I Viziunea globală despre PLM și întreprinderea virtuală

1 Introducere în lumea PLM

1.1 Conceptul PLM
1.2 Implementarea PLM
1.2.1 Elementele PLM
1.2.2 Componentele PLM
1.2.3 Modele PLM
1.3 Beneficii aduse de adoptarea PLM

Scop
Scopul primei lecții este de a face o primii pași către întreprinderea virtuală, precum și de a
înțelege conceptul PLM (Product Lifecycle Management) – managementul ciclului de viață al
produsului, prin toate etapele sale de dezvoltare.

Obiective
Obiectivele lecției sunt acelea de a defini noțiuni de bază despre întreprinderea virtuală:
* care sunt etapele de dezvoltare ale unui produs
* ce înseamnă managementul ciclului de viață al produsului (PLM)
* modele de implementare PLM
* de ce este necesară adoptarea conceptului PLM într-o întreprindere
* care sunt componentele PLM care stau la baza dezvoltării unui nou produs
* care sunt beneficiile adoptării PLM într-o companie

1.1 Conceptul PLM

Ca și în toate tehnologiile, PLM (Product Lifecycle Management) este o construcție socială

cu opinii și interese concurente. Este dificil să captăm toate elementele esențiale într-o singură
definiție, deoarece în prezent există o lipsă de înțelegere comună și un acord. Această lecție va
dezvălui (explica) diferitele definiții ale PLM pentru a arăta dispersia punctelor de vedere. Capitolul
apoi va propune câteva modele vizuale și prezintă modul în care acestea arată explicaţii detaliate
pentru ceea ce reprezintă și poate deveni PLM. În plus, această lecție va explica relația PLM cu alte
sisteme importante ale întreprinderii virtuale.

Termenul PLM
Noile concepte (prototipuri) de sisteme și aplicații nu sunt la fel de bine definite pe cât sunt
construite. Circumstanțele (împrejurările) diferite, cum ar fi utilizatorul final, producătorul de
software, universitățile sau firmele de cercetare, au diferite moduri de a aborda problemele și
rezolvările și, încearcă să le eticheteze cu denumiri noi care, de fapt, reprezintă descrierea
conceptului (prototipului). Noul nume astfel creat devine un acronim.
Oricum, dacă nu există o rezonanță în cadrul împrejurărilor, efortul se stinge repede sau
este adoptat de către o mică parte dintr-un grup, conceptul având sens doar pentru puțini experți.
Dacă există o rezonanță pe o scară mai mare, atunci acronimul începe să apară din ce în ce mai
des. Companiile care vând produse folosesc deseori acronime în manuale și prezentări. Este foarte
folositor pentru aceste companii deoarece, dacă reușesc să clasifice produsul ca rezolvând o clasă
de probleme care sunt implicite de acronim, atunci își pot reduce eforturile cu procesul de vânzare.
Probleme și rezolvări = necesități și soluții

Page 1 of 16 – Lecția 1 
 
 Presa din industrie de asemenea adoptă și promovează acronimele. Termenul „presa din
industrie” este reprezentat de către ziare, reviste sau publicații cu apariție lunară sau trimestrială,
care se axează pe o disciplină dintr-un domeniu: tehnologia informației, inginerie, fabricație, sau o
pe o ramură a industriei: aerospace, automotive. Presa din industrie este predispusă să creeze
acronime. Noile acronime reprezintă noutăți menite să îi facă pe cititori să caute mai multe
informații. Locul acestor publicații este la granița noilor evoluții (invenții) în industrie. În mod activ
caută noi concepte (prototipuri) și tehnologii și în acest mod speră ca cititorii să le găsească
interesante și de mare ajutor. O măsură a adoptării unui nou acronim este numărul aparițiilor
acestuia în presa de specialitate. Dacă nu crește numărul menționărilor acestui acronim, este puțin
probabil ca acesta să se răspândească pe o scară largă.

Companiile ale căror produse acoperă anumite cerințe (nevoi) ale pieței sunt de asemenea o
sursă de venit pentru publicațiile de specialitate (presa din industrie). Acest fapt ridică o problemă
de neutralitate și obiectivitate. Cea mai mare parte a presei din industrie, dar nu toată, utilizează un
sistem de abonare gratuită pentru companii în care distribuția se face fără nici un cost. Publicitatea
este principala sursă de venit pentru acest model de presă. Deși publicațiile afirmă că sunt obiective
și independente din punct de vedere editorial, nerespectarea acestor lucruri poate duce la pierderea
cititorilor. Realitatea care trebuie luată în considerare oportunitatea companiilor de a influența
evoluția unui acronim în articolele din aceste reviste de specialitate.

În plus față de presa de specialitate ca și participant independent în dezvoltarea de noi

tehnologii și conceptele care stau la baza acestor acronime, sunt și firmele de cercetare. Firmele de
cercetare sunt organizații care sunt într-o continuă căutare de noi concepte, dar și evaluează
dezvoltarea și impactul acestora. Acestea evaluează noile concepte și tehnologii și generează
rapoarte și recomandări. Aceste firme de asemenea evaluează produsele și producătorii, și
generează rapoarte ce conțin descrieri și comparații ale acestora.

Veniturile firmelor de cercetare sunt diferite decât ale presei din industrie. În mod obișnuit
firmele de cercetare își vând cercetările pe baza unui raport. Spre deosebire de presă, firmele de
cercetare nu vând publicitate, așadar se focusează (concentrează) pe calitatea și utilitatea acestor
rapoarte. Dacă rapoartele (rezultatele cercetării) sunt imprecise și de promovare, atunci
cumpărătorii acestor rapoarte nu le vor găsi utile, iar firma de cercetare își va pierde clienții. În
același timp posibilitatea de imparțialitate este diminuată din cauza modelului diferit de venituri, dar
nu este cu totul eliminată. Firmele de cercetare au o parte din venituri de la producătorii care nu
numai că se abonează, ci și plătesc o taxă pentru un raport de cercetare obiectiv.

