Sunteți pe pagina 1din 320

Conf dr. ing.

lOAN DAN FILIPOIU



Prof. dr. ing. ANDREI TUDOR

PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE

Editura BREN

Copyright ([) BREN, 2006

Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate editurii.

Adrcsa: EDITURA BREN

Str. Lucacesti nr. 12, sector 6 Bucuresti

Tel. / Fax: 021- 6370381

Descrierea CIP a Bibliotecii N atlonale FILIPOIU, lOAN DAN

Proiectarea transmisiilor mecanice / loan Dan Filipoiu,

Andrei Tudor - Bucuresti: Bren, 2006 p., em.

Bibliogr.

ISBN 973-8143-26-8

1. Tudor, Andrei

62l.83

Referenti stiintifici:

Prof.dr.ing. loan VOICA Conf.dr.ing. Mihail RASEEV

Tehnoredactare:

Referent: loana - Victoria MAGEREANU

Contributia autorilor:

capitolele 1, 4, 5 si 7 - prof.dr.ing. Andrei TUDOR

capitolele 2,3,6, subcapitole din 4 si 7 - conf.dr.ing. loan Dan FILIPOIU

Coordonarea lucrarii - conf.dr.ing. loan Dan FILIPOIU

Bun de tipar: 20.02.2006 ISBN 973-8143-26-8

IMPRIMAT TN ROMANIA Tipar: BREN PROD s.r.l.

CUPRINS

rag.

l. NOTIUNI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE ._____ _

1.1. C onsideratii generale . . _

1.1.1. Documentatia de studiu .. .... __ .... .. .. .... .. .... __ .. _

1.1.2. Documcntatia de baza .. .. .. _ .... __ .. .. .. 9

1.1.3. Documcntatia tchnologica, .... .. .. .. .... .. .. 14

1.IA. Documentatia auxiliara .. .. .. .... .. .... .... .. .. .. .. 15

1.2. StabiIirea schemci cinematicc a transmisiei 15

1.3. Calculul cinematic ~i energetic al transmisiei __ .. .. .... .. .... .. .. .. __ 20

I. A.ncxe 1.1 - 1.6 ...... __ ... __ .. _ .... .... .... .... .... .. .... _ .. 26

2. PROIECTAREA UNUI ANGRENA.J CU ROTI DINT ATE _ .... .... .... .. 33

2.1. Alegerea matcrialclor pcntru rotile dintate si a

tratamentelor termice sau tcrmochimicc

2.2. Proiectarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinti drcpti .... .... .... .. .. ... 38

2.2.1. Determinarea clementelor dimensionalc prineipalc

ale angrenajului cilindrie exterior cu dinti drepti .. ...... _ ...... .... __ ... 38

2.2.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti drepti .. 41

2.2.3. Caleulul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti drcpti .. _ .... .. _ .. _ .. .. _ 48

2.2A. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere

a angrenajclor cilindrice Cll dinti drcpti .. 4<)

2.2.5. Verifiearea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dinti drcpti __ 52

2.2.6. Elemente privind constructia rotilor dintate eilindrice .. ...... __ .. _ .... __ ...... _ .. _ __ .. 55

2.3. Proiectarea unui angrcnaj cilindric exterior cu dinti inclinatl __ .... .. 57

2.3.1. Detenninarea elementelor dimensionale principale ale

angrenajului cilindric exterior cu dinti inclinati .... __ ...... __ ........ __ ...... __ 57

2.3.2. Calculul geometric al angrcnajului cilindric exterior cu dinti inclinati __ .. 60

2.3.3. Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati ...... ...... __ .... 67

2.3A. Alegerea lubrifiantului ~i a sistemului de ungere

a angrcnajelor cilindrice cu dinti inclinati .... ...... ...... ........ .... ...... 68

2.3.5. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindrie Cll dinti inclinati 68

2.3.6. Elemente privind constructia rotilor dintate cilindrice .. 71

2.4. Proiectarea unui angrenaj conic cu dinti drepti .... ...... .. _ .... .... .. _ .... ... 72

2.4.1. Dctcnninarea elementelor dimensionale principale ale

angrenajului conic cu dinti drepti ........ ...... ...... .... .. 72

2.4.2. Calculul geometric al angrcnajului conic eu dinti drcpti ...... .. 75

2.4.3. Calculul fortelor din angrenajul conic Cll dinti drcpti .. .. _ _ 82

2.4.4. Alegcrea lubrifiantului si a sistemului de llngere a angrenajclor conice .... 84

2A.5. Verificarea de rczistcnta a danturii angrenajului conic eu dinti drcpti .. 84

2.4.6. Elemente privind constructia rotilor dintatc con icc .. _ .. _ 87

2.5. Proiectarea unui angrenaj mclcat cilindric __ ...... ...... .. 88

2.5.1. Determinarea elemcntelor dimcnsionale principalc ale

angrenajului mclcat cilindric _ .. __ . 88

2.5.2. Calculul geometric al angrenajului melcat eilindric _ ... 91

2.5.3. Calculul vitczei de alunecare dintre flancurile

danturii mclcului si a rotii meIcate ........ ........ ...... __ .. __ ...... ...... .. _ .... ... 100

III

2.5.4. Calculul fortelor din angrenajul melcat cilindric 101

2.5.5. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrcnajului mclcat 103

2.5.6_ Verificarea de rezistcnta a danturii angrenajului melcat cilindric 104

2.5. 7_ Elemcntc privind constructia melcului cilindric ~i a rotii mclcatc 107

2. Ancxc 2_1 - 2_26-5 108

3. ELEMENTE CONSTRUCTIVE PRIVIND REDUCTOARELE

DE TURATIE CU ROTI DINTATE 133

3.1. Constructia rcductoarclor - gcncralitati ... 133

3.2. Constructia rcductoarclor cu roti dintate cilindrice 136

3.3. Constructia rcductoarclor cu roti dintate conicc 136

3.4. Constructia rcductoarclor cu melc-roata melcata 137

3.5. Constructia rcductoarelor cu doua trcptc de rcduccrc 138

3. Ancxe 3. I - 3.24 __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ _ __ _ __ 140

4. PROIECTAREA UNEI TRANSMISII CU ELEMENTE FLEXIBILE

SA U A RT I C U LA T E . . . _ _ _ _ __ _ __ _ _ __ _ I 84

4.1. Proicctarca unci transmisii prin curca lata 184

4.1.1. Dimensionarca transmisiei prin curea lata 184

4.1.2. Detcrminarea durabilitatii curclci 191

4.1.3. Proiectarea rotilor de curea 192

4.2. Proicctarca unci transmisii prin curcle trapczoidalc 194

4.2.1. Alegerea curelei trapezoidale si dimensionarca transmisiei. 194

4.2.2. Detcnn inarea durabili tatii curelei trapczoidale 200

4.2.3. Proiectarea rotilor de curea 20 I

4.3. Proicctarca unci transmisii prin lant 205

4.3.1. Alegerea lantului si calculul gcomctrici transmisiei 205

4.3.2. Veri fi carca Ian lui ui 214

4.3.3. Proiectarea rotilor de lant 218

4.3.4. Montajul, rcglarea si protectia transmisiilor prin lant 222

4.4. Proicctarca unci transmisii prin curele dintate sincronc 224

4.4.1. Alegerea curelei dintate sincrone si dirnensionarea transmisici, 225

4.4.2. Proiectarea roti 1 or de curea dintata __ __ __ __ __ __ __ _ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ 229

4. An exe 4. 1 - 4 _ 2 234

5. PROIECTAREA ARBORILOR ~I A ORGA~ELOR DE REZEMARE 239

5.1. Prcdimcnsionarca arborilor si alcgcrea capctclor de arbori ... _ ... __ 239

5.2. Alcgcrea rulmentilor, stabilirea preliminara a formei constructive a arborilor 239

5.3. Alcgcrca sl verificarea asamblarilor arbore - butuc 247

5.4. Calculul reactiunilor si trasarca diagramclor de momcntc 248

5.5. V cri ficarca rulmen tilo r . . 254

5.6. V crificarca, dcfinitivarca constructiva a arborilor si alegerca ajustajelor 256

5_6.1_ Verificarea la solicitare cornpusa, 256

5.6.2_ Calculul cocficientului de siguranta global, 257

5 _6.3. Dcterminarea deformatiilor arbori lor. 259

5.6.4. Cal cuI u I turatiei cri ti ce a arborel ui. 260

5.7. Alcgerca sistcmului dc etansare 261

5. An ex e 5. I - 5. 16 263

6. VERIFICAREA LA iNCA-LZIRE ~I DEFINITIVAREA CONSTRUCTIV A-

A REDUCTOARELOR DE TU RA TIE cu ROTI DINTATE 287

6.1. Calculul randamentului total al rcductorului .... 287

6.1. I. Randamentul angrenajului .... .. .. __ .. .. .. 287

6. I .2_ Randamcn tul I agare lor .. .. __ __ __ 288

IV

6_1_3_ Randamentul datorat pierderilor prin barbotare ._ _ _ _ _ _ 288

6_1.4_ Randarnentul datorat ventilatorului de racire al rcductorului 289

6.2. Calculul tcmperaturii medii dc functionare a rcductorului _ _ 289

6.3. Calculul sigurantci ungcrii principalclor cuple de frccarc existcntc in rcductor._ 290

6.3.1_ Siguranta ungerii rotilor dintatc _ _ _ _ _ __ 290

6.3.2_ Siguranta ungcrii rulrnenti lor _ _ _ _ _ __ .. _ .. _ 291

6.4. Dcfinitivarca sistcmului de ungcrc ~i dc racire a reductorului .. _........ _ 292

6.5. Calculul puterii tcrmicc a reductorului _ _ _ _ 293

7. PROIECT AREA CUPLAJELOR PERMANENTE 294

7.1. Cuplajul clastic ell bolturi _ _....... .. _ _ _ _._ 294

7.2. Cuplajul ell flanse _ _ _ _ _ _ _ 297

7.3. ClI plaj ul cardanic _ _ _ _ __ _ _ . 298

7. Anexe 7.1 - 7.4_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 303

BIBLIOGRAFIE 312

v

PREFA TA~

Studcntii [acultdtilor cu profil niecanic, edt .yi ai altor [acultati (Cit profil energetic, electric, nictalurgic, mecano-chimic ctc.) sunt initiati III activitatea de proicctarc prin claborarca uttor proiectc de lRANS/'vfISfI MECANICE, in cadrul discipline! de ORCANE DE MASINI. Accleasi proiectc sunt derulate la uncle discipline, care COlli in capitolc de bazd, dill domcniul organclor de masini .yi al cotnponcntclor sistcniclor mccanice.

Lucrarea poatcfi consultatd .~·i utilizata de ingineri .~·i tchnicicui core isi desfasoarii act ivitatca in unitati de cercctarc-proicctare dill domcniul ingincrici tnccanicc. Poole constitui, de ascmcnca, bazd pcntru rcalizarca de software in domeniul transmisiilor mecanicc.

Prin cotuinutul sdu, lucrarea de fata. aldturi de cursur! si tratatc de inalta [inuta stiituific«. constitute IIIl material documentar ncccsar intocmirii proicctclor de all si de diploma, ill care sunt studiate transmisiile mccall ice. l.ucrarca a fost claboratd plccdnd de 10 a serie de realizari I'll domcniu, de 10 uncle date existcntc til literatura de spccialitate, edt si de la prevcderilc standardclor in vigoare; cuprinde metodologii de calcul si solutii constructive privind proiectarea transmisiilor mecanice.

Lucrarea coniine datcle minim nccesarc proiectarii unci transmisii mecanicc de uz general, [ortnata dintr-un reductor de turatic ell roti dill {ate, transmisii prin curele .>·i lanturi. cuplajc etc. Initial. estc luata til consideratie repartiiia optima a rapoartelor de transmitere. si efectuarea calculului cinematic ,\'i enegetic pc arborii transmisiei, preCWll )\'i alcgerea motorului electric de actionarc. Acest lucru permite proiectarea separatd a ficcdrei componente principale a transmisiei (reductor cu: roti dintate cilindricc, roti con icc Cll dinti drepti sau angrenaj me/cat Cll melc cilindric; transmisic prin curclc, sau prin lanturi articulate; cuplaje}. Criteriilc de proicctare prezentatc urmarcsc 0 alcgerc corccta a tnaterialclor, 0 stabilire corespunzatoare a dimensiunilor si formei constructive, cu scopul reducerii consumurilor specifice de material, al clabordrii unci tehnologii de fabricatic simple .yi icftinc, al uncifiabilitati inalte [/1 cxploatarc, precllm .yi al unui design agreat de bcncficiar.

Ajunsa la editia a V-a, elaborarea lucrarii s-afacut astfel: capitolele 1, 4, 5 si 7 de prof.dr.ing. ANDREI TUDOR;

capitolele 2, 3, 6 si uncle subcapitole din 4 si 7, precllm .~·i coordonarca lucrarii de conf.dr.ing. lOAN DAN FILIPOIU.

Autorii sunt consticnti eli lucrarea cstc dcschisd imbunatatirilor si coinplctarilor .>i sunt rccunoscatori tuturor acclora care, prin sugestii si propuncri, ar putca contribui la pcrfeciionarca ci.

Multumim pc aceastd calc colegilor din Catedra ORCANE DE MASINI SI TRfBOI~OGIE carl'. prin sugcstiile lor, all contribuit lafinalizarca celei de a cineca cditii a accstci cdrii.

II utorii

VII

I. NOTU;NI PRIVIND PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE

1.1. CONSIDERATII GEl\ERALE

Proiectarea reprezinta lucrarea tehnico-econornica. bazata pe munca de conceptie ~i are ca rezultat docurnentatia t ehnica Accasta documentatie, conform STAS «?69-80, se cornpune din documentatia de studiu, documentaria de baza, documentatia rehnologicii si documentatia auxiliarii.

1.1.1. Documentatia de studiu

Documcntatia de studiu, specifica transmisiilor mecanice, se cornpunc din mai mult e clemente

A. Tema de prniectare, care este impusa de beneficiar ~i care trebuie sa contina 0 sene dc ceri ntc, cum su nt:

• caracteristicile tehnice ale transmisiei

puterea transrnisa ca valoare maxima si ca mod de variatie in timp; turatiilc la arborelc de iesire ca sens ~i marime:

tipul motorului de actionare ~i caracteristicile de functionare ale acestuia: caracteristicile constructive ale transmisiei:

• conditii de exploatare

locul de instalarc al sisternului mecanic;

influenta sistemului meeanic asupra vecinatatilor, care se conditioneaza reciproc (vibratii gaze, climat. abur, praf etc.):

intretinerea sisternului mecanic;

piese de schimb:

• prescriptii care pot cuprinde, printre altele

breviare de calcul;

norme de tehnica securiratii:

standarde, norme departamentale si de ramura: caicte de sarcini;

drepturi de brevetare (drepturi de autor);

• aspecte tinaneiare (specificatia financiara, deviz de calcul, defalcarea cheltuielilor), privind

eheltuiel i eu proiectarea transmisiei mecanice:

pregatirea fabricatiei:

documcntatia tehnica:

rcalizarea prototipului;

incercarile prototipului;

realizarea docurnentatiei pentru seria de fabricatie zero: • executia transmisiei mecanice, la care va trebui precizat: nurnarul de bucati:

marirnea lotului de fabricatie:

atelierele de fabricatie eu dotarile necesare:

• cond i! i i de transport, depozitare, montaj:

• dorneni i posi b i I e privind uti I izarea $i uti I itatca transm i siei mecanice.

B. Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnico-economica a temei de proiectarc ~i cuprinde calculele ~i consideratiilc privind econornicitatea ~i eficacitatea transmisiei mecanice, prin luarea III studiu a mai multor variante de transmisii existente. precum si a unor transmisii noi

C. Proiectul de ansamblu constituie proiectul tehnic propriu-zis. Acest proiect are ca scop stabilirea solutici constructive, dimensionarea ~i constructia de ansamblu a transmisiei mecanice EI contine desenul de ansarnblu al transmisiei mecanice. calcule si ipoteze (considerente) de dimensionare, pentru elcrnentcle principale ale transmisie: mecanice, cum ar f

• angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, angrenaje conice, angrenaje melc-roara

melcata;

• transmisii prin curele sau prin lant:

• cuplaje:

• sisternul de ungerc al transmixiei;

• vcrificarca eficacitarii ~i a posihilitatii de obtinere a performantelor cerute in tenia:

• aprecieri privind aspectele econornice

D. Memnriul tehnie de calcul justificativ urrnareste rezolvarea problernelor de dimensionare a di verselor clemente cornponente sau subansarnblc. stabilirea solutii lor constructive ~i de verificare a transmisiei mecanicc in ansamblu, precum ~i a organelor de masini cornponente.

Problernele de dimensionare si de verificare se refera la calcule cinematice ~i encrgetice, calcule de rezistenta (tensi u ni, dcforrnati i, stabi I itate pentru evitarea functionari i in zone critice), calcule geometrice (pcntru angrenaj C, transmi si i pri n element interrnediar). calcule de durabi I itate, calcul e de bilant rennie

Transrnisiile mecanice se proiecteaza. in principal, la faza de proiect tehnic, pe baza efectuarii calculelor de rezistenta de dimensionare si de verificare in calculele de rezistenta, prezinta un intercs deosebit cunoasterea ~i evaluarea cat mai exacta a solicitarilor, elementelor componente ale transmisiei mecanice Acestea rezulta, in principal, din insesi datele temei de proiectare Din acest punct de vedere. sarci ni I c masin i i de lucru, i m puse de tehnologia apl icata acesteia, sunt transrni sc la masina motoare prin inrermediul transmisiei mecanice Putem spune ca transmisia mecanica poate prelua sarcini care pot f

• sarcini constante. caz foarte rar intalnit:

• sarcini variabile in rcgim stationar (sarcini stationare), care sunt, dealtfel, asimilate cu sarcinile ciclice cu amplitudine constanta;

• sarcini variabile nestationare care au amplitudini ~i frecvente variabile si pot conduce la

urrnatoarele tipuri de tensiuni

variatie In trepte a tensiunilor (de exemplu, transmisiile din cornponenta masinilor unelte, transrnisiile din cornponenta centralelor electrice).

variatie periodica a tensiunilor (de exemplu, transrnisiile din cornponenta ciocanelor ~i preselor de forjat):

variaiie aleatoare a tensiunilor (de exernplu, transmisiile finale din componenta autovehiculelor, transmisiile din cornponenta unor masini unelte sau a unor masini agricole etc)

Efectul sarcini lor variabile asupra organelor de masini componente ale transmisiilor mecanice este oboseala materialului. Aceasta poate f evaluata printr-un coeficient de siguranta sau prin durabilitatea ill functionare a acelui element component din transrnisia mecanica Coeficientul de siguranta. ca ~i durabilitatea, se stabileste pe baza curbelor de tip Wohler

Pentru solicitarile ciclice cu amplitudine constanta, tensiunile se deter mina corespunzator naturii solicitarii. evidentiindu-se principalii pararnetri

Coeficientul ciclului de asirnetrie H

I< (T,lliil (T 111,;.\ (I I)

Amplitudinea ciclului o; 0;.

0:./

0;.

(U!l/il.\,- (Jill/II)

( 12)

Tensiunea medie a ciclului (T,II

(cr nt.r:

.,

(I :1)

Spectrul de solicitare aleatoriu rezultat _ tem'etic sau experil~lental

------

I(\J~~

~ ~ I I 'I'

I I I I i

S, I I I II I ,!\(

'I ;..1 .... -- ..

Y I I, I I '

Durata exp loatari i fore"

3I~, II l ~] m·'---I ----,-I-~h +--[ -+-1-li_1

11 numarul intervalelor egale de timp At pe durata exploatarii sau a unei perioade T.

7! Anal iza spectral a

.. ~--... .-

IL II

I I. c, zr, 3C, .le, )e, I

8 ~ Frecventa echiv.

f-------~----_l

t: =Lf .s,

. ,,/1 ,\'

L.,' I

9

---... .-

r I,;, 3M)()

Nr cicluri din exploatarea ciclului aleator

-

"

II

Fig 1.1

d = I 10 Reducerea spe~trLllui

, \ 1/ _ I aleator la un spectru

51 Histograma .... L- _ _l_a_r_m_o_n_lc_. ------+01 ..... 1----1 Srclill'

r-i_--~-----~-~~I ~

S .. // (S j' //1

1/1<1.\ =-- k = ~ (/, -S-r"-d

T

Prelucrari statistice lli.Yaloare medi-e----l

I 1/

,l[ = - LSI

1/ I=!

4! Abatere standard

!--nu n r-

61 Legea teoretica de distributie

Curbele tip Wohler, determinate

. experimental

S 1/,. N cf

I
:
i
I I
I !
I , ,
I crt 10' let /gN ... Valorile nu sunt specifice diferitelor materiale ~i stari de tensiuni (se expliciteaza pentru fiecare organ de masina)

aleator arbitrar

II I Rcducerea nr.cicluri aleatori din expl la 1 un nr.de cicluri arrnonice.

- --

'\1/(/\ = S f· Z I' . cis ,','//u// :c. S -- Z n . d ;

1----_ ... _-._-- .---.--. -- .-. _

Legea normals Gauss

jJr - probabilitatea de defectare

I), I \() llo J IO).! III IIO'~'-I, I OJ,) l2.'2(, J~ r~-:7T;) .l.iG5-t..~'-

.'

o metoda pentru deterrninarea solicitarii periodice echivalente [4 J este prezentata In fig I I, in care se inlocuieste spcetrul de solicitare aleatoriu Y S (I), ell un spectru de solicitare armonic, caracterizat prin media spectrului S (punctul J), arnplitudinea J, (punctul 4), coeficientu] de variatie ('IS, frecvenra echivalentale/'11 (punctul 8), numarul de cicluri N'ed (punctul II) la 0 solicitare oarecare S,ed

Pentru solicitari nesiationare cu 0 amplitudine ~i 0 frecventa variabile, principalii parametri (cocficientul ciclului de asimetrie. amplitudinea ciclului ~i media tensiunilor) se determina prin analiza efcctelor cumulative ale tensiunilor asupra durabilitatii, evidentiindu-se 0 solicitare echivalenta Dimensionarca organelor de masini, existente In cornponenta transmisiilor mecanice, se poate rcaliza dupa doua conceptii determinista ~i probabilistica

in conceptia dererminista, di mensionarea se face pe haza rezi stentelor (tensi II ni lor) admi si bile o; respcctiv t.: calculate cu ajutorul relatiilor (14), respectiv (I S)

0;/ rTf! (,'(T r C, I\(T ( 14)
T" Ti! c- " c, K c ( I S)
" - ; Valorile coeficientului de siguranta CHI 141 Tabel 1.1
Tipul solicitarii c"-'
Sol i citarc alternanta. nestationara I S - '")
" -
Solicitare alt emanta. nestationara, daca este important ca piesa sa tie usoara, I
precizia de caleul ~i evaluarea solicitarilor fiind mare. I 1,2 I,) F

d

I' r

ex) 141

T b I I 2

<actoru /II} e IllU tIP icare a coe icien U UI e srguranta a e
Conditiile de functionare 111/
Defectiunea poate cauza un accident sau poate pune In pericol viata 1.2 - 1.)
Exists posibilitatea aparitiei unei suprasolicitari 1,2 1,3
Sarcini aplicate cu socuri mici; in special pentru cazul pornirii (turbine cu abur
~i apa. masini de rectificat, polizoare) 1.0 - Ll
Sarcini aplicate Cll socuri medii (masini de turnat sub presiune, cu piston ctc) 1,2 I,S
Sarcini apl icate cu socuri mari (combine de minereu, laminoare etc.) 1,) - 2,0 '.) Factorul 1/1/ trebuie aplicat simplu sau curnulativ, In functie de numarul prezentclor conditiilor enumerate in accst tabel

ac oru 111: emu ipncare a coc icren UUl e slguran a a e
Tipul masinii, marimea si frecventa ~ocurilor_Qr()babile /JI_'
Pornpe centrifuge CLl abur ~I apa, masrrn de rcctificat. motoare elect rice CLl 1,0 - 1,1
socuri mici aparand frecvent la pornire.
Motoare cu cornbustie interna. mecanisme cu actiune alt erna nta, masuu de I '") - 1,)
,-
mortezat: in general, masini solicitate de socuri mici I
Prese, combine cu cutit vertical, masim de perforat. in general, masnu 1,'1 - 2
solicitate la socuri cu frecventa medie
Ciocane de forjat. laminoare. concasoare; toate masinile solicitate la socuri cu 2,0 - ],0
frecventa mare F t

d

If r

t~ x ) 1 4 1

T b I I 3

\I Factorul 1/1- trebuic aplicat simplu sau cumulativ. III functie de numarul prezentelor conditiilor enumerate In acest tabel

unde

• rTil ~i TI< - rezistentele de rupere ale materialelor pentru un ciclu de solicitare caracrerizat prin coeficientul de asirnetrie J( Pentru oteluri. valorile rezistentelor de rupere sunt date In tabel 2 I

pentru ccle mai frecvente cicluri intalnite (alternant simetric ~I pulsator). 111 functie de rezistenta de rupere statica HIII~· OJ,

• <',"r, ~i h'c - coeficientii dimensionali;

• y - coeficientul de stare (calitatc) a suprafetei:

• f\(T ~i f\ c - coeficientii concentratorilor de tensiune, care se determina in functie de tipul (geometria) concentratorilor, precum ~i de material,

• c, - coeficientul de siguranta al elementelor componente ale transmisiei mecanice

C c,,, JlI; J/I.' (ICJ)

in care c,,,. ill; si m- se aleg din tabelele 1.1, 1 2 ~i respectiv 1 3

in coucepria probabilisticji, dimensionarea se face pe baza coeficientului de siguranta probabilist ic sal! pe baza probabi I iUi Iii de defectare. Coeti ci entul de siguranti't probabi I i stic c se deli ne~te ca raport intrc rezistenta piesei Hili OJ ~i solicitarea sa s_ corcspunzatoare divcrselor probabilitati de defectare (jig 1 2)

C oefici ent III de siguranta med i II ('III

c., u., SII' Coeficientul de siguranta caracteristic C;

C/, Rill).' SII, 'J.'

Coeficientul de siguranta de suprasolicitare c.

C, /{(),f)()5 .\'{),<J5

(I 7)

( 1 X)

( 19)

uncle

• H/)," SII' sunt cuantilele de 50% ale functiilor de repartitie .Iii ((T) ~i f\ (0');

• RIIII, este cuantila inferioara de 5% a functiei de repartitie iii ((T) . iar SII')' reprezinta cuantila superioara de 5% a functiei f~' ((T),

• HOI)!I' este cuantila inferioara de s't.; a functiei de repartitie ./11 ((T) , I;!

