CUPRINS

CAPITOLUL 1 : PIAȚA BURSIERĂ ADMINISTRATĂ DE BURSA DE VALORI

BUCUREȘTI
1.1.NOȚIUNEA DE BURSĂ DE VALORI ,CARACTERISTICI ȘI FUNCȚII
1.2.ISTORICUL ȘI STRUCTURA BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI
1.3.INDICII BURSIERI AI BVB
1.4.EVOLUȚIA BVB ȘI A INDICILOR EI DIN 2015 PÂNĂ ÎN 2018 ÎN PERIOADA
2015-2018

ALINIERE STANGA DREAPTA , ALINIAT LA INCEPUTUL FIECARUI

PARAGRAF

1
2

CAPITOLUL 1 : PIAȚA BURSIERĂ ADMINISTRATĂ DE BURSA DE VALORI

BUCUREȘTI

1.1.NOȚIUNEA DE BURSĂ DE VALORI ,CARACTERISTICI ȘI FUNCȚII

Bursa De Valori este o piață organizată , reglementată și specializată unde se

concretizează cererea și oferta de valori mobiliare și alte instrumente financiare , având rolul
de a asigura tranzacționarea lor operativă de a înregistra și de a face publice cursurile de
vânzare/ cumpărare. Organizarea și funcționarea ei sunt precizate prin lege și prin
regulamentul propriu, care stabilesc riguros locul și rolul patricipanților ca și modul de
efectuare a tranzacțiilor.

Valorile mobiliare constituie obiectul principal al contractelor ce se încheie la bursa de valori

reprezentând economii financiare, disponibilități neutilizate ce sunt redirijate în procesul
negocierilor către cele mai productive activități economice. DIN FRAZA ACEASTA REIE
CA Valorile mobiliare SUNT economii financiare, disponibilități
ESTE ADEVARAT???
Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al
producției rentabile, precum si un detector al producției nerentabile.Indiferent de forma ei
juridică, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori funcționează sub
controlul și supravegherea guvernului. Pe plan internațional, în cele mai multe state
funcționează burse de drept privat ca sociețăti pe acțiuni. Bursele de drept public sunt
administrații ale statului cu caracter nelucrativ.Bursa de Valori înființată în România în 1994
este o instituție de drept public.
conform
REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A S.C.
BURSA DE VALORI BUCURESTI S.A.
TITLUL I. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA S.C. BURSA DE
VALORI BUCURESTI S.A.
CAPITOLUL I INFIINTAREA BURSEI DE VALORI BUCURESTI
S.A.
Art. 1 Bursa de Valori Bucuresti S.A., denumita prescurtat
B.V.B., este societate comerciala pe actiuni, de nationalitate
romana, formata prin schimbarea formei juridice a
institutiei de interes public Bursa de Valori Bucuresti.
Deci BVB este în prezent o institutie de drept privat, este societate comerciala pe actiuni

La bursa de valori se negociază:

Vezi art 2, pct. 17-18 (referitor la instrumente financiare) din Legea nr. 24/2017 privind
emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă (ti-am trimis-o pe email in 18.04)

a) Valori mobiliare (titluri financiare): acțiuni, obligațiuni, bonuri și bilete de tezaur, titluri
de rentă și altele.

2
b) Valute selective.
c) Produse bursiere derivate: contracte futures, opțiuni pe marfă, opțiuni pe titluri
financiare, opțiuni pe valute, opțiuni pe indici de bursă, opțiuni pe rata dobânzii și altele.
Însă există burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie acțiunile. Aceste burse
se mai numesc si burse de acțiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate
tranzacționarea valorilor mobiliare pe plan local și acestea sunt burse locale, necaracteristice
în comerțul bursier internațional, altele au un obiect extins la un număr mare de valori
mobiliare admise la cotare, indiferent de țara emitentă. Acestea sunt burse caracteristice, de
reputație internatională, deținând un rol conducator în tranzacțiile bursiere generale.
Conditiile esențiale pentru înfiintarea unei burse de valori:
a) existenta în zona respectiva sau în apropiere a unor societati anonime de mare anvergura;
b) difuzarea actiunilor si a obligatiunilor emise de societatile anonime respective la un numar
mare de actionari;
c) reglementarea judicioasa a activitatii tranzactionale prin norme legislative imperative cu
privire la codul de conduita, limita participarilor, modul de desfasurare a negocierilor, etc.
Scopul esential al bursei de valori:
Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare
finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile
economice cele mai rentabile. Ea îsi îndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de
vânzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc
sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara actiuni simple, cei
care nu doresc sa-si asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un
venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori,
micsorându-si riscul la maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si
denumit cupon.

Ordinea în care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultaiti din vânzarea celor
trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investitii productive,
cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice
etc. În conditiile în care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale
care se diminueaza cu costurile de lucru (în care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine
profitul de lucru. Distribuirea profitului de lucru se înscrie în urmatoarea ordine de prioritati:
 se platesc cupoanele la obligaliuni;
 din ce ramâne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;
 profitul ramas se numeste net si se împarte între coproprietari, respectiv intre
detinatorii de actiuni.INCORECT SI FARA LEGATURA
Caracteristicile bursei sunt :
1.Piață simbolică – Bursa este o piață simbolică dematerializată unde se încheie contractul
dintre părți . Identificarea și circulația valorilor se realizează în afara acestei piețe ;
2.Piață liberă –Asigură confruntarea directă și deschisă a cererii și ofertei care se manifestă în
mod real în economie;
3.Piață organizată –Tranzacțiile se realizează conform unor principii , norme și reguli
cunoscute și acceptate de participanți . Organizarea piețelor bursiere se realizează atât prin
cadrul legal stabilit în fiecare țară cât și prin regulamente bursiere;
4.Piață reprezentativă –Servește drept reper pentru toate tranzacțiile care se efectuează cu
acele valori pentru care ea constituie piață organizată.
Funcțiile Bursei de Valori :
a. Bursa facilitează accesul publicului larg la titlurile care au fost deja emise ;
b.Asigură lichiditatea activelor financiare oferind posibilitatea vânzării titlurilor anterior
cumparate , deci o transformărilor în bani;
3
4

c. Dinamizează activitatea de afaceri permițând realizarea unor proiecte investiționale de

desfașurare care nu ar putea fi realizate cu fondurile unui grup restrâns de întreprinzători;
d.Permite evaluarea activelor financiare deoarece la bursă se stabilește prețul titlurilor
respectiv cursul bursier oferind continuu atât o evaluare a acțiunilor cât și a firmei ca atare
însumată prin indicatorul valoare capitalizată;
e.Funcția de reorientare și restructurare a activităților economice .Bursa distribuie fondurile
spre domeniile cele mai profitabile sau/și cu cele mai mari perspective de dezvoltare;
f.Funcția de stimulare a tranzacțiilor intercorporații .Cumpărarea și vânzarea de acțiuni
înseamnă practic comercializarea în parte sau în totalitate a firmelor respective;
g.Funcția de informare a publicului privind starea și tendințele pieței.Interpretarea bursei ca
reper a lumii de afaceri trebuie să țină seama și de imperfecțiunile acestui indicator economic.
Mecanismul tranzacțiilor la bursă:

Realizarea unor operațiuni bursiere presupune următoarele etape :

1) Deschiderea unui cont de intermediari în favoarea clientului .
Acestea pot fi:
-un cont în numerar sau cash care impune existența disponibilului care să acopere nevoilor de
finanțare a operațiunii;
-un cont în marjă care permite obținerea automată în anumite limite a unui împrumut din
partea brokerului.
2)Plasarea ordinului de vânzare-cumpărare .Ordinul de la clienți este o comandă în cazul
cumpărării ,având ca obiect tranzacționarea unui anumit volum de active financiare în
anumite condiții comerciale.
3)Tranzacționarea
4)Compensarea și decontarea
5)Transferul dreptului de proprietate
Tipuri de ordine :
a) Ordinul la piață este un ordin de vânzare-cumpărare la cel mai bun preț oferit de piață în
momentul respectiv. El poate fi executat oricând atâta timp căt piața este în funcțiune .
b) Ordinul limită este cel în care clientul precizează prețul maxim pe care înțelege să-l
plătească în calitate de cumpărător respectiv prețul minim pe care îl acceptă în calitate de
vânzător . Unui ordin cu limită de preț îi este asociată întotdeauna clauza la un preț mai bun:
-mai mic în cazul cumpărării respective;
-mai mare în cazul vânzării.
c)Ordinul stoc sau de limitare a pierderii devine ordin de vânzare/cumpărare la piață atunci
când prețul titlului evaluează în sens contrar așteptărilor clientului respectiv scade/crește la
nivelul specificat .
Formarea cursului pe piețele bursiere :
-ca pe orice piață la bursă cursul titlurilor financiare se formează prin confruntarea directă a
cererii de ofertă;
-agenții de bursă concentrează ordinele de vânzare și cele de cumpărare , le pun față în față și
i-au această confruntare : un preț care exprimă realitatea pieței respectiv echilibrul dintre
cerere și ofertă. Rolul agențiilor de bursă este de a constata prețul de echilibru la un moment
dat și nu de a-l stabili ci de a impune;
-pe piețele intermitente cursul se stabilește prin fixing , respectiv în fiecare zi se fixează un
curs oficial.Fixingul se bazează pe colectarea și centralizarea ordinelor de vânzare/cumpărare;
-pe piețele continue cotarea se desfășoară pe tot parcursul zilei de bursă fără
întrerupere.Principiul acestei piețe este executarea ordinelor în timp real și la cursuri
diferite.El afișează 4 cursuri diferite:cursul de deschidere,cursul minim,cursul maxim și cursul
de închidere;
-piețele bursiere mixte sunt sisteme de tranzacționare în care se realizează succesiv sau
concomitent procedura intermitentă și respectiv continuă.
4
Piața bursieră în sens larg se prezintă sub forma bursei de valori propriu-zise, a pieţelor
interdealeri sau ca bursă electronică - este o componentă a pieţei titlurilor financiare. Menirea
sa este de a concentra cererea şi oferta de hîrtii de valoare şi de a asigura realizarea de
tranzacţii în mod operativ, în condiţii de corectitudine şi transparenţă.DE SCOS – FARA
LEGATURA CU SUBCAPITOLUL

Participanţii la activitatea bursieră

În activitatea bursieră sunt implicate trei categorii de participanţi: investitorii, emitenţii de
valori mobiliare şi intermediarii bursieri. Intermediarii bursieri reprezintă o categorie de
profesionişti al căror rol este de a realiza şi încheia tranzacţii cu valori mobiliare. Nu se pot
cumpăra sau vinde valori mobiliare pe piaţa bursiere fără ajutorul intermediarilor.
Prin activitatea lor agenţii bursei sunt:
a)specialişti operativi care realizează direct şi nemijlocit operaţiuni de bursă şi pot fi grupaţi
în două categorii: brokeri sau dealeri;Atribuțiile lor fiind : de a administra portofoliile de
valori mobiliare ,de a menține legături cu mandatarii acestora pentru derularea tranzacțiilor,de
utilizare a unor procedee publicitare pentru a se face cunoscuți și de încheierea unor convenții
în vederea unor fuzionări ulterioare.
b)specialişti neoperativi cu rol de furnizare de informaţii asupra conjuncturii şi oportunităţilor
de afaceri.Aceștea pot fi analişti bursieri care pot lucra ca angajaţi ai societăţilor de bursă sau
în firme proprii,funcţionari sau angajaţi ai bursei cu sarcini de supraveghere, urmărire şi
control asupra derulării operaţiunilor specifice în incinta bursei.
În acelaşi timp acestora le sunt interzise o serie de acţiuni cum ar fi:
1)operaţiuni bancare însemnând împrumuturi cu titluri sau vărsăminte ale dobânzilor din
depunerile primite;
2)acceptarea de participaţii financiare la societăţile ale căror titluri le negociază;
3)operaţii în contrapartidă adică cumpărarea pe cont propriu a titlurilor încredinţate pentru a fi
revândute sau vânzarea, în beneficiu propriu, către investitorii care le încredinţează ordine de
cumpărare etc.
În România tranzacţionarea în cadrul bursei este monopolul membrilor Asociaţiei Bursei (art
din lg pietei de capital La data înregistrării S.C. Bursa de Valori Bucureşti - S.A. la oficiul
registrului comerţului, Asociaţia Bursei de Valori Bucureşti se desfiinţează de drept )se poate
face numai prin intermediul agenţilor pentru valori mobiliare autorizaţi ca agenţi de bursă.
Dobândirea calităţii de agent de bursă are la bază cererea transmisă de societatea de valori
mobiliare către bursă şi necesită îndeplinirea următoarelor condiţii: persoana în cauză trebuie
să deţină o autorizaţie valabilă de „agent pentru valori mobiliare” acordată de CNVM;
să aibă vârsta minimă precizată prin reglementările bursei;și să fi frecventat şi promovat
testele şi examenele profesionale cerute de dobândirea profesiei de agent de bursă.
CODUL BURSEI DE VALORI ART4
(2) Participantii la sistemul de tranzactionare al BVB deruleaza operatiuni de piata cu instrumente
financiare in cadrul pietei reglementate la vedere administrata de B.V.B., in mod corespunzator cu
prevederile din cadrul Cartii I din prezentul Cod. (50. Participant la sistemul de tranzactionare
al B.V.B. sau Participant – intermediarii/firmele de investitii inscrisi in Registrul public al
C.N.V.M., admisi la tranzactionare pe piata reglementata la vedere, administrata de B.V.B., in
conditiile Titlului I, Cartea I si inscrisi in Registrul Participantilor )
VEZI IN CONTINUARE PARTICIPANTII DIN CODUL BURSEI DE VALORI PAG 27........