Un alt contributor independent la dezvoltarea noilor concepte și tehnologii sunt instituțiile

academice, sau mai bine spus universitățile. În domeniul IT universitățile au fost, de cele mai multe
ori, participanți periferici în procesul de realizare / construcție / dezvoltare al noilor concepte,
tehnologii și acronimele aferente. În timp ce se așteaptă să existe puțină obiectivitate în
perspectivele universităților, contribuția (participarea) lor la dezvoltarea conceptelor, tehnologiilor și
a acronimelor este destul de limitată. Deși multe universități scriu lucrări despre aceste noi
concepte, majoritatea sunt scrise după ce dezvoltarea a luat sfârșit.

Ultimul grup în procesul de dezvoltare este și cel mai important. Acesta este utilizatorul final
care beneficiază de aceste concepte și tehnologii noi. Aceasta este numai dacă grupul cumpără
conceptele și tehnologiile și folosesc acronimele care se stabilesc în timp.

Page 2 of 16 – Lecția 1 
 
 Un concept a cărui durată de dezvoltare a fost îndelungată și care în timp s-a transformat în
tehnologie este Product Lifecycle Management, având acronimul PLM.
De-a lungul timpului au existat creșteri ale productivității datorită modului cum s-au realizat
anumite activități, cum ar fi liniile de asamblare automatizate. Alte creșteri ale productivității se
datorează dezvoltării noilor concepte și tehnologii, cum ar fi motorul cu ardere internă, autoturismul
sau computerul. Reprezentând cel mai nou val în creșterea productivității, Product Lifecycle
Management, având acronimul PLM, s-a dezvoltat în ultimii ani complet, sau cel puțin așa pare.
PLM a fost prima dată introdus ca și concept de creștere a productivității în industria constructoare
de automobile și cea aerospațială: două domenii cu produse foarte complexe. Industria electronică,
în care există mai multe probleme de management și care se axează mai mult pe configurarea
software decât pe complexitatea produselor, a adoptat de asemenea PLM. După succesul în aceste
domenii, PLM a fost adoptat și în alte industrii, cum ar fi: producția bunurilor de larg consum, bunuri
industriale (mașini unelte etc.), dispozitive medicale.

PLM este cababil să crească productivitatea deoarece permite integrarea completă a tuturor
informațiilor legate de un produs sau serviciu, în cadrul organizației producătoare. Așa cum va reieși
din acest curs (manual), PLM folosește tehnologia informației (IT) împreună cu practicile și
procesele, cu scopul de a îmbunătăți eficiența în și între departamentele din cadrul companiei.
Împărțind activitățile dintr-o companie pe mai multe departamente, cum ar fi proiectarea,
prelucrarea, vânzările și service, se reduce complexitatea. Mărind eficiența activităților în fiecare
departament, rezultă o creștere a productivității întregii companii.
Când a apărut conceptul PLM? Primele referiri la acest termen au început să apară în anul
2000. Cu toate că pare un nou concept dezvoltat brusc, nu este adevărat. PLM a apărut ca o
combinare de concepte și tehologii existente de mai mult timp. Aceste concepte diferite s-au
dezvoltat pe direcții diferite în decursul mai multor ani. Devenind mature și având un scop comun, și
anume creșterea eficienței, a fost necesară combinarea lor într-un nou concept denumit PLM.
Aceste tehnologii care existau pe piață și care se adresau unor domenii diferite, sunt: Computer
Aided Design (CAD) – pentru departamentul de proiectare, Computer Aided Manufacturing (CAM) –
departamentul de fabricație, Product Data Management (PDM) și Computer Aided Engineering
(CAE) – departamentul de analiză și simulare.

Ce este PLM? Există mai multe definiții și moduri de a reprezenta un model PLM. O definiție este
publicată de către CIO Magazine:
Product Lifecycle Management este o abordare integrată, de informare – o abordare axată la
toate aspectele ciclului de viață a unui produs, de la proiectare (concepție) până la prelucreare,
vânzare (implementare) și întreținere, culminând cu scoaterea produsului din funcțiune și reciclarea
acestuia. Suita de aplicații software PLM permite accesarea, actualizarea, manipularea și transferul
informațiilor despre produs în cadrul întreprinderii. O altă definiție a PLM este integrarea sistemelor
de business pentru managementul (gestiunea) ciclului de viață al produsului.

Așa cum spune această definiție, PLM nu se referă numai la proiectarea, prelucrarea sau
întreținerea unui produs. Definiția, așa cum este prezentată aici, nu este constrânsă (legată) de o
companie, dar presupune faptul că PLM gestionează informația despre produs indiferent de locul
unde se află aceasta. În zilele noastre rar se mai găsește o companie care are toate serviciile
integrate (în interior), cum ar fi proiectarea, prelucrarea, întreținerea și reciclarea. Cu noile modele
de management axate pe externalizarea (outsourcing) serviciilor, informațiile despre produs nu se
mai regăsesc doar în interiorul companiei, chiar și pentru cele care în trecut erau considerate
nucleul funcțional, cum ar fi proiectarea și dezvoltarea unui produs. Scopul PLM conform acestei

Page 3 of 16 – Lecția 1 
 
definiții este acela de a gestiona informația despre produs, indiferent de locul în care aceasta se
găsește sau de prerioada de timp care trece de la proiectare și dezvoltarea unui produs, până la
scoaterea din funcțiune și reciclarea acestuia. Pentru o parte dintre produsele de folosință
îndelungată, această perioadă de timp poate fi mai mare de 50 de ani (cum ar fi: produse
industriale, lifturi, mașini unelte, autoturisme). Cum informația nu se degradează în timp, integritatea
informației despre un produs fizic nu este o problemă. Totuși, sistemele hardware și software care
stochează și accesează informația reprezintă o problemă. Aceste sisteme, într-un timp destul de
scurt, se uzează moral și nu mai pot fi utilizate. PLM s-a angajat pentru un sarcină pe lungă durată.
Din punctul de vedere al implementării, este prea devreme să determinăm dacă PLM poate să facă
față provocării și dacă, pe măsură ce tehnologia hardware și software avansează, vechea
informație poate migra împreună cu avansul tehnologic.