Is

()

J<-S

s

Fig, 1.2

J(

T cnsiunca

Utilizarca coeficientilor de sigurania este legata de importanta organului de masina component al transmisiei mecanice Astfel, organele de masini de uz general sunt caracterizate de coeficientul de siguranta mediu ('1'1 Daca organelor de masini Ii sc impune 0 siguranta inalta, se determina pentru accstea coeticientul de siguranta caracteristic c; , iar pentru organele de masini, eu irnportanta deosebita In functionare, se utilizeaza coeficientul de siguranta de suprasolicitare c,. Valorile coeficientilor ('IIi. c; . c, pot f determinate analitic sau gratic. in functie de caracteristicile statistiee ale rezistentei materialului organului de rnasina component al transmisiei. a sarcinii care actiorieaza asupra acestuia. preCU111 ~i a probabilitatii de defectare acceptata pentru acesta Cu ajutorul coeficientului de siguranta se determina rczistcnta adrnisibila asociata unei anurnite probabilitati de defectare, pe baza careia se calculeaza dimensiunile principale ale organului de masina existent in cornponenta transrnisiei mecanice

Dimensionarea pe baza probabilitatii de defectare are In vedere limita inferioara a diferentei S R. 111 special pentru repartitii norrnale

(II 0)

in care

• Z = H.)' este variabila aleatoare;

• d . - abaterea medie patratica a variabilei;

• df( si ds sunt abaterile medii patratice ale rezistentei $1, respectiv, solicitarii elernentului component al transmisiei mecanice

Pentru a calcula dimensiunile principale ale unui organ de rnasina se determina tensiunea mcdie corespunzatoare solicitarii .'1', pentru care se accept a 0 probabilitate de defectare jJr (punctul 13, fig I I) Indiferent de modul de efectuare a dimensionarii elementelor componente ale transmisiei mecanice - determinist sau probabilist, - se stabilesc solutiile constructive, dupa care se efectueaza In mod detaliat calculele de verificare

E. Desenele de executie si desenul de ansamblu pentru prototip si seria zero se intocmesc conform reglerncntarilor in vigoare. Desenele de executie se intocmesc pe formate, conform SR ISO )457 -94 (vezi tabel 1.4), la scari de marire: 2: L 5: I; 10: I; 20: I; 50 I, marirne naturala I I, scari de micsorare: I' 2; I: 5; I: 20; I: 50 $i alti submultipli ai acestora, conform ST AS 2-82

Tabel 1.4

Formate de desen conform SR ISO 5457-94

Formate de desen preferentiale Formate de desen alungite (speciale)
Simbol format axb Simbol format i axb
AO 'I 841 x 1189 Al II2 I 594 x 1261
AI 594 x 841 A3 x 3 j 420 x 891
A2 420 x 594 A4 x 3 I 297 x 630
I
A3 297 x 420 A2 1/2 I 420x 891
1
A4 297 x 210 A3 x 4 i 420 x 1189
;-- f-
I Indicator Observatii :

Chenarul formatului se traseaza cu linie continua groasa, la 10 mm fata de marginea acestuia Fasia de indosariere are dimensiunile 20 x 297 , aceasta se traseaza cu linie subtire

Sub linia de chenar, sub indicator se simbol izeaza formatul desenului (ex A I (594 x 841))

Indicatorul pentru forrnatele de desen. conform SR ISO 7200-94. este reprezentat in fig Elementele care trebuiesc cornpletat e in indicator sunt prezentate in tig 1 3 a) Completarea indicatorului rarnane la latitudinea proiectantului.

Dimensiunile indicatorului ~i casutelor acestuia sunt date In fig 1.3 b)

Traiament termic

Protectie anticoroziva

Rugoziiarc gencr;) 1;-1

~i altc rllgo/.It;l(i

Tolcr.mtc ucncralc _., . Proicctat

STAS'2l()()-XX Marunca fonuatului -Ocsel;:;t-f------- ---

-~--.--- ,-------.--+-------- f----.---,-.--

Materialul Vcrificat

Cmltr.STAS c----- ---

r----- f- - -- - - - - - Aprob.u

~I st.mdardul

Data prirnci cditii

Univcrsit.uca POLITEHNICA Bucurcsu l__l __

Catcdm ORGANE DE MASINI SI Dcnumirca dcscnului de cxccutic sail de ans.unblu (scris cu majuscule) ~_T_

TRIBOLOGIE . t

Bucurcsti. Splaiul Indcpcndcntci m; I., I---~.--:--:--~~~~,~-~,-~--~'\-N~n;lrlll-i=j=

5'CtOI' ( tcl.rfax: 'II I( <)' NlIIII,1I111 dcscnului de e.\ccIIIIC sau de ansa mbl II I ' lEd' . '1-

c l. C.I,. -+ .r+ I.' I P anscr i(la

<)],5

a)

17,;1:

<)],5

.. i-=

3()

]5

3(}

1-

I , i

I : 5

[-;- .- ---)---+---+--

f-._ '1' -- f- ------=.- -- -+-.------t----

-11 ~

I \- - ~---T~-t__-------t----t-+-+--

10

]5

]5

_._--._-

----.-----. - f---------- f----- ~~ 1~

30 r------- ---~,---- --

-t-'----~...-----l-- -+~.-- +-- -

I

, - -- -----------r--~--+~f~

i

________ ___J,-- f--.-

oj

1 io

185

b) Fig 1 3

Dimcnsiunile si tipurile de linii pentru trasarea tabelului de cornponenta al desenului de ansamblu sunt indicate in fig 14~i tabel I ~.

7

~.--- --~ -------------------,------~--

(2) "7 (3) (4) (:~) (6) (7)

-- -- -- - - 1---- ---- - -- ,--- - ---~- I-- -- ----- -- ---

sau 1 ()

- r--I-- --- -- - -- -- - -- 1--- - --- --- -- - -- t-

( I )

- -

I

Nr desen sau STAS

s.«.

Material

Observatii

Masa neta

Denumi re 1 ()

Poz

.., - -)

-15

1()

3(}

15

10

50

185

Fig 14

Completarea tabelului de componentii a desenului de ansamblu

Tabel 1.5

I

Observatii

Elementele care se inscriu

Coloana

Pozitionarea se face conform STAS 6134-76

Numarul de pozitie al parti: cornponente a obiectului (piesa, ansamblu de ordin inferior); numerele de pozitie se inscriu In ordinea I numerica crescatoare de lOS III sus inccpand Cll nu maru] I.

( I )

-- --

- --- +- -- ---- - - - ----

i Se inscrie la singular, nearticulat

Daca elernentul este standardizat sau

Denurnirea partii cornponente. Se recornanda ca normalizat, denumirea ~i caracteristidenurnirea sa fie cat mal scurta. subliniind I cile d.i.I1lensiol~ale se.il1scriu conform caracteristica constructiva notaru prescrise prm standard sal!

norma, fara a se indica numerele acestora.

--- ------------------------+--------

Daca partea components este stan-

Numaru] desenului In care partea cornponenta I dardizata sau norrnalizata ~I nu se este reprczentata ca obiect de sine statator. pnn I intocrneste un desen pentru aceasta.

desenul de executie I se inscrie numarul standardului sal!

__ _ I nonnel.

Numarul de bucati de parti cornponente, identice I

(4) cu partea cornponenta respectiva, existente In I

- - -- __(.)_biectlll reprczentat__iJ1_c:1_esen -- --- --h.a material-;;Jed~;;-c~l~nt, ~ndc ----;l~~ Numarul de cod, simbolul sau denumirea poate f indoiala asupra standardului. materialului din care este executata partea inscrierea numarului acestuia este facornponenta. precum ~i numarul standardului sau cultativa Daca pentru partea cornpoal normei .\ nenta exists un desen de executie

) 1 rletarea casutei este facultative

--- --- f----.--- -' -----'----------

Date suplirnentare care se considera necesar a

indicate, ca. dirnensiunile semifabricatuillij

nurnarul modelului de turnatorie etc.

-- - I- -- - - ---- -- - - - - - - -- - - -- - - --- - - - - - - - - _

I Se recornanda ca masele tuturor Masa neta a une: bucati de parte components partilor cornponente sa fie inscrise in

pozitionata \ aceeasi unitate de masura lkgl .

. Cornpletarea casutei este facultativa

(2)

- ---

(-' )

( () )

(7)

F. Documcntele incerciir-ii ~i omulogarii prototipului sau seriei zero cuprind buletinele de incercari. referatele necesare ~i sursele bibliografice, preCLlI11 ~i caietele de sarcini

x

1.1.2. Documentatia de baza

Documentatia de baza cornplcteaza docurnentatia de studiu ~i cuprinde sapte elcmcrue co III po n c n t e,

A. Desenele de executie se intocmesc CLI scopul realizarii pieselor componente ale transmisiei mecanice In cadrul dcscnclor de exccutie, sc urmareste stabilirea forrnei geornetrice a piesei, a preeiziei dimcnsionale. a preciziei formei geometrice ~i de pozitie a elernentelor geometriee, a microgeornetrici suprafctclor (ondulatii ~i rugozitati), precizarea materialului ~i a tratarncntului termie sau terrnochimic. aplicat pentru fiecare piesa components a transmisiei mecanice Continutu] desenelor de executie cuprinde reprezentarea grafica a piesei ~i cot area conform standardelor, conditii tehnice inscrisc in carnpul descnului ~i al indicatorului In cazul desenelor de ansamhlu sau subansamblu. pc 1'lng21 cnntinutul inclus in desencle de e'(ecurie prezentate mai sus, acestea trcbuie sa cuprinda tabelul de componenta. caracteristiei tehnico-functionale. conditii de moniaj

Exemple de alegere a ntgozitatii suprafetelor organelor de masini din com pouen ta transmisiilor mecanice (extras S T AS 5730/2-85)

Tabel 1.6

Rugozitatea I Caracteristicile trilx,)logice ale

, Exemple

R'I, ~lIn: suprafetei

0,0 12 ~ .: , _, Rulmenti de preeizie - cai de rulare

Fensiuni de contact mall SI uzarl H.- -:-- - -, - - - - ,----: - - - - ,-,

") _ t' i '~lIslln Ie arbon lor de mar e precrzre de la l11a~1 n I

() ()_ '\ carte ree use ~; \ _ '

f- _ ' __ -----+ _ _ _ _ _ _ _ _ unelte, cal cl~_rulare - rull11enlI_ _

_ (),O'i() __ Ll1zari Cllar~edust.:_ Cai_Qe rlliare - rulmenti _

) I Suprafete cu tensiuni ridicate ~i Etansari: fusuri ~i cuzineti la masini de precizie:

o I (_J izie ridi - ' d I'" d I I I '

__'_, l~recrZl.e n icata , ~' CCllj~I_l2_~)StOgo Ire ~I cal e_iLl_ are __(l _r:_Ll_menp __

I Supratete supuse la uzare ~I - ,. I' "

(U() , , "d' - Etansari fronta e. fusuri ~I CUZlJ1etl

preclzle n rcata '

- -- -- ---:-'-- --- -

il Suprafete supuse la viteze ~i Suruburi de miscare; suprafete de alunecare la pene:

presiuni medii fusuri si cuzineti; suprafata de centrare la arbori

(lAO

_j Suprafete de cercetare canelati: discuri de frictiune; suprafete de etansare

Suprafete fixe cu presiuni mari Cll manseta de rotatie

~ - -- -- - ------ ---------

I Flanse; etansari cu pasl»: pene paralele; suprafete

I de cent rare la butuci canelati: tlancurile danturilor

, Uzare redusa la viteze ~i tensiuni I

'I sevaruite sau rectificate ~I ale rotilor dintate din

de contact reduse

bronz; fusuri ~I cuzineti; asarnblari filetate ell

I I strangere supuse la vibratii

f- - -- -- Suprafete--de ghidar;- $idetAsal11blari cu pe~,~gar-;;- ~ alullecar~ ~u~a~ i centrare la miscari period ice, I fixe arbore-butuc; alezaje din fonta: suprafata de

I.CJ \

Suprafete de contact putin lueru a curelelor; tlancurile danturilor mortezate CLl

I. solicitate . .. . -kcutit mata sau curit pieptene

-- -- -- -t-- - --- -------, I Fusuri ~i cuzineti: ajllstajefixe del11ontal.;TIe~tlal~e-

Suprafete de contact tara la cuplaje, flancurilc danturilor frezate. filete

miscare, nansrnisii norrnale. metrice: suprafetele laterale ale flancurilor rorilor

Suprafete exterioare vizibile melcate, cornce, de lant, ale filetelor, ale canalelor

_ ~ 1~(0Qr_j2_el~l~urel~rape~oi~a~ _

Suprafetc de contact zrosolane, IS' d' .. , I '

t~ - " L • , unratete cu con itu de aspect suprefete e frontale

ara 1111 ~eare t , , ' , . " ,

S t' lil i nef , I ale arbon lor, bucselor, cuplajelor: prese turnate In

. upra ete I )ere ~I ne uncnona e 1'1- '

I 't-' "I 'cnelra

a e on ICII or. '

c- - - --- .. - --- ---- - r---:- ----- ------- - - ----- -----

Suprafete grosolane I Suprafete forjate, laminate, matritate, taiatc.

Suprafete neprelucrate, curatate ambutisate: gauri fara importanta

0.80

12,5

5()

100

')

Valuri informative ale rugozitatii suprafetei obtinute prin diferite rrocedee tehnolo ice

Tabcl 1.7

Turnarc III fcnuc de nisip

r_TI;I;I;-~illlClIIll;:1 ~aJ~~- -

Turuarc III cochila

--- --- - .. -- -.- --- ---

Jlll:ll;lrc_ slIo_pn:si l~IC

Dcnuuurca proccdcului tchnologic

0.2

_Rolllir_~ plana _

Ambut is.ire

I()

Calitatea suprafetelor se prescrie, In prirnul rand, prin intermediul rugozitatii (in cazuri deosebite ~i prin intermediul ondulatiilor). conform STAS ')73011 2-8') In tabelele I 6 ~i I 7 se exemplifies rugo7itiqile medii ale suprafctclor organelor de masmi In generaL si , In particular, pentru cornponcntele transmisiilor mecanice Valorile rugozitatilor sunt date In functie de procedccle tehnologice de prelucrarc a suprafetclor

Tolcrantele generale. dimensionale ~i tolerantele generale geometricc ale elernentclor. tara indicatii de toleranta ale pieselor sau ansarnblelor. prelucrate prin a~chiere, se prescriu conform STAS 21()()-88 ~i sc gasesc In conditiile tehnice trecute In indicator Valorile tolerantelor gcncralc dirnensionalc ~i gcornetricc ale clernentelor sunt indicate mai jos Modul de notare, spre cxemplu, este urrnatorul Tolerante 111S STAS 2300-88

Tolerante generale dimensionale conform ST AS 2100-88

T~,bel 1.8

Dimensiunea norninala [1l1mJ
de la O,~±3 6 30 120 400 I 1000
~~----- -+--- -- - - -----, ----
palla la 3 6 30 120 400 1000 I 2000
---- ~~-
Clasa de Abateri limita [111m]
precizie
f ±O,O~ j :":0,0') I +0 I ±O, I') +(l,2 +03 +0')
--~ ---I,.-i --c----'--- _ ~- '___ 1--'- ~c___
m -~:t-H---H0' I I ±0,2 HU I 0 ~ +() 8 ±L2
~.~- --- - " - f----=-' - I----~ -
c ±0.2 ±0,3 I ±O,') ±(),8 ±1,2 ±2 +"
.)
I r ~~--- --~
v - ±O,') _l_1 ±I,') ±2,') ±I ±') Tolerante generale de forma ~i de pozitie a fonnei geomet.-ice

conform ST AS 2100-88 Tabel 1.9

Dimensiunea norninala [rnm]
de 121 0,') " 6 30 120 400 1000
.)
f--~
pan a la " 6 30 1 120 400 1000 2000
.)
Clasa de Tolerante [rnrn J
precizie
R 0,004 0,0 I ') I 0,02 0,04') 0,07 0,14 -
I---- ~ ~ ~-
S 0,008 0.02 0,04 0,08 0,1') 0,2 0,3
T 0,02') 0,06 0,12 0,2') 0,4 0,6 0,9
-
V 0,1 0,2') 0,') 1 1,') I 2,') 3,') Tolerante genenlle privind bataia radialii si froutala

conform ST AS 2100-88 Tabel 1.10

Clasa de preci~_ R ~_I T 1 V
f~ - --
Toleranta generals la bataia 0.1 0,2 0,') I 1
radiala ~i bataia frontala [111111 J 1 i Tolerantelc dimensionale lineare ~i unghiulare ale elementelor pieselor se prescriu alaturi de cotele norninale. conform STAS 8100-68 (vezi anexele 1') - I 6)

Tolerantelc formei geometrice ~i de pozitie a elernentelor geometrice sunt indicate in tabelele I II. I 12, I 13. 1 I·t conform STAS 73()I/I. (1-74

In tabel I I 1 sunt recomandate tolerantele la rectilinitate (Tl-r), la planeitate (TFP). la forma data a prof lulu i (TFp) ~i 121 forma data a suprafetei (TF s)

In tabel I 12 sunt recomandate tolerantele la circularitate (TFc) ~i la cilindricitate (TF[)

II

in tabel 1.1.1 sunt recomandate tolerantele la paralelisrn (TPl), la pcrpendicularitate (TPd). la inclinare (TPi) ~i la bataia frontala (TBt)

in tabel 1.14 sunt recomandate tolcrantclc la coaxialitate ~i la concentricitate (TPc), la simetrie (TPs), la interscctare ( IPx) si la bataia radials (TBI)

Aceste tolerante sc prescriu in desen prin simboluri inscrise in casutc

Tolerante la rectilinitnte. la planeitate $i la forma data a profilului si a suprafetei [um] (Extras din STAS 7391/1-74)

Tabel l.11

Dimcnsiunea Clasa de precizie
nominata r Il1111J i-Tv / Valorile tolerantelor sunt date in u m
pest~-l pana l(~- - ---T--- --- I ~ I - ------ j
III V VI VII VIII IX X XI I XI[
- 10 0,6 I 1 I u) 2.'i 4 6 10 I 16 2'1 I 40
I
10 j() O,R I 1.2 I 2 3 ') R [2 20 .10 SO
1 () 2'1 1 J.() 2,'i 4 I () I [0 16 i 2'i I 40 I 60
I
2'1 40 1,2 I 2 I 3 '1 I R 12 20 30 'i() RO
40 63 1.6 I 2.'1 4 6 10 16 2'1 40 60 100
I
63 100 ') 3 'i R 12 20 30 'i0 RO 120
100 160 2.'1 4 I 6 10 16 2'1 40 60 100 160
160 2'10 ., '1 R 12 I 20 30 SO I 80 I 120 200
.J
2'10 400 4 6 10 16 2'i I 40 I 60 100 160 2'iO
400 630 'i 8 12 20 30 SO ISOOO I 120 200 100
I
630 I 1000 () 10 I () 2'1 40 ()O 160 2'iO 400
1000 1600 8 12 20 30 SO I 80 120 200 300 '100 Observatie:

in cazul tolerantelor la planeitate sau la forma data a suprafetei, prin dimensiune nominata se intelege lungimea laturii mai mari a suprafetei, daca conditia se refera la intreaga suprafata, sau lungimea prescrisa (de referinta) a suprafetei, dad se refera la 0 portiune a suprafetei

Tolerante la circularitate si la cilindricitate 111m I (Extras din ST AS 7391/2-74)

Tabel l.12

Dimensiunea Clasa de precizie
norninala [1l11111 Valorile tolerantelor sunt date ill um
-- ... I 1 l-xfl-
peste I pana la 1lI IV V VI VII VIII IX X XI
- ! 3 0,8 1,2 ! ,.., 3 'i 8 12 20 30 I 'i0
I -
., I () I 1.6 2,'1 4 6 10 16 2'i 40 60
J
6 IR 1.2 ') ., :" 8 12 20 30 :"0 80
- .J
[8 'i0 r.o 2,'i 4 () 10 16 2'i 40 I ()O 100
')0 120 2 I 3 I :" R 12 2() I 30 I :"0 I RO 120
120 260 2,:" 4 I h 10 16 2:" 40 ()() 'I 100 1 (l()
260 I 'i00 3 I 'i I 8 I 12 I 20 I 30 I 'iO I 80 120 I 200 Observatie:

Valorile indicate in tabel sunt valabile pentru tolerantele la circularitate, la cilindricitate ~i in urrnatoarele cazuri particulare ale acestora tolerantele la poligonalitate, toleraniele profilului longitudinal ~i tolerantele la curbare In cazul In care se prescriu tolerantele la ovalitate. la conicitate, la forma butoi sau la forma sea. se vor dubla valorile indicate in tabel

12

Tolcrante la paralelism, la perpendicularitate, la inclinare ~i la hataia frontalii [urn] (Extras din STAS 7391/.)-74 si STAS 7391/'1-74)

Tabel 1.13

Clasa de precizie

Dimcnsiunca nominata [mrn]

-pc~tc ~ pana la f- ill IIV i

- I I () I u)

I () I ()

16 2"

2'i 4()

40 ()3

().1 I ()O

100 I ()O

16() 2,,0

2'10 4()O

400 h.10

630 I 1000

1000 I 1600

Valorile tolerantelor sunt date in urn

r- VI '-vlT tV Ill- i IX-I XI XI i

XII

V

4 () I 10 I CJ 2S!1 40 I

'I 8 12 20 30 SO I

6 I () 16 '1" 40 I 60 I

30 SO I 80 i 120

40 : CJ() II I ()O I ()()

SO I ~O 120 200

60 I 100 I 160 2'10

80 I 120 2()() 300

()() 100 i I()O 2'10 40()

SO I 120 I 20()

60 liDO I 160 II 2,,0 80 120 200 300

60 ~O 100

1,2 '1

I.C) 2, 'I

'I 3

2.'1 4

3 'I

12

20

10

30 40

12 I c)

4 6

" ~

6 10

8 12

10 I ()

12 20

10

30

SO

12 I ()

20

2" 20 I 30

2" II 40 :10 SO

40

SO

30() ,,00 400 I 600 '100 800

Observatie:

Prin dirnensiune nominala se intelege lungimea prescrisa (de referinta) la care se refera conditia de paralelism, perpendicularitate sau inclinare, respectiv diametrul prescris (de referinta), la care sc refera tnlcranta bataii frontale (daca nu se prescrie 0 valoare a diametrului de referinta, prin diametru nominal se intelege diametrul maxim al suprafetei frontale)

Tolerante la coaxialitate, la concentricitate, la simetrie, la intersectare si la biitaia radialii '~1111 (Extras din STAS 7391/4-74 si STAS 73c)I/S-74)

Tabel 1.14

Dimensiunea Clasa de precizie
nominala [mm] c----.-------,--- Valorile tolerantelor sunt date in urn
f-'--'-':-T -'-- III I IV V VI VII VIII IX i X_c_,u XI IXII-
peste ' pana la
- I 6 .., I 'I 8 12 20 30 SO I 80 120 200
.J
6 18 4 I 6 10 16 '1~ 40 60 100 160 2'10
_)
I~ ,,() < I 8 12 20 I .10 I ,,0 ~() I 1:20 I 200 300
SO 120 6 10 16 2'1 I 40 I 60 I 100 I ICll i 2'10 40()
120 250 8 12 20 30 ,,0 I SO I 120 200 300 '100
2'10 ,,00 10 16 2" 40 60 100 I 160 2'10 400 I 600
'100 I 800 12 I 20 30 I SO SO I 120 200 300 ,,00 800 Observatii:

Prin dimensiunea norninala se Intelege diametrul suprafetei exarninate (pentru tolerania la coaxialitatc, la concentricitate si la intersectie) sau distanta dintre suprafetele care formcaza elernentul sirnetric examinat Daca dimensiunea nominaia Ill! este indicata, atunci toleranta sc deterrnina dupa clerncntul care are dimensiunea cea mai mare

Pcntru toleranta bataii radiale. prin diametru nominal se intelege diametrul suprafetei cxterioare

Ajustajelc recomandate ~i frecvent utilizate sunt prezentate in tabelele 1.1 'I si 1.16

I,

Ajustaje recomandate in constructia de masini

Ajustaje arbore unitar Ajustaje alezaj unitar

Tabel 1.15

11() h7 h8 h9
I D 10/119
E9/h8
F8/h6 F7/h7 F8/h8
(17 1i1()
1 P/h() I 1-18/117 ' 1-18/118 H9/h9
J, 7/h6 J,8/h7 \
K 7/h()
M7/h()
N7/h6
P7/h6
R7/h6 i
S7/h6 Tabel 1.16

1-16

H8

HC)

1-17

\

I 1-17/c8

1-17/d8 1-17/e7

!

1-18/d9 1-18/e8

I 11-I9/dlO

1-19/e9 IIC)/t')

Ajustaje

I-I9Ih9

CUJOC H6/c7 1-17/e8 H8/e9

H6!f6 , 1-17/f() I H8/tll I' I H7/t7 ' 1-18/h7

H6/g'i r H7/g(l I H8/h8 ____ f-H6/h~ _l::I_7/h(~_+H8/h9_

Ajustaje 1-16/j,6 1-17/j,6 I H8/j,7

interme- H6/k'i 1-17/k6, 1-18/1\.7

diare 1-16/m'i I 1-17/1116 I 1-18/11171

1---.----;-- _ _I_'6/n 'i I' 1-171 n_CJ_ +B 8/n 7 -

Ajustaje 1-16/p'i 1-17/p6 I' 1-17/p7

ell H6/r'i 1-17/r6, 118/r7

strangere 1-16/s'i I 1-17/s6 1-18/s7 I

1-16/t'i J 1-17/t6i I

B. Schemele au ca scop reprezentarea grafica a functionarii si constructiei transmisiei mecanice Acestea contin schemele cinernatice, diagramele de functionare ~i schernele de fiabilitate

c. Desencle de instalare au ca scop legaturile transmisiei Cll elementele la care se racordeaza De exemplu, legaturile eLI masina motoare, ell masina de lucru, CLl postamentul (fundatia)

D. Caietul de sarcini se intocmeste cu scopul indicarii tuturor conditiilor tehnice, privind cxccutia. incercarea, exploatarea ~i verificarea. Aceste conditii tehnice nu sunt stabilite prin standarde, nu sunt prescrise pe desenul de executie ~i contin denumirea, caractcristicile ~i perforrnantele transmisiei mecanice, conditiile de calitate, de executie ~i functionare, prescriprii pentru verificari, conditii de exploatare, conditii de ambalare, depozitare ~i transport

E. Lista standardelor, a normelor ~i a instructiunilor eu caracter republican sau international care se refera la transmisia mecanica si la conditiile de calitate a acesteia

F. Calculele speciale sunt recomandate pentru transmisiile de mare prccizie, in special pentru echilibrarea pieselor atlate In rniscare de rotatie, precurn ~i pentru calculul parametrilor privind controlul unor angrenaje cu importanta deosebita asupra bunei functionari a transmisiei.

G. Borderoul documentatiei de baza se intocmeste conform ST AS 46'i9-80,

I. 1.3. Documentatia tehnologica

Documentatia tehnologica se intocrneste de catre tehnolog, In urrna analizei documentatiei studiu ~i a docurnentatiei de baza, CLl scopul realizarii unei tehnologii de fabricatie cat mai eficienta (consurnuri rcduse de material, de scule ~i energie, ciclul de fabricatie cu o durata cat mai mica si manopera la un pre! celt mai scazut)

Documentaiia telmologica cuprinde la randul ei mai multe capitole

A. Nomenclatorul de piese care se intocmeste CLI scopul marsrutizarii elemenrelor componcnte ale transmisiei, urmiiririi fabricatiei, intocmirii consumurilor specifice, precum ~i a listci de matcriale

l-l

B. Marsrutizarea urrnareste stabilirea fluxului de fabricatie pe care trebuie sa-I parcurga reperele cxisicntc In cornponenta subansamblelor transmisiei mecanice, de la sernifabricat pana la piesa finala care, apoi. va intra In ansamblul transrnisici Fluxul de fabricatic sc desfasoara In eadrul liniilor de fabricatie, a atelierelor, a sectiilor, societatilor comerciale Fluxul de fabricatie trcbuie astfel stabilit. incat intr-un timp cat mai scurt ~i CLl cost de fabricatie cat mai redus, sa se obtina un produs final cu performantele irnpuse prin terna de proiectare cu tiabilitate ridicata 111 exploatare ~i eu caliiati deosebite

C. Fluxul tehnologic de realizare a reperelor trebuie sa cuprinda fiecare operatic de prelucrare. prccurn ~i locul de lucru al acestcia

D. Planul de operatic are drept scop stabilirea detailata a procesului tehnologic de fabricatic pcntru un proccdeu de lucru dat

E. Desenele de semifabricate se intocmesc pcntru semifabricatele reperclor obtinute prin diverse procedee tehnologice, cum ar f turnarea. forjarca, matritarea etc Accstea trebuie sa contina dirncnsiunile. forrnele semifabricatelor ~i conditiile tchnice de obtinere a lor

F. Desenele de executie pentru scule, dispozitive $i verificatoare se iniocmesc de catre tehnolog pcntru acea SDV-istica care nu este fabricata 111 mod curent si care nu se gaseste 111 comert.