1.2.ISTORICUL ȘI STRUCTURA BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI

Bursa de Valori București S.A. (BVB) , este cea mai importantă instituție a pieței de capital
,în cadrul ei se organizează și administrează piețele reglementate de instrumente financiare la
5
6

standarde europene ,care a devenit societate pe acțiui în anul 2005 și s-a listat pe propria piață
în iunie 2010.
Activitatea bursieră în țara noastră datează din anul 1839 , prin intermedierea burselor de
comerț .La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori București , iar
la o săptămână mai târziu a apărut și cota bursei , publicată în monitorul oficial.
De-a lungul existenței sale ,activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social-politice
ale vremii (răscoala din 1907 , războiul balcanic 1912-1913) bursa fiind închisă apoi pe
perioada Primului Război Mondial. După redeschiderea sa , a urmat o perioadă de 7 ani de
creșteri spectaculoase , urmată de o perioadă de 7 ani de scădere accelerată . Activitatea
Bursei de Efecte ,Acțiuni și Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care erau cuprinse
la cota bursei acțiunile a 93 de societăți și 77 titluri cu venit fix (tip obligațiuni ).
După o întrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori București a fost reînființată în anul 1995 ,
prima zi de tranzacționre fiind 20 noiembrie ,zi în care s-au tranzacționat 905 acțiuni a 6
societăți cotate. Din momentul redeschiderii,bursa a cunoscut o dezvoltare continuă ,la acest
moment ,numărul societăților listate fiind în jur de 70 ,printre acestea numărându-se societăți
importante în economia națională precum SNP Petrom,Banca Română pentru Dezvoltare ,cele
5 Societăți de Investiții Financiare ,Banca Transilvania ,etc. În anul 2005, BVB a absorbit
piața RASDAQ. În februarie 2008, banca austriacă Erste Group Bank s-a listat la BVB,
devenind astfel prima companie internațională listată pe piața reglementată de la București.
Ulterior, Bursa de Valori București a înregistrat o dezvoltare continuă, fiind în prezent
principala bursă din România. În 2010, Bursa de Valori București s-a listat pe propria piață
reglementată. În același an, BVB a lansat sistemul alternativ de tranzacționare pentru IMM-
urile și start-up-urile aflate în căutare de finanțare.
Bursa de Valori București este în plină dezvoltare a unei piețe de capital competitive în
Europa Centrală și de Est. Misiunea sa este să transforme piața de capital într-unul dintre cele
mai active vehicule de finanțare a economiei din România. Astfel, scopul BVB este să devină
una dintre cele mai complete piețe din Europa Centrală și de Est prin crearea de oportunități
atractive atât pentru companii, cât și pentru investitori, într-un mediu dinamic și transparent.
BVB depune eforturi pentru îndepărtarea barierelor care stau în calea dezvoltării pieței locale
de capital, pentru facilitarea accesului investitorilor la piață, creșterea lichidității și atragerea
de noi companii pentru listare. Toate acestea pentru ca piața să fie clasificată piață
emergentă,ceea ce sa și întâmplat începând din august 2014 ASF a lansat proiectul STEAM –
Set of Actions Towards Establishing and Acknowledgement of the emergent Market status, cu
scopul de deschidere a pieţei, de eficientizare și de facilitare a accesului investitorilor în
România. Cotarea unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezintă o recunoaștere a
activității eficiente a societății emitente ,datorită unor criterii ce trebuie îndeplinite în vederea
cotării , criterii ce se referă la emisiunea de valori mobiliare , gestiunea societății emitente
,activitatea desfășurată informarea investitorilor .
Bursa de Valori București este o piață și un operator de sistem autorizat de Autoritatea de
Supraveghere Financiară (ASF), care administrează o piață reglementată și un sistem
alternativ de tranzacționare (ATS), conforme cu standardele europene. BVB operează, de
asemenea, o secțiune de piață denumită RASDAQ.- nu mai e valabil. La BVB sunt
tranzacționate următoarele tipuri de instrumente financiare: acțiuni, drepturi, obligațiuni,
unități de fond, produse structurate și contracte futures. Veniturile operaționale ale BVB sunt
generate în principal de activitatea de tranzacționare, din tarifele plătite de participanți, de
comisionale pentru listare, precum și din vânzarea de date către diverși utilizatori.
Piaţa reglementată la vedere, administrată de BVB cuprinde trei sectoare, respectiv:
•Titluri de capital
•Titluri de credit
•Organisme de plasament colectiv

COD BURSA DE VALORI PAG 66

6
Art. 3 (1) Piata reglementata la vedere administrata de B.V.B. are urmatoarea structura:
a) Sector Titluri de Capital;
b) Sector Titluri de Credit;
c) Sector Organisme de Plasament Colectiv (OPC);
d) Sector Produse Structurate;
e) Sector Alte Instrumente Financiare Internationale

COD BURSA DE VALORI PAG 66-67

(2) Sectorul Titluri de Capital cuprinde:

a) Categoria Premium actiuni;
b) Abrogat;
c) Categoria Standard actiuni;
d) Categoria drepturi;
e) Abrogat;
f) Abrogat;
g) Categoria internationala actiuni;
h) Categoria internationala drepturi.

(3) Sectorul Titluri de Credit cuprinde:

a) Categoria obligatiuni corporative;

b) Abrogat;
c) Abrogat;
d) Categoria obligatiuni municipale;
e) Categoria titluri de stat;
f) Categoria internationala obligatiuni;
g) Categoria alte titluri de credit

(4) Sectorul OPC cuprinde:

a) Categoria actiuni;
b) Categoria unitati de fond.

c) Categoria Internationala OPCVM tranzactionabile.

d) Categoria Locala OPCVM tranzactionabile.
(41) Sectorul Produse Structurate cuprinde:

a) Categoria certificate;

b) Categoria warrante;

c) Categoria alte tipuri de Produse Structurate.

(42) Sectorul Alte Instrumente Financiare Internationale cuprinde:

7
8

a) Categoria A – instrumente financiare asimilabile titlurilor de capital,

b) Categoria B – instrumente financiare asimilabile titlurilor de creanta.

Sectorul titlurilor de capital cuprinde categoriile 1, 2 şi 3 pentru acţiuni şi, respectiv, drepturi,
precum şi categoria internaţional.

În sectorul titlurilor de credit sunt incluse trei categorii pentru obligaţiuni corporative (1, 2 şi
3), obligaţiunile municipale, titlurile de stat şi categoria obligaţiuni internaţionale.
Pe sectorul OPC sunt tranzacţionate acţiuni ale societăţilor de investiţii şi unităţi de fond,
emise de fondurile închise de investiţii.
În Codul Bursei se menţionează că solicitantul admiterii la tranzacţionare trebuie să fie o
societate comercială care a încheiat o ofertă publică de vânzare de acţiuni, în vederea listării
la Bursă, pe baza unui prospect de ofertă aprobat de CNVM.

Pentru admiterea la Categoria 1 destinată acţiunilor, firma trebuie să aibă o valoare a

capitalurilor proprii din ultimul exerciţiu financiar de cel puţin echivalentul în lei a 8 milioane
de euro. De asemenea, este necesar ca societatea să fi obţinut profit net în ultimii doi ani de
activitate şi să prezinte un plan de afaceri pentru cel puţin următorii doi ani calendaristici.
Menţinerea la această categorie presupune şi îndeplinirea anumitor cerinţe pentru indicatorii
de lichiditate:
•rată anuală de tranzacţionare de minim 80% din totalul zilelor în care pot fi operate
transferuri cu acţiunile emitentului;
•un număr mediu de cel puţin cinci tranzacţii pe zi;
•o valoare medie zilnică a operaţiunilor de minim 25.000 de lei;
•tranzacţionarea anuală a cel putin 3% din titlurile prezente pe bursă.
VEZI CODUL BVB Admiterea in Sectorul Titluri de Capital PAG 68

Primele burse de comerţ au fost înfiinţate în 1839.

Din cauza măsurilor adoptate de regimul comunist, timp de aproape 50 de ani activitatea
bursieră a fost întreruptă în România. Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în
1995. DE SCOS
În cadrul Bursei de Valori Bucureşti operează două pieţe.
Piaţa reglementată, (SI CARE ESTE A 2 A PIATA? ) pe care se tranzacţionează:
- acţiuni ale companiilor româneşti şi străine;
- obligaţiuni corporative şi municipale;
- titluri de stat;
- unităţi de fond, ETF-uri care reprezintă o categorie de instrumente financiare care a câștigat
popularitate în ultima perioadă;
- certificate.
Pentru a fi listate pe piaţa reglementată, companiile trebuie să îndeplinească
anumite criterii, între care capitalurile proprii să fie de minimum 1 milion euro.

Companiile de la Categoria 2 trebuie să aibă valoarea capitalurilor proprii din ultimul

exerciţiu financiar de cel puţin echivalentul în lei a 2 milioane de euro.
Indicatorii de lichiditate la această categorie sunt:
•rată anuală de tranzacţionare de minim 40% din totalul zilelor în care pot fi operate
transferuri cu acţiunile emitentului;
•un număr mediu de cel puţin două tranzacţii pe zi;
•o valoare medie zilnică a operaţiunilor de minim 2.000 de lei;
•tranzacţionarea anuală a cel puţin 3% din titlurile prezente pe bursă.
La Categoria 3 acţiuni sunt admise atât valorile mobiliare ale societăţilor dinamice,
inovatoare şi cu potenţial de creştere din domenii în plină dezvoltare, cât şi titluri ale
8
emitenţilor care au, în principiu, în obiectul de activitate, dezvoltarea de tehnologii noi şi
implementarea acestora în sectoare cum ar fi medicina, biotehnologia, agrotehnologia,
telecomunicaţiile şi informatica, conform Codului Bursei. Admiterea la această categorie este
condiţionată de un nivel al capitalurilor proprii din ultimul exerciţiu financiar de cel puţin
echivalentul în lei a un milion de euro, condiţie valabilă şi pentru acţiunile din statele membre
şi nemembre ale Uniunii Europene listate la Categoria Internaţională.
Drepturile se tranzacţionează într-una din cele trei categorii, identică cu categoria pentru
acţiuni care să fie liber transferabile, emise în formă dematerializată şi evidenţiate prin
înscriere în cont.
Obligaţiunile pot fi admise în categoriile 1, 2 şi 3 pentru obligaţiuni corporative, precum şi în
cele ale obligaţiunilor municipale şi internaţionale, dacă emitentul a încheiat o ofertă publică
de vânzare efectuată în baza unui prospect aprobat de CNVM în vederea admiterii la
tranzacţionare la BVB. Valoarea împrumutului obligatar trebuie să fie de minimum
echivalentul în lei a 200.000 de euro.
Titlurile de stat vor fi admise la tranzacţionare în categoria corespunzătoare, la primirea de
către Bursă a documentului de emisiune şi a celorlalte documente solicitate.
VEZI CODUL BVB Admiterea in Sectorul........PAG 68-83

Bursa de Valori Bucureşti, în calitate de operator de piaţă şi de sistem, administrează două

pieţe reglementate, la vedere şi la termen, IN ACEST MOMENT NU MAI EXISTA PIATA
LA TERMEN precum şi un sistem alternativ de tranzacţionare. Pe aceste pieţe sunt
tranzacţionate acţiuni, obligaţiuni, drepturi, unităţi de fond, titluri de stat, produse structurale
şi, nu în ultimul rând, instrumente financiare derivate.
În contextul crizei globale manifestate şi în România, utilizarea pieţei derivatelor ca
instrument de protecţie pentru diminuarea pierderilor financiare datorate evoluţiei
nefavorabile a preţului activului suport, reprezintă o soluţie de actualitate.
Piaţa derivatelor de la Bursa de Valori Bucureşti este în continuă expansiune. IN ACEST
MOMENT NU EXISTA PIATA A DERIVATELORDe la momentul lansării în anul 2007 au
fost introduse mai multe produse, iar începând cu luna aprilie a anului 2009, pe piaţa
derivatelor au fost autorizaţi mai mulţi market-makeri.
Market-makerii sunt intermediarii care tranzacţionează pe piaţa derivatelor şi care se
angajează să menţină lichiditatea pieţei pentru un anumit contract futures utilizând propriul
capital, prin oferirea în nume propriu de cotaţii ferme (ordine de cumpărare şi vânzare).
Aceştia joacă un rol deosebit de important pentru investitori, care au posibilitatea să iniţieze şi
să lichideze cu uşurinţă poziţii futures, deoarece în piaţă există cu certitudine o contraparte
care pune la dispoziţie ordine ferme de cumpărare şi de vânzare.