O altă definiție a conceptului PLM este dată de către firma independentă de cercetare
CIMdata:
O abordare de business strategică care aplică un set consistent de soluții de de business pentru a
sprijini inovația, managementul, distribuirea și utilizarea informațiilor despre produs în toată
întreprinderea, de la concepție până la scoaterea din funcțiune a lui, integrând oamenii, procesele,
tehnologia software și informația.
CIMdata, o firmă de cercetare care s-a axat pe studiul PLM și al predecesorilor acestui concept de-
a lungul mai multor ani, are o definiție similară cu cea dată de CIO Magazine. Definiția CIMdata este
mai mult mai clară în ceea ce privește conținutul termenului PLM. Se referă la informația despre
produs de la concepție până la scoaterea lui din funcțiune. Cheia acestei definiții constă în utilizarea
frazei: integrarea oamenilor, proceselor, tehnologia software și informația.

Să vedem în continuare punctul de vedere al celei mai importante componente PLM,

utilizatorul. Compania Ford a fost printre primele companii din lume care au adoptat conceptul PLM
și predecesorii acestuia. La mijlocul anilor 1990, Ford a creat un departament care se numea C3P.
Cele 3 litere C din acest termen se refereau la: computer-aided design (CAD), computer-aided
manufacturing (CAM) și computer-aided engineering (CAE), în timp ce litera P se referea la
managementul informației despre produs (PIM – product information management). Acest termen
PIM avea să fie dezvoltat de-a lungul mai multor ani și, împreună cu integrarea proceselor,
tehnologiei și a oamenilor a dat naștere la ceea ce înseamnă Product Lifecycle Management (PLM),
adică managementul ciclului de viață al produsului.

În final, definiția cu răspândirea cea mai largă și acceptată de către toți utilizatorii este
următoarea:
Product Lifecycle Management (PLM) este o abordare de business integrată bazată pe
informație, formată din oameni, procese/practici și tehnologie, care se referă la toate
aspectele din viața unui produs, de la proiectare până la producție, utilizare și întreținere,
culminând cu scoaterea din funcțiune și reciclarea, cu scopul de a crește eficiența și
productivitatea companiei.

Termenul „tehnologie” din toate definițiile anterioare, se referă într-o mică măsură și la
suportul hardware și software care îi ajută pe oameni să aplice cu succes cele mai bune practici
(best practices) și procese în cadrul întreprinderii. Este foarte important să facem disticție la acest
nivel între PLM și software. Suportul tehnologic software cu ajutorul căruia se gestionează
informația despre produs se numește Product Data Management (PDM).

Page 4 of 16 – Lecția 1 
 
Rezumat:

În acest subcapitol am învățat cum a luat naștere conceptul Product Lifecycle Management și
cum s-a dezvoltat acronimul PLM.
De asemenea am văzut care sunt definițiile PLM din mai multe puncte de vedere, și anume al
firmelor de cercetare, companiilor dezvoltatoare și al utilizatorilor.
Foarte important de reținut aici este faptul că:
- PLM este o strategie de business bazată pe informație, compusă din oameni, procese,
practici și tehnolgie, care se referă la toate aspectele din viața unui produs, de la concepție
până la scoaterea din uz, cu scopul de a crește eficiența și productivitatea în cadrul
companiei
- PLM nu este o aplicație software
- Suportul software pentru transmiterea și gestionarea informației despre produs este PDM –
Product Data Management

1.2 Implementarea PLM

Înainte de a vedea cum se poate implementa PLM într-o companie, este important să
cunoaștem care sunt elementele constituente ale PLM și cum sunt ele organizate (modele PLM).

1.2.1. Elementele PLM: oamenii, procesele și practicile, tehnologia (CAD, CAM, CAE, PDM)
Așa cum am văzut mai devreme, nu putem cumpăra pur și simplu PLM ca și aplicație
software, deși tehnologia software este o componentă integrală. Această secțiune din lecție va
descrie cum oamenii, procesele / practicile și tehnologia formează un întreg din perspectiva PLM.

Vom studia caracteristicile fiecăreia dintre aceste elemente și vom explica cum se pot
integra în arhitectura PLM.

Fig_1_01.tif – Elementele PLM

Page 5 of 16 – Lecția 1 
 
 a. Oamenii
Se pune întrebarea referitoare la acest element PLM: care sunt caracteristicile oamenilor
cele mai importante, pentru a implementa cu succes PLM într-o companie? Credem că cele mai
importante și relevante caracteristici ale oamenilor care ne interesează sunt: capabilitățile,
aptitudinile și organizarea. Oamenii ca și individualități, în cadrul unei organizații, au o gamă largă
de capabilități. Unii au capabilități limitate, pretabile pentru sarcini simple și de complexitate redusă,
bine definite. Alții au capabilități robuste care le permit să-și atingă scopul într-un mod foarte
eficient, chiar și în condiții îndoielnice și nesigure. Capabilitățile oamenilor de la „limitate” la
„robuste” sunt în mare măsură determinate de aceste aspecte: experiența, educația, instruirea și
susținerea (suportul).

Experiența reprezintă acumularea informațiilor și a cunoștințelor despre situații diferite, în

scopul de a schimba informații despre eficientizarea consumului de timp, materiale și energie.
Experiența ne permite să reducem timpii de căutare, să anticipăm rezultatele cu o probabilitate
mare de succes. Dacă avem experiență în clasificarea reperelor, putem selecta doar acele categorii
de repere care îndeplinesc funcția pe care dorim să o adăugam noilor produse. Dacă avem
experiență cu modelarea ansamblurilor, știm care este secvența de asamblare cea mai rapidă și
mai eficientă. Așadar experiența este o caracteristică individuală. Dacă o persoană pleacă din
cadrul companiei, pleacă și experința. Totuși, dacă putem să captăm această experiență
individuală, adăugând-o (înregistrând-o) într-un mediu virtual, avem posibilitatea de a o împărți cu
alții.
În esență PLM are capabilitatea de a capta și integra experiența oamenilor în procesele și rutinele
din cadrul companiei.