G. Extrnsul de materiale serveste la intocmirea fisei de consum specific de matcriale, pentru rcpcrcle ansamblului Extrasul de materiale cuprinde forrnularele de evidenta primara a consumurilor

H. Extrasul de manoperii cuprinde toate cheltuielile de manopera pentru fabricarea reperelor

I. Lista sculelnr, dispozitivelur $i verificatoarelor (SDV-llrilnr) cuprinde atat SDV-urile norma Ie, cat ~i pc celc speciale

.1. Lista pieselor obrinute prin colaborare eLI alte unitati economice din cadrul industriei pe orizontala este absolut necesara pentru eficientizarea fluxului de fabricatie. cu implicatii econornice asupra produsului final

K, Lista pieselor standardizate si normalizate se intocmcstc In vcderea procurarii aeestor piese de la diversi furnizori specializati In fabricarea acestora.

L. Lista pieselor obtinute din comert

M. Lista utilajelor se realizeaza cu scopul fabricarii tuturor componentelor transmisiei mecanicc, precum ~i a montari i acestora

1.1.4. Documentatia auxiliara

Documentatia auxiliara cuprinde totalitatea documentatiei care insoreste prototipul sau produsul serre: de fabricatie zero. In cadrul documentatiei auxiliare sunt incluse 0 serie de documentc care caracterizeaza ansamblul ~i calitatile acestuia

A. Lista documentatiei care se livreaza odata CLi produsul.

B. Lista piesclor de schimb de prima ncccsitate existente In componenta ansamblului

c:. Certificatele organelor de control privind calitatea, garantarea pe 0 perioada de tirnp

D. Instructiuni de exploatare rationals a ansamblului respectiv

E. Cartea ruasinii care cupri ncle descrierea, regu I i de rnontare si exploatare, evi denta cornportari i in exploatare, a efectuarii reviziilor period ice si a reparatiilor.

F. Fisa tehnicii de documentare In care sunt prezentate caracteristicile ~i performantclc, dcseneIe de gabarit. schemele de functionare etc.

G. Prospect III transmisiei cuprinde denurnirea, caracterisicile ~i performantele acestora. fotografii. desene in perspectiva, desene de gabarit, scheme, date econornice

1.2. STABILIREA SCHEMEl CINEMATICE A TRANSl\lISIEI

Proiectarea transmisiilor mecanice impune intr-o prima etapa alegerea tipului de transmisie corespunzator procesului de lucru ~i a motorului de actionare Alegerea optima a transmisiei mecanice trcbuie sa conduca la eficicnta maxima, atat In executie, cat si In exploatare

l'i

Procesul de lucru al masinii sau al utilajului are in vedere viteza unghiulara turatia - ca marime ~i sens. mornentul de torsiune ca marime ~i sens, conditiile de mediu si regimul de functionare Pentru masini lc si utilajele cu functionare la turatie constanta, sunt recomandate transrnisiile cu raport de I ransmitere constant. actionate de motoare cu turatie constanta.

Majoritatea rransrnisiilor mecanice sunt utilizate ca reductoare de turatie (turatia la intrare este mai mare dccat cea a arborelui de iesire al transmisiei ), uneori se folosesc inversoarele de sens ale turatiei (vitczei unghiulare). precum ~i multiplicatoarele de turatie in cazul turbornasinilor

La puteri de trausmix mici (pana la I () k W) functionare intermitenta sau continua ~i la puteri

mcdi i ( 10-1 ()O k W) functioriare intermitenta, sc rccomanda transmisi i CLl gabariie mici La puteri medii- functionare continua ~i la puteri mari (peste I(Hl k W). in orice rcgim de tunctionare se recomanda Iransmisii cu un randarnent cat mai ridicat (O.q (l.()'; pentru puteri medii si ()C)8 pentru puteri mari), astfel inca: pierdcrile de putere sa tie cal mai mici Se obtin astfcl cheltuicli de exploatare redusc

In tabel I 17 se fac uncle recornandari privind transmisia mecanica optima, cu raport de transmitcrc constant [1 II. din punctul de vedere al turatiei. al puterii ~i al raportului de transmitere

Tabel 1.17

Turatia /I Puterea J) I RapOJ1Ul de i Tipul transmisiei mecanice
[rot/min] [kW] transmitere (
~ I i Transmisii prin curele late. curele
0 10 trapezoidale, curele dintate, roti cu
. I frictiune, planetare
_.
10 200 Transmisii planetare
._-
inalta I '. Transmisii prin curele late. curele
10000 'i .. 100 10 I trapezoidale curcle dintate
I I ----
I 10 200 . Transmisii planetare
---
100 . .. 1000 10 Transmi~ii prin curele late, roti dintate
r" 1000 I II Transmisii prin curele late pana la 3700 kW,
I roti dintate .. _ -- ... ...
- ------ I
! Transmisii prin roti dintate, angrenaje
.. 100 10 90 i melcate, planetare, armoniee
. --
80. .. 2000 . tingrenaje melcate, plan~tare, armonice
obisnuita 10 2000 Transrnisii planetare, armonice dintate
I Angrenaj~ cu roti dintate peste 80 kW,' ---_._-
3000
reductoare suspendatc pana la 600 k W,
mice puteri .. 12 angrenaje planetare, transmisii prin curele
pana la 3700 kW, transmisii cu lanturi pan a
la 3700 iw Obiectivul prezentei lucrari. tiind 0 introducere in proiectarea transrnisiilor mecanice, cu raport de transmitere constant. in continuare se fac referinte nurnai la transmisiile cu roti dintate (cilindrice. conice), angrenaje melcate, Cll clemente flexihile si articulate. ce se gasesc in mod frecvent in components I ransmi si i lor de uz general, necesare d i verselor sisteme de actionare

In tig I 'i sunt prezentate diverse scheme cinematice ale unor reductoare sau multiplicatoare de LIZ general cu roti dintate cilindrice. cu una sau mai multe trepte de reducerc sau multiplicarc

In fig I 6 sunt ilustrate unele scheme cinematice ale reductoarelor cu rllri ennice, melcatc ~i combinatii ale angrenajelor cilindrice cu angrenaje con ice ~i ell angrenaje melcate, iar in tig I 7 sunt rcdate 0 serie de scheme cinernatice, frecvent utilizate, ale transmisiilor Cll clemente flexibile ~i articulate

Transmisiile mccanice pot avea in componenta lor atat angrcnaje cu roti dintatc. celt ~i transrnisii cu clemente flexibile sau articulate Legatura dintre motorul de actionare ~i transmisie, precum ~i intre

diferitelc componente ale transmisiei, se realizeaza prin intermediul euplajelor permanente sal! a cuplajelor intermitente eomandate sau automate (limitatoare de moment, de sens unic, centrifugale)

Fig I)

17

Fig. ]6

IX

2

Fig 1.7

It}

a~ 2n z,

4

In fig I 18 sunt reprezentate cateva combinatii de transmisii mecanice, formate din reductoare de turatie cu angrenaje intr-o treapta si reductoare Cll elemente tlexibile sau articulate Asa cum se obscrva din accstc scheme cinernatice, In anumite situatii sunt necesare mai multe prize de transmitere a energiei mccanicc (prize de puterc) In aceasta situatie, fluxul de transmitere al energiei mecanice se poate ramifies in diferite punctc ale transmisiei si, deci. trebuie acordata L) atentie deosebita bilantului energetic ~i reuirnului cinematic

Datele initiale pentru calculul cinematic si energetic al transmisiei mecanice sunt

• viteza unghiularii a arborelui de intrare in masina de lucru (0 II! [rad/s] (sau turatia II exprirnata in rot/min) ,

• puterea la acest arbore 1'1// , exprimata in k W ,

• momentul de tnrsiune rezistent pe arborele de intrare al masinii de lucru A41 III [Nmm] care

sc dctcrrnina 111 functic de putere ~i turatie (putcrca fiind in kW, 11\// In rot/min) - relaiia

(I II)

30 (I'll/

AlII!! = --. l i] .---'--

[NI11I11]

(I II)

iT "11/

In cazul in care se cunoaste ciclograrna de incarcare a masinii de lucru (rnodificarea mornentului de torsiune. rezistcnt In tirnp). se deterrnina principalii pararnetri deterrninanti sau aleatori, functie de variabila - moment de torsiune In situatia In care morncntul de torsiune este 0 variabila determinista. trebuiesc determinate valorile maxi me /'V/III/iI.\, minime M, 1/111: ~i medii AI, III In cazul in care mornentul de torsiune este variabila aleatoare, cu limitarea intre doua valori extreme (minima /V/11I1111 ~i maxima M, IIlen), trebuiesc determinate caracteristicile statistice cele mai importanre media AI" dispersia l ) coeficientul de variatie C,I/ si legea de probabilitate teoretica cea mai adecvata

/ II/

M, = - ~ M (I 12)

~ II

III I"!

/ III

/)'I! = --L(AIIl -/vl,)

1/1-/;=1

(I 13)

(','1/

,--

'>i j) _'I /

( 114)

unde

• M; - este mornentul de torsiune dintr-o secventa i a ciclogramei; de obicei, ciclograma este impartita echidistant in 1/1 clase:

• III·· numarul de clase echidistante al ciclograrnei.

Pe baza analizei detaliate a efectelor momentelor de torsiune variabile, In diferitele punctc ale transmisiei mecanice. se fac predirnensionarile ~i verificarile organelor de masini respective ~i se adopta solutiile constructive

1.3. CALCULlJL CINEl\lATIC SI ENERGETIC AL TRANSMISIEI

In functie de datele initiale. impuse prin tenia de proiectare, se deterrnina puterea ~i turaiia moturului de actionare, iar, atunci cand acesta este standardizat, se irnpune alegerea sa corecta

Pentru schema cinematica aleasa sau impusa prin tema, puterea necesara. dezvoltata de masina motuare I\!I!, este

(I I))

unde

• i\1! i . J>\/!" illfl I' reprezinta puterile norninale exprirnate in [kW], pe arborii de intrare ai celor II masini de lucru:

• '7 '''I t : '7 ,,,' " , '7 '0' II randamentele totale de la masinilc de lucru I, ~ II la masina motoare care antreneaza toate cele II ma sini de lucru

In cele mai frecvente cazuri. transmisia mecanica serveste 0 slngura masma de lucru; in cOllsecin(fl, relatia (I IS) devine

1\1 '7,,,,

Estc absolut necesara precizarea momentelor de pornire AI, I' ~i a celui maxim kI, 111".\, specific procesului Ichnologic pe care trebuie sa-l rcalizeze sisternul mecanic. in cornparatie cu morncntul de torsiunc nominal AI, (AI, r 1'1" 1'1, "'''' ,\I" I )

Randamentul total al transmisiei se obtine ca produs al randamentelor partiale care apar III angrcnaje, In transmisiile prin element interrnediar. 111 lagare cu rulmcnti sau cu alunecare, In cuplajc etc

rl'gl' I tc 1£".'

Ai/AI IJlayil/(I 1II0/()(fJ'('

AlIA I motor ('II ardcre iutcrn«

II/O/O!, electric cuplct]

cupla] cuflans« 1)('1111'11

arbon orizontali

('i'~H cupla] elastic ('II holtur!

( , ('(1/'(/ (,1I1}/aj cardanic

AI' - antbrcia] p/UII

R reductordc IIII'(/{i('

IU)( , reductor CII roti diiuate

cilindricc cu dinti drcpti.

Rl ); 'l reductor ('II I'O/i dinuit« ciliudrice cu dinu incliucu!

Rl)( 'il reductor ell roti dintate

MF

(' CF()

COli i cl'

reductor ntclc I'OU((I 1II(,/C(//(1 trausmisic ('II element flcxtbi] S((II articula!

j( 'l . II'((I/SIIIISIC 1}f'II/ ('111'('(/ /(/It! Tt "!' II'(/I/\'I/Iisic prin curele

I rctpczo] da / e

Tl., trausmisie prin lant.

Mod de sirnbolizare

RM tn

MM ---f ( '-f R ---f ( '-f M 1. Exernplu 111 fig. c)

MA/;> ('f'~"H 1-> ('j,j);>MI.; ..

> N.M> l l., .- >MI·

Actionarect: motor ctt ardcrc intcrn«. cupla] clastic CII bolturi, doua ramificcuii al« flusului de [ort«. direct let masina de IIIC/'If Ml., ,yi indirect prin rcductoru! me/cal HAl .yi 1I'(/I/.\/1/isi(' CII /(/II( l l la

niasina de /IIC1'II Air," Fig I 18

21

Randamentul total se determina yentru fiecare flux energetic atunci cand masina motoare

antreneaza mai rnulte rnasini de lucru. In consecinta, puterii consumate de masina de lucru II

corcspunde randamentul total '71,,1 i .

'7! = '7 i . '7, . '7; , . , /7 i (I I () )

In care /7!. /7 _\ /11 sunt randamentele diferitelor cuple de frccarc din transmisie (curea roata de

curca, lant - roata de lant, angrenaje cu roti dintate, rulmenti, lagare cu alunecare etc), ce tac legatura masini: de lucru cu masina motoare

In tabel I I R sunt estimate randamentele cuplelor de frecare, utilizate In transmisiile mecanice Randarnentele exacte ale diferitelor cuple de frecare se pot determina atunei cand se cunosc parametrii geumctrici, conditiile cinematicc. natura lubrifiantului ~i starea de ungere a cuplei de trecare (vczi cap.o)

Tabel 1.18

Cupla de frecare lnchisa Deschisa
I
Angrenaj cilindric (),lJ7 (),l)l) (),l)3 o. l) '1
Angrenaj conic 0,96 0,9S 0,92 .0, C)4
Motoreductor mel cat 0,40 0,90 0,30 0,8'1
Angrenaj melcat, melcul avand I inceput CUO 0,7'1 0,'10 0,60
Angrenaj melcat. melcul avand 2 ineeputuri 0,7'1 0,82 0,60 0.70
Angrcnaj melcat, mel cui avand 3 inceputuri I Cl.80 OJ~'1 -
Angrenaj melcat, melcul avand 4 inceputuri 0,88 . 0,92 -
Roti cu frictiune 0, oo . 0,96 0,70 0,88
---' -_ .. ---,----_ .. - ----
Transmisic cu lant 0,9'1 0.97 0,90. 0,93
------- ---_-_---- _ .. _ ------_. ----- ------- -- --
Iransmisie eu curea lata sau trapezoidal a I - o. l)4 0,97
--- - ---- ---- ..._-. --
o pereehe de rulmenti 0, C)C) O,c)9'1
o pereche de lagare cu alunecare 0,98. .. 0,99 In functie de puterea norninala. necesara actionarii, deterrninata ell relatiile (1.1 S) sau (I IS') ~i de rapoartele A! 1/' AI I. All "1<,, / AI I, se alege din catalogul de motoare electrice (daca action area se face cu astfel de motor) motorul corespunzator, unde

• M I!, - mornentul de torsiune de pornire la masina de lucru,

• A! II/IU' - mornentul de torsiune maxim ce ia nastere la rnasina de lucru ~i se poate transmite la

motorul electric

• A·I I - mornentul de torsiune nominal la masina de lucru

in auexele I I - I A se da un extras din catalogul de motoare electriee de curent alternativ

Daca actionarea se face cu motor cu ardere interna sau motor hidraulic, trebuie sa se tina searna la alegerea motorului de tori consumatorii, indiferent daca fluxul de forts trece sau nu, prin transmisia mecanica ce trebuie proiectata

Odata cu alegerea motorului de actionare. se CUIlOSC turatiile nominale ~i elective ale acestuia. putandu-sc dctcrrnina rap0l1111 de transmitcrc total al transmisici

(I 17)

in care

• ((J \/ \/. If\/ \/ - viteza unghiulara efectiva, respectiv turatia efectiva a masinii motoare;

• (() \/ . /I \/ i> viteza unghiulara nominata. respectiv turatia norninala a masinii de leuru cea mai indepartata sub aspect cinematic de masina motoare.

In functie de schema cinematics. se repartizeaza rap0l1111 de transmitere total pc treptele de rcduccrc a turatiei

II

(I 18)

La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie sa se tina seama de urrnatoarele cerinte obiincrca unci supra fete mini me a transmisiei mecanice, asigurarea unor dirnensiuni ale transmisiei minimc. in latirne sau lungime. greutate minima. capacitate portanta egala pc trepre. cufundare egalil ill haia de ulei a tuturor trcptelor

Nu exista palla acum 0 recomandare a repartitiei rapoartelor de transmitcrc, care sa indcplincasca simultan toatc aceste cerinte

In tabel I I C) sunt date recornandari privind raportul de transmitere. pentru transmisii mecanice cu o treapta ~i cu doua trcprc de reducere

R

d

t t

t

t ~ ,

d ~ t

t

T~,bel 1,19 d

apoal'te e transnutere pen ru ransnusn eu 0 reap a ~I ell oua rep e ( e re ucere
Tipul transmisiei Recornandat I Valoare
maxima
Reductor cu roti dintate cilindriee --+=7' Cd 12,)
- -- -- -- --- -- -~2
Reductor CLi roti dintate conice 4 6.:\
----- ' , ------
Reductor mel cat 6] 80
-------------- ----------- _ .. _------ ----- ---
Reductor planetar 4 14 20
- -- ---- ----- -
Angre~laj cur()1i_~i n\at~_deschis ') 7, I 14 18
--
_!\ngrenaj mel cat. deschis 10 .6] 12)
-
Transrnisie cu lant I. 6,3 8
-
Transmisic eu roti de frictiune I . .4 8
I ---- t---
Transmisie prin curea lata I ) 6,]
Transmisie cu rola de intindere 4. 6,3 8
-- ---- ------ I
Transmisie prin curele trapezoidale I ) I 7.1 Valorile nominale ale rapoartelor de transmitere partiale (pe trepte) sunt date In tabel 20,conf(irm STAS 6012-82

Tabel 1.20 Rapoarte de transmitere nominale

(Extras ST AS 6012-82)

I II I II
I JiO r IJlO 3, I) ~ ], I)
U2 ! ],))
! -----
1,2) 1,2) 'LOn 4,00
1,40 4,)0
----.---~- ---- . r----- .. ---- ~----
1.60 1,60 ) ,00 ),00
------~ -----
I ,,80 I ),60
2,00 2,00 .., , 6,]0
2,24 :~: Fn~~=
2,)0 ~_l,~Q_ ---_
i 2JW Observatii: Valorile din sirul I se vor prefera valorilor din sirul II

Rapoartele de transmitere mai rnari decat eele indicate in tabel se obtin prin inmultirea acestora eu 10. 100. 1000

Pcntru transmisiile eu 0 singura treapta de redueere se admit abateri ale rapoartelor de transmitere Lqa de valoarea nominata de ± 2,) o/~, iar pentru eele in mai multe trepte de ± 3 %

In tabelul I 21 sunt facute recomandari privind repartizarea rapoartelor de transmitere intr-un reductor cu roti dintate cilindrice, cu doua treptc de reducere, in conditiile realizarii unui velum minim

Repartizarea poate f aplicata ~i unui reductor conico-cilindric, cu observatia ca intotdeauna

treapta rapida va ti fermata din angrenajul conic $i IIU va depasi raportul il_' -I. in cazuri cu totul

exccptionale se admite ca raportul de transmiterc al treptei conice sa tie t t: 0,3 i i.. raportul de

transmitere al treptei rapide prima treapta; l,~ - raportul de transmitere 211 treptei lente a doua treapta)

Tahel 1.21 Rapoarte de transmitere rccomandare pentru reductoare ell 0 rreapta sail douii trepte de reducere

Rcductor intr-o treapta de rcducerc

c-----------,------ - - ------

normal

Reductor in doua trepte de reducere ii! ,/_, 'l;~

---- ----

Cll intrarea si iesrrea coaxiala

1.2) 1,4 1.6 I.S 2.0

2.24 2.) 2.8 :U) 3,))

4.0 4.) ).0 \6 6.3

7.1

8 l)

10

11.2 12.) 14 16 IS 20

22.4 2) 2S 31.) 3).) 40

4)

I 2.S x 2.8 = .LI) x 2.) 3.1) x 2J-\

3.)) x 2,8 = 3.1) x -U) 3S~x3.1)

4 x 3.1) 3S'i x 3.))

! 4 x 3,))

4.) x 3.)) 4 x 4 4.) x 4

4.) x 4.) = ) ;.; 4 ) x 4.)

) x ) - ).6 x4,)

I ~ ~

I :'1.6 x :'I

6,3 x ) - ).6 x ),6

6.3 x ).6

7. I x ),6 = 6) x 6,.1 7.1 x 6,3

!4x2

I

, 4 x 2.24 = 4.) x 2

4.) x 2.24 = 4 x 2.) 4.) x 2.) = ) x 2,24 ) x 2,)

) x 2,S

)x3.1) ).6x2.8 'i.C) x 3. I )

I ).6 x 3,)) 6.3 x 3,)) 6.3 x 4

I 7.1 x 4

I 7.1 x 4.)

Asigurarea unei adancirni egale de imersare in ulei. a eelor doua trepte de reducere ale unut reductor cu roti dintate, se realizeaza daca rapoartele de transrnitere sunt egale

(I 19)

Pentru transmisiile ell roti dintate ell intrarea ~i iesirea coaxiala. se recomanda ca raportul de transmitere al primei trepte sa fie

( I 20)

Pentru realizarea unui volum minim al reductoarelor de turatic conico-cilindrice In doua trepte, se recomanda -

t i : ((I,~ (),~5) i", (121)

La rcductoarele rnclcate in doua trepte de reducere se unpune ielatia (122) pcntru ',,;, S 50(). rcspectiv relatia ( 1.23) pentru i,o' 0> 50()

I _' 0,03 I,,,,

(122)

(I 23)

La reductoarele cilindro-melcate cu doua trepte de reducere, pentru treapta cilindrica se va adopta relatia (I 24). daca i,o' <;80 si, respectiv, rclatia (I 2)), daca i,,,,0>80

I! 0 ().05 i,o,

(I 24)

i; _' ().{)~5 i;

( 12:'1)

Dupa alegerea rapoartelor de transmitere pe treptele de reducere ale transmisici. sc dctennina turatia ficcarui arborc al transmisiei

Observand schemele cinernatice. se deduc turatiile efective

1/.1/\/\/:

1/ ! /! II !! l,'';' ..

Tinand seama de picrderile de putcrc, implicit de randamentele cuplelor de frccarc, cc transmit fluxul de energie mecanica de la masina motoare 13 masinile de lucru, prin intermediul elementelor cornponente - x ale transrnisiei, se determina puterile pe fiecare arbore x

Se determina mornentul de torsiune pe arborele v . cunoscand turatia arborelui n, exprirnata In rot/min ~i puterea transmisa prin interrnediul acestuia 1\, exprirnata In k W

Acesta se calculeaza pc tiecare arbore In parte, /II", cu mornentul de torsiune cxprimat In

[Nmm].

AI"

30 r, J),

-- . 10

J7 II,

(I 27)

Anexa 1.1

Motoare electrice asincrone (Extras din STAS 1893-87, 881-88)

TlIralla Ia_;Ilc,:siIIgol JOOH lrot/lIlinl ..

lipul Putcrca Turalia

iuororului Ik W I I rot/mill I

2 2 1 2

71r !,()~~S I o·~~-_jl () .. 17 270() II 2750

71 j_~ i_O,).~ 0.)) I no() 27(,,,

XOLs 1 0 7'" I ().7" 27,,() 2X()()

. X()I:"-+ 1:1 i 1.1 27)() 2XIO

... -+----+----t-

')()S ')()S U I.'i 2X2() 2X2" -----+----1

vot. ')OL 2.2 2.2 2X,,() 2X.J.o

l~ IilI)L, 2X)I-) -+--2-X.-~I-)-I

~l i~1C-+-I-CI-:-2-:-M--t-·.J. ---C.J.-+--=-2X-c-X--I-) -+-2X7()

--1~2S I ~2Ss ,,'I 5.'i ··+--:-2-X'-)I-) -+--2·x,m

- ._

1.12S 1-,2S 7.) 7.5 2Xl)() 2X<J()

.'--' _.. --+---_.

1 I 2l)-,()

-j----+---+

I) 2'JI ()

X()

I ('oM --c· Ih()M

- --+----1.

W)L

--_.

IX()M

IX.) 2'n()

--+---+-. --

22 2l)2()

j --==--+----t-.

ijl) I 2l)2()

n . zvzo

211()L

201lL

225M

.J.) ! 2'))()

Turatia 1;1 mcrs in gal 1000 I rot/mini
r- 1 !
Tipul Putcrca Turalia
moiorului I, IkWI : I rot/mini
I 2 I 2 I 2
XlI X()Ls 11..17 1\..17 X<)() l)()5
_. i
Xil X()L ().:'i:'i ().55 l)()() ')0 :'i
-
l)()S ')()S IU" ().7:'i l).J.() ') I:)
_ .
. ~ ... vot, 1.1 1.1 ').J.() 'JI'i
'l~r-U].()L U U l).J.O ')2:'i
.. -
112M, 112M 2.2 2.2 l).J.S ')1:'i
_--- .... __ .-
1,2S 1.'2S , , '):'i:, ').J.()
~-'2M ._. .-
112Ms .J. .J. I l)(,() l).J.:'i
f-- -t- ..
1;2M 1:12M I ).S i :'.S ')(,1) ').J.5
-_ .. -r+ .
I (,(1M 7.:' 1 ')(,()
----- . _ ..... - f- .. ...
I (,()L II l}(,1)
-----; l'i %1)
IXIlL
- ._-
lOll L I X." l)70
- .. - f---- _ .. -
2()()L ')') 'n()
--_ .. - '--" i _. c-----.
225M ,() 'nil I - Turatia la mcrs in gol I :-.O(ljr:_otilllll_!i_
TlplIl Putcrca Turaiia
moiorului IkWI I rot/mini
I 2 I 2 I 2
71 ()1Ls ().2:' ().1 I 1-'511 1,,,11
-- -r--r-r-: -_ ..
71 ("L ().'7 11,7 I., 'ill Ij(,(j
r .---. ,._ .. ! -_.
XI) X()Lr ()'is () S5 I.j'i() I I,XII
_. ---+----_. c--. --- --- _.
XII X()L ().7:' I 11.7'i 1.1:'i1 I I,l)l I
-_. ---
')IIS l)()S 1.1 1.1 1,l)O I.J.OI I
-- .- .-
vot, -xn. l.5 U 1.1l)O I.J.I)(I
WOL IIIOLr 2.2 2.2 1.J.2" 1:t:iO
IOOL I ()IIL , , ._-
1 1.J.25 I.J.IO
_._'- - f-- -
112M 112M .J. .J. 1.J.25 1.J.211
J.j2S I.12S 5.5 5.:' IHII 1.J..111
112M 1.12M 7.5 7.5 1.J.15 I.J.'II
I (,(1M II IHO 1--- .. -
I (,()L l'i lHI)
. ..-
IXIIM lX.S I.J.(,I I
..- -.-
IXIIL 22 I.J.(,I I
- .-
20()L ,() I.J.(,I I
.. -
225S ,7 I.J.(,O
22SM .J.5 I.J.(,I) Turatia la mcrs in gal 750 I rot/ruin]

-----~----~--~---~--

Tiplll Putcrca Tura(ia

motorului IkWI [rot/min]

I 2 I 2 I 2

»os

0.,7 I (,7()

~--+----+----+----+-- ------

')()L II.S5 (,7()

I()OL
IOOL
112M
l.i2S
112M
I(,OM I
.
I «o L
1 WL
IX()L I()OL 1.1 J.I 705 (,X'i

\ ;~~ ~:; ~.~ TIb_ ~~~

f--_--t_1.12M_ ~_ -=+' _ =~ 7~

.J. I 7211

---+---- .+--- . - -_ .-

I=! .. ~ J.()X -'.-

I 70X

:=2=O=()L====- '." .---i~;::'---

c-l25S 1'· i I x,,~-- '.'. - no~-

225M 22 I ··-,-n() I .