39. Formator de piata sau Market Maker pe piata reglementata la vedere - un Participant
care se angajeaza sa mentina lichiditatea pietei pentru un instrument financiar tranzactionat in
Piata Reglementata la vedere, utilizand propriul capital, prin introducerea si mentinerea de oferte
ferme de cumparare si vanzare in nume propriu, precum si sa incheie tranzactii pe baza acestora in
perioada de timp in care Participantul respectiv detine aceasta calitate. Definitie din cod BVB PG
10
Pentru a putea tranzacţiona instrumente financiare derivate la BVB, investitorii trebuie să se
adreseze societăţilor se servicii de investiţii financiare şi instituţiilor de credit (bănci), care au
calitate de participanţi la piaţa derivatelor.
Rolul BVB este de a facilita întâlnirea cererii şi ofertei de... prin încheierea de tranzacţii, după
care tranzacţiile sunt înregistrate şi procesate în vederea efectuării operaţiunilor de
compensare-decontare de către un operator post-tranzacţionare.
Bursele de valori au un rol important în finanţarea economiei unei ţări,
9
10

constituind, totodată, un barometru al economiei. În România, Bursa de Valori Bucureşti

şi-a reluat activitatea după 1990, odată cu trecerea la economia de piaţă şi transformările
profunde care au afectat sistemul financiar românesc. În mod tradiţional, firmele din
România au preferat creditul bancar în detrimentul finanţării prin intermediul titlurilor
financiare. Cu
toate acestea este de dorit ca bursa de valori să-şi intensifice rolul în România.

Sari de la o idee la alta, de la particular la general . De scos ce am inroșit mai jos

Pieţele secundare pentru titluri financiare (adică pieţele pe care se tranzacţionează
titlurile financiare) pot fi organizate:
• sub formă de burse de valori (engl. stock exchanges)
• sub formă de pieţe de negocieri (engl. pieţe OTC, over-the-counter).
Bursa de valori concentrează cererea şi oferta de titluri financiare. Tranzacţiile se
efectuează în mod deschis, prin intermediul unui mecanism care permite accesul direct şi
continuu la informaţiile de piaţă (preţul bursei) în conformitate cu un regulament
cunoscut. În mod tradiţional, operaţiunile bursiere se realizau într-un spaţiu fizic special
de tranzacţionare, unde se concentrau cererea şi oferta de titluri.
Odată cu mijloacele electronice de transmitere şi executare a ordinelor s-au dezvoltat bursele
electronice.
Pieţele OTC sau over-the-counter sunt pieţe destinate tranzacţiilor cu titluri care
nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi cotate la bursele propriu-zise.

La bursele de tip european se deosebesc următoarele tranzacţii:

a. tranzacţii la vedere – executarea contractului are loc imediat sau în
câteva zile după încheierea tranzacţiei;
b. tranzacţii la termen de o lună sau cu „reglementare lunară”;
c. tranzacţii ferme la termen;
d. tranzacţii de tip condiţionat.
Un alt criteriu de clasificare al operaţiunilor de bursă are în vedere scopul urmărit.
Potrivit acestui criteriu, operaţiunile de bursă pot fi:
a. operaţiuni simple de investire;
b. operaţiuni de arbitraj;
c. operaţiuni de acoperire;
d. operaţiuni speculative;
e. operaţiuni cu caracter tehnic.
Rolul principal al bursei de valori este să faciliteze fluxul de bani între investitori, cei care au
capital și doresc să investească, către antreprenorii/companiile care au nevoie de capital în
scopul dezvoltării lor. Beneficiile unei companii listate sunt totusi mult mai sofisticate decât
doar accesul la capital, deoarece, odată listate, companiile beneficiază simultan de
îmbunătățirea profilului lor, publicitate gratuită și constantă, îmbunătățirea guvernanței
corporative, vizibilitate crescută în ochii clienților, partenerilor de afaceri, precum și a
comunității în sine. Bursa de Valori București este inițiatorul principalelor proiecte din
domeniul educației financiare și deține rol în îmbunătățirea nivelului de cultură financiară în
România. În această calitate, principalul rol al Bursei de Valori București este de a promova
investițiile în piața de capital din România.
Bursa de Valori Bucuresti oferă o alternativă de finanțare atât companiilor mature, care pot
atrage capital pe Piața Principală, precum și start-up-urilor si IMM-urilor pentru care a fost
creată piata AeRO. Pe ambele piețe pot fi emise acțiuni și obligațiuni. Numai în 2017, la
Bursa de Valori București au fost listate emisiuni de acțiuni și obligațiuni în valoare cumulată
de 1,6 miliarde euro.

10
Orice companie din România sau din regiune, cu creștere ambițioasă și planuri de dezvoltare,
ar trebui să ia in considerare listarea la Bursa de Valori București ca o modalitate de
îmbunătățire a profilului său.
Instrumente pentru finanțare în cadrul BVB Instrumentepentru atragerea finantarii de
pe bursa
Bursa de valori ofera două tipuri distincte de instrumente antreprenorilor în cautare de
finațtare pentru companiile lor – acțiuni si obligațiuni.
INSTRUMENTELE - ACTIUNI SI OBLIGATIUNI -SUNT EMISE DE CEI CARE
CAUTA FINANTARE, NU LE OFERA BURSA.
ELE DOAR SE TRANZACTIONEAZA LA BURSA

Explicații
Companiile au la dispozitie doua instrumente prin care pot sa se finanteze prin bursa: actiuni si
obligatiuni.
Banii pe care o companie ii atrage prin emisiunea de actiuni catre investitori este numita capital social.
Alternativa este sa atraga banii prin emisiune de obligatiuni; acestea sunt clasificate drept instrumente de
datorie. Spre deosebire de instrumentele de datorie prin care banii imprumutati trebuie restituiti celor de
la care au fost imprumutati, capitalul social reprezinta proprietatea continua a companiei si, astfel, nu
trebuie rambursat.
Actionarul este co-proprietar al companiei si indreptatit sa beneficiezi de toate drepturile de proprietate,
inclusiv de dividend: profitul distribuit de companie proprietarilor. In decursul anilor daca o companie
performeaza bine, alti investitori vor dori sa devina proprietari ai unei astfel de companii prin cumpararea
actiunilor companiei. Rezultatele bune ale companiei emitente (profituri, crestere, dividende) duc la
cresterea cererii pentru aceste actiuni, care duce la cresterea pretului actiunilor. Astfel, există
oportunitatea vânzării actiunilor , la un pret mai mare decat cel la care au fost cumparate inițial. Reversul
este valabil. Din acest motiv este important ca un investitor sa fie informat atunci cand face o alegere. 
Daca in cazul emisiunii de actiuni investitorii pot castiga considerabil daca acea companie are succes, in
cazul obligatiunilor, investitorii vor castiga in principal o dobanda fixa, stabilita la inceputul emisiunii. 

Actiuni
Prin emisiunea de actiuni noi si listarea lor la bursa, un antreprenor vinde o parte din
compania sa publicului, aceasta parte depinzand de valoarea finantarii de care compania are
nevoie, precum si de cat de mult din companie este dispus sa vanda antreprenorul. Spre
deosebire de obligatiuni, atunci cand sunt emise actiuni, nu exista o datorie care trebuie
rambursata investitorilor. Odata listata la bursa, compania poate beneficia si de alte castiguri
financiare, precum utilizarea actiunilor proprii drept garantie pentru accesarea unor credite de
la banci, sau ca moneda de schimb pentru achizitia de competitori.
Bursa de Valori Bucuresti opereaza doua piete, pe ambele fiind posibile emisiuni de actiuni
sau obligatiuni. In cazul emisiunilor de actiuni, Piata Principala este pentru companiile mai
mature care deja au situatii financiare disponibile pentru cel putin ultimii 3 ani, o capitalizare
anticipata de minimum 1 milion de euro si cel putin 25% free float, ceea ce inseamna ca
minimum 25% din actiuni trebuie sa fie in portofoliile investitorilor si, disponibile la
tranzactionare.
Pentru piata AeRO, pe de alta parte, cerintele de admitere sunt mai relaxate, pentru a permite
astfel accesul companiilor mici si medii care inca nu indeplinesc conditiile de marime si
vechime pentru listarea pe Piata Principala. Pentru ca o companie sa fie listata pe piata AeRO,
aceasta trebuie sa aiba o capitalizare anticipata sau capitaluri proprii de minimum 250.000 de

11
12

euro si un free float de 10% sau cel putin 30 de actionari. In ambele cazuri, o companie
trebuie sa devina societate pe actiuni (SA) anterior listarii.
Obligațiuni
Obligatiunile, pe de alta parte, implica imprumutul capitalului de la investitori, in schimbul
platii unei dobanzi periodice. Obligatiunile sunt un instrument atractiv pentru antreprenori,
intrucat utilizarea acestora nu afecteaza structura actionariatului companiei si modul in care
compania este operata si, totodata, ofera expunere companiei si publicitate prin insasi
accesarea acestei finantari prin intermediul bursei de valori. Banii imprumutati de la
investitori trebuie rambursati la maturitate, sau in transe. Suma imprumutata poate face
obiectul unei refinantari, printr-o noua emisiune de obligatiuni, inlocuind astfel emisiunea
precedenta. O alta varianta este convertirea obligatiunilor in actiuni, la maturitate, sau in
anumite momente anterior maturitatii, reducand astfel o parte din suma care trebuie
rambursata investitorilor la maturitate (acestea mai sunt cunoscute si ca obligatiuni
convertibile).
In cazul emisiunii de obligatiuni, lista cerintelor de admitere este mult mai scurta si vizeaza in
principal valoarea emisiunii. Pentru Piata Principala valoarea minima admisa este de 200.000
de euro, desi Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) poate oferi anumite exceptii.
Pentru AeRO, nu exista o valoare minima a emisiunii. Este important de retinut ca doar o
societate pe actiuni (SA) poate emite obligatiuni.

Piața RASDAQ, înființată în anul 1996, nu mai corespundea, din punct de vedere al cerințelor
piețelor reglementate, standardelor europene în vigoare. Legea nr. 151/2014 privind
clarificarea statutului juridic al acțiunilor care se tranzacționează pe piața RASDAQ sau pe
piața valorilor mobiliare necotate a impus rezolvarea problemelor pieței RASDAQ până la
sfârșitul anului 2015. Majoritatea societăților ale căror acțiuni se tranzacționează
tranzacționau pe secțiunea RASDAQ a BVB nu îndeplineau cerințele de piață reglementată.
Emitenții de acțiuni au respectat procedura impusă de lege, astfel încât a fost finalizată
restructurarea pieței RASDAQ, după cum urmează:5 societăți au migrat pe piața reglementată
administrată de BVB, 271 pe sistemul alternativ de tranzacționare al BVB și 35 pe sistemul
alternativ de tranzacționare administrat de SIBEX. Activitatea pieței RASDAQ și a pieței
valorilor mobiliare necotate a încetat de drept la data de 27 octombrie 2015.
Bursa de Valori București, ca operator de sistem, gestionează sistemul alternativ de
tranzacționare ATS-Intl pe care se tranzacționează acțiuni ale companiilor străine precum și
sistemul AeRO pe care se tranzacționează companii românești, atât cele cu vizibilitate sporită
care caută finanțare prin piața de capital, cât și companiile care au migrat de pe RASDAQ. Ca
exemplu, evoluția lunară a valorii și numărului tranzacțiilor derulate pe secțiunea ATS a BVB
în anul 2015 este prezentată în grafi cul de mai jos. CARE GRAFIC??? S-a realizat
segmentarea pieței AeRO pe două categorii: premium și standard. La categoria premium sunt
tranzacționate 23 de companii, celelalte fiind înscrise la categoria standard.