Educația și instruirea. O modalitate de a elimina timpul de așteptare în care oamenii

capătă experiență, este aceea de a le oferi educație și formare profesională. Trebuie să facem
distincție între educație și instruire (formare profesională). Cu instruirea învățăm oamenii ce să facă,
iar cu educația îi învățăm de ce fac acel lucru.
Instruirea este mai potrivită proceselor, dorim să facem aceleași acțiuni de fiecare dată, așadar vom
avea aceleași rezultate de fiecare dată. Educația este mai potrivită practicilor (activităților). Pentru
diversele practici, trebuie să înțelegem teoretic de ce anumite acțiuni afectează rezultatele
finale.Informația care se captează în timpul managementului ciclului de viață al produsului poate
îmbunătăți semnificativ eficiența educației și formării profesionale.

Suportul (susținerea) pe care un individ îl va primi, de asemenea îi va spori sau reduce

capabilitățile. Suportul este o extindere a educației și a instruirii, dar ca și încadrare în timp se
situează în momentul executării sarcinii, nu în momentul pregătirii acesteia. Spre deosebire de
computere, care folosesc aplicațiile software în același mod indiferent de ciclicitatea utilizării lor în
timp, oamenii pot uita anumite informații dacă nu le folosesc în mod curent. De exemplu, pentru
anumite procese care se folosesc foarte rar (o dată pe an), este indicat să se ofere suport pentru
realizarea acestor procese, astfel se va evita pierderea de timp cu reînvățarea și căutarea
informațiilor.

b. Procesele și practicile
Ne place să credem că activitățile pe care le realizăm în cadrul întreprinderii sunt procese. În
teorie, un proces este o modalitate bine definită de a lega intrările și ieșirile. În mod general, avem
intrări, procese și ieșiri. Pentru orice set dat de intrări, există un set bine definit de ieșiri. Așadar

Page 6 of 16 – Lecția 1 
 
putem să vorbim despre procese în cadrul companiei, procese de proiectare, procese de fabricație,
de vânzare. Dar, dacă toate acestea sunt procese cu intrări și ieșiri bine definite, de ce există atâtea
probleme în cadrul companiilor? Realitatea este aceea că nu toate sunt procese, ci o parte dintre
ele sunt practici. Aceste practici nu au intrările și ieșirile la fel de bine definite ca și procesele, și de
cele mai multe ori lasă loc de interpretări din partea utilizatorilor. Spre deosebire de procese, unde
utilizatorul resprectă cu strictețe anumite seturi de reguli bine definite, în cazul practicilor utilizatorul
acționează în funcție de experiență, iar acțiunile pot fi de cele mai multe ori realizate pe baza
deciziilor luate de către utilizator.
În cadrul managementului ciclului de viață al produsului trebuie să se țină cont de faptul că
atât procesele cât și practicile trebuie captate și virtualizate. Deciziile care stau la baza transmiterii
informațiilor trebuie împarțite pe categorii, astfel: deciziile care se iau pe baza unor reguli clare și
bine definite sunt procese, iar deciziile care se iau pe baza unor reguli mai puțin stricte și
interpretabile sunt procese.

c. Tenologia
Datorită faptului că PLM este dependent de evoluția tehnologiei informației, este foarte
important să se țină cont la implementarea PLM de experiența dezvoltatorilor de astfel de soluții.
De-a lungul timpului au existat diferite companii care au dezvoltat aplicații suport pentru PLM, ale
căror nume s-au schimbat de mai multe ori cu trecerea anilor. Ceea ce putem spune despre
aplicațiile PLM, este că sunt mai multe companii care au ca și principală direcție de dezvoltare
aceste aplicații specifice. Ele continuă să investească resurse importante în cercetarea și
dezvoltarea de tehnologii software noi care împing limitele înregistrării, transmiterii, gestionării și
utilizării informației despre produs.
Pe piață există o varietate de aplicații care se adresează diferitelor etape ale ciclului de viață
al produsului (concepție, proiectare, fabricație, simulare digitală etc.), pentru diferite domenii de
activitate. La alegerea aplicațiilor software care fac parte dintr-un sistem PLM, pentru gestiunea
informației din toate etapele ciclului de viață al unui produs, trebuie să se țină cont de o serie de
factori:
C1 Insfrastructura tehnologică
C2 Aplicațiile PLM trebuie să fie scalabile și ușor de integrat cu alte aplicații
C3 Aplicațiile PLM trebuie să fie configurabile, nu personalizabile.

C1. Infrastructura constituie un punct de plecare în implementarea PLM. Infrastructura tehnologică

se referă la toate aspectele legate de tehnica de calcul dintr-o companie: computere performante
pentru aplicațiile de proiectare, fabricație și simulare a funcționării prototipului virtual. Un alt aspect
important se referă la capacitatea de stocare a informației despre produs, acest lucru presupune
existența unor servere accesibile în toată întreprindere. Nu în ultimul rând, este foarte important
modul și viteza cu care se transmite informația despre produs, atât în interiorul întreprinderii, cât și
în exteriorul acesteia; acest lucru presupune existența unei rețele bine administrate la care sunt
conectate toate computerele din cadrul companiei.

C2. Există atât de multe tipuri de informații despre produs, încât este greu de imaginat că un
producător software poate dezvolta soluții pentru fiecare dintre aceste informații. Totuși, toate
aplicațiile care fac parte dintr-un sistem PLM și care se referă la anumite etape din ciclul de viață al
produsului, trebuie sa fie compatibile și interconectabile. Cele mai mari companii dezvoltatoare de
software oferă aplicații pentru fiecare etapă din ciclul de viață al produsului (de la concepție,
proiectare, fabricație, simulare).

Page 7 of 16 – Lecția 1 
 
Un criteriu la alegerea aplicațiilor pentru diferitele etape din ciclul de viață al produsului, este acela
de a permite transferul cât mai ușor și precis al informației despre produs către alte etape din ciclul
de viață al produsului.