Observatie Tipurile de moioare din coloana 1 sunt produse de IEM Timisoara, iar cele din coloana :2 de IME Bucuresti

- ..

~ ~

-

-

--t

'!

i

I

8H

JH

l

_J

.0

17

~ ~:: ~:: ~:: ~: ;1; ~I~

I--- 1--+ -- +- __

o c:n

-I---

U i :c:

f-- --1--1---

'r,

r- t>. ('I r: 1 r-I

~-+_+-_+_+--+_-I----+_+- __ -x-

..J..J~ ON 00

0'

1

--- ............

-

i

_i

i

• m Cll m;

n IIIIIIIIII'..-r

.0

2X

--:1

-

! !

::=:1;::) ~!

f-: ~-: ~-:;. 'r*(r~

...J -r r--- ::1', - \..S c- ~I \..S 01 01 01 (r~ cr , rr) -t -r

- t-- f-- --1-

o

:....

o ~I)

_);: Ir, -s: X X X X

CF.i2;;:2;;2L

,

_i

::11

cr,

01

01

I-f-- . --. -------

I-- - --1--- - 1-- '-f---

~-+-

-1-'-1-

-- '-' '-" '-'"

::::: ::::: I::::: .r ,

010101 r·1

. -1-- 0...::::;:

1--

1---1--1-- -f--I--I-- I--

:J ~ :J

~ 2

CF.i Q.,

f-- 1-- --f--

I-- - 1--

'x

~ r-I:J' J' J'

- - I---f--+--.I--+---I---j

010101

X r-l 1'1 cr, :=:: c«, cr, IrJ ("",I r~1 r"i r'l

X cr , cr, r- cr, U', 1"1 c «, c«,

·X ~ ~ \-C; '-C cr,

U -r vr, .r , vr , \C

1--+-1--11-1-- f--t- f-

~ _I_il~ ~I"cl"c:"c )

Q. ~l! r- I ~l 01 I r«, I cr, : c c, cr,

:s Cr, ~ ~ ~7j~r;

r-----t- t--t- +- j-

i '

~ .r , Ir, Ir,:' .r , Ilr, .r , i Ir, i

:::

o !OI)

I--

r-- -+

.• XXX:X;X [fJ----- _..-:;.-:;.-: :x; cc X

t--

r--r--t-

i I

I

,

i

::; ::::J..:..G

vr ,

:::c

c-:: :J

H 2

C/o

C'

-x C-~l r--l oc oc Q-:t-:t--t-:t

/

oc oc

-4-

---( --

.± ~ r

r --

~

?= . "'~7!§L ::::::::1

r: r-.

I

l



(]) _J

t- 0

u <Il ~

<Ill)

I--~~t--~-~-t-C I - 0'. vr , 'C 1- - -:tr-..::::;x

~l ~l cr, ~I cr , cr,

~ vr , vr , vr , 'r, .r , (""-) ~I 0) Q:l r-..,r-.. r-. r-.. r-.. X cc X

• U

• W

N....f :::-l-l[fJ::::;::::;

o 0 0 u: sr: If, OOOOONNN

N N ..... l r-; l

I

:a

2')

a a

o o I£)

~

leo: =

<eo:

Q.

o <l.I ,.Q"'O ...

ee =

== = .:: Q.

= = ~ (~

- U

<l.I

-

eo:

.-

-

o

.-

'" .-

Q:i

...

=

._

00 00

,

r" -c-,

o o

00 Vl « fVl

.r ,

cr, C -t

, ,

<"'I 'r, ,

r--.r , ,

~ '-C ~ ~l (tj ~ \C ~

, , ,

il.I "0

:::

Q.

E

(~

u

r--- <"'I '"'I -t bJ) I I

~r-~q"~C

, , ,

:::; 01 ~ -t ;;, Irl ''>C r-- ~ cc

I I I I I

r--- r--- ~ ::r. ;!:i :::: ~ 01 ";!,; -t ~ .r ,

I I I I

"'I 'r,01 ,

r--- (f'"j -r,

("-I 01 cr, 01 -t

I I I I I

0', -t.~ _, Irl 01 'r,

':.) (~' r;l 1,;"' ~l 'f (~I r--- -r

-r, Irl -«,

-:t ('I \..C cr, -:J\

"'I "'1 01

, , ,

X -t :JC C X Ir, r-. 01 ::J"'.

~J i';l r;l r( r';1 -r r~1 ''';".

IrJ -t vr , 01

~ 0) (rl c«,

f""'l 01

, ,

.r ,

'"'I -t , ,

Irl r-'I -r , :)C 01 X t«, CJ'\

X vr , -t 01 (""',I (',1 r-'l r--j ("I r r,

I I I I I I

~. C 0) Irl Irj vr ,

___ 01 -r r"l \..C cr, r---

(("I C \..C 7

'';1 I~I 'f '9 r-

cc. vr, r-'rl ::J" \.C-

, , ,

vr , -r, -r, ::::; C ::::;

-t -:t t--- ec 0'\ (""·1 'rl (""'1

~ ~ ~ ~ ~ ~ C?

\.C -t vr , :JC ::::; 01 ::::;

~ -t r'1 r--- -t c r--- -t 'J' r---

r-;l r;l r;l

.:=: 3\ r---

z: cr, 01

r;l r;l r;l r~j

8 C Ir, ._, (""1 01 vr ,

t"""l c: r-. r «,

0' -t \.C (<"'I o-

0) 0] 01 r-l i')

I I I I I

"'1 ,

:J' -t -t

, ,

r'l C \.C -:::: :=; r-l -t cr, r--

r;l r;1 ";1 r;l r;l

-r,

"'1

ir ,

~ ~

~ E

::: o: )~

~ ~ 1--1~----l------t----~r-----t------r-----1------t------t-----+------~----~-----+------t E E o ;:

oc

---

~

..

~

...

- _

.... - _

o <:..I

E

E

o o If,

~

-

= )~

-,

= ~

.. ~

o

-

= <:..I

o

._

'"

= ~

E

. _

~ .. ~ o

- )~

N

=

- ...

Q.

'" ~

-

o

<:..I

00 00

,

cr,

----

o

o

00 C/l « fir:

0.

E

(~

u

«r , c«, r~l c«, r"l '-C

cr , --t <'I --t <'I vr-, <'I -t-+++++++

{"I r~1 r"l r-. \.C cr, r-- (..-,

+ + + +

::;,c lr, ",I ~I "-C r-l t"""1 (r, ~l -t ~I -r, cr,

1 1 1 1 +

:=:: X .c x: ~l 3 oc

Ir, X vr , :;- -s: -s:

1 + + j -+

- 'r,

::=: ~l \..!: -r, 0) r-

(rl c«, -t

++++++

-r + +

-t: -t J .=:: cr , (",I :X 'r, cr , r-. c

+ 1 ~' + '+' -t- (+' (j'

01 r-. -s: -t cr , r-.

Ir r-I .c c c, --C cr, r---~ c c, :x: -t

+ 1- 1 + + til

cr, r-c., 0) ::=: X \C cr. \..C r- 01 r- ('"'.1 X 0-1

+ + + t + + t

'-C r- 01 :::::: r-- c«, cr , -t .r , 0] .r . r'] -s: (',] + + + + j + -;- -;-

)~

-,

=

rl ~ ':21' <'I ~I' -r, ?:I' ,&1

-..:; 01 + +

+

1

r-- r-(r,

+ +

cr, 8 -c: :::::: cr, -t 0] -r r--] 'r, 01 + + + + +

+

+ +

r--

+ +

<'I + +

;g-t + +

:J'

+ +

+

+

+

--r 01 + '

0) U-, 0) + + +

Xx

+ I ~

+

:i: 01 l",++

:J' ,

+

+

+

+

<'I X 01

+

+

+ +

Xx;::;

01 01

+ + I

,oj :::: (8

)~ 0...

~ !---i------t------r-----i------t------r-----i------t----~------t_----_t----~------t_----~ =

2

if]

o '_)

= .0...

E

~ ..

~

o

.... ;::;

~ §_ r-.

- -,..:..::

= r-1----+----+----+----~.--~--~----+---_+----r_--~--_1----+_--_1

.' I

.r ,

<'I

Anexa 1.6

Abateri dimensionale limitii pentru alezaje cu diametre de pima la 500 mm corespunzatoare pozitiei cfimpului de toleranta ~i treptei de precizie

(Extras din STAS 8100/3-88)

Dimcnsiuuca Campul de tolcrantc 1 urn]
nominata [rum]
---~--
peste pina la D I (J Ell F7 FX G7 H6 H7 HX H9 HIO HII
" +60 +39 +16 +20 +12 ! +6 +10 +14 +25 +40 +60
- , +2() +14 +2 0
+6 +6 () () () () ()
-- -------
+7X +50 +22 +2X +16 +X +12 , +IX +30 +4X t 7".
, 6
+30 +20 +10 +10 +4 0 0 0 0 0 0
- -
I +9X +61 +2X +35 +20 +9 +15 +22 +36 +5X +llO
6 10 +40 +25 +13 +13 -". 0 0 0 () () 0
I
-----~--
10 IX + 12() +75 +34 +43 +24 +11 +IX +27 +43 +70 + I I ()
+50 +32 +16 I +16 -,(1 , 0 () () () (J (J
-_--------- --
I X 30 +149 +92 I +41 +53 +2Xn3 +21 +33 +52 +X4 + 130
+65 +50 +20 +20 + 7 () 0 0 0 (J (J
30 50 +IX() +112 +50 +64 +34 +16 +25 +39 +62 +100 +160
+XO +50 +25 +25 +9 0 (J 0 0 () 0
50 I XO +220 +134 +60 +76 +4() +19 +30 +46 +74 + 120 +190
t I ()O : 60 t30 I t3() t I () () I 0 (J 0 0 0
---- -----
XO 120 +26(J + 159 +71 +lJ(J +47 +22 +35 +54 +X7 +14() +22(J
+12(J +72 +36 +36 +12 () () (J 0 0 0
-----
120 IX() +305 I +IX5 +X3 + I 06 +54 +25 +40 +63 + I 00 + 160 +25{)
+145 +X5 +43 +43 I +14 0 () 0 I 0 0 0
+35". I -t 215 +l)6 I +122 ! +61 I +29 +46 +72 +115 +1 X5 t ~:)(I-I
IXO 250 I
+170 ! +100 +50 +50 +15 () (J () 0 0
250 31". +400 +240 +IOX +137 +()l) +32 +52 +XI +130 +210 +320
+190 + I 10 +56 I +56 +17 () () 0 () () ()
-
315 4()O +HO +265 + I 19 -IS I +75 +36 +57 +X9 +140 +no +360
+210 +125 +62 +62 +P~ 0 () () () 0 0
---
400 5()O +4XO +2l)() + 131 I + 165 +X3 +40 +63 +97 +155 +25() +-too
+no + 135 +6X +6X +20 () () 0 () () () '7 '-

2. PROIECTAREA IlNI1I ANGRENA.I ell ROTI DINTATE

2.1. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRtr ROTILE DINTATE SI A TRATAMENTELOR TERMICE SAt' TERMOCHIMICE

Alegerea concreta a unui material este legata de mai multi factori, din care se mentioneaza eomportarca materialului in functie de proeedeele tehnologiee cle Iabricatie; comportarea in servieiu ~i durabilitatea piesei proiectate:

comportarea materialulu i in prezenta concentratorilor de tensiu ne;

rezistcnta la uzare

Tabel 2.1

Tipul Limita r Reziste!1ta la oboseala [MPa]
-- _ I -- ___ -'
solicitarii de curgere rMPaJ Ciclul alternant Cielul pulsator
H. 1 , si metric H. -I I N 0
o«. pentru ,
Otel carbon
(0,520,55) 0; 0; <- 1200
-
Tractiune Otel al iat obisnuit 0':;5 0; 0,525 0;
compresiune (0,65 0,75)0; 0; .' 1200
------ ---- --
Oi! Otel aliat cu CJr mare 280, 0,177 Oi· 42 t- 0,175 0;
(0,7 0,8) CJi .. __ --
Otel carbon 0; -.:.. 1200
Incovoiere (0,62 0,(6) CJi~O,5 CJi 0,75 0;
~- '--'--.-- .-
Oi! Otel aliat I 0;' 1200
i
(0,72 0,88) 0; 1400 + 0,167 0; 64 + 0,267 CJi
-_. .- _ .. --_ .. --.-_. --
Otel carbon I 0;< 1200
Torsiune (O,:n 0,35) 0; 0,275 0; 0,495 CJi
I --
TI! Otel aliat , 0; .' 1200
(0,4 0,48) CJi 'I 220 + 0,092 0; 396+- 0,167 0; Dintre materialele CLI cea mai mare extindere ~i varietate de sortimente, ordonate dupa numeroase critcrii. 0 au otelurile

in tabelul 2.1 sunt prezentate relatii aproxirnative de calcul. privincl caracteristicile mecanice ale otelurilor, in functie de rezistenta de rupere statistica la tractiune

in proiectarea unui angrenaj trebuie sa se cunoasca proprietatile fizico-chimice, mecanice ~i tehnologice ale materialului adoptat, astfel ea tratamentele termiee sau terrnochimice aplieate sa confere danturii rotii dintate conditii de rczistenta, de clurabilitate si structura optirne in exploatare

Dupa scopul ~i conditiile impuse, rotile dintate utilizate in constructia reductoarelor de LIZ general se fabrica din oteluri laminate sau turnate, fonte, preeum ~i aliaje neferoase bronzuri, alamc, aliaje de aluminiu etc Din considerente tehnice ~i econornice. otelurile si, in special, eele laminate si forjate, au eea rnai larga utilizare in constructia angrenajelor cilindriee si conice, iar fontele si bronzurile servesc la fabricarea roti lor melcate. pentru a real iza eu mel cuI (care se confectioneaza din otel) un cuplu anti fri cti une eu rezistenta sporira la uzarea de adezi une (gripare)

Otelurile folosite pentru constructia rotilor dintate cilindrice, ennice ~i a melci lor pot f impartitc in doua mari grupe

oteluri de imbunatiitire (Im) sau normalizate (Norm), la care duritatea miezului si a flancului este mai midi de 350 H B;

, , , ,

oteluri ce pot fi durifieate superficial prin cementare (Ce], nitrocemeutare (cianurare) (Nee), nitrurare in bail' (NB), nitrurare in gaz (NG), ioninitrurare (IN), ciilire prin inductie (CtF] sau ciihre ell fladidi (CF), la care duritatea stratului superficial este mai man de 350 HB. De aceea, duritatea stratului superficial se va exprima in acest caz in unitati Rockwell (HRC) sau Vickers (HY), duritatea miezului exprimandu-se tot in unitati Brinell (HB).

In tabelul 22 sunt indicate matreialele feroase recornandate in constructia rotilor dintate, tratamentcle terrnice aplicate, precurn ~i marimea caracteristica "s" pana la care se obtine duritatea indicata. inainte de frezarea danturii

Tabel 2.2

Materialul

! Tratarnentul

I .

ternuc

aplicat

Duritatea danturii1 I Miez-D r-Flanc L)F

HB I HRC

"s" [rnm] __ Ruata .---r-

nedanturata I

Roata danturata

34\11oCrNi I')

(30Mo~r_Ni_20----,-) __ -+- +__---3-~ (_l~. _.~_)~_)O +__I--I ,)_(_l_ .. _')_O_O_--+ _

4~~ocrll j_' ~~'~'~ 2')0 .. 300 ~~ ~~ +-1 :~~ :~~~

(O'rIO) I'N ')464 1')0

--_._---------_ -------+------+------- _-+-- --- ---

38MoCrAI OC)I NG 240 320 (0 (4 7')0 -

OLCI,) (OLC20) I Ce, Nee 160 .. 200 -I --)-~----IO----+-- --16--

7~~~~:~~';;2 I ~1 'I ;:~ .~~~ ')6 63 I :~ :~~ I :~ ~~~

20MoNi3') 'I 220 .. 280.1 I 100 ... 2')0 I 1')0 500

17MoNi3') I calire - I t

Faoc):-r-e-40-0-----+.--------+r-----180 ... -28-0-- I ... 15 -- ._.--- -.-

Fgn6oo-2,Fgn700-21 -, I 210.280 I .. 40 I -

Fn1p700-2 - 210 ... 280 .. 40 i -

OL(OT)')() OL(OT)60

OLC45 OLC60 40Cr 10 (40BCr I 0) 41\!1oCrll

sovcn :

1m

I

160 ... 200 160 200 200 .. 260 250300 250 300 270. 300 310.330

15 15 10

10 100

10 100

40 1')0 1')0')00

Q.

e.

b.

k.

ltI

5=:5f ci'rrI 0.:>2.4, o;fte/ s= :j let7iu 5.2 > .o

.s= 5,2 ~7ftl ZJ>S.::z

Fig 2.1

Angrenajele cunfectionate din oteluri de lmbunatatire san normalizate au 0 capacitate portanta mai redusa decat cele din grupa a doua Tehnologia de executie este mai sirnpla, deci ~i pretul de fabricatie este rnai redus. Se recornanda utilizarea acestor oteluri acolo unde nu se impun couditii cle gabarit ale angrenajului sau la fabricarea rotilor dintate de dimensiuni mari, la care dantura nu poatc f durificata superficial ~i nici rectificata l .a acestc angrenaje se recomanda ca duritatea tlancurilor danturii pinionului sa tic mai mare dccat cluritatea danturii rotii conjugate ~i anume:

/)!!!i!'Uli"ll ~j)!!;;'''II'1 3{) fill (2 I)

Relatia indicata evita pericolul griparii flancurilor active ale danturii rotilor ~i aSlgllril (l durabilitate a pinionului rnai apropiata de cea a rotii conjugate, avand in vedere ca numarul de cicluri de functionare este mai mare la pinion

Angrenajele realizate din oteluri care se pot durifica slIl?erfil'ial au capacitate portanta mull mai mare, dar tehnologia de executie este mai complexii In consecinta. pretul de fabricatic al angrenajului este mai ridicat Aceste angrenaje au gabaritul mai redus decat cele confcctionate din otcluri de irnbunatatire III consecinta, masa reductorului in ansamblu este mai mica, rezultand un pre! de fabricatie pe intreg ansamblu reductor mai redus, ca urmarc a consumurilor de material Din considerentc legate de gabarit ~i de consumul de material, in constructia reductoarelor de turatie, tendinta actuala estc de a se utiliza roti dintate din materiale ce pot f durificate superficial. Se recornanda totodata utilizarea otelurilor aliate. In special cu crorn. nichel, molibden, mangan etc care se preteaza cernentarii sau nitrocernentari i

Marcile de oteluri ~i fonte recomandate, tratamentele termice sau termochimice care Ii se pot aplica, duritatile miezului ~i respectiv tlancurilor dintilor obtinute in urrna tratarnentului, precum ~i proprietatile fizico-rnecanice ale acestora sunt indicate in tabelul 2.3 Valorile rezistentei la rupere ~i ale limitci de curgere sunt indicate pentru materialul aflat in stare norrnalizata. In tabelul 2.3 sunt indicate ~i valorile rezistentei la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, preCLl111 ~i a rezisteniei lim ita la pitting

Rotile de dimensiuni mari se realizeaza din oteluri turnate OT 50 sau OT 60 ST AS 600-82 sau din fouta Structura otelului turnat trebuie sa tie cat mai uniforms ~i tina. Fontele aLI 0 rezistenta mecanica mai redusa decat a otelurilor si se folosese la fabricarea rotilor dintate cilindrice sau conice de dimensiuni mari, la angrenajele deschise, conferind 0 functionare silentioasa a angrenajului ~i calitati antifrictiune Pentru amortizarea vibratiilor, materialul eel mai adecvat cste fonta cenusie (Fe 200), iar rezistenta cea mai mare 0 are fonta cu grafit nodular (Fgn 700-2) Aceasta fonta poate f prelucrata prin aschiere in conditii bune si poate f calita prin CIF sau cu flacara la 58-60 HRC Fontele se utilizeaza ~i la fabricarea rotilor melcate care functioneaza la viteze de alunecare relativ mici I',,; :£ 2 m/s. Pentru rotile melcate sc recornanda In special fontele cenusii Fc 100, Fc 150, Fc 200, ST AS 568-82 In tabelul 2 3 sunt indicate marcile de fonta ~i oteluri turnate recornandate, precum ~i caracteristicile fizico-rnecanice ale aces lora

Bronzurile si fontele se utilizeaza in mod frecvent la fabricarea rotilor melcate, pentru a realiza cu melcul (din otel), un cuplu antifrictiune eu rezistenta sporita la uzarea de adeziune (gripare). Totusi. materialul cel rnai indicat pentru dantura rotii melcate este bronzul (aliajul de cupru ~i staniu) de diferite calitati. turnat centrifugal.

Bronzul de staniu este foarte porrivit pen tnt dantura coroanei melcate in cazul vitezelor de alunecare mari \',,; 3 rn/s. Ca material de inlocuire a bronzului de staniu. se recornanda bronzul de aluminiu si bronzul de aluminiu Cll adaos de tier Bronzul de aluminiu are proprietati mecanice mai bune dedit bronzul de staniu, insa comporrarea lui contra g.-ipihii este mai putin sigUt'a; de aceea, i se lirniteaza utilizarea la viteze de alunecare mai mici I'"i _ 4 :; (8) m!s

Cresterca duritatii tlancurilor di ntilor rotii melcatc mareste rezistcnta acestora la presiune hertziana de contact si la uzare, In schirnb necesita U11 montaj mai precis si creste totodata pericolul de aparitie a gripajului

in tabclul 2.4 sunt indicate sorturile de materiale frecvent utilizate la fabricarca rotilor melcate. precum ~i proprietatile fizico-mecanice ale acestora (rezistenta la rupere. limita de curgere, rezistenta la pitti ng corelata CLI viteza de alu necare d i ntre tlancuri Ie danturi i. precurn ~i rczi stenta lim ita de ruperc pri n oboscala Ia piciorul dintelui) Sunt prezentate, de asernenea, procedeele de turnare

00 0

0' ('I 0

01 t'") 0 0 t'l

~ ('·1

o 0 ('I r'") 0

1'--0 '-D

('I r,") ('I

--------

---+-----

c C -::t

o

I

00 0

('I ('I '-D

'-DI'--OO'T

00 OOW,vO

00 0'

lr; '-D rr,

o o

+ 01 'T o

o ('I

+ o

vr ,

o

vr , I'--

o

o 0' I'--

o -::t I'--

!

o 0 ir , If'1 00 0 sr, 00 - ('·1 - -

o 00 I'--

C t'l I'--

---------

o 0' 0'

o I'-- 0'

o ('I 0'

000000

00 r--- (r"j rr, rr, rr-., I'-- 00 00 00 I'-- 00

1- -

o ('I

+ o

o o ('I

oocoo ('I I'-- I'-- I'-- ('I 0'00'00'

OiO 1'--1 v 0' 1- rr,

1

---------1

-,----

00000000 '-D°ovOOCO - ('I ('I - ('I ('I ('I ('I

+ + + + + + + + ~~0w,.w,.00w,. 00000000000

-x- -x- -x- -x- -x- -x- \- ~ ._

cr , cr, cr, 0 0 ::: ::: ::: u u u - ~ ~ '-D '-D ~ ~ ~ 000

U U U U U:IU U U ~ ~ ~

--l--l--l--l--l000 _

OOOOO~~-::t~~~

00 r-i c-i

00 - ('] ('I

00 0 'r,'-D

00 0 vr , V

o

- - (']

I_; __

o

t",

('·1

o

vr ,

o o t'l

o o

t'")

OC o rt'"', r') r"l

10 010 0 0 ~00'.O0000 ('] ('I ('] ('] ('I

00000 00 0 - t'l - - ('I ('I ('I ('I

o o 01

o

.r, ('I

00

I"> - 01 r,)

0000 ('I rr, 0 00 rr: ""'1 r>, l'l

0000, ~tr,~01 ('I 01 ('I ('I

I

I

(1)

U

1) () 1) U U U

OZZZ Z cJ () V UUU

o: ~ 6;31 ~i II

;:: ~ 0 I 0

r- v:_" __ +-_2_r -H- ~

I I

r'J rf"",

, ,

0000 vr: .,,_o cr: '-D

--l--lf-f- 0000

E

E

~

o

Z

"0 o

I,

-;.:-

~ U

(])

r------r---,---------

o c o In N .~. r----.

i

;

--;;:;r--------

-----

E (f"j

~' I------------l

o c 'O-:tX-r- 1"1 r"l 1--1 ~l

::c -r, OC 0] N

I I I

'.C

o 0--0 N 0] -:t -r- r~l cr, ~l (f""'j rtj

r-r-x:::o :::0:::0 0] X r'l r'l (""I

vr , lrl \.C «r, ,"",I ~l -t 8', ~l ~l ~I

------+----------

:::0 :::c ::c cc rrj

~I ~l 01 01 C

cr,

co~o CO

In 0~ cc oc r-- -r , oc -t

N N N 0]

r---T-----------~

»r,

r2

0]

I

i

-t" vr-, r--.

I I-r-

r- 0]

Vl ~ f-Vl

i=:

Vl =:

U

c Vl =:

U

i 11

i

17

Z

0]

.... ..::<3<-(-<-

X

I 01

----X

:;',

u

Observatii:

I Pentru 0 tehnologie normal a de executie a rotilor dintate se adopta valorile medii ale rezistentelor lirnita (Till/ii ~i <Jr1(IIIi din intervalul de valori indicate pentru materialul respeetiv

2 Odata eu alegerea materialului, a tehnologiei de executie ~i a rezistentelor lirnita, se adopta treapta de precizie a angrenajului ~i jocul dintre flancuri. conform anexei 2 I

2.2. PROIECTAREA uvrn ANGRENA.J CILINDRIC EXTERIOR r:t: DINTI DREPTI

Calculul de proicctare al unui angrenaj cilindric eu dinti drcpti are la baza metodologia de caleul cuprinsa In STAS I 22()X-X4 ~i ST AS I 2222-X4. particularizate conditiilor de functionare a angrcnajelor transmisiilor rnecanicc de uz general

2.2.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior' cu dinti drepti

In urma calculuIui de dirnensionare al angrcnajului. se determina distanta dintre axe a t imodulul danturii 111, numarul de dinti al celor dona roti dintate ZI si Z;; ce formeaza angrenajul ~i distan ta de referintii dintre axe (d istanta corespunzatoare unui angrenaj nedep lasat) lIlII::.