1.3. INDICII BURSIERI AI BVB

Activitatea burselor de valori este apreciată prin intermediul indicilor bursieri, considerați a fi
barometre ale pieței. Bursa de Valori București a creat succesiv, începând din anul 1997,
familia de indici BET, completată și cu indicele ROTX, pentru o vizibilitate mai bună pe piața
internațională. Din 2014 s-au calculat: BET-TR, care refl ectă randamentul total al BVB și
indicele BET-Plus care include în structură emitenții ce îndeplinesc cerințe minime de
eligibilitate. S-a renunțat la calcularea indicelui BET-C care includea și companiile listate pe
RASDAQ. În familia indicilor BET s-au adăugat alți indici, cum sunt BETBK, ca un
„benchmark index”, care include în structură acțiuni românești și
străine. Apoi s-a construit indicele BET-XT-TR folosit ca activ suport pentru

12
instrumente derivate și produse structurate.
Evoluţia de ansamblu a unei pieţe bursiere este reflectată prin intermediul
indicilor bursieri după cum am zis și mai sus. Dintre indicii calculați de BVB, doi sunt indici
sectoriali, ceilalți fiind indici generali ai pieței. Indicii sectoriali sunt BET-FI pentru fonduri
de investiții și BET-NG în structura căruia intră acțiuni din domeniul energiei.
Scăderea pieței petrolului și turbulențele de pe piețele de capital internaționale au influențat
evoluția tuturor indicatorilor bursieri ai BVB în sensul scăderii acestora.Bursa de Valori
Bucuresti (BVB) calculeaza si distribuie in timp real 8 indici proprii – BET,BET-TR, BET-
XT, BET-XT-TR, BET-BK, BET-FI, BET-NG, BET Plus – precum si un indice dezvoltat
impreuna cu Bursa de Valori din Viena, indicele ROTX.
Indicii BVB reflecta evolutia preturilor celor mai tranzactionate companii listate sau evolutia
anumitor sectoare reprezentative, cum ar fi sectorul financiar sau sectorul energetic. Ca
metodologie de calcul, toti indicii BVB sunt indici de pret ponderat cu capitalizarea free float-
ului, cu limite maxime pentru ponderile societatilor componente. Cu exceptia indicilor BET-
TR si BET-XT-TR, care sunt ajustati pentru dividende, ceilalti indici reflecta doar evolutia
preturilor de piață.
Metodologia aplicata indicilor BVB permit utilizarea acestora ca activ suport pentru
instrumente financiare derivate si produse structurate.
Toti indicii BVB sunt calculati in RON, EUR si USD si sunt distribuiti in timp real.
Caracterizarea fiecăruia în parte este analizată în ceea ce urmează.

•BET® (Bucharest Exchange Trading), este primul indice dezvoltat de BVB în anul 1997 și
reprezintă indicele de referință pentru piața de capital locală. BET reflectă performanța celor
mai tranzacționate companii pe piața reglementată a BVB, cu excepția societăților de investiții
financiare (SIF). Este un indice ponderat cu capitalizarea liberă pe piață, cu o pondere
maximă de 20% a componentelor sale.Criteriul principal de selecție este lichiditatea. Începând
cu anul 2015, pentru examinare sunt utilizate și alte criterii legate de transparența și calitatea
raportării emitenților și de comunicarea acestora cu investitorii.
•BET-TR® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING TOTAL RETURN INDEX ), este
primul indice total de returnare lansat de BVB. Se bazează pe structura indicelui de referință
al pieței BET. BET-TR urmărește modificările de preț ale acțiunilor sale componente și este
ajustată astfel încât să reflecte și dividendele plătite de societățile constitutive.
•BET Plus® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING PLUS INDEX) urmărește
modificările de preț ale companiilor românești listate pe piața reglementată a BVB care
îndeplinesc criteriile minime de selecție referitoare la lichiditate și a lichidității și a flotei
libere la valoarea acțiunilor incluse în free float, . Societățile de investiții financiare sunt
excluse din index.
•BET-FI® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INVESTMENT FUNDS) este
primul index sectorial lansat de BVB și reflectă modificările de preț ale societăților de
investiții financiare (SIF) și ale altor entități asimilate.
•BET-BK® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING BENCHMARK INDEX) a fost
conceput pentru a fi utilizat ca punct de referință de către administratorii de active și alți
investitori instituționali. Metodologia de calcul reflectă cerințele legale și limitele
investiționale aplicabile fondurilor de investiții.
•BET-NG® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY & RELATED
UTILITIES INDEX) este un indice sectorial care reflectă evoluția tuturor companiilor listate
pe piața reglementată a BVB, inclusă în sectorul energiei și utilităților conexe. Greutatea
maximă pe care o companie o poate deține este de 30%.
•BET-XT® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED INDEX) urmărește
modificările de preț ale celor 25 de companii cele mai tranzacționate listate pe piața
13
14

reglementată a BVB, inclusiv societățile de investiții financiare (SIF).

•BET-XT-TR® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED TOTAL
RETURN) este versiunea totală de returnare a indicelui BET-XT, care include cele mai
tranzacționate 25 de companii românești listate la BVB. BET-XT-TR urmărește modificările
de preț ale companiilor sale constitutive și este ajustată astfel încât să reflecte și dividendele
plătite de aceștia.
•ROTX® (ROMANIAN TRADED INDEX) este un indice dezvoltat de BVB împreună cu
Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG). Monitorizează, în timp real, modificările de
preț ale acțiunilor ”blue chip” tranzacționate la Bursa de Valori București. Termenul de ”blue
chip” este o etichetă folosită pentru companiile publice considerate cele mai solide, mai
eficiente şi mai stabile de pe piaţă. Companiile blue chip de obicei vând produse şi servicii
bine cunoscute şi larg acceptate şi au ca şi caracteristică principală performanţele financiare
pozitive inclusiv în perioadele dificile, ceea ce contribuie la consolidarea renumelui de
companie puternică, capabilă de dezvoltare. Printre criteriile luate în calcul la numirea unei
companii blue chip se numără: capitalizarea, lichiditatea, performanţele financiare, calitatea
acţionariatului şi a managementului, poziţia pe piaţă şi activitatea derulată. Spre exemplu, pe
piaţa de capital din România, companiile Băncii Române de Dezvoltare şi Petrom sunt
considerate blue chip-uri.
Tabel nr.1: Indicii BVB
Indici Univers Nr. companii Pondere maxima Dividende

BET Cele mai lichide acțiuni 13 20% nu

BET-TR Cele mai lichide acțiuni 13 20% da

BET-XT Cele mai lichide acțiuni 25 15% nu

BET-XT-TR Cele mai lichide acțiuni 25 15% da

BET-BK Cele mai lichide acțiuni 25 7,25% / 4,70% nu

BET-FI Sectorial – financiar variabil (6) 30% nu

BET-NG Sectorial – energie & utilități variabil (11) 30% nu

Criterii minime free float și

BET Plus variabil (34) 20% nu
lichiditate

ROTX Mișcarea acțiunilor 'blue chip' variabil (8) 20% nu

Sursa:www.fluentinfinante.ro (Informații disponibile la data de

27 noiembrie 2017)

14
1.4.EVOLUȚIA BVB ȘI A INDICILOR ACESTEIA DIN 2015 PÂNĂ ÎN 2018

Evoluţia pieţei bursiere este caracterizată prin indicatorul capitalizare bursieră.

ITI TREBUIE UN TABEL CU DATE DESPRE CAPITALIZAREA BURSIERA A BVB

ȘI CAPITALIZAREA BURSIERÃ CA PROCENT ȊN PIB PENTRU PERIOADA
2015-2018. APOI POTI SĂ POVESTESTI

Într-un context internaţional destul de volatil, capitalizarea totală a BVB(piaţa principală şi

sistemele alternative de tranzacţionare) a avut o tendinţă de creştere, ajungând la sfârşitul
anului 2015 să reprezinte 10,6% din PIB faţă de 7% în anul 2009.
Într-un context internaţional destul de volatil, capitalizarea totală a BVB(piaţa principală şi
sistemele alternative de tranzacţionare) a avut o tendinţă de creştere, ajungând la sfârşitul
anului 2015 să reprezinte 10,6% din PIB faţă de 7% în anul 2009.
Capitalizarea bursieră a companiilor româneşti ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe piaţa
principală reprezintă 59% din capitalizarea bursieră totală a BVB. Trebuie precizat şi faptul că
pe fondul creşterii PIB în anul 2015 faţă de 2014, capitalizarea bursieră a companiilor
româneşti ca pondere în PIB a scăzut. Aceeaşi evoluţie, constând în diminuarea ponderii în
PIB a companiilor locale, s-a înregistrat şi în alte ţări, cum sunt: Polonia, Republica Cehă,
Bulgaria şi Grecia. O analiză a capitalizării bursiere pe un segment de timp îndelungat
evidenţiază evoluţia ascendentă a acestui indicator de la 1,37% în anul 2000 la peste 20% în
anul 2007, pentru ca, în perioada supusă analizei în această lucrare, criza economică să îşi
pună amprenta asupra evoluţiei ponderii capitalizării în PIB în sensul scăderii la 4,63% în
anul 2008 şi creşterii treptate până la 12,4% în anul 2013.Apreciem că aceeaşi tendinţă în
evoluţia capitalizării bursiere s-a manifestat şi în alte ţări din regiune.
Exceptând Polonia, unde ponderea capitalizării în PIB este în jur de 30%,celelalte ţări cum ar
fi Ungaria, Republica Cehă şi Bulgaria prezintă o evoluţie similară cu cea din România,
ponderea capitalizării în PIB în anul 2015 situându-se sub 15%.
În anul 2015 au fost înfăptuite reforme importante în piața de capital,înregistrând o serie de
modificări structurale menite să îmbunătățească funcționarea ei, precum clarificarea statutului
pieței RASDAQ, implementarea directivelor europene cu privire la organismele de plasament
colectiv și administratorii fondurilor de investiții alternative, creând astfel premisele
dezvoltării pieței, înlăturării barierelor identificate prin proiectul STEAM și creșterea
competitivității pieței de capital. Activitatea pieței RASDAQ și a pieței valorilor mobiliare
necotate a încetat de drept la data de 27 octombrie 2015. Finalizarea proiectului RASDAQ și
actualizarea reglementărilor secundare. Clarificarea statutului pieței RASDAQ a reprezentat
un pas important în rezolvarea unei problematici mai vechi rămasă neclarificată încă din anul
2004. DACA NU AI DATE JUSTIFICATIVE, CE AI SCRIS MAI SUS ESTE O POVESTE

Direcțiile strategice ale anului 2015 au fost : Proiectul STEAM - Statutul de piață emergentă;

15
16

Pentru dezvoltarea pieței românești de capital, principalul obiectiv al strategiei ASF este de a
depăși statutul de „piață de frontieră” și de a obține calitatea de „piață emergentă”. Începând
din august 2014 autoritatea a lansat proiectul STEAM – Set of Actions Towards Establishing
and Acknowledgement of the emergent Market status, cu scopul de deschidere a pieţei, de
eficientizare și de facilitare a accesului investitorilor în România. Proiectul urmărește
creșterea volumului plasamentelor și sporirea lichidităţii prin aplicarea unor măsuri strategice
care să obțină clasificarea pieţei de capital din România ca „piaţă emergentă” într-un orizont
de timp de circa 2,5 ani - 3 ani.

