la aceea dată este Sauf la decouverte des nouvelles chambres, on
demonstrată de prezenţa în interiorul bor¬ vinciale
remarqueromaine
la céramique
datable de
danstradition
les IIIe—dace
IV 8 siècles.
et pro¬
deielor de tip Sântana a unor materiale pro¬ Parmi les briques et les tuiles trouvées en
venite din therme, cum sînt unele fragmente grande quantité on a découvert aussi quelques bri¬
de marmoră, cărămizi şi altele. ques estampillées
Claudia Antoniniana.
avec le nom de la Legio XI
Les éléments fournis par les matérieux archéo¬
logiques mènent à dater le bâtiment dans les
LES THERMES DE PIETROASELE IIIe — IV 8 siècles de n.è., son fin étant lié de l’éta¬
blissement des gothes dans la région.
RÉSUMÉ
EXPLICATION DES FIGURES
Dans ce rapport l’auteur présente les dernières
résultats des fouilles effectuées dans le secteur des
thermes de Pietroasele. Fig. 1. Pietroasele. Plan des thermes.