A. Distanta dintre axe - (/1;; ((111'1::)

Distanta minima dintre axe se deterrnina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la oboseala la presiune hertziana de contact (pitting), Relatia de calcul a distantei minirne dintre axe este

(1,1111//_'

( ) (KII' K I',MII, l-t~

1+11'1:--'-'-

"II/,CT;I /I

V ,/,., /111

(2 ])

unde

• All - factorul global al presiunii hertziene de contact,

I Au ] 00,000 - 110,000 MPa pentru danturi nedurificate D, y:;o HB

Kif ]]0,000 - 120,000 MPa pentru danturi durificate OF ., 3';0 HB

• K I - faetorul de utilizare, se alege din anexa 22~

• ;\,/'1' - rnornentul de torsiune pe arborele pinionului In [N 111111] ,

• til,; = h d . - raportul dintre latimea danturii ~i di ametrul de divizare al pinionului Se alege din

') -, anexa z.>.

• CT tt l in, - rezi stenta la pitting, presi u nea hertziana I i III ita la oboseala [M Pa] se adopts odata ClI

materialul din care se fabrics rotile dintate ,

• II - raportul numarului de dinti

I /I I! _' daca raportul de transmitere al angrenajulu i/l~' - I (angrenaj reductor)

/I J if' daca raportul de transmitere 1;-' I (angrenaj multiplicator)

in constructia reductoarelor de turatie. distanta dintrc axe este standardizata prin STAS ()O""-X:::

Yalorile standardizate ale distantei dintre axe sunt date In anexa 24 Modul de adoprare a distantei standardizatc este urrnatorul:

daca all/,iI 1.- este cuprinsa intre doua valori consecutive standardizate a I. Sf. is ~I a, i.<, adica

ct, <, IS <, 0nill/ ;.' < a; 1,\ se adopt a :

- a;

- (/1 _'

daca a

-,: ct nnt i l.' <'_' 1,0'; a

;,<

sau

;\, daca 1,0';((;,

-. ct nun / _' < (/

Odata adoptata distanta dintre axe, se ~tie ca angrenajul rezista la pitting. Cu aceasta valoare se calculcaza modulul danturii.

B. Modulul danturii rotilor dintate - 111

Modulul minim al danturii rotilor dintate care forrneaza angrenajul se determina din conditia ca dantura rotilor sa rcziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui Relatia de calcul a modulului muum al danturii este:

A:! . A: I . j\ I! /'

1111/1111 • (J + 1/ ) ,

t/li . (/ , . rT

(22)

undc

• K, - far.torul global al tcnsiunii de la piciorul dintelui:

1\; '! 2,2 pentru danturi nedurificate D· 3:,)() HB .

1\;. 1,6 1 ,R pentru danturi durificate superficial. D 3 SO IIB~

• K I, M, I' lj/'I, II - au valorile adoptate la punctul A de la calculul distantei dintre axe,

• ({/' - distanta dintre axe standardizata calculata la punctul anterior (punctul A)~

• OJ 11111 - rezistenta lirnita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui; se adopta odata eu

materialul din care se fabrica rotile dintate In [Ml'a]

In constructia angrenajelor, modulul danturii cste standardizat prin STAS 822-82 Gama modulilor standardizati este data In anexa 2.4. Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul

a) daca IJII/UI/ :S 1 mm, se adopts modululm = 1 mm, pentru ca nu se obtine 0 precizie suficienta la rotile dintate de modul mic ~i de diametru relativ mare;

b) daca 111",,1/ este cuprins intre doua valori consecutive standardizate 111/ .. TiS ~I in; ! ambele mai

mari de 1 rum, adica nt, SI.I.\ <: III"uiI Sill; ; Sf i\, se adopt a

-11/ IIIkS/iS, daca IlIkS!.I.\ <1lI/1iI1/" I,OSIlI/s/IS sau

- 111 III Ie } sr.i«. daca 1 ,OS III k SII.' < 111 Illill Sill}, } SI IS

Cu distanta dintre axe si modulul standardizat. angrenajul rezista atat la pitting cat ~i la rupere

C. Calculul numiirului de dinti ai rotilur dintate care formeaza angrenajul - 7.1 ~i z;:

Se deterrnina mai intai numarul de dint: orientativ (probabil) ~} ar pinionului din considerent geometric ~i cinematic al angrenajului

-I

:: (/1.'

-- ... ~-

1lI( I + II)

(24)

unde

• af.' ~I 111 au valorile standardizate adoptate la punetul A ~i B~

• II - raportul numarului de dinti (u ~ 1)

Numarul de dinti ai pinionului ~} se recornanda a se alege la valoarea intreaga. imediat mai mica decat ~; * ~i trebuie totodata sa indeplineasca conditiile

a) ~! sa fie mai mare sau egal cu 14 dinti Aceasta conditio nu este indeplinita intotdeauna, in special la angrenajele eu danturi durificatc superficial (cu duritatea flancului DF > 3S0HB) Pentru a se indeplini conditia ca~} 14 dinti, se majoreaza distanta dintre axe la o valoare imediat superioara standardizata. sc recalculeaza modulul danturii rotilor (conform punctului B), dar cu distania dintre axe majorata sc standardizeaza modulul calculat, apoi se recalculeaza ::} eu relatia (24) ~i se adopta ::; la valoarea intreaga eea mai apropiata Aeest eielu se repeta, daca este cazul, pana cane! nurnarul de dinti ([I pinionului va f mai mare sau egal ell 14 dinti;

h) daca numarul de dinti ai pininnului este euprins intre 14 ~i 17 dinti se va avea In vedere ea la ., ')

alegerea coeficientului deplasarii specifice x/ a danturii pinionului sa fie indeplinita conditia de evitare a subtaierii danturii (vezi fig2:'1 I din anexa 2:'1),

c) In special, la angrenajele fabricate din mareriale de imbunatatire sau normalizate (eu duritatea danturii D:c. 3"iOHB, se obtine de obicei la pinion un numar de dinti mult mai mare (~i * ~ 24 :'10 (~()) de dinti) in aceasta situatie, din considercnte de preeizie de executic a rotilor dintate, se recornanda S;l xc adopte urmatoarele nurnere de dinti pentru pinion

-, =z ." daca -,*_ 2:'1 dinti:

3:'1 dinti; 4) dint: so dint:

al pinionului, se recalculeaza modulul danturii cu relatia

- 24 27 dinti, daea 2:'1 - *
- .... /
27 1() dinti, daca 3) -,*
30 3:'1 dinti. daca 4) - x
Odara ales numarul de dinti -
-' JJ/

: (I +- i)

(2cf)

Modulul astfcl calculat se restandardizeaza conform indicatiilor de la punctul B

Fiind acurn stabilit numarul de dinti ai pinionului, se deterrnina numarul de dint: - a: rotii

conjugate cu relatia

(2 ~)

Se recomanda, daca este posibil, ca numerclc de dinti :/ ~I :.' ai pinionului si. respectiv. ai rotii conjugate, sa tie numere prime intre ele De aceea, de multe ori se mai adauga sau se scade un dinte la roata dintata conjugata z-: Dad la alegerea lui ~I s-a rotunjit z . i in minus sau in plus, z ; se va rotunji in plus, respectiv in minus, astfel incat sa tie indeplinite conditiile (28) ~i (210)

D. Distanta de referinta dintre axe - (III J~

Distanta de referinta dintre axe (distants dintre axe in cazul cand angrenajul ar f nedeplasat) este data de relatia (2 6)

1lI{::: I +:::, )

(/1)/.' -= --' -;' - (2h)

intre distanta dintre axe standardizata (/1.' ( II \I d si distanta de referinta dintre axe a, trebuie sa tie indeplinite relatiile

({{) I' -< ct i : (angrenaj deplasat plus)

(27)

({ I.'

({{)i.' =-= (0.1 IJ)/IJ

(2 ~)

Daca nu sunt indeplinite conditiile (2 7) si (2 8) se poate modifica adaugand sau scazand un dinte la roata conjugata;

- /11 - modulul danturii, adoptand valoarea standardizata imediar superioara, dar recalculand

num arul de dinti ~I * cu relatia (23) ~i reluand calculul de la pet C ~i D pentru noile valori adoptate

Concluzii

in urma calculului de predimensionare al angrenajului cilindric Cll dint: drepti. se stabilestc (lJ~ = lI,,'J~ - distanta dintre axe conform STAS 60:'1)-82,

III - modulul dantur'ii conform STAS 822-82:

z, . z~ - numarul de dinti ai pinionului ~i respectiv ai rotii: (If! J~ - distanta de referintii dintre axe.

·w

Nurnarul de dinti ::} ~I - adoptati pentru pinion ~i roata trebuie astfel ales incat abaterca

raportului de transmiterc 1 I sa nu depaseasca abaterea admisibila LJ I" unde

~1/" - 3° 0 penuu reductoare de turatie intr-o treapta de reduccre:

,1 I" 2,';;% pentru reductoarc in mai mult e treptc de reducere Pentru accasta, sc calculcaza rnai intai raportul de transmitere efectiv

I ,',;

(2l»)

-;

Relatia de verificarc a abaterii raportului de transmit ere cste

,I I

1/",/ I" I"

._:_:__ ,I . I ()() ~'0; .11

1/ • S/ IS

(2 I ())

Daca accasta conditio nu cste indeplinita se modifica nurnarul de dinti ai rotii conjugate sau chiar at pinionului cu observatia ca. daca se modifies ~i nurnarul de dinti ai pinionului, trebuie recalculat modulul danturii (24') ~i restandardizat. dupa care trebuiesc indeplinite conditiile (2 7) ~i (2 X)

2.2.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti drepti

Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu 0 preeizic suficient de mare (minim 4 zecimale exacte),

A. Elementele cremalierei de refer'intii

Daca generarea danturii se face cu freza melc se obtin la dantura rotii elementele crernalierei de

referintii, care sunt standardizate prin ST AS 821-82 (fig 2 I)

• a" = 200 unghiul profilului de referinta;

• 1t"(1 * = 1 coeficientul inaltimii capului de referinta;

• "0(* = 1,25 coeficientul inaltirnii piciorului de referinta:

• c., * = 0,25 jocul de referinta la picior:

• c; x max = 0,35 daca genera rea danturi i se face eu roata generatoare

1,/) cr //I 110(/*
h,,; 11/ «; *
h" IJ/ (h"" * 17", >; )
C 11/ c., *
n- J[ 11/ ho
,
(J( ) S'C p" - Fig 2 I

B Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii Unghiul de rostogolire

I( au, ' I

a = arccos; - '('()Saj '\ a I.'

(2 I I)

+1

unde a a" 20"

Suma coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii rotilor .Y, .v . X·

xc x; j x.' _ (.::; + '::.' )11I1'a" .. ' iII~'!!_

]1;..;(.(

(212)

unde

tnva I;..;u

(x' --'/T

ISO'

(213 )

Repartizarea deplasarilor spccifice ale profilului danturii pc cele doua roti se face cu ajuiorul diagrarnelor din anexa 2 ~ - tig :2 ~2. In tunctie de z i . z «, ~i I; I· La alegerea coeficientului deplasarii specifice a danturii pinionului trebuie avut In vedere ca deplasarea specifica sa tie suficicnt de marc pentru a evita subtaierea dintilor (anexa 2~ ... tig 2~ I). dar. totodara. t1U prea mare. pentru a nu aparca ascutirea dintilor la varf Avand in vedere erorile de citire, se recornanda sa se determine din diagrama, tie x;. tie v- cealalalt coeficient al dcplasarii spccificc rczultand din relatia :2 1-1- Cocficientul deplasarii specitice a profilului danturii pinionului se poate calcula $i CLI ajutorul relatiei prezentate in anexa 2 ~

x, .. x, - x,

(2 1-1-)

C. Elementele geometrice ale angrenajului (fig. 2.2)

Diametrele de divizarc d, $i d :

(21 :'\)

Diarnetrele de baza dh; si di.:

(2 16)

Diametrele de rostogolire dll; $1 dll••

I _ I c()sa

( «t.: - c I..'

C()S a"

(2 17)

Diarnctrele de picior dl! $1 d, _'

Diametrele de cap du! si eli.' se pot calcula tie tara asigurarea jocului la picior co. relatia (2 19). tie cu relatia (220). cand se asigura unjoc impus Co la piciorul danturii

d,l.· =!». +]/II.(h,:u +.\'1.:) (219)

(2 20)

Observatie:

in cazul in care diarnetrele de cap se determina lara asigurarea jocului de la piciorul danturii. sc calculcaza jocul cu relatii le (2 21) ~i se verifies S[I IlU tic mai mic de (), I III

cill +ci,.,

c", = (/'.' - ._- --~. () /111

. ') -,

(221 )

d , +d,

C. <ct ., -- ·_O,llll

1

-+2

2,

Co

_ C.\.y

··~~C.4

I r-: ;:

.-./-- ... I....frc f

/ / --

;' "<.

, . . • C'

j'!::!/ / , <, b

rv -s-, / / ....

~! V! rv! .

01 !o"--;

/ / ;;

, (:j

I

Fio ') J

~ ....... -

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui astfel incat S~l

se asigure un joe minim adrnisibil c., 0,1 1/1 In acest caz, diametrele de cap au expresia

d.n: ~(/;,,-d,_,! i ., (222)

Observatie: Diametrele de cap, exprirnate In nun. se rotunjesc la valori cu doua zecimale exactc; aceasta fiind valoarea care poate ti obtinuta in mod obisnuit in urma strunjirii rotii lnaltimea dintilor h, ~i lt-

Ii

£II! '

(223 )

1

l 'nghiul de presiune la capul dintelui a ,,; ~I a ",'

arcc()s ' cos (f

(2 2-f)

Arcul dintelui pe cercul de cap s,,; ~I \,,_

= (/ ' l[ I -I . x , . Ig ((, , 1

'\,! .il 1_----+II11'a-III\'a,,!

-- !

(22'\)

,_ ( l[ + -I . x, . tga " ',_ \1

,\ , - d I 'l . + II/I a -- 1111 U -.'

,!_ ,1_ , _ ,,_ )'

-- ,

Pentru cvitarea stirbirii dintelui la varf se recomanda

v.. f . .' :. 0,2 1/1 - pentru roti dintate din materiale de imbunatatire ~i

,\,/ i.: '> 0,4 111 - pentru roti eu danturi durifieate superficial

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se recurge la modificarea repartitiei coeficientilor deplasarilor specifice X; ~i X~ sau la seurtarea capului dintelui ell luarca In consideratie a reducerii gradului de acoperire.

I.atimea danturii rotilor b, $i b :

Pentru cornpensarea erorilor de montaj axial. latimea pinionului se adopta mai mare dedit latimea danturi i roti i

h. =d,.(I_.Jj=d"''/f

- "\ ,/ / .t

(226)

Observatie: Valorile obtinute pentru latirnea pinionului ~i latirnea danturii rotii se rotunjesc in IllIll

Diametrele cercurilor inceputului profilului evolventie d, f $i d.:

Marirnea eercurilor inceputului profilului evolventie este functie de procedeul tehnologic de executie a danturii In cele rnai trecvente cazuri, dantura rotilor se executa cu freze melc care au profilul crcmalicrci gcncratoare, In consecinta, relatia de ealcul a diametrelor inceputului profilului evolventic are forma

d , '

I I

-t; .. , ~ 1 + I/go

~.(h(/, -XI.) r

z 1.- . Sill (j_ . cos a J

(227)

Dia metrele cercuri lor inceputului prof I ului act iv al flancuri lor roti lor d i! = cI!~1 d.: "'- d.

(22X)

sau

-t «. =ci"I,/COStl

unde

(229)

Pcntru a cxista 0 angrenare corccta a celor doua roti dintate, adica pentru a evita interferenia danturii in procesul de angrenarc, trebuie indeplinite conditiile

ell .t

ell,' '·eI,_,

(23 ())

Gradul de acoperire (O'(f

(231 )

adica

~ d~', - tI;;';

] , 1T . 117 . cos (j

+

l . 1T . 117 . cos (!

1T . m . cos 0:

sau

Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare se recomanda - h'" -. I, I pentru angrenaje executate In treptele de precizie 5JJ7,

- (0',,::::- 1,3 pentru angrenaje mai putin precise (treptele 8,9,10, II)

Nurnarul minim de dinti ai pinionului :;/IJ/!I

Pentru evitarea interferentei la generarea danturii se recomanda ca numarul de dinti ai pinionului (pinionul avand numar de dinti mai mic decat roata) sa indeplineasca conditia z i > :;Iii!!I. unde

I}II/I:

(232)

D. Relatii de calcul pentru verificarea dimensionalii a dantur'ii rotilor dintate

Pentru executia danturii rotilor dintate, pe langa elementele geometrice calculate anterior. mai trebuiesc determinate. spre completare, unele clemente geornetrice necesare controlului dimensional ~i anume

lungimea(cnta)pestc"N"din!i, H\ (fig 2")), coarda de divizare a dintelui- s (fig 24aL inaltimea la warda de divizare - hi (fig 24 a).

warda constants a dintelui -.\ (fig. 2 4 b);

inaltirnca la coarda constants

h (fig 2 4 b );

Calculul ~i verificarea cotei peste dinti se face la danturile exterioare, care au module mai mici de ~ mm La danturi cu modulul mai mare de 8 1111l1, cola peste dinti are 0 valoare mai mare ~i nu poate f masurata cu un instrument de masurare obisnuit

Metoda de masurare a corzii dintelui se recomanda la danturi cu dcplasari specifiee rnari ~i la danturi eu modulul relativ mare (Ill 8 111m)

l.ungirnea (cota) peste "N" dinti - ~h

W ;.,=[n-.(N " (J,5)! :},x;"lga t::;.,.jlll'a]II/,msa

unde "N " reprezinta nurnarul de dinti peste care sc masoara lungimea W a) III cazul gcncral numarul de dinti "N" se calculeaza cu relatia (234)

N

I

~ ( z i ' t ::' x;, y ... (::, , . cos a Y

- :: ' x .. ' ' Ig a

- .i invo i (J,5

(23..\)

IT

cos a

j

b) pentru roti zero sau cu deplasari specifice mici (Ix _ 0,3), I1Ul11aruI de dinti "N "se poate calcula eu precizie suficienta, astfel:

(21-f)

c) pentru roti cu deplasari specifice mari (Ixl ,0,3), nurnarul de dinti "N "se calculeaza eu relatia

fig 23

Observatie: Numarul de dinti "N" peste care se mascara lungimea vv\ , ealculat eu relatiile de mai sus, se rotunjeste la valoarea intreaga eea mai apropiata:

Arcul dintelui pe eereul de divizare - .v

s, ' =- III I IT +:: .v I ' ' Ig CI \1

.. \ :: ..

(23:; )

Coarda de divizare a dintelui - S

; S ,

-

S = Sf,'

(, . .I :

lnaltimca la coarda de divizare - h

h

iI,l· .:

\ '

l -I. d

(237)

a)

b)

Fig. 24

Coarda constanta a dintelui - S l

s

- .\' I,' . cos' u:

(23S)

sal!

.\ . , = 1//'( H_ + ::. XI' . II!, ex \1. em" ex

" \. :: c )

lnaltimea la coarda constanta - h

(2 38')

- l 1[ , j

hi' = 1// Ii" - - . sill 0: . ('os ex + x ... cos' ex

", d -I "

(239)

sau

hi

s .

,-_:_ . Sill a . cos a

-,

Observatie: Deoarece precizia diarnetrului de cap influenteaza marimea inaltimii la coarda, devine necesara masurarea prealabila a diametrului de cap si scaderea abaterii sale din dimensiunea teoretica de calcul a inaltimii la coarda Acest lucru se ia 111 considerate la controlul danturii rotii

·n

2.2.3. Calculul fortelor din angrenajul cilindric eu dinti drepti

Fortele nominale din angrenajul cilindric cu dinti drepti se determina functie de momentul de torsiune motor existent pe arborcle pinionului Forta normala pe dintele pinionului 1';11, aplicata in mod conventional in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descornpune intr-ll forta tangentiala FII ~i una radiala F" la ccrcul de divizarc Aceste forte au ca reactiuni fortele din roata conjugata (vezi fig :2 ')

lntrucar pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0,') - 2,')°0), se neglijeaza influerua lor In consecinta, fortele din angrenaj care actioncaza asupra celor doua roti sunt ega lc ~i de scns contrar Se considcra ca aceste forte actioneaza pe ccrcurile de divizare ale rotilor Sc recornanda ca in calculul acestor forte sa se utilizeze mornentul de torsiune de calcul al pinionului (M I!, A,) Daca fortele se calculeaza in accst mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii sa nu se mai introduca in rela!iile de verificare. inca 0 data, factorul A i (Anexa 22)

WI 7t
~
1 ~
1
r; ~2
1
~
2
GJ2 Fig 2,,)

Fortele tangentiale - I'll ~1

iu., if!

(2-W)

Fortele radiale - F ~1 1<,

F = I", :::: J;! ·Iga Forta norrnala pe flancul dintelui - I'll

(2'+ I)

, , I !~, ,-, -;-

J- = l- . --_ I J ~ -t J-',

/I 'I \J II "

C()S (.(

(242)

2.2.4. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice eu dinti d repti

Conditiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse, in primul rand, de tipul angrenajului. de regimul sau cinematic ~i de incarcare Pentru reductoarele cu doua trepte de reducere, regimul cinematic ~i de incarcare este determinat de trcapta lenta, iar pcntru cele CLl trei sau mai multe trcpte, de ultirnelc trepte de reducere

Pentru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de I m/s sc utilizcaza ca lubrifianti unsorile consistente de uz general (U 7'5, U 8\ U 100 STAS '562-86), iar pentru transmisii mari (rnasini pentru constructii. masini de ridicat) se folosesc unsori aditivate CLl grafit (U 100 + 1'5% gratit coloidal) Unsorile pot f utilizate P2111fl la viteze periferice de 4 m/s, Ins{l cu abundenta de lubrifiant

Pentru viteze periferice mai mari ale rotilor (4 15 m/s) se recomanda uleiurile minerale aditivatc sau neaditivate. Daca presiunea hertziana din polul angrenarii nu depaseste 75() MPa sau, daca raportul

r.. I'{II 0,3 (I'" - viteza maxima de alunecare, l'nl - viteza tangentiala din polul angrenarii ), se pot

utiliza uleiuri minerale neaditivate Daca nu se respecta aceste conditii. se recornanda utilizarca uleiurilor rnincralc aditivate cu aditivi de extrema prcsiune (EP)

Viscozitatea cinernatica a uleiului (1"1i la temperatura de 50C), necesar ungeru angrenajclor cilindriee si conice, se deterrnina In functie de parametrul filmului de ulei x"

I)I"()/I' 1 ()' 1'1>,

(24J)

111 care.

• 1)1' - duritatea cea mai midi a celor doua tlancuri in contact, exprimata in unitati de duritatc Vickers (in anexa 2.21 se indica corespondenta dintre unitatile de duritate Vickers, Brinell si Rockwell);

• ()!1 - presiunea hertziana maxima din polul angrenarii [Mf?a], deterrninata la punctul C

225,2 3'5, 24'5,

• I'{ II - viteza tangentiala din polul angrenarii [m/s]

I'

IT d , IIIJIIi

(d) , 1 ()'

(244)

500 400

\0300 200 150

100

80

~~

40

30

20

,\.\.
.(~ ~
A ~ ~
- -- ~ w~
~~ ~ ~
,,\:
~ ~
C\.. ,y
~ ,'Y
1 .-« f-. "''' >"
~ ~ ~ ~
~ ~ ~ ~ 2
~ ~
1 2 '3 5 10 20)] 2CXJ3(l)~10oa tOOl 5000 IOwa 50100

Fig :2 6

In funciie de parametrul filmului de ulei X/I ~I de conditiile de functionare ale angrenajului. se stabileste viscozitatea necesara, cu ajutorul diagramei din fig 26 Din anexa 222 se alege uleiul cu viscozitatea cea mai apropiata.

Curba superioara 1 din fig26 se recomanda pentru angrenaje care indeplinesc conditiile

- arnbele rot: dintate sunt executate din acelasi otcl sau cand pinionul este executat din otel aliat cu nichel sau crom ~i roata din otel calit prin CIF,

- functionarea angrcnajului in conditii de sarcini cu socuri:

- temperatura mediului inconjurator dcpaseste 2') C

Curba inferioara 2 din fig 2 () se utilizeaza in urrnatoarcle cazuri

- trepte de precizie ridicate pentru angrenaj (treapta 4, '\ 6, conform STAS 6273-~ 1 ):

- temperatura mediului inconjurator mai mica de 10 C,

- rotile dintate tratate termic sau termochirnic.