AM INROSIT MAI JOS, PT. CA NU ARE LEGATURA CU PERIOADA TA DE

ANALIZA
CLARIFICAREA SITUAȚIEI PIEȚEI RASDAQ ȘI A PIEȚEI VALORILOR MOBILIARE
NECOTATE
Procesul aplicării prevederilor Legii 151/2014, care se referă la clarificarea situației pieței
RASDAQ și a pieței valorilor mobiliare necotate, a fost unul complex (convocare AGEA,
hotărâre AGEA, primire de cereri de retragere, numire expert autorizat, întocmire raport de
evaluare, plată acțiuni, transferul acțiunilor din contul acționarilor care și-au exercitat dreptul
de retragere în contul societății) întinzându-se pe o perioadă de aproximativ 6 luni de la
hotărârea AGEA.
În perioada de la intrarea în vigoare a Legii 151/2014 și până la data la care activitatea celor
două piețe a încetat de drept, ASF a supravegheat modul în care emitenții au respectat
procedura, încălcarea normelor fiind sancționată.
În urma finalizării restructurării pieței RASDAQ și pieței valorilor mobiliare necotate un
număr de 311 societăți ale căror acțiuni se tranzacționau pe piața RASDAQ sau pe piața
valorilor mobiliare necotate s-au transferat pe piața reglementată/ ATS după cum urmează:
•5 societăți pe piața reglementată administrată de BVB;
•271 pe ATS administrat de BVB;
•35 pe ATS administrat de Sibex.
587 de emitenți au fost retrași de la tranzacționare pentru nerespectarea procedurilor aferente
punerii în aplicare a legii; ASF a emis 208 decizii de sancționare.
Activitatea pieței RASDAQ și a pieței valorilor mobiliare necotate a încetat de drept la data
de 27 octombrie 2015.
ORGANISME DE PLASAMENT COLECTIV
Supravegherea organismelor de plasament colectiv are drept obiectiv fundamental protecţia
investitorilor în titluri de participare, precum și promovarea încrederii în acest tip de investiţie
care încurajează mobilizarea disponibilităţilor financiare ale populaţiei. În acord cu noua
abordare bazată pe riscuri și atribuțiile specifice activității de supraveghere, principalele
obiective urmărite în anul 2015 au fost:
•îmbunătățirea calității, eficienței și coerenței activității de supraveghere prin implementarea
de măsuri proactive;
•identificarea principalelor vulnerabilități și probleme care ar putea necesita măsuri
suplimentare de supraveghere;
•reconfigurarea obiectivelor prin implementarea graduală a principiilor supravegherii bazate
pe riscuri, corelat cu remodelarea componentei de conformitate;
•supravegherea sporită a activității entităților financiare încadrate în clase de risc ridicat;
•accentuarea rolului verificărilor încrucișate (cross - check) în cadrul activităţii de
16
supraveghere, în vederea identificării eventualelor neconcordanţe, erori sau riscuri de fraudă.
Dinamica indicilor BVB în anul 2015 este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.2 : Evoluția indicilor Bursei de Valori București în trimestrul III 2015

+ Tabelul nr. 7 +Tabelul nr.10 +Tabelul nr.12 = UN SINGUR TABEL

Indice Valoare la data deValoare la data deModificare (%)

31.12.2014 31.12.2015 31.12.2015 față de
31.12.2014

BET 7.083,00 7.004,32 ‐1,1%

BET‐BK 1.308,27 1.341,69 2,6%

BET‐FI 30.120,38 3.0276,49 0,5%

BET‐NG 705 606,14 ‐14%

BET‐TR 7.734,89 7.977,94 3,1%

BET‐XT 638,26 6.40,42 0,3%

BET‐XT‐ ‐ 751,05 ‐
TR

BETPlus 1.047,81 1.034,65 ‐1,3%

ROTX 13.084,64 14.012,71 7,1%

Sursa: www.bvb.ro , calcule ASF

SI APOI GRAFIC PT FIECARE INDICE. DE EX

17
18

Pe ansamblul anului 2015 indicii generali ai bursei românești au avut evoluții asemănătoare,
în general staționare, cu excepția indicelui companiilor energetice (BET‐NG), care a scăzut
față de finalul anului 2014 cu 14%. Tendința de scădere a indicelui BET‐NG este explicabilă
prin scăderea prețului la materiile prime, în special a prețului petrolului, și prin corelarea cu
evoluțiile negative la nivel european pentru companiile din acest sector. Indicele ROTX,
dezvoltat de Bursa de la Viena împreună cu BVB, a înregistrat cea mai bună performanță în
anul 2015, crescând cu 7,1% față de valoarea la care se situa în decembrie 2014. Remarcăm
că indicii bursieri au atins maximele în luna august 2015, înainte de criza bursieră din China,
eveniment care a marcat intrarea într‐o perioadă turbulentă pe piețele de capital internaționale.

Tabelul nr.3 : Evoluția indicilor BVB în 2015

INDICI BVB 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BET 0,33% -4,03% -0,89% -1,11%
BET-BK 0,51% -0,95% 1,51% 2,55%
BET-FI -0,85% 2,12% 0,03% -0,02%
BET-NG -4,07% -12,92% -12,62% -14,02%
BET-TR 0,32% -1,42% 3,38% 3,14%
BET-XT 0,17% -3,10% 0,08% 0,34%
BET-XT-TR 0,17% 0,12% 4,78% -
BET-Plus 0,48% -3,61% -0,60% -1,26%
ROTX 3,44% -0,41% 4,75% 7,09%
Sursa: www.bvb.ro ,calcule ASF
Indicele de referință al BVB a înregistrat o ușoară scădere de 1,11% în anul 2015 pe fondul un
ei 
lichidități mai reduse și a unei volatilități crescute pe piețele internaționale. O scădere semnifi
cativă a  fost înregistrată de indicele BET‐NG (‐14,02%) aferent sectorului energetic de la
BVB care a fost afectat de scăderea prețurilor materiilor prime (în special a prețului
petrolului).
Efectul de contagiunea inclus în randamentele bursei din România a scăzut în primul semestru 
din  2015 ș i a atins un minim în luna aprilie. Din luna aprilie contagiunea a cunoscut
18
o tendință ascendentă graduală și a înregistrat un salt semnificativ în data de 24 august pe
fondul turbulenței de pe bursele asiatice și al așteptărilor privind creșterea dobânzii de
referință a FED. În ziua menționată mulți indici bursieri internaționali au înregistrat scăderi
importante: Eurostoxx ‐5,35%; DAX ‐4,70%; CAC40 ‐5,35%; FTSE100 ‐4,67%; BUX ‐
6,07%; S&P500 ‐3,94%. Bursa de la București a închis ședința cu o scădere abruptă de 6,3%
a indicelui BET, echivalentul unei pierderi de aproximativ 8 miliarde de lei din capitalizarea
companiilor listate. Petrom a consemnat un minus de 8%, Fondul Proprietatea a scăzut cu
6,7%, SIF‐urile au pierdut pe medie 6,6%, dintre care SIF3 în jur de 9%.    
Ulterior însă volatilitatea piețelor s‐a diminuat, iar bursele europene ş i americane ş i‐au
revenit în zilele următoare ca rezultat al semnalelor privind îmbunătățirea perspectivelor
de creștere a economiei americane (care în trimestrul II a avansat peste așteptări cu +3,7%).
Ca rezultat și indicele de contagiune în randamente dintre bursa locală și alte burse europene
reprezentative a scăzut ușor în perioada 31 august ‐ 30 septembrie, dar a rămas totuși la unul
dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii doi ani. În trimestrul IV al anului 2015
contagiunea în randamente dintre bursa locală și alte burse europene reprezentative a
continuat să fie la un nivel ridicat până la jumătatea lunii octombrie, continuând apoi pe un
trend descendent. Această tendință de scădere s‐a păstrat până la finele trimestrului IV 2015.
Deoarece indicele de contagiune s‐a situat la sfârșitul anului 2015 atât sub tendința pe termen
scurt, cât și sub cea pe termen lung, este posibilă o creștere a contagiunii pentru
perioada următoare. Pe termen lung structura de transmisie a contagiunii s‐a păstrat
constantă, respectiv aproximativ 56% din variația randamentelor fiind datorată factorilor
externi (5,4% USA, 7,7% UK, 8,2% Germania, 10,2% Austria, 8,9% Polonia).
În data de 31 decembrie 2015 pe piața AeRo a BVB erau listate un număr de 280 de
societăți.Bursa de Valori București a lansat de asemenea în ultimul trimestru al anului 2015
programe de seminarii (Fluent in Finanțe 2.0) și promovare ale BVB, precum și o aplicație
nouă pentru mobil adresată investitorilor, realizată de BVB.

Tabelul nr. 4 : Structura tranzacțiilor derulate la BVB (Piața principală, ATS și RASDAQ) în
anul 2015, după valoarea corespunzătoare fiecărui tip de instrument +

Tabelul nr 8+ Tabelul nr 11 = UN SINGUR TABEL

dar fara anul 2014 (nu face parte din analiza) si adaugi date pt anul 2018

Tip de31.12.2014 31.12.2015 V

instrument a
r
i
a
ț
i
i

Nr. Valoare % Nr. Valoare % Nr. Valoar

Tranzacți Tranzacț Tranzacți
19
20

i ii i e

Acțiuni 860.333 13.229.475.40 91,7 754.234 8.958.298.2073,3% ‐12,33% ‐32,3%

3 % 8

Alte 245 842.102.124 5,8% 535 2.509.440.7720,5% 118,37% 198,0%

obligațiuni 6

Produse 197.177 227.807.390 1,6% 299.749 403.278.614 3,3% 52,02% 77,0%

structurate

T‐Bills ‐ ‐ 0,0% 1.440 64.999.000 0,5% ‐ ‐

Titluri de148 113.608.292 0,8% 95 273.373.778 2,2% ‐35,81% 140,6%

stat

Unități de3.572 11.176.402 0,1% 2.320 7.762.209 0,1% ‐35,05% ‐30,5%

fond

Total 1.061.475 14.424.169.61 100,0 1.058.37312.217.152.5100,0 ‐0,29% ‐15,3%

1 % 85 %

Sursa: www.bvb.ro

Valoarea totală a tranzacțiilor derulate la BVB a scăzut în anul 2015 față de anul 2014 cu
15,3%. Cea mai importantă scădere a valorii a fost înregistrată la tranzacțiile cu acțiuni (‐
32,3%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat a fost de aproximativ 2,4 ori mai
mare decât în anul 2014. Acțiunile au fost cele mai tranzacționate instrumente la BVB în anul
2015 (73,3% in totalul valorii tranzacționate), în timp ce valoarea tranzacționată a titlurilor de
credit a crescut de la 6,6% din total la 23,2%. Valoarea tranzacțiilor cu obligațiuni în anul
2015 s‐a triplat față de anul 2014, în timp ce tranzacțiile cu produse structurate au fost cu 77%
mai mari decât în anul precedent.
La sfârșitul anului 2015 numărul total al participanților înscriși în Registrul BVB a fost de 40
(SSIF‐uri, instituții de credit şi firme de investiții dintr‐un alt stat membru UE), numărul
acestora rămânând neschimbat față de finele anului anterior.
Clasamentul primilor 10 intermediari în funcție de valoarea tranzacțiilor realizate pe BVB, de
la începutul anului şi până la 31.12.2015 (toate piețele, toate instrumentele) este următorul:

Tabelul nr.5 : Clasamentul primilor 10 intermediari în funcție de valoarea tranzacțiilor

realizate pe BVB

Poziție Valoare % din total

(an) tranzacționată (lei) valoare (an)
Denumire intermediar

1 WOOD & COMPANY FINANCIAL4.547.750.909,53 19,25%

SERVICES, a.s. Praga

2 RAIFFEISEN BANK 4.507.943.328,81 19,08%

3 BT SECURITIES 3.622.682.215,81 15,33%

20
 4 SWISS CAPITAL SA 3.503.433.047,00 14,83%

5 BANCA COMERCIALA ROMANA 1.183.412.323,48 5,01%

6 BRD Groupe Société Générale 874.226.350,31 3,70%

7 KBC Securities N.V. 721.738.093,02 3,06%

8 National Securities Sa Atena Sucursala598.117.361,71 2,53%

București

9 S.S.I.F. BROKER 536.630.656,30 2,27%

10 TRADEVILLE 426.867.721,97 1,81%

Sursa: www.bvb.ro
ÎN ANUL 2016 SE FAC NOI ACȚIUNI ÎN CADRUL PROIECTULUI STEAM
care a fost demarat din anul 2014, funcționând pe baza unui calendar de îndeplinire a unui set
de obiective privind corectarea deficiențelor care țin încă piața de capital din România în zona
piețelor de frontieră. Principalele direcții de acțiune ale ASF în 2016 pentru atingerea
obiectivelor STEAM sunt structurate pe 5 mari piloni astfel încât să fie îndeplinite cât mai
repede criteriile legate de mărimea, lichiditatea și accesibilitatea specifice unei piețe
emergente. VORBESTI DESPRE ACEST PROIECT O SINGURA DATA PT. TOATA
PERIOADA NU PE FIECARE AN IN PARTE