C3. Aplicațiile software care se pot doar personaliza reprezintă o problemă la implementarea PLM.
Toate aplicațiile software dintr-un sistem PLM trebuie să fie configurabile, astfel încât să permită
transferul cât mai corect al informațiilor despre produs în toată întreprinderea. O aplicație care doar
se poate personaliza este utilă doar pentru acea etapă din ciclul de viață al produsului la care se
referă, iar conectarea acesteia cu alte etape ale ciclului de viață al produsului este foarte greu de
realizat. O aplicație configurabilă presupune faptul că aceasta se poate personaliza, altfel încât
utilizatorul să o poată utiliza la capacitate maximă; dar și faptul că aceasta aplicație se poate
configura astfel încât informația să poată migra cât mai corect și mai rapid către celelalte aplicații
care se referă la alte etape ale ciclului de viață al produsului.

1.2.2. Componentele PLM

Așa cum am văzut anterior că a luat naștere conceptul PLM, putem considera următoarele
sisteme ca făcând parte dintr-un astfel de sistem, deși PLM reprezintă mult mai mult decât suma
acestor componente: Computer Aided Design (CAD), Engineering Data Management (EDM),
Product Data Management (PDM) și Computer Integrated Manufacturing (CIM).

a. Computer Aided Design (CAD) se referă la proiectarea și reprezentarea grafică virtuală

a obiectelor fizice cu ajutorul computerului, într-un mediu virtual. În trecut, reprezentarea grafică a
informației se realiza pe hârtie, fiind foarte greu de gestionat și modificat. Dezvoltarea tehnologică a
permis apariția unor sisteme de reprezentare grafică 2D și 3D a informației într-un mediu virtual, de
multe ori mult mai precisă decât în realitate (datorită erorilor de prelucrare). Aceste aplicații software
(de genul Autocad, Solid Edge, NX etc.) se referă la prima etapă din ciclul de viață al unui produs, și
anume la concepție și design. Avantajul acestor aplicații de proiectare constă în faptul că informația
există într-un mediu virtual 3D (prototipul virtual), produsul se poate optimiza din punct de vedere al
designului înainte de a se realiza fizic, informația se poate transmite foarte ușor atât în cadrul
companiei cât și în exteriorul ei. Având prototipul virtual 3D optimizat, se pot ulterior genera
desenele de execuție 2D, mult mai ușor decât aplicațiile CAD care permit doar proiectarea 2D.

b. Engineering Data Management (EDM). În timp ce aplicațiile CAD au fost mult timp
considerate nucleul PLM, există și alte puncte cheie și informații despre produs cel puțin la fel de
importante. Aplicațiile CAD, așa cum știm, descriu un produs pe baza informațiilor geometrice, dar
nu îl descriu în totalitate. Reprezentarea grafică trebuie să fie însoțită și de o altă informație, numită
caracteristică (metadata). Caracteristicile sunt acele informații care descriu produsul: toleranțe,
restricții de greutate, material etc. Aceste caracteristici trebuie să fie asociate reprezentării
geometrice. O metodă eficientă de a capta acest tip de informație a fost utilizarea unei aplicații
foarte răspândite în toate companiile și ușor de personalizat, și anume Microsoft Excel. Această
aplicație a permis personalizarea tipurilor de informații asociate unui model CAD: lista de materiale
și caracteristicile componentelor. Există totuși un mare dezavantaj în ceea ce privește
implementarea acestui tip de informație în PLM, și anume imposibilitatea de a lucra în cadrul
organizației pe aceeași lista cu materiale și caracteristici. Acest mod de lucru permite doar lucrul
individual, fiecare utilizator își poate crea propria listă.

Page 8 of 16 – Lecția 1 
 
 c. Product Data Management (PDM). Aplicațiile PDM au dezvoltat o nouă metodă de a
organiza informațiile în formate diferite, CAD și EDM, într-o singură bază de date. PDM a propus un
mod nou de a organiza diferitele tipuri de formate CAD pe care o organizație le produce într-un timp
destul de mic.
Într-o primă fază a dezvoltării, PDM a permis companiilor să capteze informațiile CAD
produse de către utilizatori și să le transforme în capital intelectual al companiei. Acest lucru a fost
posibil și prin adăugarea în baza de date a vechilor arhive, create anterior implementării PDM. În
timp ce anumite sisteme PDM începeau să încorporeze anumite procese sub forma unor workflow-
uri (fluxuri de informații), alte sisteme PDM doar gestionau informațiile despre produs. Un prim pas o
dată cu implementarea PDM într-o companie, a fost acela de a înlocui vechea arhivă de pe hârtie
cu una în format electronic. Pe măsura dezvoltării sistemelor PDM, a fost necesară posibilitatea de
configurare a acestor sisteme, astfel încât să permită implementarea în companii cu diferite domenii
de activitate, dar și de a permite implementarea proceselor și practicilor din cadrul companiei.

d. Computer Integrated Manufacturing (CIM). Acest concept a luat naștere plecând de la

premiza că informația poate și trebuie să fie partajată (shared) între departamentele unei
întreprinderi. În mod specific, informațiile despre produs, provenite de la departamentul de
proiectare (CAD), pot fi transferate și folosite de către departamentul de producție (fabricație) în
format electronic. Acest fapt extinde termenul CAM (computer-aided manufacturing) care reprezintă
modalitatea de realiza programe cu comandă numerică plecând de la un model CAD. În timp ce
termenul CAM se referă la un singur produs, CIM se referă la organizarea întregii producții, precum
și la utilizarea resurselor întreprinderii.
Aplicațiile CAM trebuie să fie scalabile, astfel încât să permită transferul informației despre produs
de la departamentul CAD, dar și să poată fi gestionate folosind o aplicație PDM.

e. În ultimii ani, o dată cu dezvoltarea tehnologiei, a apărut conceptul de fabricație digitală

Digital Manufacturing (DM). Pentru a înțelege acest concept, plecăm de la premiza că
implementarea PLM într-o companie aduce cele mai mari beneficii departamentului de fabricație.
De ce? Deoarece acest departament are un obiectiv bine definit, acela de a fabrica un produs cu
specificații bine definite, având dimensiuni și toleranțe precise și utilizând cât mai bine resursele
fabricii. Revenind la întrebarea „Ce este fabricația digitală?”, aceasta se poate defini astfel:
Fabricația digitală este o abordare ce implică oameni, procese / practici și tehnologie, care
folosește informațiile PLM pentru a planifica, proiecta și fabrica primul produs, apoi
optimizează procesele de fabricație pentru restul produselor ce urmează a fi fabricate,
folosind minimum de resurse.