Sistemul de ungere (modalitatea de alimentare cu lubrifiant a zonei de contact) trebuie sa asigure In tirnpul functionarii 0 pelicula continua de lubrifiant intre flancurile danturii. Posibiliratile de aducere a lubrifiantului in zona de contact sunt determinate de regimul cinematic ~i de geornetria rotilor. precurn ~i de caracteristicile lubrifiantului

Ungerea prin imersiune (cufundare) cste posibila pentru turatii inferioare turatiei limita II 1,/11

!7 17

-J . to

1'/1li

(24'))

R. .: )

In care

• numarul de dinti ai rotii dintate irnersate 111 ulei,

• />" - unghiul de "ungere" [radiani] , asa cum se observa din fig. 27:

• H i l » H c.' - rugozitatile celor doua tlancuri in contact [urn], In care R. ~ /,] 1(/ :

• /) 1/1/ - viscozitatea uleiului ales Ia temperatura medie de functionarc: se estimeaza temperatura

de functionare III! JJ J ('. dependenta viscozitatii de temperatura, la uleiurile de transmisii. este de forma

/~ //~ (/)/ 0, ())/ 11- J). /~ e73 /)

(246)

In care

• /) I - viscozitatea cinernatica In [cSt] 121 temperatura t[ C l

Fig27 :i()

• A, B - constante ce depind de ulei Pentru uleiurile minerale de transmisii A ~ 8,71, iar constanta B se va determina din relatia de mai sus pentru fiecare ulei, cunoscand t i.; din tabelul de uleiuri la temperatura de ')0 C (Anexa 2 22)

Roata introdusa In baia de ulei se cufunda corespunzator unui unghi optim ()'" [radiani] (fig 2 7) pentru 0 racire ~i ungere eficienta

0, HJf)· I 1 'im

~ at: - 2)

(247)

(2 -+7)

III care ct - difuzivitatea termica a uleiului; pentru uleiurile minerale de transmisii a (J,Og mnf'!s

Adancimea de imersare h.; trebuie sa lie mai mare sau la lirnita egala cu inaltimea dintelui . undc d .. - diametrul de cap al rotii imersate In ulei

c/_ ,I II _ s, \j

- - cos-

1 1

- -

(248)

La reductoarele In mai multo trepte, este posibil ca. respectand unghiul de imersare optim pcntru unul din angrenaje, la altele sa nu ajunga nici 0 roata In baie in acest caz, se recornanda pentru ungere cate 0 roata auxiliara din material plastic care se roteste liber pe arbore ~i angreneaza cu una din rotile ce ar f trebui sa tie imersate In ulei

in cazul turboangrenajelor, la care IlU mai este aplicabil sistemul de ungere prin cufundare

(17 n /1/1/ sau 1'1" 10 ... 15 111/S), se realizeaza ungerea cu jet de ulei sau cu ceata de ulei Debituloptim

de ulei (! Ii I/illl [Iitri/min] se determina cu aproximatie, astfel:

(J"nlln = O,()()o b- (UIIII ~(,

(249)

In care

• b , - latimea danturi angrenajului [mm];

• u 1111 - viscozitatea cinernatica la temperatura medie de functionare [cSt] ,

• a - difuzivitatea terrnica a uleiului (u ::: (l,08 mm2!s )

Pentru angrenajc puternic incarcate ~i cu viteze periferice mari (I'ill 12 m/s), la care lubrifiantul

are ~i rolul de racire, debitul de ulei UII [litri/rnin], adus la intrarea in angrenare, 5e adopta in functie de puterea transrnisa prin angrenaj J> [kW], astfel

o I, :: 5 . 1 o' 1)

- II

(2 4C)I)

Pentru forrnarea peliculei de ulei pe tlancurile danturii angrenajului, este necesar ca jetul de ulci sa exercire 0 anumita presume Aceasta se detcrrnina in functie de viteza periferica 1'," [m/51 a rotilor. conform tabelului 2')

Tahd 2.5

Viteza periferica 10 2') ')0 200 1')0
1'1 II [111 ! 5]
Presiu nea i etului 10 100 140 180 210
[kN ;'m2] b

a

Fig 2.8

Transmisiile mecanice eu roti dintate, functionand la temperaturi de lueru ridicate, integrate In sisteme eentralizate de ungere eu ceata de ulei, au nevoie pentru ungerea angrenajelor de 0 anumita "unitate de lubrificatic'": (It -I b-! d; d_,) ur'

Daca d- :: d ), se considers d . 2 d, (d;d" - diametrele de divizare ale eelor doua roti ) In functie de aceasta unitate, se alege geometria duzei de alimentare eu ceata de ulei. Pozitia duzei trebuie Sfl fie la intrarea in angrenare la maximum 2:" mrn de cercul de eap al danturii

Modul de alimentare eu jet de ulei este prezentat In fig28

2.2.5. Veriticarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dinti drepti

A. V erificare la obosealii prin incovoiere a piciorului dintelui

Tensiunea de ineovoiere de la pieiorul dintelui se determina ell relatia F"I.'

o i. . fj Yt; - rT;1' t.:

h!:'/11

(2 ')())

unde

(Jr'!UIl! ..,

(TIT;.' ':C_}'\;'}'sY\

S

(2') I)

unde



F;

- tensiunea de incovoicrc la oboseala la piciorul dintelui;

- forta reala tangentiala la eereul de divizare;



u;

(2 :"2)

• Fr/
• Ai
• K,
• /-..' I"
• K I/i
• h;
• 11/
• r;
• ) • CTITi.'
• ()Fllll'l/
• S
• Y \ I.:
• Y\/.'
• ) .'. - forta nominala tangentiala la cercul de divizare:

- factorul de utilizare, din anexa 2 2:

- factorul dinaruic. din anexa 2 ():

- factorul repartitiei frontale a sarcinii. din anexa 2 7,

/( 1\ li;i) - factorul de repartitie a sarcinii pe latirnea danturii, din anexa 2 ~, - latirnca danturii rotilor:

- modulul danturii:

- factorul de forma a dintclui, din anexa 2 9,

- factorul gradului de acoperire r. (u

(2~3 )

- tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui;

- rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, dill tabelul 2 3,

- factorul de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2 10:

- factorul nurnarului de cicluri de tunctionare, din anexa 2 II,

- factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui. din

anexa 2 12,

- factorul de dimensiune, din anexa 213

B. Verificarea sulicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incarcare maxima

Calculul urmareste evitarea deforrnatiilor plastice ale dintilor Cll duritate mal mica de 350 HB. respectiv ruperea fragila prin soc a danturilor durificate superficial (DF:::- 350HB)

Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintelui este data de relatia

In care



t:

.1.1/<1.\

K /\/".\

(Jr'! ~ --- - ar'j'sr/,_-'" , .. Ki

(254)

CTd.'

factorul de soc maxim. Este dat de relatia

/vl,.'..,,,.\/,

A/I, /'

• M, \/"1' - morncntul de torsiune maxim care poate apare la pornire, la oprire sau III cazul

blocarii accidentale a transmisiei in timpul functionarii:

• A1 r l' mornentul de torsiune nominal pe arborele pinionului:

• rr i r. i.: - tensiunea adrnisibila la solicitarea statics prin soc a piciorului dintelui;

• CT rezistenta de rupere statica prin incovoiere, din tabelul 2 .1,

• Sf I

- coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui Se

adopta S -,

C. Verificarea la presiune hertzianii, in cazul solicitarii la oboseala a flancurilor dintilor (verificarea la pitting)

Tcnsiunea hertziana de contact de pe flancul dintilor aflati In angrenare se determina In punctul de tangenta al cercurilor de rosiogolire (punctul C - polul angrenarii ).

11'1/ K 1 K 1 " .. II" K II;: 11+ I
(T;I I: I. I: II 1:. ~ (T
h,cil /I unde

(2';7)

unde

• 1:1 - factorul modulului de elasticitate al materialului din anexa 2 14,

• 1:;; - factorul zonei de contact

,---

cosrz /1(10'

\ e- "I

I: - factorul gradului de acoperire

(2';X)



-I - ",' (

3

(2';9)

• K II ,( - factorul repartitiei frontale a sarcini i, din anexa 2 7~

• Kill! - factorul de repartitie a sarcinii pe latirnea danturii. din anexa 2 9.

• b- - Iatimea minima de contact a danturii;

• d , - diametrul cercului de divizarc;

• If - raportul numerelor de dinti (.:.' ':J),

• (TIll I.' - tensiunea hertziana adrnisibila la solicitarea de oboseala a tlancurilor dintilor:

• SflJ' - factorul de siguranta la pitting. din anexa 2. I O~

• Oi! lt m i.: - rezistenta limits la oboseala superficiala de contact a flancurilor dintilor (la pitting), din tabelul 2 3,

- factorul rugozitatii t1ancurilor dintilor, din anexa 2.1 ';;

- factorul raportului duritatii flancurilor, din anexa 2.16,

- factorul influentei ungerii. din anexa 2.17;

- factorul influcntci vitezei periferice a rotilor, din anexa 2.18:

- factorul numarului de cicluri de functionare, din anexa 2 II:

• Z;\/._-.,
• 1:11
• i:;
• ZI
• I: \ I.' Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet A

D. Verificarea la solicitarea statica de contact a flancurilor dintilor

Calculul arc drept SCO)) evitarea deforrnatiilor plastice ale flancurilor dintilor pentru danturi imbunatatite sau norrnalizate, respectiv evitarea distrugerii fragile a stratului durificat la danturi cu duritati ale tlancului DF' .1';0 HB (danturi durificate superficial)

Presiunea hertziana statics a tlancurilor dintilor la incarcarea maxima se determina tot In punctul de rostogolire C

(2 () I )

unde

• A.' i \.11" 1\: - au aceea~i semnificatie ca la pct 13,



- presiunea hertziana xtatica adrnisibila a tlancului dintelui, se alege conform recomandarilor din anexa 2 I C)

Observatii:

I Verificarile la solicitarile statice (pct.B ~i D) se recomanda a f facute atunci cand angreuajul cste integrat intr-o transmisie mecanica, care functioneaza cu socuri (variatii bruste ale mornentului de torsiune de transmis). sau cand exista pericolul blocarii transmisiei

'1 In cazul in care dantura angrenajului nu verifica la una din cele patru solicitari, se recornanda alegerea unui material cu proprietati fizico-rnecanice mai bune;

aplicarea unor tratamente termice sau terrnochimice cat mai adecvate materialului ~l tehnologiei de danturarc;

majorarea latimii danturii rotii b . dar Cll respectarea indicatiilor din anexa 23 , privind raportul h d ljld,

modificarea unor parametri geometrici ~i functionali ai danturii rotilor care formeaza angrenajul, incat 0 serie de factori ce intervin in relatiile tensiunilor efective sa aiba valori minime;

majorarea elementelor geometrice ale angrenajului «({I_', Ill) cu reealcularea tuturor elementelor geornetrice si functionale ale rotilor dintate (redimensionarea angrenajului)

3 In cazul in care tensiunile efective calculate cu ajutorul relatiilor de verificare de la pet. A ~i C

sunt mult inferioare tensiunilor adrnisibile (angrenajul este supradirnensionat), se recomanda

schimbarea materialelor sau a tratamentelor. astfel incat tensiunile adrnisibile sa I1U depaseasca cu mai mult de 20-60% tensiunile efective:

reducerea latimii danturii rotilor dintate hi.' ,

reducerea elementelor geometrice ale angrenajului «({I _', Ill) cu recalcularea tuturor elernentelor geometrice si functionale ale rotilor dintate

2.2.6. Elemente privind constructia rotilor dintate cilindrice

Forma constructiva a unei roti dintate este determinate de dimensiunile ei, de tehnologia de fabricatie, de materialul din care se confectioneaza si de conditiile ei de functionare

Rotile dintate cilindrice se pot construi dintr-o bucata eu arborele sal! independente de arbon; (vezi anexa 2 23)

A. Roti dintate cilindrice dintr-n bucatii ell arborele

Rotile dintate se construiesc dintr-o bucata Cll arborele atunci cand diametrul de cap C/, estc relativ apropiat de eel al arborelui

Orientativ, se recomanda ca roata sa fie facuta dintr-o bucata Cll arborele. daca d,:C_ /,8, d Din accasta categoric fac parte, in special, pinioanele

B. Roti dintate independente de arbore

Daca diametrul de picior al rotii este sensibil mai mare decat diametrul arborelui, astfel incat intrc piciorul danturii ~i canalul de pana sa rall1ana 0 grosime suficienta S,,' roata se construiestc independcnta de arbore Pentru roti independente de arbore se recornanda ca grosimca minima S a coroanci diniate sa indeplineasca una din conditii le de mai jos

- S.. ::111 (S, ., :: III,,)

pentru roti dintate din otel:

- S, ::,5111 (S :;,5111,,) pentru roti dintate din tonta

Separarea rotii de arbore prezinta un important avantaj din punct de vcderc al costului. deoarcce atat roata cat ~i arborele pot f construite din materialele impuse de conditiile proprii de rezistenra ~i de functionare Dezavantajul consta in cornplicatia constructiva de montare a rotii pe arbon?

Rotile dintate independente de arbore se executa intr-o varietate larga de solutii constructive functie de marimea diametrului de cap d, al rotii, de tehnologia de fabricatie, de conditiilc de montaj sau chiar de transport

• Rotile dintate de constructie masiva sunt. in general, roti dintate cu diametre rnici (orientativ J, - 1)0 mm ) Aceste roti se executa prin strunjire din bare laminate de otel, sau prin foriare

In matrita Uneori rotile dintatc se executa in constructie masiva chiar la diametre rnai mari de 1')0 mm

• Rotile dintate cu disc se pot construi in patru variante tehnologice forjare libera, matritare,

turnare sau sudare La rotile cu disc, diametrul de cap al danturii estc relarix redus.

err "- )00 !TIm

• Rotile dintate cu spite sunt roti de dirnensiuni mari (d, > )00 mm) si se executa, in special prin turnare Tinand cont de dimensiunile angrenajclor folosite in reductoarele de uz general de putere mica ~i medie, rotile dintate cu spite nu constituie obiect de studiu in lucrarea de fata in anexa 223 sunt prezentate tipurile constructive de roti dintate cilindrice utilizate frecvent in constructia reductoarelor. precurn ~i recornandarile privind elementele dirnensionale.

• Roti dintate cu coroana montara fretat pe corpul rotii se utilizeaza Ia dimensiuni relativ mari ( d, 2)0 300 111m) in scopul utilizarii otelurilor aliate ~i inalt aliate nurnai la constructia

coroanei dintate. corpul rotii fiind confectionat din fCJIHa , otel turnat sau laminar. lntr-o astfel de variants. rnaterialul este utilizat rational, dar tehnologia de fabricatie a rotii comports 0 serie de operatii suplirncntare Se obtine astfel un pre! de fabricatie mai mic

• Roti dintate In constructie sudata se utilizeaza la dimensiuni relativ mari Pot fi realizate eu coroana dintata sudata prin intermediul unui disc sau a doua discuri de butucul rotii 0 astfcl de solutie impune conditii de sudabilitate pentru coroana dintata Pentru eliminarea accstui incovenient se poate realiza corpul rotii In constructie sudara, iar coroana dintata se monreaza fret a t

In anexa 226-1 este indicat modul de intocmire a desenului de execu!ie pentru 0 roata dintata cilindrica cu dinti drepti, conform ST AS )013/2-82

2.3. PROIECTAREA UNUI ANGRENA.J CILINDRIC EXTERIOR CU DINTI

iNCLINATI '

Calculul de proiectare a unui angrenej cilindric CLl dinti inclinati are la baza metodologia de calcul cuprinsa in STAS I 2268-84 si 12223-84, particularizata conditi ilor de functionare a angrenejelor din transmisiile mecanice uzuale

2.3.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenaj ului cilindric exterior cu dinti 'inclinati

In urma caleulului de dimensionare al angrenajului se determina distanta dintre axe {II:!, modulul normal al dantur'ii 111", unghiul de inclinare a danturii f3, numarul de dinti ai celor duuii roti dintate z I si z- ce formeaza angrenajul si distanta de referinta dintre axe lIliI:!.

A, Distanta dintre axe - Ll t: (all_')

Distanta minima dintre axe se deterrnina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la oboseala la presiunea hertziana de contact (pitting) Relatia de caleul este

ct II/iii j ~

(I ~---;K'IA4T I' 1~1I

II) 3 , .--

\ lif - II

\ '1- d C) If /111/

(262)

unde

• K!! - factorul global al presiuni i hertzicnc de contact:

\ K" 80000 90000 MPa pentru danturi nedurificate (D 350 HR):

Kif 100000 ... 110000 MPa pentru danturi durificate (DF:::.: 350 HB).

- factorul de utilizare, se alege din anexa 22:

- mornentul de torsiune pe arborele pinionului - in [Nmm];

h ell - raportul dintre latirnea danturii si diametrul de divizare al pinionului, se alege din anexa 2.3:

• CT If lnn - rezistenta la pitting. (presiunea hertziana lirnita la oboseala), se adopta odata CLl

materialul din care se fabrica rotile dintate [MPa]:

• KI
• AfTI,
• 'II" I /I

/I

raportul numerelor de dinti:

I I' daca raportul de transrnitere I I _. :::.: I (angrenaj reductor);

1 II_' daca t i: I (angrenaj multiplicator)



II _

in constructia reductoarelor de turatie, distanta dintre axe este standardizata prin STAS (0))-82 Valori lc distantclor d i ntre axe standard izate sunt date in anexa 24 Modul de adoptare a di stantei standardizate este urrnatorul: daca distanta dintre axe a.; II I I _. este cuprinsa intre doua valori consecutive

standardizate O",TiS ~i ill. UT IS ,adica ({".ITII (/1/Ii1TI: '::._ U" I.SHS • se adopts:

salt

- ((I.

daca

1.05 UI.

(/IN/I//' -- cl i; is/I:':

)7

B. Modulul normal al dauturii rotilor dintate - 111 II

Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care forrneaza angrenajul se determina din conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui Relatia de calcul a modulului normal minim este

nt.; !"1iI

K I "" I M I J'

- -- -_. ( 1 II r

'F.I (f I' rr it..»

(2h) )

unde

• ""I - factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui

I ~ ... ~, ~ 1)('11/1"/( duuturi nedurificu«: (j) 35 () H B)

K: [1,6 .. 1,8 pentru danturi durificate (IW:::-3(jHf«')

M 1/' 1fI.1' II - all valor ile adoptate In calculul distantei dintre axe:

- distanta dintre axe, standardizata, calculata la punctul anterior (pet.A):

- rezistcnta limita la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, se adopta cdata cu

materialul din care se fabrica rotile dintate, In [MPa]

• f( I·
• UI'
• (Tj; 1/11/ In constructia angrenajelor, rnodulul danturii este standardizat prin STAS 822-82. Gama moduli lor standardizate este data In anexa 2.4. Rationamentul de adoptare a rnodulului standardizat este urrnatorul a) daca /1I,'IIIIII:s' 1 111m se adopta modulul 11111 1 IT1m, deoarece precizia este mai scazuta la

rotile dintate care au modulul mic ~i diametru relativ mare:

b) daca 11111.111111 este cuprins intre doua valori consecutive standardizate III,<, IS ~I /II;.

is·

ambele mai mari de 1 mm, adica II1;"S/IS 11111.111111 :S. 111~ ;SFIS se adopta:

- 11111 m;:.SiIS daca m u.sr.is 1JI/l1II11I S 1,05 nt i. .. ITIS sau

- IJIII 111;: i.SI.IS daca I,05Il1L,rls 111,1111111 S m, I.SFIS

C. Stabilirea unghiului de inclinare a dintilor rotilor dintate - ji

Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recornanda, din considerente tehnologice, sa aiba o valoare intreaga, masurata In grade. Pentru ca masinile de danturat sa nu se regleze pentru fiecare roata ce urrneaza a sc dantura. se recornanda urrnatoarele valori ale unghiului de inclinare

ji 15° (/~,,) - la roti dintate din materiale de imbuna7atire sau nonnalizate 0 350 HB,

Ii 10° (So) - la roti dintate cu danturi durificate superficial OF '_: 350 HB

O. Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza angrenajul z, si Z2

Se deterrnina mal intai, din considerente geometricc ~I cinernatice, nurnarul probabil de dint: al

pinionului

- *

-I

unde

~ ((I.' cos P 11/11 ( I ; I') ct t: . 1111/ $i ji au valorile adoptate la pet A, B, ~i C

Numarul de dinti ~1 ai pinionului se recomanda a se alege la valoarea intreaga cea mai apropiata

sau imediat mai mica decat ~I * $i trebuie, totodata, sa indeplineasca conditiile

a) ~! :::- 14. Aceasta conditie nu este indeplinita intotdeauna, In special la angrenajele Cll danturi durificate (OF> 350 HB) Pentru a se indeplini conditia ca ~I '_: 14 dinti, se majoreaza distanta dintre axe la

(264)

o valoare i med iat superioara standard izata, se recalculeaza modulul normal al danturii roti lor (conform punetului B), dar cu distanta dintre axe majorata Se standardizeaza modulul calculat. apoi se recalculeaza

z I * cu relatia (2 (4) ~i se adopts ~ I Acest ciclu se repeta, dad cste cazul, pana cand cste indepl i nita conditia ca z i > 14 dinti:

b) daca numarul de dint: ai pinionului este cuprins intre 14 ~i 17 dinti , se va ave a in vedcrc ca la alegerea coeficientului deplasarii specifice '('II a danturii pinionului sa tie indeptinita conditia de evitarc a subtaierii danturii (vezi anexa 2';, fig 2S I);

c) In special, la rotile din materiale de imbunatatire sau normalizate se obtine la pinion un numar de dinti mult prea mare ~/ *, 2';. :'10(80) dinti In aceasta situatie, din considerente de precizie a executiei danturii, se recomanda a se adopta urmatoarele numere de dinti pentru pinion

- ~I -, * daca ~I 2:'1 dinti:

- - 24 27 dinti daca 2:'1 ~I * -: ..,,, dinti:
-/ ,1"
27 30 dinti dad 3:'1 - * 4:'1 dinti;
-/
- ~/ 30 3:'1 dinti dad 4'; ~I * 80 dinti Odata ales numarul de dinti ::1 ai pinionului , se recalculeaza modulul normal al danturii cu relatia

1//"

Modulul astfcl calculat se restandardizeaza conform indicatiilor de la punctul B

Fiind aCUI11 stabilit numarul de dinti ai pinionului, se deterrnina numarul de dinti ~,' ai rotii conjugate

- ~I I:,' (26:'1)

Se recornanda, daca este posibil, ca numerele de dinti z/ si - ai pinionului $i respectiv ai rotii

conjugate sa tie numere prime intre ele De aceea, de multe ori se mai adauga sau se scade un dinte la roata conjugata =,'. Daca la alegerea lui =1 s-a rotunjit ::1 * in minus sau in plus, ::,' se va rotunji in plus, respectiv in minus, astfel incat sa tie indeplinite conditiile (268) si (270)

E. Distanta de referinta dintre axe - (/1112

Distanta de referinta dintre axe (distanta dintre axe, In cazul cand angrenajul ar f nedeplasat) este:

1// ,,( z /

----

(266)

2 cos jJ lntre distanta dintre axe standardizata (II} si distanta de referinta dintre axe uor: trebuie sa tie

indeplinite conditiile

uot : SUI: (angrenaj deplasat plus)

(2 (7)

at: - ({(J/,' ~ (0,1. 1,3)/JI1l (2 ()8)

Daca nu sunt indeplinite conditiile (267) si (268) se poate modifica

adaugand sau scazand un dinte la roata conjugata;

- II unghiul de inclinare al danturii,

111/1 - modulul normal al danturii adoptand valoarea standardizata imediat superioara, dar rccalculand numarul de dinti z / * cu relatia (2 (4) ~i reluand calculul de la punctul D si E pentru noile valori adoptate

Concluzii

In urrna calculului de predimensionare al angrenajului cilindric cu dinti inclinati se stabileste - (/1,' ~ If \I I' - distants dintre axe (standardizata);

- Ill" - modulul normal al danturi i (standardizat):

-/J - unghiul de inclinare al danturii rotilor:

- z i , z- - numarul de dinti ai pinionului ~i respectiv ai rotii,

- (/111_' - distanta de referinta dintre axe ( calculata ell minim 4 zeeimale exacte)

2. Numarul de dinti ~/ $1 - adoptat pentru pillion si roata trebuie asrfel ales incat abaterea rapor-

'il)

tului de transmitere L1 i sa nu depaseasca abaterea admisibila L1 i; . Pentru aceasta se calculeaza mai iruai raportul de transmitere efeetiv

(2H»)

Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este

lii.'slls I" II

:1 i . -' __ ' IO()% ,1 i

(2 70)

llnde

I Ai" }% l~i" = 2,)%

pentru reductoare Cll o treapta de reducere _

pentru reductoare ell mai multe trepte de reducere

Daca accasta conditie nu este indeplinita, se modifica numarul de dint: ai roti: conjugate sal! chiar a: pinionului, eu observatia ca daca se modifica ~i nurnarul de dinti ai pinionului trcbuie recalculat modulul danturii. relatia (264), restandardizat si indeplinite conditiile (267) ~i (268)

2.3.2. Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dinti Inclinati

Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate ell 0 precizie suficient de mare (minim 4 zecimale exacte)

A. Elementele cremalierei de referintii

Daca generarea danturii se face cu freza melc, se obtin la dantura rotii referinta, care sunt standardizate prin STAS 821-82 (tig.2.9).

,,_~~

-, / ~ (~\l'

''/

elementele crernalierei de

P» J[ 111

e" Sci jJ" 1

N N - plan normal LL - plan frontal A .J1_ - plan axial

IV

/--0

~i~~-Y--+r=-----,~ I

F JJ. =--.~

NN

h""

/11 11" Ii * 111 h", * 11/ ( h, (/ *

h., ,* )

h", h"e!

('., III c,,*

A-A

• a" = 20" unghiul profilului de referinta;

• fl,," * = 1 coeficientul inaltirnii capului de referinta:

• Itof* = 1,25 coeficientul inaltimii piciorului de referinta:

• c; * = 0,25 jocul de referinta la picior,

• c., *fII{/.\ = 0,35 daca generarea danturii se face cu roata generatoare

B. Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii

- Unghiul profilului danturii In plan frontal - (1,

(1,

r I T _ \

f; cr /I

(/rc/~ - -_ J '\ cos jJ.

(2 71)

unde

- Unghiul de rostogolirc frontal - (1\1'

. ,

r (/0;' 'i

a \1/ arccos -' __ L'I).\' (/.1 I

\ (I i .: /

(2 72)

- Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor In plan normal

(273)

unde

IT

/I/1'a ('.!:C1 - aC ---

, }8()O

Numarul de dinti ai rotilor eehivalente ::'//1 ~l ::'/1.'

(274 )

-

- =--

~ nt ,:

cos' jJ

(275)

Repartizarea deplasarilor speeifice ale profilului danturii pe eele doua roti se face eu ajutorul diagramei din anexa 2.5 (fig. 252) functie de ::'1/1, ::'//.' si XII! X/lC. La alcgerea coeficientului deplasarii specifice a danturii pinionului trebuie avut in vedere ca deplasarea specifica sa fie suficient de mare pentru a evita subtaierea danturii, dar. totodata, nu prea mare, pentru a nu aparea ascutirea eapului dintilor Avand in vedere erorile de eitire se recornanda sa se determine din diagrama XIII sau .11/.'. cealalta deplasare specifica, rezultand eu ajutorul relatiei (276). Deplasarea specifica a danturii pinionului poate fi calculata si cu ajutorul relatiilor din anexa 25

YII_.... XS/I - Xni (XIII xn_ .... ) - XIIi

C. Elementele geometrice ale angrenajului Uig.210)

- Modulul frontal /}/,

Ill, 1111/ cosji

(277)

- Diarnetrele de divizare ell, d.

d.,

I.

cosf]

(27X)

- Diarnetrele de baza di»; di-:

d;,;.' - d , , . cosa , (d

(2 7'))

Fig 210

- Diametrele de rostogolire alii ~I all,'

d; t.: d),' C()S ex 1 C()S ex II 1

(2~())

- Diametrele de picior ell I ~I d",

(281 )

Diametrele de cap L":I ~I d", pot f calculate tara asigurarea jocului la picior, ell, rclatia (2~2)

Folosind relatiile (283), se asigura un JOc irnpus (' la piciorul danturii

(282)

d/l ::/u/ IIIJh~.r -\'",)/-(/,'

-t.. ]/((/,' IIIII(h",,-xlIl)/-d;

(283 )

Observatie: Diametrele de cap exprimate In rnrn, se rotunjesc la valori cu doua zecirnale exacte~ aceasta fiind valoarea care poate f obtinuta In mod obisnuit In urrna strunjirii rotii

In cazul In care diarnetrele de cap se calculeaza fara asigurarea jocului c.. de la piciorul danturii, se calculeaza jocu I si se verifies sa nu tie mai mic de 0, I 1111/, Jocuri Ie la picior sunt date de relatia (2 84)

(284)

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, se procedeaza la scurtarea capului dintelui, astfel incat sa se asigure un joc minim admisibil CI/(/ 0,1 1171/, In acest caz, diarnetrele de cap sunt

(286)

- Unghiul de presiune la capul dintelui In plan frontal t:('1 I,'

(287)

- Arcul dintelui pc cercul de cap In plan frontal s (/1 I, S (/1,'

[17 '1.,\/1 ;., .. " IX ex n

d'il.:---:; ~,' ---

(288)

Pentru evitarca stirbirii dintelui la cap, ca urmare a ascutirii accentuate, se recornanda

s", I,' > 0,:; 1111, pentru roti din materiale de imbunatatire

s "I I_' ;> 0, -I J}JI, pcntru roti cu danturi durificate.