Capitalizarea bursieră a companiilor locale listate la BVB raportată la PIB a scăzut în anul
2016 față de 2015, pe fondul creșterii PIB și a scăderii capitalizării bursiere pentru companiile
locale. Scăderi ale ponderii capitalizărilor bursiere locale raportate la PIB au înregistrat și
piețele din Republica Cehă și Grecia, în timp ce bursa din Bulgaria, Polonia, Germania,
Austria și Ungaria au consemnat creșteri.
Pe cele două planuri, piață primară și piață secundară, evoluția generală a pieței de capital
oglindește dinamica piețelor internaționale de capital și setul de reforme dezvoltate pe plan
intern. Pe parcursul anului 2016 au avut loc două noi emisiuni de instrumente financiare
(titluri de stat – MFP și produse structurate ale SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA),
precum și 14 oferte publice de vânzare primare în valoare totală de 135,92 milioane
lei.ACEASTA INTERPRETARE O VEI PUNE DUPA TABELUL PE CARE-L VEI FACE
CU DATE DESPRE CAPITALIZAREA BURSIERA

Pe ansamblul anului 2016, indicii generali ai bursei românești au avut evoluții mixte.
Comparativ cu sfârșitul anului 2015, la 31.12.2016 se observă o ușoară scădere a valorii
indicilor BET-FI și BET-NG cu 1,87%, respectiv 2,97%. ACEASTA INTERPRETARE O
VEI PUNE DUPA TABELUL CENTRALIZAT CU EVOLUTIA INDICILOR

Valoarea totală a tranzacțiilor derulate la BVB în anul 2016 a scăzut față de anul 2015 cu
aproximativ 7,45%, iar numărul tranzacțiilor derulate s-a diminuat cu aproximativ 3,98%.
Scăderea remarcată a fost influențată de diminuarea interesului investitorilor pentru
21
22

tranzacțiile cu unități de fond (valoarea tranzacționată a scăzut cu aproximativ 46,86%) și

pentru tranzacțiile cu obligațiuni (valoarea tranzacționată a scăzut cu aproximativ 79,83%).
Cea mai semnificativă creștere a valorii tranzacțiilor se remarcă în cadrul tranzacțiilor cu
titluri de stat, a căror valoare totală tranzacționată în anul 2016 a crescut cu aproximativ
150,28% comparativ cu anul precedent. ITI TREBUIE DATE CU VALOAREA
TRANZACTIILOR

Indicii BVB au înregistrat creșteri mai reduse pe termen lung (12 luni) între 0,19% și 9,70%.
Cea mai semnificativă scădere la 12 luni se constată în cazul indicelui BET ‐NG ( ‐2,97%),
urmat de BET‐FI (‐1,87%).
Tabelul nr. 6 : Evoluția indicilor BVB la 30.12.2016
Indici BVB 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni
BET 2,14% 9,45% 5,50% 1,15%
BET-BK 2,88% 12,48% 6,65% 0,19%
BET-FI 2,12% 11,53% 6,26% -1,87%
BET-NG 2,86% 4,83% 3,70% -2,97%
BET-TR 2,14% 11,46% 14,42% 9,70%
BET-XT 2,50% 9,73% 5,78% 0,47%
BET-XT-TR 2,71% 12,38% 14,11% 8,39%
BETPlus 2,09% 9,83% 5,67% 1,74%
ROTX 3,08% 14,87% 7,37% 0,94%
Sursa : www.bvb.ro
Piața bursieră din România a avut o volatilitate mai redusă prin comparație cu alte piețe
emergente din zonă și chiar și cu unele piețe mature.
În anul 2016 piața de capital din România este caracterizată de un regim de volatilitatea
redusă, cu excepția celor trei episoade menționate, în care volatilitatea zilnică a indicelui BET
a crescut semnificativ, în special la sfârșitul lunilor ianuarie-februarie 2016 (datorită
turbulențelor existente pe piețele financiare din China), și la sfârșitul lunii iunie (pe fondul
așteptării rezultatelor referendumului din Marea Britanie).
Evoluția indicilor BVB în anul 2016 a fost puternic influențată de tendințele piețelor
financiare. Pe ansamblul anului 2016, indicii generali ai bursei românești au avut evoluții
mixte.
Tabelul nr.7: Evoluția indicilor Bursei de Valori București în anul 2016

Indice Valoare la data de Valoare la data de Modificare (%)

31.12.2015 30.12.2016 30.12.2016 față de
31.12.2015
BET 7.004,32 7.085,05 1,15%
BET-BK 1.341,69 1.344,18 0,19%
BET-FI 30.276,49 29.710,63 -1,87%
BET-NG 606,14 588,15 -2,97%
BET-TR 7.977,94 8.751,95 9,70%
BET-XT 640,42 643,44 0,47%
BET-XT-TR 751,05 814,04 8,39%
BETPlus 1.034,65 1.052,62 1,74%
ROXT 14.012,71 14.144,77 0,94%
Sursa: www.bvb.ro , calcule ASF
Cele mai mari creșteri remarcate la finele anului 2016 sunt de 9,70% și 8,39% aferente
indicilor BET-TR, respectiv BET-XT-TR. Indicele ROTX, dezvoltat de Bursa de la Viena
22
împreună cu BVB, a înregistrat o creștere de 0,94% comparativ cu valoarea acestuia de la
31.12.2015. Majoritatea indicilor BVB au atins maximele anului 2016 în luna decembrie.
Din octombrie 2016, indicii BET și BET-TR au o componență variabilă, având între 10 și 15
companii. BVB a introdus o listă (Watchlist) ce conține companiile candidate pentru
includerea în component indicilor menționați. În luna decembrie 2016, Medlife a început
tranzacționarea la BVB în urma listării companiei printr-o ofertă publică inițială de 230
milioane lei.
Tabelul nr.8 : Structura tranzacțiilor derulate la BVB (Piața principală și ATS) în anul 2016,
după valoarea corespunzătoare fiecărui tip de instrument

Tip de30.12.2015 30.12.2016 V

instrument a
r
i
a
ț
i
i

2
0
1
6

f
a
ț
ă

d
e

2
0
1
5

Nr. Valoare (lei) % Nr. Valoare % Nr. Valo

Tranzacții Tranzacții (lei) Tranzacț are
ii

Acțiuni 716.902 8.897.382.79 73,1 706.508 9.465.810. 84,13-1,45% 6,39

23
24

5 9% 676 % %

Alte 535 2.509.440.77 20,6 783 506.068.06 4,50 46,36% -

obligațiuni 6 4% 6 % 79,83
%

Produse 299.750 406.304.414 3,32 247.613 427.909.88 3,80 -17,39% 6,10

structurate % 3 % %

Titluri de stat1.535 338.372.778 2,78 23.107 846.873.11 7,53 1.405,34 150,2

% 0 % % 8%

Unități de2.320 7.762.209 0,06 2.364 4.124.886 0,04 1,90% -

fond % % 46,86
%

Total 1.021.042 12.156.262.9 100, 980.375 11.250.786 100 -3,98% -

72 00% .621 % 7,45
%

Sursă : www.bvb.ro
Valoarea totală a tranzacțiilor derulate la BVB a scăzut față de anul 2015 cu aproximativ
7,45%, iar numărul tranzacțiilor derulate s-a diminuat cu aproximativ 3,98%. Scăderea
remarcată a fost influențată de diminuarea interesului investitorilor pentru tranzacțiile cu
unități de fond (valoarea tranzacționată a scăzut cu aproximativ 46,86%) și pentru tranzacțiile
cu obligațiuni (valoarea tranzacționată a scăzut cu aproximativ 79,83%). Cea mai
semnificativă creștere a valorii tranzacțiilor se remarcă în cadrul tranzacțiilor cu titluri de stat,
a căror valoare totală tranzacționată în anul 2016 a crescut cu aproximativ 150,28%
comparativ cu anul precedent. Creșterea valorii tranzacțiilor cu titluri de stat a fost
determinată de emisiunea de titluri de stat, din luna august, adresată persoanelor fizice, prin
care Ministerul Finanțelor Publice a atras de la populație o sumă totală de 735,2 milioane lei.
De asemenea, se constată faptul că acțiunile rămân în continuare tipul de instrument preferat
de investitori, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni înregistrând nivelul de aproximativ 9,47
milioane lei, 84,13% din totalul valorii tranzacțiilor derulate la BVB în anul 2016. Și
tranzacțiile cu produse structurate au fost cu aproximativ 6,1% mai mari decât în anul
precedent.
Cea mai ridicată valoare a tranzacțiilor cu titluri de capital, înregistrată în anul 2016, a fost în
luna octombrie, de aproximativ 1,43 miliarde lei, în timp ce în luna iulie a fost înregistrată cea
mai mică valoare tranzacționată (409 milioane lei). Cel mai ridicat număr de tranzacții din
anul 2016 rămâne în continuare cel din luna ianuarie (66.831 de tranzacții), această perioadă
fiind caracterizată prin volatilitate ridicată. Valoarea tranzacționată cu titluri de capital a
crescut în anul 2016 comparativ cu anul precedent cu aproximativ 5%, iar numărul
tranzacțiilor s-a diminuat cu aproximativ 4,42%, ceea ce denotă faptul că în anul 2016 s-a
înregistrat în medie, o valoare mai ridicată per tranzacție.
În anul 2016, capitalizarea BVB a înregistrat cel mai ridicat nivel în luna decembrie, atingând
maximul de aproximativ 148,30 miliarde lei, iar cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în luna
iunie, atunci când capitalizarea bursieră a ajuns la minimul de aproximativ 114,87 miliarde
lei. În primele 8 luni ale anului 2016 se constată un nivel al capitalizării sub media celor 12
24
luni analizate (aproximativ 133,61 miliarde lei).

Proiectul STEAM – ”Atingerea statutului de piață de capital emergentă”

În anul 2017, ASF a continuat demersurile începute în anul 2015 în vederea îndeplinirii
obiectivului principal al strategiei sale privind piața de capital, respectiv obținerea statutului
de ”piață emergentă”, obiectiv asumat prin Proiectul STEAM pentru piața de capital.
Depozitarul Central (BVB – acționar majoritar cu 69% din capitalul social) a solicitat
reautorizarea în termenul și condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 și de
regulamentele delegate (UE) emise în aplicarea acestuia, precum și de Regulamentul ASF nr.
10/2017.
Indicii BVB au înregistrat modificări la 12 luni (29 decembrie 2017 comparativ cu 29
decembrie 2016) situate între 9,6% și 22,9%. Cea mai semnificativă creștere la 12 luni se
constată în cazul indicelui BET-FI (+34,1%), urmat de BET-XT-TR (+24,0%).
Tabelul nr.9: Evoluția indicilor BVB în anul 2017 (

Indici BVB 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BET -1,58% -1,30% -2,38% 9,64%
BET-BK 0,23% 8,05% 9,85% 22,92%
BET-FI 5,96% 22,70% 24,77% 34,10%
BET-NG -3,51% -0.29% -4,37% 10,43%
BET-TR -0,22% 1,92% 5,07% 19,30%
BET-XT 0,04% 3,08% 2,79% 14,74%
BET-XT-TR 1,57% 6,54% 10,25% 24,09%
BETPlus -0,87% 0,04% -1,06% 10,93%
ROTX -0,58% 0,73% 1,16% 12,72%
Sursă : www.bvb.ro ,calcule ASF

Activele nete ale organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) s-au situat
la o valoare de 9.714 miliarde EUR în anul 2017, în creștere cu 3% față de anul 2016.