Ca și termenul PLM, fabricația digitală include aceleași elemente: oameni, procese și

tehnologie, cu diferența că aici se pune accentul pe tehnologie. Termenul „digital” sugerează faptul
că un rol foarte important în fabricația digitală îl are computerul, cu ajutorul căruia se realizează
fabricația. Factorul uman are un rol mic în acest tip de fabricație. Spre exemplu, pentru fabricația
digitală ce implică roboți industriali (pentru sudură, manipularea obiectelor, vopsire), omul
programează (cu ajutorul unui computer) robotul să realizeze un anumit proces.

Page 9 of 16 – Lecția 1 
 
 Fig_1_02.tif – fabricația digitală cu roboți

În prezent, fabricația digitală se potrivește perfect proceselor de fabricație automatizate

(robotizate), succesul acesteia depinde în mare măsură de implementarea PLM.

f. Computer Aided Engineering (CAE). O dată cu apariția sistemelor de virtualizare a

obiectelor fizice (modelarea 3D CAD) și transpunerea acestora într-o întreprindere virtuală, a apărut
și necesitatea testării și analizării prototipului virtual. Această analiză are în vedere simularea
digitală a comportării produselor supuse la diverse solicitări pe durata ciclului lor de viață, în etapa
validării conformității cu specificația de proiectare. Cu alte cuvinte, după etapa de proiectare a unui
produs există o etapă din ciclul lui de viață în care, înainte de a se fabrica, se face o testare într-un
mediu virtual folosind o aplicație CAE specializată. Astfel se poate analiza, optimiza și îmbunătăți
calitatea unui produs, se reduc costurile cu prototipurile fizice, se reduce durata lansării produslui pe
piață și în același timp permite companiei să dezvolte noi produse cu conținut inovativ. Simularea
digitală a comportării produsului are loc într-un mediu controlat și folosește metoda analizei cu
elemente finite, ceea ce presupune împărțirea produsului într-un număr de elemente finite ce pot fi
analizare în context. Se poate face o analiză a comportării la diverse solicitări, cum ar fi: solicitări
statice, dinamice, modale (vibrații), analiză neliniară, impact de mare viteză,analiză termică, curgeri
de fluide etc.

Page 10 of 16 – Lecția 1 
 
1.2.3. Modele PLM

În cele ce urmează vom vizualiza un model PLM ce cuprinde toate etapele din ciclul de viață
al unui produs, precum și aplicațiile care fac posibilă parcurgerea acestor etape. Plecând de la
figura de mai jos, vom detalia toate aceste etape.

Fig_1_03.tif – Model PLM

Etapa de planificare (planning). În această etapă, pe baza analizelor de marketing se

stabilesc cerințele funcționale ale unui nou produs. Dezvoltarea produsului este realizată de către
departamentul de creație.

Etapa de concepție (styling). În această etapă, pe baza cerințelor funcționale, se realizează

un prototip virtual ce înglobează forma și aspectul noului produs. Aplicațiile care fac posibil acest
lucru sunt aplicațiile CAD (Solid Edge, NX, Catia, Inventor, Pro/E etc.), care permit modelarea
suprafețelor complexe.

Etapa de proiectare (design) – în cadrul departamentului de proiectare - presupune

modelarea 3D, plecând de la asptectul exterior (definit în etapa precedentă) și folosind aceleași
aplicații CAD cu module specifice pentru realizarea fiecărui reper component al produsului. Aceste
module pot fi: Part (proiectarea 3D a reperelor), Sheet Metal (proiectarea 3D a tablelor îndoite),
Assembly (proiectarea 3D a ansamblurilor). Tot în această etapă se realizează prototipul virtual, ce
respectă atât forma cât și cerințele tehnice funcționale.

Page 11 of 16 – Lecția 1 
 
 Etapa de realizare a documentației tehnice (document). Având prototipul virtual, în această
etapă se poate obtine documentația tehnică, mai corect spus desenele 2D. Tot cu aceleași aplicații
CAD, luând în considerare modelul 3D, se pot genera desenele 2D conform standardelor de
desenare în vigoare.

Etapa de analiză, simulare și validare a prototipului virtual (simulation). Pentru a fi siguri că

produsul va rezista tuturor solicitărilor în timpul funcționării, se poate face o analiză cu elemente
finite pentru a verifica rezistența la anumite solicitări. Astfel, folosind aplicații specifice CAE (Femap
cu NX Nastran, Ansis etc.) se optimizează produsul pentru a putea funcționa conform specificațiilor
tehnice.

Etapa de realizare a dispozitivelor de prelucrare (Tooling) presupune proiectarea

dispozitivelor pentru prelucrarea componentelor.

Etapa de pregătire a fabricației în comandă numerică (Machining). Utilizând aplicații CAM

(NX CAM, Powermill, Catia etc.), și având ca și punct de plecare modelul 3D, se obține programul
de prelucrare pentru mașinile cu comandă numerică.

Etapa de pregătire fabricație repere – linie de fabricație (Part) Este etapa în care se
organizează linia de producție a reperelor

Etapa de pregătire fabricație ansambluri – linie de asamblare (Assembly). Este etapa în care
se organizează linia de asamblare a reperelor prelucrate anterior.

Etapa de gestionare a resurselor de fabricație (Resource) – MU, scule etc . Pentru realizarea
produsului la costuri cât mai reduse, este necesar ca resursele de fabricație (mașini unelte, scule de
prelucrare, materii prime etc.) să fie bine bine gestionate astfel încât producția să se realizeze în
mod continuu și optim. Gestionarea resurselor se face de către proiectanții de procese de fabricație.