Dad! aceste conditii nu sunt indeplinite se recurge la modificarea repartitiei deplasarilor specifice XI/ yl Xii,' sau, In cel rnai rau caz, la rnicsorarea diametrelor de cap, cu rezerva de a verifica gradul de acoperire ()~

- Latimea danturii rotilor b, si b.

Pentru compensarea erorilor de montaj axial, latimea pinionului se adopta mal mare dedit latimea danturii rotii Valorile obtinute se rotunjesc in mm

(2 89)

- Diametrele inceputului profilului evolventic £II j ~i £11_,

Marimea cercurilor inceputului profilului evolventic este functie de procedeul tehnologic de executie a danturii In cele mai frecvente cazuri, dantura rotilor se executa CLi freze melc care au profilul cremalierei generatoare, In consecinta, relatia de calcul a diametrelor inceputului profilului cvolventic are forma

l- 2(h. *-xlrl')COS/JI-'

1:< al - "" .-

ZI] Silial COSal

(2 (0)

Diametrele cercurilor inceputului profilului activ al tlancurilor danturii rotilor dl! £1,_, ~I d.i: al!

(2l) I )

sau:

unde

(292)

Z I]

Pentru a avea 0 angrenare corecta a celor dOU3 roti dintate, adica pentru a evita interferenta danturii In procesul de angrenare, este necesar sa fie indeplinite conditiile

- Gradul de acoperire total - 6' r

6' r 6' If 6'11

(293)

unde 6' {f - gradul de acoperire al profilului in plan frontal

-Va,,;] -£1/1/2 cos/I -vd,,/ -dh]: cos/I ((/] S;II a" , cos/f

2 If m cos a 2 If m cos a If nt cos a

1/ / 17 l 1/

(2 (4)

sau

c:

"

(294')

/oj! - gradul de acoperire suplimentar datorat inclinarii dintilor fl,

(,' /i --- - sill jJ r[ 111 II

(2 C)'i)

Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor doua roti, se rccomanda

- pentru angrenaje executate in treptele de precizie 5,6,7,

- pentru angrenaje mai putin precise (treptele 8. C), I 0, I I )

(,-l

- Numarul minim de dinti ai pinionului :::/111/1

Pentru evitarea interferentei la generarea danturi i se recornanda ea ::: i 2 :::111111 (conditie care este indeplinita pentru roata , deoarece roata are mai multi dinti decat pinionul) , unde

]( 17,'", - X,I,')C()S /i

:: IJIlIl i

sill ex i

D. Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate

(2% )

Pe langa elernentele geometriee calculate anterior mai trebuiesc determinate spre cornpletare unele clemente geometrice, necesare controlului dimensional al danturii rotilor ~i anurne

- lungimea (cota) peste "N" dinti - W,". 11\ I (fig.211)~

- coarda de divizare a dintelui In plan normal - .~" (tig.2l2a)~

- inaltimea la coarda de divizare - h", (tig212a)~

- coarda constanta a dintelui in plan normal -.\ (fig.212b)~

-inaltimea la coarda constanta - h n (lig.212b)

La dantura inclinata se pot ivi cazuri cand masurarea eotei W\ 1/ nu poatc f cfcctuata din cauza ea una din suprafetele de masurare In plan normal nu poate realiza contaetul eu tlaneul dintelui. Masurarea este Iimitata de latimea danturii rotii h care nu este suficient de mare (tig21Ib) De aceea, masurarea cotei W\I/ estc conditionata de satisfacerea relatiei

hi' - W\ III,' . sill Ii . 5 mm

Calculul lungimii (cotei) peste dinti se face la danturile exterioare, care au module mai miei de 8 rnrn. deoarece la danturi cu filii> 8 mm, valoarea W\ iI rezulta atat de mare incat nu se poate masura eu un i nstrument obisnuit

Metoda de masurare a corzii dintelui in planul normal sc rccornanda la masurarea danturilor ell deplasari specifiee mari, la danturi cu modulul relativ mare (1111/ > 8 mm) sau atunei cand nu poate f masurata cora vt\ iI , pentru ca nu este indeplinita conditia (297)

a)

Fig :2 II

b)

- Lungimea (cota peste N dint: in plan normal - W, II i.:

La rotile dintate cu dinti inclinati, cora peste N dinti se mascara in planul normal, deoarece masurarea in planul frontal este dificila.

W \" i.: /1[( N!, - 0.5) :: x"!' fg o ; z i.: iI/I' (XI/Ill" ('m a" )

(2 C)~)

v

/ i _

reprezinta numarul de dinti peste care sc masoara lungimea

~h u ~i este dat de relatia (2 C)C))

N; ,

1 ~(~I_'

C()S a , cos Ii

- :: .'1,,1 '

(2 l)l))

:: v., I_' cos /l r' - ( ~ :_' cos (1, r

1[

Numarul de dinti N poate Ii determinat cu suficientii precizie ~i cu relatiile indicate la dantura drcapta. inlocuind numarul de dinti z eu numarul de dinti ai rotii echivalente ~II'

Nurnarul de dinti N peste care se mascara lungimea W, 1/ ealculat eu relatie de mai sus se rotunjeste la valoarea intreaga eea mai apropiata

- Arcul dintelui pe cercul de divizare til plan normal - v I._'

s, I.:

(iT 111 1-

11\ -,

\ -

:: .'I,ll _' fg a J )

(2 100)

- Coarda de divizare a dintelui in plan normal - s II t.:

.\' 11/._"'

; 'I'

• __ Ii __ •. .JIJ

.\,,1.' ,C().,·

() eli,

(2101)

b)

Fig') 12

- lnaltimea la coarda de divizare - 11,,,11'

11 tI !1 I __ '

')

cos Ii -I d i.:

,\ 1/ /

(2102)

- Coarda constanta a dintelui In plan normal - .v

17/ __ -'

(2 I (J3)

sau

-

S «t :

(17

11/ -

" I

\ _

} X "i '

\,

'X a " : ('os (1 /I

)

- lnaltunea la coarda constanta - Ii,

-

II n i . .'

( 1[

1111/1 -

!Ii ""

\ -I

sill a" cos a

\- " cos tr J

• ';1__ " II

(2 I ()4)

sau

.\' 1/ t . _' .

\" ) _- .1'//1 a C()S a

. " / ~.., n 1/

(2 I ()4 - )

Deoarece precizia diametrului de cap influenteaza marimea inaltimii la coarda, la controlul danturii devine necesara masurarea prealabila a diarnetrului de cap si scaderea abaterii sale din dimensiunea teoretica de cal cui a inaltimii la coarda

2.3.3. Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati

Fortele nominale din angrenaj se deterrnina din momentul de torsiune motor existent pc arborclc pinionului Furta norrnala pe dinte 1-;/, aplicata In punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descompune intr-o forta tangentiala 1-/ la cercul de divizare, 0 forta radiala F; la acelasi cere ~i o forta axiala 1</ (fig.Z 11).

lntrucat pierderile de put ere din angrenaj sunt mici (0,:'1 .. I,S)% , se neglijeaza influenta lor In consecinta, fortele din angrenaj care actioneaza asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrar Se considera ca aceste torte norninale din angrenaj actioneaza pe cercurile de divizare ale celor doua roti Se recomanda ca in calculul acestor torte sa se utilizeze mornentul de torsiune de calcul al pinionului (lvl/!' K.1). Dad fortele se calculeaza in acest mod, se va avea In vedere ca la verificarea danturii sa IlU se mai introduca in relatiile de verificare, inca 0 data, factorul KI (Anexa 22)

Z1
z1
Fn
1
F
Ft Ft
01
1 2 Fig 2.13

() 7

- Fortele tangentiale - I'; I

(2 I ()'i)

- Fortele radiale - r;!,'

(21()())

- Fortele axiale - 1<, / .. '

I-

,/I

l' - F, IgjJ

(2 I ()7)

- Forta norrnala pe flancul dintelui -1';, I..'

(21()S)

2.3.4. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati

Pentru stabilirea conditiilor de ungere, angrenajul eilindrie ell dinti inclinati se echivaleaza, ell lin angrenaj eilindrie cu dinti drepti, cu roti echivalente Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere, necesare angrenajului eilindrie ell dinti inclinati, se realizeaza In conforrnitate cu cele prezentate la punctul 224

2.3.5. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dinti inclinati

A. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui

Tensiunea de incovoiere de la pieiorul dintelui se determina eu relatia

(2 109)

unde

a /: I' I.,'

a F /111/ t.:

---- Y \ I,' Ys I' y,

SI!'

(2 I I ())

111 care

• F,«.

• Ai

• AI

• A;u

• Alii

• hi,'

• III"

• Vi'" · ),

- tensiunea de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui;

- forta reala tangential a la eereul de divizare

r.: Frl:AiAIA/,tKlji

- forta norninala tangentiala la eereul de divizare;

- factorul de utilizare, din anexa 22,

- faetorul dinamic, din anexa 26,

- factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 27;

j(AIf/i) - factorul de repartitie a sareinii pe latimea danturii, din anexa 2.8; - latimca danturii rotilor:

- modulul normal al danturii;

- factorul de forma al dintelui, din anexa 2.9:

- factorul gradului de acoperire, Y,' 0,7

(2 I I I)

• ~I.-/ .. ,

• Fill.,'

y

(2 1 12)

• I/i

- factorul inclinarii danturii

Y /i

/-" .,/J' I:lO'

c. ],

)-' Ii 11//1/

(2113)

unde

}' ii 11/11/ 1- O,:l5, h'ii ::c: 0,75

(2 1 13')

• L

- tensiunea adrnisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui;

- rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui. din tabelul 23.

- factor de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 21 O~

- factorul numarului de cicluri de functionare, din anexa 2, 1 I,

- factorul concentratorului de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui, din

anexa 2 12.

- factorul de dimensiunc, din anexa 213

• (J!.!.'

• (f;. inn l .

• S!!.

• Y\!,'

• L·/ .. '

B. Verificarea solicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incarcarea maxima

Calculul urrnareste evitarea deforrnatiilor plastice ale dintilor cu duritate mai mica de 3')0 Hb. respectiv ruperea fragila prin soc a danturilor durificate superficial (OF::c: 350 HB)

Tensiunea maxima de incovoiere la piciorul dintclui cstc data de relatia

K.1.\/d_\ (},I._'

o ; II.: o n.r=r=«> o ; "I.:

/\, S;;,,/

(2 1 14)

in care

• K; 1/,/\ - factorul de soc maxim. Este dat de relatia

K 1.\ I", 111 I' /,,.\ r Ivl, /'

• 111{\/"'I' - momentul de torsiune maxim care poate aparea la pornire sau in cazul blocarii

accidentale a transmisiei In timpul functionarii;

• A1{1' - momentul de torsi line nominal pe arborele pinionului angrenajului;

• o, - rezistenta de rupere statica prin incovoiere. din tabelul 23~

• SII" 1 - coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin soc a piciorului dintelui. Se adopta

SII' .:

C. Verificarea la presiune hertzianfi, in cazul solicitiirii la oboseala a flancurilor dintilor (verificare la pitting)

Tensiunea hertziana de contact de pe tlancul dintilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangents al cercurilor de rostogolire (punctul C - polul angrenarii)

(JII

(2 II 'i)

unde

in care

• ZI - factorulmodulului de elasticitate al materialului, din anexa 214:

• Zf/ - factorul zonei de contact

~:l cos jJ cosa , JIg a ,,;

(2 117)

• Z, - factorul gradului de acoperire

-

z = t/' (J - '" ) <I

(2 118)

J

r

Ie; -v cr

daca

- factorul inclinarii dintilor

(2 I 19)

• F'I/ I - forta rcala tangential a la cercul de divizare

(2 120)

• Kn;

• Klfj,

• b.

• UI

- factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 27:

- factorul de repartitie a sarcinii pe latirnea danturii, din anexa 2,9;

- latirnea de contact a danturii;

- diametrul cercului de divizare;

- raportul numerelor de dinti (/I :2 I);

- tensiunea hertziana adrnisibila la solicitarea de oboseala a t1ancurilor dintilor:

• II

• ou r t.:

• Sill'

• Z/-: i.:

• Z",

• ZI'

• Z\ I,~'

- rezistenta limita la oboseala superficial a de contact a t1ancurilor dintilor

(rezistenta la pitting), din tabelul 23;

- factor de siguranta la pitting. din anexa 2, 10;

- factorul rugozitatii t1ancurilor dintilor, din anexa 2 I)

- factorul raportului duritatii tlancurilor din anexa 2, 16;

- factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa 2 18:

- factorul nurnarului de cicluri de functionare, din anexa 2, I I,

• Off /1111 I,:'

Celelalte elemente din relatie sunt explicate la pet A

D. Verificarea la solicitarea statica de contact a flancurilor dintilor

Calculul are drept scop evitarea deformatiilor plastice ale flancurilor dintilor, sau evitarea distrugerii fragile a stratului durificat (la danturi cu duritati OF 2: 350 HB)

Presiunea hertziana statica a t1ancurilor dintilor la incarcarea maxima se detcrmina tot in punctul de rostogolire C,

a /I I

(2 122)

unde

• K I li,,\. K, I - au acccasi semnificatie ca la pet. B:

• Of! /' \ I;,' - presiunea hertziana statica adrnisibila a tlancului dintelui, din anexa 2 19

7()

Observatii:

I. Verificarile la solicitarile statiee (pet. B ~i 0) se recomanda a f facute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanica care functioneaza ClI socuri mari (variatii bruste ale mornentului de torsiune de transmis), sau cand exista pericolul blocarii aeeidentale a transrnisiei In timpul exploatarii

J In cazul in care dantura angrenajului nu verifica la una din eele patru solicitari, se recomanda: alegerea unui material cu proprietati fizico-rnecanice mai bune:

apliearea unor tratamente termiee sau termochirnice cat mai corcctc;

majorarea latimii danturii rotilor b i: dar eu respeetarea indicatiilor din anexa 23, privind raportul h d '1~I,

modificarea unor parametri geornetrici si functionali ai danturii rotilor dintate ce forrneaza angrenajul, astfel incat 0 serie de factori ee intervin In relatiile tensiunilor efective sa aiba valori minirne:

majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (u!_'. 11/1/) cu recalcularea tuturor elementelor geometrice si functionale ale rotilor dintate (redimensionarea angrenajului), eu reealcularea tuturor elementelor geometrice si functionale ale rotilor dintate (redimen - sionarea angrenajului)

3. In cazul in care tensiunile elective calculate eLi ajutorul relatiilor de verificare de la pet A ~i C sunt

mult inferioare tensiunilor adrnisibile (angrenajul este supradimensionat) se recornanda

sehimbarea materialelor sau a tratamentclor, astfel incat tensiunile adrnisibile sa nu depaseasca eu mai mult de 20-60% tensiunile efective;

reducerea latimii danturii rotilor dintate hl_' ~

reducerea elernentelor geometrice ale angrenajului «((1_'. 1111/) cu recalcularea elernentelor geornetrice si functionale ale rotilor dintate

2.3.6. Elemente privind constructia rotilor dintate cilindrice

Forma constructiva a rotilor dintate cilindriee cu dinti inclinati este identica ell cea a rotilor dintate cilindriee cu dinti drepti, prezentata in subcapitolul 2.2.6 si in anexa 2.23

In anexa 226-2 este indieat modul de intocmire a desenului de executie pentru 0 roata dintata cilindrica eu dinti inclinati, conform STAS 501]/1-82.

71

2.4. PROIECT AREA llNUI ANGRENA.J CONIC Cll DINTI DREPTI

Calculul de proiectare al unui angrenaj conic eu dinti drepti (dantura octoidala) are la baza metodologia cuprinsa in STAS 12270-84 si lucrarea TS 4~-80, particularizate conditiilor de functionare a angrenajelor conice din transmisiile mccanice uzuale

2.4.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului conic cu dinti drepti

In urma calculului de dimensionare al angrenajului, se determina diametrul eereului de divizare al pinionului di , modulul danturii pe eonul frontal exterior 111 si numiirul de dinti ai eelor douii roti dintate ZI si Z2 care formeazii angrenajul.

A. Diametrul de divizare al pinionului conic - d,

Diarnetrul de divizare (minim) al pinionului se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la oboseala la presiunea hertziana de contact (pitting), cu ajutorul relatiei

d1nllll

I K II K i Iv! il' I

~ Ij/// (I - O,51j1/l r U;'/11I1i If

(2 123)

unde

• K!! - factorul global al presiunii hertziene de contact

K; (I,« ... l,8)lOf'MPa

• K, - factorul de utilizare, se alege din anexa 22~

• !vIi/' - mornentul de torsiune pe arborele pinionului - in [Nmm l

• Ijlli h H. - raportul dintre latimea danturii si generatoarea conului de divizare, se alege din

anexa 2.3 sau Ijlli h N. 0,2~ ... 0,33 ~

• CJ!! lnn - rezistenta la pitting (presiunea hertziana limita la oboseala) [MPa ] , se adopta din tabelul 23 odata cu materialul din care se fabrica rotile dintate;

• II - raportul numarului de dinti II 2" I

J i1c daca raportul de transmitere i1c 2" I (angrenaj reductor),

If=

1 1/ r.. daca raportul de transmitere (angrenaj multiplicator)

Valoarea obtinuta pentru diametrul de divizare se rotunjeste la un numar intreg in [mrn].

B. Modulul danturii rotilor dintate pe conul frontal exterior - m (111,,)

Modulul danturii rotilor pe eonul frontal exterior se determina din conditia ca dantura sa reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui Relatia de ealcul a moduluiui minim pe conul frontal exterior este

K/K.IMi/. I

"7 II/If]

Ijlj/ cli' (1- 0,51/1,,)" «, inn ~;J

(2 124)

unde

72

• KI

- factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui;

I KI ') 1]-1 pentru danturi nedurificate (D < 350 HB)

KI /8]{) pentru danturi durificate (DF 2' 350 HB)

• K I, AI/II' 'I/li b 1<., II - au valorile adopt ate in calculul diarnetrului de divizarc;

• d , - diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior este dllll//l rotunjit in mm;

• UJ 11111 - rezistenta limita la rupere prin oboseala la piciorul dintelui [I\1Pa] se adopta odata cu

matcrialul din care se fabrica rotile dintate, din tabelul :U

jn constructia angrenajelor conice cu dinti drepti, modulul danturii pe conul frontal exterior estc standardizat prin ST AS 822-82. Gama modulilor standardizate este data in anexa 2.4 Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urmatorul

a) daca 111111111 5 / mm . se adopta modulul 11/ / mrn . pentru ca nu se obtine 0 precizie

suficienta la rotile dintate de modul 1l11C si de diametru relativ mare;

b) daca 11111/111 este cuprins intre doua valori consecutive standardizate /11k st. /.,' $1 Ill}, I 1 •

ambele mai mari de I mm, adica IIIk /.; -: III II/lli ",' IIIk 1.'/1;' se adopta

- m ni, S/.I:;' daca I11A SIIS < IJ1 i!J/l1 ",' 1, OS IIIr,; ,\/.1,\ sau

- III 11lJ, I :;1.1:;. daca 1,05 nn :;11.' -: 111/11111 5 /11k I :;11:;

C. Calculul numiirului de dinti ai rotilor dintate Zl si Z2

Se determina mai intai, din considerente geometrice, numarul necesar de dinti ai pinionului conic

~I* d. 111 (2125)

unde

• d, - diarnetrul de divizare al pinionului conic. adoptat la punctul A,

• 111 - modulul danturii rotilor dintate pe conul frontal exterior adoptat la punctul B.

Numarul de dinti ai pinionului conic se recornanda a se alege la valoarea intreaga imediat mai mare decat z 1*. T otodata, la alegerea numarului de dinti ai pinionului trebuiesc avute in vedere at at conditiile tehnologice cat si cele de rezistenta si de durabilitate ale angrenajului conic.

Firmele producatoare de masini de danturat au intocmit recomandari pentru alegerea numarului de dinti ai pinionului si, respectiv, ai rotii, In functie de raportul de transmitere (vezi tabelul2.6 ~i tabelul27)

Pentru rapoarte de transmitere normale (I :::: II _' S 5), in general se recomanda ca Z I sa fie mai mare de 12 14 dinti

In cazul cand nu sunt indeplinite conditiilc de mai sus, se majoreaza diametrul de divizare al pinionului conic, se recalculeaza modulul danturii pe conul frontal exterior (conform punctului B), se standardizeaza modulul astfel calculat, apoi se calculeaza ~I * ~i se adopta ::'1 Acest ciclu se repeta, daca este cazul, pana cand numarul de dinti ~I ai pinionului va indeplini conditiile din tabelul 2.7.

Tabel 2.6

Unghiul profilului de Nr de dinti ai Nr minim de dinti ai rotii Raportul de transmiterc
referinta a() pinionului ~I - rmrum Ii _ .... !fllI!
- _
13 30 2.31
14 20 1,43
20"
15 17 1,13
16 16 1,00 7.1

in special, la angrenajele fabricate din materiale de imbunatatire sau normalizate se obtine, de obicei, la pinion un numar de dinti mult prea mare In aceasta situatie, se recomanda sa se aleaga pentru numarul de dinti ai pinionului valori la limita superioara, recomandate in tabelul 2.7 Odata ales numarul de dinti z i , se recalculeaza modulul danturii pe conul frontal exterior cu relatia

(2 12())

Modulul, astfel calculat, se restandardizeaza conform indicatiilor de la punctul B

Tabel 2.7

Raportul de 1 2 ~ 4 ') 6,3
.)
t ran smi t ere I; _'
Nr minim de 18. 40 l'i 30 12 J~ I() 18 8 14 (] 14
dinti _.)
::; Observatie Se recornanda valorile numarului de dinti de la limita superioara pentru roti conice din materiale de imbunatatire (D. 3'10 HB) iar, pentru roti conice cu danturi durificate, valorilc de la limita inferioara

Fiind acum stabilit numarul de dinti ai pinionului, se deterrnina numarul de dinti - ai rotii conjugate eu

relatia

(2127)

Se recornanda, daca este posibil, ca numarul de dinti ::/ si z: ai pinionului si, respectiv, ai rotii conjugate sa tie numere prime intre ele De aceea, de multe ori se mai adauga sau se scade un dinte la roata conjugata.

Numarul de dinti ::, ~i z : adoptati pentru pinion si r oata trebuie astfel ales incat abaterea

raportului de transmitere L1 i sa nu depaseasca abaterea admisibila L1 i.: unde

I L1 i, = 3% pentru reductoare de turatie intr-o treapta de reducere;

L1 i: = 2,'1% pentru reductoare in mai multe trepte de reducere.

Pentru aceasta, se calculeaza mai intai raportul de transmitere efectiv

(2 128)

unde

-::, ~i - numarul de dinti adoptati pentru pinion si roata

Relatia de verificare a abaterii raportului de transmitere este

i 1_' SIIS - /1 '

/ /()() % :'_ ~,,'

(2 129)

, t r st.»

Daca aceasta conditie nu este indeplinita, se modifica numarul de dinti ai rotii conjugate sau chiar ai pinionului, cu observatia ca. daca se modifica ~i numarul de dinti ai pinionului, trebuie recalculat modulul danturii $i restandardizat

Concluzii:

I in urma calcului de predimensionare al angrenajului conic cu dinti drepti se stabileste

111 - modulul danturii pe com" frontal exterior

ZI. Z2 - numarul de dinti ai pinionului si, respectiv, ai rotii,

J Oiametrul de divizare calculat la punctul A serveste numai pentru stabilirea modulului danturii pc

N

, . btinllt

conul frontal, corelat cu numarul de dinti ai pinionului In final, diametrul de divizare al piniOJ1L1ILlI. 0 .

cu relatia (2 131), trebuie sa fie mai mare sau egal decat diametrul de divizare, calculat la pet A

2.4.2. Calculul geometric al angrenajului conic cu dinti d repti

c ....

rru ro\1 ----

Relatiile de calcul ale elementelor geometrice ale angrenajului conic sunt stabilite pen

axele de rotatie perpendiculare (z: = C)(J") iJ1ilO

Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu 0 precizie suficicnt de mare (Ill zecimale exacte)

A. Elementele rotii plane de referintii

Elementele rotii plane cle referinta sunt standardizate prin STAS 6844-80 (fig 2 14).

• a: = 20 n unghiul profilului de referinta;

• lt.; * = 1 coeficientul inaltimii capului de referinta;

• 11",* = 1,2 coeficientul inaltimii piciorului de referinta:

• C" * = 0,2 jocul de referinta la picior;

EI I·· I d f - . d I I . d . d . I ritatile \1"'-

emente e rotn pane e re ennta sunt unpuse e te ltlO ogra e executie ( e particu a _' filLl \ ..... _

de, d~nturat) Exista, astfcl, I~a~ini de dan.turat ~I~as~n, la ~are se poate obtine unghiul ~11~e da. _

retermta ao =- 14°30. tar coeficientul jocului de referinta la picror co* = 0,188 . Pentru ma:;>1t11 "

Heidenreich-Harbeck. Bilgram, Reinecker . coeficientul jocului de referinta la picior este co* 0, \2-,6 .