În anul 2017, toți indicii generali ai bursei românești au avut evoluții pozitive. Cea mai
semnificativă creștere a fost de 33,43% aferentă indicelui ce reflectă evoluția societăților de
investiții financiare (SIF- uri) și a companiilor asimilabile acestora, și anume indicele BET-FI.
Alți doi indici au consemnat creșteri de peste 20% comparativ cu valoarea acestora la
30.12.2016: indicele BET-BK a înregistrat o creștere de 22,85%, iar indicele BET-XT-TR a
crescut cu 23,80%. Indicele ROTX, dezvoltat de Bursa de la Viena împreună cu BVB și care
surprinde evoluția acțiunilor de tip blue chip tranzacționate la BVB, a înregistrat o creștere de
12,78% față de finele anului 2016.
Tabelul nr. 10 : Evoluția indicilor Bursei de Valori București în anul 2017

Indice Valoare la data deValoare la data deModificare (%)

30.12.2016 29.12.2017 29.12.2017

față de 30.12.2016

25
26

BET 7.085,05 7.753,74 9,44%

BET-BK 1.344,18 1.651,29 22,85%

BET-FI 29.710,63 39.643,35 33,43%

BET-NG 588,15 651,63 10,79%

BET-TR 8.751,95 10.422,60 19,09%

BET-XT 643,44 736,60 14,48%

BET-XT-TR 814,04 1.007,81 23,80%

BETPlus 1.052,64 1.165,49 10,72%

ROTX 14.149,13 15.957,21 12,78%

Sursa: www.bvb.ro ,calcule ASF

Piața bursieră românească a consemnat o evoluție pozitivă în prima parte a anului 2017,
ulterior indicii BVB au înregistrat scăderi. Componența indicilor BET și BET-TR s-a mărit în
anul 2017, fiind incluse următoarele companii: MedLife, CONPET și DIGI Communications.

În anul 2017, patru companii și-au listat acțiunile la BVB: DIGI Communications a vândut
25,6% din numărul total de acțiuni la prețul de 944 milioane lei (reprezentând cea mai mare
ofertă publică inițială realizată de o companie privată la BVB), AAGES a vândut 15% din
numărul total al acțiunilor emise de societate la prețul de 5,5 milioane lei, Transilvania Broker
de Asigurare a vândut prin intermediul bursei 25% din numărul total al acțiunilor pentru 9
milioane lei și Sphera Franchise Group a vândut un sfert din numărul total al acțiunilor
companiei pentru aproximativ 285 milioane lei.
Iar pe piața obligațiunilor corporative, în anul 2017, au fost dispuse nouă listări: Globalworth,
NE Property Coöperatief, UniCredit Bank, International Investment Bank, Impact Developer
& Contractor, Vrancart, Superbet Betting & Gaming, Bittnet Systems și Investia Finance. Pe
piața bursieră din România, în anul 2017, a devenit pentru prima dată posibilă decontarea
direct în euro de către Depozitarul Central. Prima decontare în moneda unică europeană a fost
efectuată ca urmare a ofertei de obligațiuni în cuantum de 60 milioane euro desfășurată de
către Banca Internațională de Investiții în luna septembrie 2017.

Tabelul nr. 11: Structura tranzacțiilor derulate la BVB (Piața principală și ATS) în anul
2017, după valoarea corespunzătoare fiecărui tip de instrument

2016 2017 V
a
Tip de instrument
r
i
a
ț
i
i

26
 %

Nr. Valoare % Nr. Valoare % Nr. Valoar

(lei) (lei) e
Tranzac Tranza Tranz
ții cții acții

Acțiuni, inclusiv706.709 9.465.969. 84,13 859.275 12.062.93 86,69 21,59%27,43%

drepturi 599 % 2.455 %

Alte obligațiuni 783 506.068.06 4,50 1.217 1.540.507. 11,07 55,43%204,41

6 % 131 % %

Produse structurate 247.613 427.909.88 3,80 141.833 264.186.6 1,90% - -

3 % 76 42,72%38,26%

Titluri de stat 23.107 846.873.11 7,53 585 35.249.34 0,25% - -

0 % 2 97,47%95,84%

Unități de fond 2.364 4.124.886 0,04 6.138 12.726.60 0,09% 159,64 208,53
% 5 % %

Total 980.576 11.250.945 100 1.009.0 13.915.60 100% 2,90% 23,68

.543 % 48 2.209 %

Sursă : www.bvb.ro

Pe parcursul anului 2017, pe piața principală și ATS, s-au derulat aproximativ 1 milion de
tranzacții în valoare totală de circa 14 miliarde lei, în creștere cu 23,68% față de valoarea
tranzacționată în anul 2016. Acțiunile rămân în continuare clasa dominantă de active
tranzacționate la BVB, astfel că 86,69% din valoarea tranzacționată în anul 2017 o reprezintă
operațiunile cu acțiuni. Totodată, valoarea tranzacțiilor cu unități de fond și cu alte obligațiuni
a crescut în anul 2017 comparativ cu anul 2016.
Valoarea totală tranzacționată pe secțiunea BVB în trimestrul IV 2017 a fost de aproximativ
2,99 miliarde lei, tranzacțiile cu acțiuni deținând cea mai mare pondere atât din punct de
vedere al volumului tranzacționat, cât și din perspectiva valorii. Se remarcă faptul că în lunile
septembrie 2017 și decembrie 2017 au fost derulate tranzacții cu obligațiuni denominate și
decontate în euro (EUR- BOND). În luna septembrie 2017, International Investment Bank a
emis 6.000 obligațiuni denominate în euro cu maturitate de 3 ani și valoare nominală de
10.000 euro/obligațiune, iar în luna decembrie 2017, Impact Developer & Contractor SA a
oferit spre tranzacționare un număr de 2.505 de obligațiuni denominate în euro cu maturitate
de 5 ani și valoare nominală de 5.000 euro/obligațiune.
Valoarea totală tranzacționată cu titluri de capital a crescut în anul 2017 comparativ cu anul
precedent cu aproximativ 28,61%, iar numărul tranzacțiilor a crescut cu circa 24,25%.

Cea mai ridicată valoare a tranzacțiilor cu titluri de capital (acțiuni și unități de fond)
înregistrată în anul 2017, a fost de aproximativ 2,11 miliarde lei, în luna mai (tot atunci a fost
înregistrat și cel mai mare număr de tranzacții). Volumul tranzacționat în luna mai a fost
27
28

susținut în proporție de peste 50% de tranzacțiile cu acțiuni emise de către DIGI

Communications. În luna aprilie a fost înregistrată cea mai mică valoare tranzacționată (494
milioane RON).
La 29 decembrie 2017, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a ajuns la nivelul de
164,38 miliarde lei, în creștere față de sfârșitul anului 2016 cu 12,16%. În perioada ianuarie-
decembrie 2017, capitalizarea BVB (acțiuni) a înregistrat cel mai ridicat nivel în luna mai
când a atins o valoare de 177,77 miliarde lei, iar cel mai diminuat nivel a fost înregistrat în
luna ianuarie, atunci când capitalizarea bursieră a scăzut până la valoarea de aproximativ
149,02 miliarde lei.
În anul 2017, pe primul loc în clasamentul celor mai lichide companii ale căror acțiuni au fost
tranzacționate la BVB pe piața principală se situează Banca Transilvania (TLV) care deține o
pondere de circa 23,01% din valoarea totală tranzacționată. Pe următoarele poziții din acest
top s-au clasat Fondul Proprietatea (FP), Romgaz (SNG), BRD - Groupe Société Générale
(BRD) și OMV Petrom (SNP). De asemenea, în cadrul acestui clasament se remarcă și patru
din cele cinci societăți de investiții financiare. Se observă faptul că sectorul bancar și cel
energetic rămân cele mai bine reprezentate în topul lichidității bursiere. DIGI
Communications (DIGI), listată la BVB din mai 2017 și Sphera Franchise Group (SFG),
listată la BVB din noiembrie 2017, se află de asemenea printre cele mai lichide companii.

Pe piața românească și pe alte piețe emergente și de frontieră din vecinătate s-a menținut o
volatilitate mai ridicată decât în țările dezvoltate. Totuși, pe ansamblul primului semestru din
2018, volatilitatea specifică indicelui BET al Bursei de Valori București a fost comparabilă cu
cea a altor indici de acțiuni din regiune.
Tabelul nr. 11 : Randamentele celor mai principali indici de acțiuni la 30 iunie 2018

Indici BVB 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BET -6,83% 4,30% 2,65% 2,95%
BET-FI -7,26% -4,94% 0,73% 16,64%
BET-XT -6,85% 2,39% 2,44% 5,55%
Sursa : www.bvb.ro
La 30 iunie 2018 principalii indici de acțiuni ai bursei locale consemnau randamente mai
curând negative pentru cel de-al doilea trimestru însă, cu excepția BET-FI, acestea au fost
pozitive pentru primele șase luni ale lui 2018.

Pe parcursul primului semestru al anului 2018, majoritatea indicilor generali ai bursei

românești au avut evoluții pozitive comparativ cu sfârșitul anului 2017. Cea mai mare creștere
a fost de 11,04% aferentă indicelui BET-TR, care surprinde nu numai evoluția prețurilor
companiilor componente, ci și dividendele oferite de acestea. Indicii BET și BET-XT-TR au
consemnat creșteri de 4,30%, respectiv 8,13%. Cea mai mare descreștere se remarcă în cazul
indicelui BET-FI, indice care reflectă evoluția societăților financiare și a altor instituții
asimilabile acestora, fiind urmată de scăderea indicelui BET-BK cu 1,76%.

Tabelul nr. 12 : Evoluția indicilor Bursei de Valori București la 30.06.2018

Indici BVB Valoare la data de Valoare la data de Modificare (%)

31.12.2017 30.06.2018 30.06.2018 față de
31.12.2017
28
BET 7.753,74 8.087,01 4,30%
BET-BK 1.651,29 1.622,17 -1,76%
BET-FI 39.643,35 37.685,16 -4,94%
BET-NG 615,63 677,80 4,02%
BET-TR 10.422,60 11.573,74 11,04%
BET-XT 736,60 754,24 2,39%
BET-XT-TR 1.007,81 1.089,77 8,13%
BETPlus 1.165,49 1.214,94 4,24%
ROTX 15.957,21 16.693,08 4,61%
Sursă: ASF
Indicii BET și BET-TR surprind evoluțiile acțiunilor a 13 companii: Banca Transilvania,
BRD – Groupe Societe Generale, Bursa de Valori București, CONPET, DIGI
Communications, Electrica, Fondul Proprietatea, MedLife, OMV Petrom, Nuclearelectrica,
Romgaz, Transgaz, Transelectrica.
Valoarea totală tranzacționată cu titluri de capital s-a diminuat în primul semestru al anului
2018 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017 cu aproximativ 10%, iar numărul
tranzacțiilor s-a diminuat cu circa 32%.
Cea mai ridicată valoare tranzacționată în primul semestru al anului 2018 se observă în luna
februarie, volumul tranzacționat fiind susținut de oferta publică de cumpărare a acțiunilor
emise de Fondul Proprietatea SA în valoare de aproximativ 640 milioane lei.
La 30 iunie 2018, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 166,98
miliarde lei, în creștere cu 1,58% față de finele anului 2017. Se remarcă faptul că în prima
parte a semestrului I al anului 2018, capitalizarea bursieră BVB (doar acțiuni) a înregistrat un
nivel mai ridicat comparativ cu luna iunie a anului 2018, atunci când a fost înregistrată cea
mai diminuată capitalizare în valoare de 162,99 miliarde lei (25 iunie 2018).
La sfârșitul primului semestru al anului 2018, pe primul loc în clasamentul celor mai lichide
companii ale căror acțiuni au fost tranzacționate la BVB pe piața principală se situează Banca
Transilvania (TLV) care deține o pondere de circa 25,28% din valoarea totală tranzacționată.
Pe următoarele poziții din acest top s-au clasat BRD - Groupe Société Générale (BRD),
Fondul Proprietatea (FP), Romgaz (SNG) și OMV Petrom (SNP). De asemenea, în cadrul
acestui clasament se remarcă și patru din cele cinci societăți de investiții financiare. Se
observă faptul că sectorul bancar și cel energetic rămân cele mai bine reprezentate în topul
lichidității bursiere. Purcari Wineries (WINE), listată la BVB în februarie 2018, se află de
asemenea în clasamentul celor mai lichide 20 de companii, cu o pondere de 0,39% din totalul
valorii tranzacționate.