Etapa de proiectare a fabricii (Plant) TcMfg + Plant Simulation. Încă din faza de proiectare se
cunosc informațiile despre produs de genul elemente componente (repere), caracteristici de calitate
și tehnice, procedee și modalități de fabricație. Așadar, pentru optimizarea producției unui produs,
în această etapă se realizează amplasarea mașinilor unelte în fabrică (sau după caz în atelier), se
stabilesc fluxurile (traseele) de circulație a reperelor în celula de fabricație (în funcție de fișa
tehnologică – sau de operații). În final, după stabilirea aceștior parametri (folosind de exemplu
aplicația Teamcenter Manufacturing), se poate face o simulare a producției, iar după caz aceasta se
poate optimiza.

Etapa de gestionare a resurselor umane (Human). Managerii de proiect din cadrul

departamentului de proiectare au posibilitatea de a gestiona atât proiectele cât și resursele umane
cu care se face proiectarea. În cazul proiectării proceselor de fabricație (în departamentul de
fabricație), proiectanții de tehnologie au la dispoziție o serie de resurse ale fabricii, printre care și
operatorii umani ai mașinilor unelte sau cei care fac asamblarea sau vopsirea.

Etapa de verificare a calității (Quality) – are loc după ce se realizează fabricația și presupune
compararea specificațiilor cu produsele fabricate. Prin aplicațiile PLM, eventualele defecte de
fabricație se înregistrează în sistem și se transmit departamentului de proiectare/fabricație pentru a
corecta greșelile.

Page 12 of 16 – Lecția 1 
 
1.3. Beneficii aduse de adoptarea PLM

Rezumat: se prezintă o însumare a beneficiilor pe care le va deține o companie după

implementarea cu succes a conceptului PLM precum și impactul adus de această schimbare în
cadrul organizației.

Prezentarea beneficiilor

Reduce durata de realizare a unui produs nou (Time to Market)

Acesta este beneficiul major al implementării unui sistem PLM. Din analiza mai multor
companii a reieșit faptul că sunt trei factori majori care determină întârzierea lansării unui produs pe
piață: timpul necesar pentru a realiza o anume activitate, timpul pierdut între diferite activități și
timpul pierdut pentru refacerea documentelor.
Un sistem PLM poate face foarte multe lucruri pentru a reduce drastic acești factori care determină
întârzieri ale lansării unui produs pe piață:
• PLM poate crește viteza prin faptul că face informația disponibilă instantaneu atunci când
este nevoie
• PLM suportă managementul activităților concurente
• PLM permite echipei de verificare / aprobare să acceseze informația relevantă, oricând și
fiind permanent asigurați că întotdeauna verifică cele mai recente versiuni.

Îmbunătățirea productivității Design-ului

PLM poate îmbunătăți substanțial productivitatea în departamentul de proiectare, în prima etapă a
dezvoltării unui produs, prin faptul că inginerii nu vor mai petrece timpul căutând informația sau
refăcând documente. Astfel timpul de proiectare va fi drastic redus. Statistic s-a arătat că un inginer
petrece în medie 25-30% din timpul său de lucru căutând informația, PLM reduce acest timp
aproape complet, inginerul nu trebuie să mai memoreze o mulțime de locații unde stochează fiecare
proiect, pentru că sistemul PLM îi va oferi toate informațiile de care are nevoie în mod instantaneu.
Un alt factor care determină scăderea productivității în departamentul de proiectare este gradul în
care se refolosește informația deja existentă în sistem. Cantitatea de timp pe care unii ingineri o
petrec rezolvând probleme care sunt deja rezolvate, este într-un birou de proiectare actual extrem
de mare. Folosind un sistem PLM, identificarea, refolosirea și modificarea proiectelor deja existente
trebuie sa devină o rutină, indiferent care este departamentul care are nevoie de această informație
despre produs.

Îmbunătățește precizia în procesele de proiectare și fabricare

Un beneficiu important adus de PLM este faptul că orice membru al oricărei echipei implicată în
dezvoltarea unui anumit proiect (CAD, CAM, CAE), operează cu aceleași seturi de date care sunt
tot timpul actualizate și se lucrează mereu cu cele mai recente versiuni. Dacă un inginer la un
moment dat lucrează asupra unui „master file”, se știe că acesta este unul singur; dacă altcineva îl
deschide, se știe că acela reprezintă o copie, astfel încât suprapunerea unor informații inconsistente
este eliminată, chiar dacă persoanele respective lucrează concurent. Această capacitate a unui
sistem PLM va duce la reducerea numărului de documente gestionate și mai ales la eliminarea
erorilor care de obicei sunt observate în procesul de fabricare.

Crearea de conținut inovativ

Page 13 of 16 – Lecția 1 
 
Inginerii sunt de cele mai multe ori conservatori în ceea ce privește abordarea prin care încearcă să
rezolve o anumită problemă, pentru că timpul necesar găsirii unui soluții mai bune necesită mai mult
timp și un efort intelectual mai mare. Riscul de a petrece un timp excesiv pentru a realiza un design
nou care nu va merge, este deseori inacceptabil. Sistemele PLM tratează procesul creativ într-o altă
manieră.
• Memorează toate modificările și rezultatele testelor referitoare la respectivul produs, se
reduce la minim refacerea documentelor și erorile potențiale care pot apărea
• Reduce riscul de a greși prin faptul că soluțiile sunt vizualizate de mai multe persoane,
făcând informația disponibilă persoanei potrivite la momentul potrivit.
• Încurajează rezolvarea problemelor în echipă prin faptul că permite ca ideile personale să fie
ușor transferate în cadrul echipei, știind că toată echipa se concentrează asupra aceleiași
probleme.

Ușor de utilizat
Aplicațiile componente PLM diferă extrem de mult și în ceea ce privește ușurința în utilizare, cele
mai multe dintre aceste aplicații au o interfață prietenoasă, ușor de învățat de către viitorii utilizatori.
Înterfața de căutare a informației este foarte intuitivă, iar documentele se pot vizualiza imediat. În
sistemul actual de lucru căutarea și colaborarea presupun existența unor persoane foarte
experimentate. Din acest motiv se simplifică foarte mult accesul la informație astfel încât orice
membru al echipei să poată accesa informația de care are nevoie și la care are acces.