România a fost menţinută pe lista de monitorizare a ţărilor pentru o eventuală reclasificare de

la statutul de Piaţă de Frontieră la cel de Piaţă Emergentă Secundară, potrivit ultimei ediţii a
raportului Annual Country Classification Review, publicat de FTSE Russell,

România a fost adăugată pe această listă de monitorizare în septembrie 2016. Conform

raportului FTSE Russell, în septembrie 2018, Comitetul Consultativ FTSE Russell pentru
Clasificarea Ţărilor a aprobat următoarele modificări ale criteriilor de rating:

29
30

• "Lichiditate - Lichiditate de piaţă suficientă pentru a susţine investiţiile globale

semnificative" - îmbunătăţită de la "Neîndeplinit" la "Restricţionat", ca urmare a îmbunătăţirii
lichidităţii pieţei.

• "Tranzacţii extrabursiere permise" - actualizate de la "Neîndeplinit" la "Restricţionat".

„Îmbunătăţirea cu o notă a criteriului de lichiditate al Bursei de la Bucureşti este o
recunoaştere internaţională a progreselor realizate de România în ultimii 4 ani pentru
îmbunătăţirea lichidităţii. Acum, piaţa de capital din România este la doar un pas de a deveni
piaţă emergentă", a declarat Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al
Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Criteriul ”Lichiditate - Lichiditate de piaţă suficientă pentru a susţine investiţiile globale

semnificative” este singurul criteriu esenţial necesar pentru atingerea statutului de Piaţă
Emergentă Secundară. Acest criteriu a fost ridicat cu o treaptă în cadrul acestei evaluări şi va
fi reevaluat la revizuirea intermediară din martie 2019. FTSE Russell recunoaşte eforturile
Bursei de Valori Bucureşti de a aduce IPO-uri pe piaţă şi de a îmbunătăţi nivelul de
lichiditate. România este menţinută pe Lista de Monitorizare drept Piaţă de Frontieră şi va fi
reevaluată pentru o eventuală reclasificare la statutul de Piaţă Emergentă Secundară, în cadrul
Schemei FTSE de clasificare a ţărilor la Revizuirea Anuală din septembrie 2019.

Adrian Tănase, directorul general al BVB, a declarat că „Reforma pieţei de capital şi

proiectele pe care Bursa de Valori Bucureşti le desfăşoară de câţiva ani, dedicate îmbunătăţirii
climatului investiţional, ofertei şi cererii, au fost fundamentale pentru creşterea lichidităţii. De
asemenea, considerăm că liberalizarea pieţei OTC, care a intrat în vigoare în septembrie 2018,
va sprijini şi mai mult valoarea tranzacţiilor realizate la bursă".

La începutul anului 2014, Bursa de Valori Bucureşti, cu sprijinul părţilor interesate de pe

piaţa de capital şi al autorităţilor, a iniţiat o reformă ambiţioasă cu scopul îmbunătăţirii
ratingului pieţei de capital de către furnizorii de indici globali, de la statutul de Piaţă de
Frontieră la cel de Piaţă Emergentă. A fost considerată o modalitate firească în care o ţară
clasificată cu ”Investment grade”, precum România, să poată beneficia de o pârghie eficientă
pentru creşterea economică asigurată de un ”Investment grade” (statutul de Piaţă Emergentă)
al pieţei interne de capital. S-au făcut paşi importanţi în acest sens, printre care: mecanisme de
piaţă noi şi îmbunătăţite, acces facil la piaţă pentru investitori, mediu fiscal favorabil pentru
investitorii instituţionali, raportare corporativă transparentă şi calitativă a emitenţilor,
disponibilitatea fluxului de informaţii privind piaţa de capital şi legislaţia şi în limba engleză,
un cadru de tranzacţionare competitiv, o guvernanţă corporativă îmbunătăţită pentru
companiile listate, IPO-uri private şi emisiuni de obligaţiuni.

Proiectele de dezvoltare a climatului pieţei de capital din România vor continua ca urmare a
dialogului permanent cu investitorii români şi străini. Depunerea eforturilor pentru
îmbunătăţirea reglementării fiscale cu privire la oferirea accesului investitorilor străini la
mecanismul de împrumut al instrumentelor financiare şi stimularea investitorilor individuali
să investească facil în instrumente listate la bursă, evaluarea celei mai bune soluţii de
Contraparte Centrală pentru piaţa internă în vederea lansării pieţei derivatelor, atragerea de
IPO-uri private şi extinderea programelor de educaţie financiară sunt principalele proiecte pe
care se concentrează în prezent Bursa de Valori Bucureşti.
30
BROKERII ESTIMEAZĂ CĂ :"În cel mult cinci ani, BVB va deveni piaţă emergentă"
Piaţa noastră de capital, catalogată în prezent drept piaţă de frontieră, va accede, în cel mult
cinci ani, în categoria celor emergente, estimază brokerii activi la Bursa de Valori Bucureşti
(BVB).
Indiferent de agenţia de rating avută în vedere, FTSE Russell sau MSCI, brokerii au subliniat
că principalul obstacol în calea obţinerii statutului de emergentă pentru piaţa noastră de
capital este dat de lichiditatea redusă, aceasta fiind de altfel cea mai mare rană a BVB.

Bursa noastră se apropie de dezideratul intrării în categoria celor emergente, ne-a transmis
Ovidiu Dumitres¬cu, director general adjunct în cadrul societăţii de brokeraj Tradeville, care
menţionează că există opinii conform cărora piaţa de la Bucureşti îndeplineşte deja criteriile
minime impuse de către MSCI, iar FTSE Rusell a inclus-o, deja, pe lista de monitorizare
pentru reclasificarea din categoria Pieţe de Frontieră în categoria Pieţe Emergente Secundare.

"Referior la FTSE, se pare că BVB îndeplineşte opt din nouă criterii pentru reclasificare, cea
de-a noua condiţie fiind legată de lichiditate. În ceea ce priveşte upgrade-ul în categoria
pieţelor emergente a MSCI, contează numărul companiilor care depăşesc pragurile privind
capitalizarea, free-float-ul şi lichiditatea. Considerăm că, pe termen mediu, circa 3 - 5 ani,
accederea la statutul de piaţă emergentă este o evoluţie naturală pentru piaţa de capital din
România. Principalul impediment în acest moment este, în opinia noastră, criteriul lichidităţii
generale a pieţei", a punctat directorul de la Tradeville.

La rândul său, Simion Tihon, broker în cadrul Prime Transaction, ne-a declarat: "Luna aceasta
se împlinesc doi ani de când România a fost inclusă pe watchlist-ul (n.r. listă de monitorizare)
agenţiei FTSE Russell, pentru reclasificare din piaţă de frontieră în piaţă emergentă, mai exact
«Secondary Emerging (n.r. emergentă secundară) »".

Pe de altă parte, MSCI a făcut, în iunie anul acesta, un upgrade al pieţei locale pentru trei
criterii: reglementări, flux de informaţii şi trading, fără însă a ne include în categoria râvnită, a
pieţelor emergente, a spus brokerul, adăugând: "Ne confruntăm, însă, cu veşnica problemă a
lichdităţii. Deşi, pe măsură ce trece timpul, şi nu vedem un avans semnificativ al lichidităţii,
este greu să ne păstrăm optimismul, anul 2020 cred că este o ţintă realizabilă pentru ca piaţa
de capital din România să treacă la statutul de piaţă emergentă, atât din perspectiva FTSE, cât
şi a MSCI".

În ceea ce priveşte elementele care ar spori şansele pieţei noastre de a trece de la categoria
pieţelor de frontieră la cea emergentă, Ovidiu Dumitrescu de la Tradeville ne-a spus: "Dacă
am reuşi să aducem la bursă un număr de investitori semnificativ mai mare decât cel curent şi
dacă s-ar lista încă o companie de anvergura Hidroelectrica am avea, în opinia mea, şanse
mari să fim incluşi în indicii pieţelor emergente. Ne păstrăm optimismul că acest lucru se va
petrece, însă este o realizare pentru care atât actorii pieţei, cât şi societatea în general (de
exemplu guvernul, investitorii care nu s-au alăturat încă fenomenului bursier) trebuie să
contribuie. Practic, bursa în România trebuie să devină un fenomen de masă, nu unul de nişă,
cum este acum".

31
32

Pe lângă listarea unor companii mari, în primul rând Hidroelectrica, Simion Tihon de la Prime
Transaction menţionează şi creşterea free float-ului (numărul de acţiuni ale unui emitent ce se
tranzacţionază liber la bursă) companiilor care respectă sau au şanse să respecte criteriile
FTSE şi MSCI, drept elemente ce sporesc şansele ca piaţa noastră să fie inclusă în categoria
celor emergente.

• "Accederea pieţei noastre în categoria celor emergente va duce la creşterea preţurilor

acţiunilor listate la BVB", estimează brokerii

Legat de beneficiile trecerii BVB de la statutul de piaţă de frontieră la cel de emergentă,

Ovidiu Dumitrescu de la Tradeville ne-a spus: "Suntem de părere că trecerea BVB la statutul
de piaţă emergentă ar avea, printre efectele pozitive, un influx semnificativ mai mare de
capital din partea fondurilor administrate pasiv (ETF-uri) specializate pe pieţele emergente.
Activele acestor fonduri sunt de circa 100 de ori mai mari faţă de cele care se focalizează pe
pieţele de frontieră (inclusiv BVB)".

"O lichiditate mai mare şi mai multă atenţie din partea analiştilor, printre altele, ar atrage mai
multe investiţii şi din partea investitorilor de retail sau a instituţionalilor care investesc activ.

În acest fel, având mai mult capital disponibil, am putea vedea preţuri mai mari pentru
acţiunile locale, dar şi mai multe listări de companii, ceea ce ar putea conduce la un ciclu
virtuos în care sunt atrase mai multe companii ca noi emitenţi la BVB, iar acest lucru atrage şi
mai mulţi investitori şi, deci, şi mai mult capital. Bursa noastră ar deveni, într-o astfel de
ipoteză fericită, o sursă importantă de finanţare pentru economia României".

Potrivit lui Simion Tihon, ne aflăm într-un cerc vicios. Brokerul de la Prime Transaction a
explicat: "Avem nevoie de lichiditate pentru a deveni piaţă emergentă, iar dacă devenim piaţă
emergentă, printre primele aşteptări în privinţa efectelor este chiar creşterea lichidităţii, în
contextul în care am intra pe radarul unor fonduri ce au la dispoziţie un capital foarte mare".

Totodată, trecerea în categoria pieţelor emergente ar putea să însemne o creştere a preţurilor

acţiunilor, a spus brokerul explicând: "În momentul de faţă, multiplii de piaţă la care se
tranzacţionează companiile din România sunt semnificativ sub cei ai companiilor similare
incluse în categoria pieţelor emergente, iar un upgrade ar însemna că piaţa noastră ar tinde
spre echilibrarea acestor indicatori şi astfel ne putem aştepta la o creştere a preţurilor
acţiunilor".

Conform brokerului de la Prime Transaction, pentru un succes real, în cazul în care am deveni
piaţă emergentă, avem nevoie şi de puţin noroc, fiind de preferat ca accederea în acestă
categorie să vină într-un moment favorabil sau măcar neutru în pieţele internaţionale.

La finalul săptămânii trecute, minis¬trul finanţelor publice, Eugen Teodorovici, a declarat că

ţara noastră are în vedere obţinerea statutului de piaţă emergentă de către bursa de la
Bucureşti, subliniind că obţinerea acestui statut ar aduce ţării noastre mai mult interes din
partea marilor investitori, iar valoarea de piaţă a companiilor listate pe bursă ar creşte
substanţial.

Pentru agenţia MSCI, criteriile minime în ceea ce priveşte dimensiunea şi lichiditatea pentru
ca o piaţă să acceadă în categoria celor emergente sunt: existenţa a cel puţin trei companii cu
32
o valoare de piaţă de minim 1.526 milioane de dolari, un free-float de cel puţin 763 de
milioane de dolari, precum şi un indicator ATVR (Annualized Traded Value Ratio) de 15%,
potrivit unui raport prezentat în luna martie de Fondul Proprietatea.

Agenţia FTSE Russell cere existenţa a minimum trei companii care să îndeplinească anumite
criterii de mărime, free-float şi lichiditate, precum şi ca lichiditatea medie a pieţei să fie de
peste 15% din capitalizare (calculată ca procent al rulajului pieţei realizat într-un
an/capitalizare).
Potrivit lui Adrian Tănase, directorul general al BVB, în prezent, lichiditatea medie a bursei
noastre este de circa 12 - 13%.

33