Securitatea datelor
Protecția capitalului intelectual este esențială într-o întreprindere care se află pe piață cu o
concurență foarte puternică așa cum este piața constructorilor de mașini. Prin componenta PDM
din cadrul unui sistem PLM, se protejează informațiile conferind diferite drepturi de acces pentru
fiecare utilizator.

Control mai bun al proiectelor

Motivul pentru care întotdeauna dezvoltarea unui anumit produs este întârziată, nu este faptul că a
fost planificat greșit de la început, ci mai degrabă faptul că în decursul proiectului au existat
probleme cu controlul activităților. O aplicație PDM oferă unelte prin care se poate realiza un control
eficient asupra proiectelor, beneficiile fiind aduse de: structura produsului, managementul
schimbărilor, controlul configurațiilor și trasabilitatea documentelor.

Control mai bun asupra modificărilor

Un sistem PLM trebuie să permită unui utilizator să creeze și să mențină multiple revizii și versiuni
pentru orice document din baza de date, indiferent de departament sau de etapa de dezvoltare a
unui produs. Asta înseamnă că se pot crea mai multe versiuni sau mai multe variante ale unui
produs fără a pierde nimic din cele vechi. Fiecare versiune sau revizie nou creată va avea o dată și
o semnătură, astfel încât să fie o informație verificabilă în procesul de audit

Imbunătățirea semnificativă a calității

Prin introducerea mai multor seturi de proceduri pentru audit în ciclul de viață al produsului, PLM
stabilește un mediu favorabil ISO9000 și Total Quality Management (TQM). Foarte multe din
principiile fundamentale ale TQM sunt perfect cuprinse de sistemele PDM.

Page 14 of 16 – Lecția 1 
 
Impactul PLM asupra strategiei și structurii companiei
Nevoia organizațiilor pentru un management eficient care să sporească productivitatea a condus la
adoptarea strategiei de tip PLM. Introducerea conceptului PLM aduce foarte multe schimbări în
cadrul organizației, de la modul în care sunt stocate datele până la modul în care persoanele
interacționează între ele. Pentru a implementa cu succes un sistem informatic PLM, este absolut
necesar să existe o maturitate culturală a organizației, absența acestei culturi conduce la o cantitate
foarte mare de stres, și inevitabil la eșecul implementării. Organizațiile introduc soluții noi pentru
gestiunea proceselor pentru a crește performanțele. Chiar dacă performanțele prevăzute vor fi sau
nu atinse, înfluența unei soluții noi asupra personalului este inevitabilă. Aceste aspecte legate de
gestiunea proceselor vor fi detaliate în lecția 10

Schimbările majore pe care le aduce un sistem de tip PLM sunt:

Transparență: standardizarea proceselor și definirea clară a rolurilor și responsabilităților pentru
fiecare utilizator, face mediul de lucru foarte transparent. O anumită persoană poate vedea la orice
moment starea în care se află un anumit proiect. Aceasta ajută oamenii de decizie să aleagă soluții
optime într-un timp mult mai scurt și bazat pe date actuale.

Accesibilitatea informațiilor: PLM rupe barierele formate intre diferitele departamente, singurul lucru
important este ca informația corectă să poată fi accesată de persoana potrivită la momentul potrivit.

Eficiență în mediul de lucru: O implementare de succes a unui sistem PLM face procesul de
dezvoltare al produsului mai rapid, îmbunătățind în același timp și calitatea. Membrii echipei cunosc
foarte bine rolurile și responsabilitățile și nu vor mai pierde timpul cu refacerea unor documente deja
existente.

Colaborare: PLM redefinește conceptul de echipă. Echipele care de obicei sunt închise între patru
pereți ai organizației, pot gândi acum colaborarea la nivel global. Acest lucru va schimba întreaga
perspectivă a organizației pentru că nu vor mai exista nici un fel de restricții geografice, iar
problemele își vor găsi soluțiile mult mai repede.

Cultura organizației: De foarte multe ori organizațiile judecă pregătirea lor de a implementa PLM în
termeni de cerințe tehnice și obiective ale afacerii. Chiar și după ce organizațiile au analizat atent
termenii tehnici și cei de business, implementarea unei soluții PLM eșuează pentru că organizațiile
au omis să se facă o analiză a culturii organizaționale existentă în companie. Pentru succesul
implementării PLM este absolut necesară o maturitate a culturii organizaționale.

O analiză simplă a culturii organizaționale poate fi efectuată pe baza răspunsurilor la următoarele

întrebări:
• Unde ne aflăm acum din punct de vedere al culturii?
• Unde trebuie să ne îndreptăm strategic ca și companie?
• Care sunt diferențele între unde suntem acum și unde ar trebui să fim?
• Care este planul prin care vor dispărea aceste diferențe?
Cei mai importanți parametri care trebuie analizați pentru a determina cultura organizației sunt:
• Procesul de învățare în cadrul organizației
• Atitudinea echipei în fața schimbărilor
• Comunicarea
• Maturitatea proceselor desfășurate

Page 15 of 16 – Lecția 1 
 
 • Capacitatea de concentrare asupra unei anumite activități

Rezumat:
Pentru a deține beneficiile aduse de o un sistem PLM, este nevoie de sinergia eforturilor mai multor
departamente ale companiei. Această activitate are un puternic caracter interdisciplinar și trebuie
abordată cu metode moderne de management. Este absolut necesar să se acorde mare atenție
celor 3 factori esențiali: tehnologie software, procese de business și, nu în ultimul rând, pregătirea
oamenilor care vor face acest sistem să lucreze.

Verificarea cunoștințelor:
- Ce este PLM?
- Care sunt cele 3 elemente esențiale pentru implementarea PLM într-o companie?
- Care sunt principalele componente ale PLM?
- Enumerați 5 beneficii ale unei implementări PLM de succes

Page 16 of 16 – Lecția 1