,_.------------~

damin

Plan de divizore

pe re terinto i

8

~

C1 l.J

Cilindru frontol extedar

interior

hh' ,/1 hr"
hr~
11,)/ ", ( r-
h" r71
c' f .»
C, 117
I)" n: r7J
(!i) .v. .» r
do 2/< b

~ Cilindru frontol mediu

Cilindru frontol

Fig 214

75

c. Calculul deplasarilor specifice ale danturii

La angrenajele conice deplasarile de profil pot f atat radiale x,, cat ~i tangentiale x, Coettcicntii deplasarilor specitice ale profilelor danturii sunt recomandati a f alesi in functie de raportul de transmitcr~ Se recomanda deplasari care sa conduca la un angrenaj zero deplasat

Tabel 2.8

Raportul de x/ Raportul de x, Raportul de
transmitere transmitere ii: transmitere .v
I' - 11_'
1.25 1,27 0,17 1,52. . I _s:~ 0,27 2,16 2,27 0,37
I ,'" 1.29 0,18 1,56 1,60 0,28 2.27 .2AI 0 .. )8
._1
1,2C) 1,31 0,1 C) 1,60. 1,65 (1,2.9 2,41. 2,58 0,39
-
1,3 I. .1,33 0,20 1,6) 1,70 0,30 2,58 2,78 OAO
1,33 1,36 0,21 1,70 1.76 0)1 2,78 3,05 0.41
1,36 ),39 0,22 1,76. 1,82 0,32 3,05 3AI ().42
1,:19 IA2 0,23 1.82 1,89 o,:n 3,41 3,94 0,43
1.42 1,45 0.24 1,89 .. 1,97 0,34 3,94. 4.82 0,44
lAS 1,48 0,25 1,97. 2,06 (US 4,82 6.81 O,4:'i
1.48 1,52 0,26 2,06 2,16 0,36 6,81 °A6 Deplasarile specifice radiale ale profilului danturii X,I ~i x-: se adopta functie de raportul de transrnitere i i: din tabelul 2.8 (conform recomandarilor firmei Gleason), sau din tabelul 29 (conform firmei ENIMS), functie de numarul de dinti ai pinionului ::1 si de raportul de transmitere II.' Ambele firme

recomanda

Xrl - X,_'

unde

X,I 2: ()

Tabel 2.9

Deplasiiri specifice radiale (x rl ::= - X r2 )

Nr.de Raportul de transmit ere II:
dinti :l 1.00 105 1,10 U5 1,20 1,30 lAO 1,60 2,00 3,00 5.00 . ()
12 - - - - - - - - - ()_)2 0,)) 0.)7
I"' - - - - - - - - 0,46 0,)0 0,)3 0,)4
_1
14 - - - - - - - 0,:18 O,4J O_4l-l 0.51 0.)1
15 - - - - - 0.20 0,30 0,36 OAI 0,47 0,49 0,)0
18 0 0,05 0,09 0,11 0, IS 0,18 0).6 0.32 0.J7 0,43 0,4) ().4()
20 0 0,0) 0,08 0,10 0.13 0.16 0,23 O.JO 0,3) 0,40 0,43 0.44
25 0 0.04 0.06 0.09 0, II 0,13 0,20 0,26 0,30 0)) OJ7 0)8
30 0 0,04 0,06 0,08 0, 10 0,12 0,18 0.22 0.26 0.31 0.33 0,3)
_----- -- - . -------- --- -\----- -~- ,-- c------ ------ \------ I- .~ -
40 0 0,03 0,0) 0,07 0,08 0,09 0,14 0.18 I 0,21 0,2) 0,28 I - Tabel 2.9 (continuare)

Deplasari specifice rangentiale (x t 1= - X t 2 )

Nr.dc Raportu0~_1Tansmitere _._I_J;_
------.-- ---------- --- ,--- -- - --
dinti =1 1,00 1,50 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00 7,00 9,00
12 - - - 0,09 0,14 0,17 0,21 0,26 0,29
----- ------- ---- f----- ,-----_._- -_---- ----- r----- f---- --- --- .. _--
1 ) o 0,02 0,04 0,09 0,13 0,16 0,20 0,25 0,28
-_--_._- --- -_--.-_.- [----- ----- ~-O,12t~15 - 1------ f----- -- f--
20 ° 0,02 0,05 0,07 0,19 0,24 0,26
_._-- --- .--- -+------ 1----- 1---- --- -----
2) o 0,02 0,05 0,07 0,11 0,15 0,18 0,24 0,2)
------- -- ----_.- ---_.----t- .----- f--- --- - I-- --- - -- -- _._----- ------ ... - I--
.10 Q_ T 0,02 - r 0,0) 0,07 I--- - Q,__I__I__ TO, 1 4 _ 0,17 0,23 0,2';
+ - -- -- ---- -- I-
40 o 0,02 0,0) 0,07 0,11 0,13 0,16 - - Deplasarile specifice tangentiale ale profilului danturii XII si XI_' sunt considerate nule (XII XI 0)

de catre firma Gleason (vezi tabelul 28)

Firma ENIMS recomanda deplasari specifice tangentiale XII> 0 . Astfel, In tabelul 2.9 sunt recomandate deplasarile specifice tangentiale functie de raportul de transmitere t t : si de numarul de dinti ai pinionului Se

recomanda totodata ca XII - XI __ , unde x 1 I 0

D. Elementele geometrice ale angrenajului (fig.2.15)

- Semiunghiurile conurilor (11_'

(21.10)

- Diametrul de divizare d i.:

(213 I)

- Lungimea exterioara a generaroarei conurilor de divizare R

d : (2 si 1/ (I' )

(2 132)

- Latimea danturii rotilor he

h hi b (0,25 O,33)N (conform firmei Gleason)

(2 1.13)

sau

h -: H 3

Valoarea obtinuta pentru latimea danturii se rotunjcste la 0 valoare intreaga 111 milimetri.

- Diametrele de divizare medii d.; 1._'

(2134)

- Modulul mediu al danturii mill

11111/ d.; 1._' ::1._'

- Nurnarul de dinti ai rotii plane de referinta ::0

- lnaltimea capului dintelui hi 1_'

::0 ::; sill ()~

(2 136)

(2 137)

- lnaltimea piciorului dintclui 17: 1 __

(2 138)

77

\

\ 0- \

\\~ \

\ '\

\\ \

\. \

\ \

\ \

\ \ \ \

\ \

\\ ~\///o~

lnal!imea dintelui h

- Unghiul capului dintelui HI t :

h, IT_- h.; hu L he fj" i.: (ftc!;: ( h, I_' f()

(2 1 ]9)

(2 140)

Fig 2.15 7K

- Unghiul piciorului dintelui e I t.:

e I i.: arctg ( hi t: R)

(2 141 )

- Unghiul conului de cap (~, t.:

a)

b) Fig 21()

Unghiul conului de cap se calculeaza in una din urmatoarele variantele

a) pentru angrenaj conic ell joe la picior variabil (tig.2.16a)

(2142)

7')

h) pentru angrenaj conic cu joc la picior constant (fig 2 16 h)

(214:1)

Observatie:

Din considerente functionale ~i de montaj se recornanda a se proiecta angrenaje ennice cu joe la

picior constant

- U nghiul conului de picior ()', I_'

{if I_' hi_' - ()! J.~

(2 144)

- Diametrele de cap lid i.:

(2 14")

- Diametrele de picior d, I._

(2 14())

lnaltimea exterioara a conului de cap H,I_' se calculeaza pentru angrcnaj conic cu joe la piciorul danturii variabil, cu relatia (2 147) iar pentru angrenaj conic cu joc la piciorul danturii constant, cu relatia (2147').

H"I.:

(2147)

H"I.'

(2147')

- Distantele de a~ezare ale rotilor eunice rl_,

(2 148)

unde distantele r,,1 ~I L: se adopta constructiv din desenul angrenajului conic proiectat, asa cum rezulta

din figura 2. 16

- Arcul de divizare al dintelui SI_'

SI.: 111 (0,5 n Zx, I.: tga x, I~' )

(2149)

- Unghiul de presiune la capul exterior al dintelui pe conul frontal exterior a d I' d,

arccos -'~ C(lS (j

d ,d _'

ir ; I_'

(2 1 'i0)

unde a a () 20,J

- Arcul de cap exterior al dintelui S"I_'

C()S /i

(2 I 'i I)

unde

1I/I'a Iga - ex U IT ISO U

X()

Pentru evitarea stirbirii dintelui la varf se recornanda S.I i ' > 0,::5 III Daca aceasia conditio I1U

este indeplinita, se recurge la modificarea deplasarilor specifice X, i .. ' ~l x.,

- Unghiul de rabotare al dintelui Xi.' (tlg217)

0,5 Sj H sill f) I I..' tg a

N C()S () i i.:

X, ,

"

(f/,clg

fig 2 17

D. Elementele geometrice ale angrenajului cilindric analog (inlocuitor)

- Diarnetrele de divizare ale rotilor inlocuitoare d. i:

d. i .1 d i: cos c)/,'

- Numarul de dinti ai rotilor inlocuitoare ~,!

z-i: zi: cos Sr:

z; ; ,,' d, i: III

sau

- Diametrele de cap ale rotilor inlocuitoare d.: I,'

- Diametrele de baza ale rotilor inlocuitoare ds, i:

d ;, ,. i : d; t : cos a

- Distanta dintre axe a angrenajului inlocuitor a, ! .:

( d.,

eI,: )

- Gradul de acoperire c: u

Gradul de acoperire al angrenajului conic este ega I cu eel al angrenajului eilindric inlocuitor

XI

(2 1 )2)

(2 I),,)

(2 1)4)

(2 I)))

(21)())

(2 1)7)

~J;:-:;Jt,'l lei: - elf,,: (/,.I_' sill a

:; 1[ 111 cos a :; 1[ 11/ cos a 1[ m cos a

(21 )8)

sau

z-, - ~\'l
- .... \'_
c., Ig(1,,, 1 Ig({" .. , - -_ tg a
:;1[ :;l[ :;1[ unde

cr: \' t, ."'

arccos (dl,,·I._' d,,·/._').

Pentru a se asigura continuitatea procesului de angrenare a celor doua roti se rccornanda

J I, I - pentru angrenaje executate In treptelede precizie S, 6, 7 11,3 - pentru angrenaje mai putin precise (treptele 8,9, 10, I I)

E. Relatii de caleul pentru verificarea dimensionalii a danturii rotilor dintate

Coarda nominala de divizare a dintelui

-

s

cu joe nul intre t1ancuri (tig.24a)

-

.\1.'

.\i'_, . cos />1:

St: - ----,--

ndi._'

- lnaltirnea la coarda de divizare

h

"

(fig2Aa)

s; _' cos ()'J: -I d..

(2160)

Observatii-

Elementele geometrice necesare verificarii dimensionale a danturii rotilor coruce sunt stabilite pe conul frontal exterior ~i sunt prezentate in fig. 2.4 a

Deoarece precizia diametrului de cap influenteaza manmea inaltimii la coarda, devine necesara masurarea prealabila a diametrului de cap $i scaderea abaterii sale din dimensiunea teoretica de caleul a inaltirnii la coarda Acest lucru se ia In considerare la eontrolul danturii rotii

C oarda efectiva de divizare a dintelui se indica pe desenul de executie al rotii, tinand seama de subtierea minima a dintelui $i de toleranta grosimii dintelui, conform ST AS 6460-81.

2.4.3. Calculul fortelor din angrenajul conic cu dinti drepti

F ortelc nominale din angrenaj se deterrnina din momentul de torsiune motor, existent pe arborele pinionului Forta norrnala pe dinte F" ,aplicata in punctul de intersectie alliniei de angrenare eu cereul de divizare mediu, se deseompune intr-o forta tangentiala l-, la cercul de divizare mediu, 0 forta radials l, la acelasi cere si 0 forta axial a F., (fig. 2 18) .

lntrucat pierderile de put ere din angrenaj sunt mici (I. 2%), se neglijeaza influenta lor In consecinta, fortele din angrenaj care actioneaza asupra celor 2 roti sunt egale si de sens contrar

Sc considera ca aceste forte actioneaza pe cercurile de divizare medii ale rotilor dintate Se rccoruanda ca in calculul acestor forte sa se utilizeze momentul de torsiune de caleul al pinionului (tv! f 1 K I) Daca fortele se calculeaza in aeest mod, se va avea in vedere ca la verificarea danturii sa nu se mai introduca in relatiile de verificare, inca 0 data, factorul KI (Anexa 22) .

X2

- Fortele tangentiale /'11111_'

F . = /.

filii 111l.'

(:2 I () I)

- Fortele radiale /';,111_'

(:2 16:2)

- Fortelc axialc 1':11111_'

r;"" .. Iga . sin (\ '

- Furta norrnala pe tlancul dintelui I'll

F = / ..

mil trn

= rj::-----;/.':-;: I~

\.j t : 1/11 nil'

COS a

I

(:2 1M)

Fig. :2 18

2.4.4. Alegerea lubrifiantului si a sisternului de ungere a angrenajelor conice

Se face identic cu alegerea lubrifiantului $i a sisiemului de ungere pentru angrenajele cilindrice cu dinti drepti (capitoluI224)

Pentru calculul ungerii angrenajului, se considera in locul angrenajului conic, angrenajul cilindric

analog (inlocuitor al aeestuia)

2.4.S. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului conic cu dinti drepti

A. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui

Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui se determine in sectiunea mediana a lungimii dintelui $i se calculeaza ell ajutorul rotii dintate cilindrice inlocuitoare

Ci,

(2 166)

unde

• ot.

- tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui;

1',. " = I' i:' K I' K/ . K/ .. K,.,

{'/II ._ rill ,_ _ .(( '/1

(2167)

• Fr'II/I.' - forta reala tangentiala la eercul de divizare mediu;

• F, 1>/1.' - forta nominala tangentiala la eereul de divizare mediu;

• K I - factorul de utilizare, din anexa 22;

• KI

• KI'!f

• KIll

• h

- factorul dinamic, din anexa 26;

- factorul repartitiei frontale a sarcinii, din anexa 2.7;

f(KJljIJ - factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii, din anexa 28,

- latimea danturii rotii;

- modulul mediu al danturii;

- faetorul de forma al dintelui, din anexa 2.9;

- factorul gradului de acoperire; Y, ~ 0,7

• III III

• V;. I.' · }'"

(),75

• avri: - tensiunea admisibila la oboseala prin ineovoiere la piciorul dintelui;

• mil/II I. - rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din tabclul 2.3,

• SII - factorul de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, din anexa 2 10,

• h I' - factorul numarului de eicluri de tunctionare, din anexa 2 1 1 ~

• }' I - factorul conccntratorului de eforturi unit are din zona de racordare a piciorului

dintelui, din anexa 2 12~

• y, - factorul de dimensiune, se adopta din anexa 2 13

B. Verificarea solicitiir'ii statice de incovoiere a piciorului dintelui la incarcarea maxima

Calculul urmareste evitarca deformatiilor plastice ale dintilor cu duritate mal nnca de 3'10 HR. respectiv ruperea fragila prin soc a danturilor durificate superficial ( OF .~ 3'10 HB)

Tensiunca maxima de incovoiere la piciorul dintelui este

(J ...

II.

(2 1(9)

<..

111 care

- factorul de soc maxim; este dat de relatia \1

f....' = ~ __ l\Jd,\ ji

I lid, M

{ I'

(2 17())

• All ',1,/.\ /'

- momentu] de torsiune maxim care poate aparea la pornire. la oprire sau in cazul

blocarii accidentale a transmisiei In timpul functionarii:

- momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului:

- rezistenta de rupere statica prin incovoiere, din tabelul 23~

- coeficientul de siguranta la solicitarea statica prin $OC a piciorului dintelui:

• A/I/'

• (J,

• .'1'//"1

..,

C. Verificarea la presiune hertziana, in cazul solicitarii la obosealii a flancurilor dintilor (verificarea la pitting)

Tensiunea hertziana de contact de pe tlancul dintilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenta al cercurilor de divizare medii (angrenajele sunt zero sau zero deplasate), adica in polul angrenarii (punctul C)Calculul se face pe angrenajul cilindric analog (Inlocuitor)

I'; I·K I ·K1 ·K" .KII"~

=210.2/1.2"1 11/.' If I' :::'(JI!I'C

~ h· Jill! '/1

(2 171)

(2172)

unde

• 21 - factorul modulului de elasticitate al materialelor, din anexa 2. 14~

- factorul zonei de contact pentru angrenaje zero sau zero deplasate 2"

- factorul gradului de acoperire

(2 173)

(2 174)

• FI!I /IIi

• K" cc

• Killi

• h

- forta reala tangentiala la cercul de divizare mediu;

- factorul repartitiei frontale a sarcinii din anexa 27~

- factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii din anexa 29~

- latimea de contact a danturii;

• /I

• (JIll';

• (JII 11111 ;

• , .... ·1/1'

• Zn /

• Z:

• 1:1

• Z\ I.

• ZII

- diametrul cercului de divizare mediu;

- raportul numerelor de dinti (u, I)~

- tensiunea hertziana adrnisibila la solicitarea de oboseala a tlancurilor dintilor;

- rezistenta limita la oboseala superficiala de contact a tlancurilor dintilor, tabelul :2 _).

- factorul de siguranta la pitting, din anexa Z I O~

- factorul rugozitatii tlancurilor dintilor, din anexa :2 IS.

- factorul influentei ungerii, din anexa 2. 17,

- factorul influentei vitezei periferice a rotilor, din anexa :2 18~

- tacrorul nurnarului de cicluri de functionarc, din anexa 2. I I

- factorul raportului duritatii flancurilor;

Celelalte clemente din relatie sunt explicate la pet A

D. Verificarea la solicitarea staticii de contact a flancurilor dintilor

Calculul are drept scop evitarea deforrnatiilor plastice ale tlancurilor dintilor sau evitarea distrugerii fragile a stratului durificat (la danturi cu duritati DF ? 3 'i0 HB)

Presiunea hertziana statica a tlancurilor dintilor la incarcarea maxima se determina tot In punctul de

rostogolire C

unde

• KI.\/d\. K;

• OJ Ii '" I _'

Observatii:

/T f·~.I.".'/"'\"

(Til\,' \__I If -- () tu:» i.:

KI

(:2176)

- au aceeasi semnificatie ca la pct.B;

- presiunea hertziana statica admisibila a tlancului dintelui, din anexa ? 19

Verificarile la solicitari statice (pct.B si D) se recomanda a f facute atunci cand angrenajul este integrat intr-o transmisie mecanica care functioneaza cu socuri (variatii bruste ale momentului de torsiune de transmis) sau cand exista pericolul blocarii accidentale a transmisiei III timpul exploatarii

! In cazul in care dantura angrenajului nu verifica la una din cele patru solicitari se recornanda alegerea unui material cu proprietati fizico-mecanice mai bune;

aplicarea unor tratamente termice sau termochimice cat mai corecte:

majorarea latimii danturii rotilor, dar cu respect area indicatiilor de la 24.2 pct.C; modificarea unor parametri geometrici si functionali ai danturii rotilor dintate ce formeaza angrenaje, astfel incat 0 serie de factori ce intervin In relatiile tensiunilor efective sa aiba valori minime (de exernplu, coeficientul deplasarii specifice radiale a danturii pinionului):

majorarea elementelor geometrice ale angrenajului (cil". 11/) cu recalcularea tuturor elementelor geometrice ~i functionale ale rotilor dintate (redimensionarea angrenajului)

In cazul in care tensiunile efective calculate cu ajutorul relatiilor de verificare de la pct A ~i C sunt rnult inferioare tensiunilor admisibile (angrenajul este supradimensionat), se recornanda schimbarea materialelor sal! a tratamentelor. astfel in cat tensiunile admisibile sa nu depaseasca eu mai mult de :20-()O% tensiunile erective,

reducerea latimii danturii rotilor:

.1

reducerea elementelor geometrice ale angrenajului ( d. 11/ ) cu recalcularea tuturor

elementelor geometrice ~i functionale ale rotilor dintate

2.4.6. Elemente pr'ivind constructia rotilor dintate conice

F orrnele constructive ale rotilor dintate ennice, precum ~i tehnologiile lor de fabricatie sun! asemanatoare cu cele ale rotilor dintate cilindrice prezentate la punctul 2 2.6

Se Intalnesc astfel urmatoarele tipuri constructive de roti ennice

- roti dintate dintr-o bucata cu arborele (pinioane conice):

- roti dintate conice independente de arbore, care pot fi

- constructie masiva,

- cu disc;

- CLl spite (la dimensiuni rnari d )00 .. 600 mm),

- cu coroana montara prin suruburi sau nituri;

- constructie sudata

Recomandari privind constructia rotilor dintate ennice sunt date in anexa 224

In anexa 2.26-3 este prezentat modul de intocmire a desenului de executic pcntru 0 roata dintata conica cu dinti drepti, conform ST AS )013/]-82

X7

2.5. PROIECT AREA UNUI AN.JRENA.J MELCAT CILINDRIC

2.5.1. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului melcat cilindric

In urrna calculului de dimensionare al angrenajului, se determina nurniirul de dinti (iuceputuri] ai melcului ZI, si respectiv ai rotii melcate Z:.?, distanta dintre axe {II:.? modulul axial al melcului In" coeficientul diametral al melcului lJ ~i distanta de referinta dintre axe (l1I12,

A. Stabilirea nurnarului de dinti (Inceputurr) ZI ai melcului si ai rotii melcate z:.?

Numarul de inceputuri ale melcului ~/ trebuie astfel ales incat pentru realizarea raportului de

transmitere necesar, nurnarul de dinti ai rotii mclcate sa fie cuprins intre valorile ~_, 27 80 dinti

Valoarea minima este determinata de scaderea accentuata a randamentului. iar cea maxima rezulta din considerente de gabarit ~i de majorare a distantei dintre reazernele melcului, ceea ce provoaca deformatii sensibile ale acestuia si conduce la 0 angrenare defectuoasa.

In scopul usurarii alegerii nurnarului de dinti (inceputuri) ai melcului se recomanda folosirea tabelului 2.1 °

Tabel 2.10

Raportul de transrnitere Ii _l If 8 .. 16 16 3 1,5 31,5 .. 80
f------.
Numarul de dinti ~/ 4 2 I
(inceputuri) ai melcului
... ~
Randamentul aproximativ al II
angrenajului melcat 'le, :::=/-- 0,95 0,90 0,90. 0,80 0,80. 0,70
:]()() Odata adoptat numarul de inceputuri ale melcului, se determina numarul de dinti ~~ ai rotii melcate conjugate

(2177)

Daca ~_- nu este numar intreg se rotunjeste in plus sau In minus la numarul intreg cel mai apropiat.

B. Distanta dintre axe - 1I1:.?

Distanta minima dintre axe se determina atat din conditia ca dantura rotii melcate sa rczistc la oboseala la presiune hertziana de contact (pitting), cat si din considerent termic, avand in vedere faptul ca pierderile de putere in angrenajul melc-roata melcata sunt rclativ mari si, deci, apare 0 incalzire acccntuata a angrenajului Va trebui calculat astfel 0 distants dintre axe din conditia de pitting ~i 0 alta distants dintre axe din considerente termice; se va standardiza distanta dintre axe cea mai mare

Din conditia de rezistenta a danturii rotii rnelcate, la presiune hertziana de contact (pitting), se determina 0 distanta minima dintre axe, conform relatiei (2178) .

xx

( - 'I 11 + -~ I 1\ (I )

(2178)

unde



q

numarul de dinti ai rotii melcate:

- coeficientul diametral al melcului Valoarea coeficientului diametral al melcului se estirneaza initial la 0 valoare intreaga cuprinsa intre 9 .. 12,

- factorul global al prcsiunii hertziene de contact:

KI/ - 70000 MPa pentru melc din otel si roata melcata din bronz turnat:

Kif = 80000 V1Pa pentru melc din otei ~i roata melcata din bronz laminae

Kif - 100000 MPa pentru melc din otel ~i roata mclcata din fonta:

- factorul de utilizare. se alege din anexa 22:

- mornentul de torsiune pe arborele rntii melcatc - In lJ\ mm]:

- presiunea hertziana limita la oboseala [N / m11121, se adopt a odata cu alegerea mate -

rialclor pentru melc si roata, cu indicarea duritatii tlancurilor danturii melcului. deci si a tratamentului tennic sau termochimic aplicat danturii melcului, cu indicarea the - nologiei de executie si, In special, de turnare a coroanei rotii melcate;

- raportul numarului de dinti (1/ i d





• 1\.1
• tv!"
• CJr i 1111/ •

II

Relatia de caleul a distantei minime dintre axe din considerent terrnic este

/

j..

I

(2179)

\i J>

a' ,= 10() /'1

1111/1/. 0,353.('/

L

1

1 + c, ( "111

. I ()()()

unde

- puterea pierduta prin frecare In reductorul melcat In kW si rezulta ca diferenta a puterii de intrare 1)1 ~i a celei de iesire P; din reductor:

J) =/)-1) sau I) =1)(/-'7 )=F /-'711 (2180)

Iii I (_' 1)/ I . 1\ c . .

'711

In care '711

randamentul total al reductorului

,

'711 '7(/ 'r 1711 '711 '7/'

(2 181)

Intr-un prim calcul, 'llid 0,99, '711 = 0,995, '7/ = I, tar '7u se adopta din tabelul 2 10

• C I - coeficient care ia In consideratie pozitia relativa a melcului fata de roata melcata ~i

implicit fata de baia de ulei a reductorului:

\ CI = 1- cand melcul este partial cufundat In ulei, deci este amplasat sub roata melcata:

CI = 0,8 - cand roata melcata este partial cufundata In ulei, deci melcul amplasat deasupra rotii melcate;

• C - coeficient care exprima influenta ventilatorului care se monteaza pe arborele melcului

~i a nervurilor de racire existente pe carcasa reductorului;

\ C,' = 0,3)) - reductor melcat cu ventilator si carcasa nervurata;

c_" 0,16 - reductor cu racire naturala (tara ventilator):

• 1/ III - turatia arborelui melcului - [rot / min] .

Pentru ca angrenajul melcat sa reziste in functioriare, atat la uzare prin pitting, cat ~i la incalzire.

valoarea cea mai mare a distantei dintre axe (di'l/III I' si ({fl/I/II I.') se va standardiza

X')

Valorile distantelor dintre axe standardizate sunt date in anexa 2.4, conform ST AS 60SS-82 Modul de adoptare a distantei standardizate este urmatorul:

daca Ullliil i: este cuprinsa intre doua valori consecutive standardizate!ll j\ ~I (/;,! j\, adica

!II, 1,\" ({II II II I _ < ct, ! se adopt a

- a; _' a ;, s: 1'\, daca (/ k sus -: U 111111 i _' _ L OS if sau

- tt i ; u , [.\, daca I,OS a , st.i: <,. a IIIIIII_' -S' (/1, I S/.I,\

C - Modulul axial - 111.\

Modulul axial se determina din considerente geometrice :} ct ,

III ~-''-- (2182)

\ (I + :: ,

unde /11 \ reprezinta modulul axial orientativ al angrenajului melcat.

in constructia angrenajelor melcate, modulul danturii este standardizat prin STAS 822-82 Gama modulilor standardizati este data in anexa 2.4 Rationamentul de adoptare a modulului standardizat este urrnatorul:

dad 11/', este cuprins intre doua valori consecutive standardizate 1// IS/,iS si Ill! ! S/;.\, adica

1111 is -: III , <. 11/ f, ! st. IS, se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata de valoarea obtinuta cu

ajutorul relatiei (2 182) Aceasta valoare standardizata va reprezenta modulul axial standardizat Ill,

D. Coeficientul diametral - if

Coeficientul diarnetral al melcului se stabilcste in functie de modulul axial standardizat, Ill" al danturii melcului, conform STAS 6845-82 Valorile standardizate ale coeficientului diametral sunt date in ancxa 2.4 Dintre cele trei valori ale cceficientului diametral se prefera, daca este posibil, valoarea din mijloc

E. Distanta de referintii dintre axe - uoi:

Distants de referinta dintre axe (distanta dintre axe In cazul cand angrenajul ar f nedeplasat) este data de relatia

(2183 )

Intre distanta dintre axe standardizata si distanta dintre axe de referinta (/(1/ _' trebuie sa existe

rclatia

(2 184)

De preferat

(218S)

Daca nu este indeplinita conditia de mai sus, se poate modifica

z . adaugand sau scazand un dinte la roata melcata;

q - adopt and 0 alta valoare din cele trei valori indicate in ST AS 684S-82;

111\ - adopt and cealalta valoare standardizata a modulului m; sr.iS sau in; i.st. is. dar cu conditia de a alege coeficientul diametral, C/. corespunzator modulului axial adoptat

ConcIuzii

In urrna calculului de predimensionare al angrenajului melc-roata melcata se stabileste z 1. z:! - numarul de dinti ai melcului si, respectiv, ai rotii melcate;

{/ I:! - distanta dintre axe standardizata;

m, - modulul axial al danturii standardizat:

l)O

If - coeficientul diametral al melcului;

aim - distants dintre axe de referinta (in cazul cand angrenajul ar f ncdeplasat )

Numarul de dinti z , ~i ::.' adoptati pentru melc si roata melcata trebuie astfel ales incat abaterea raportului de transmitere L1 i sa nu depaseasca abatcrea admisibila L1 I" 3 % . Pcntru aceasta se calculeaza, mai intai. raportul de transmitere efectiv:

'/_'" I = .... ~

(2IS())

Relatia de verificarc a abaterii raportului de transmitere este

.1 i "

/1_-" SF I.\' -// '('I

·j()()%:::_/1i =3%

"

(2 1 S7)

r.. ,'<{IS

Daca aceasta couditie nu este indeplinita, se modifica numarul de dinti ai rotii melcate ~I sc recalculeaza (/11/_', astfel incat sa tie satisfacute relatiile (218)) sau, in eel mai defavorabil caz, (2 184)

2.5.2. Calculul geometric al angrenajului mel cat cilindric

Elementele gcometrice ale angrenajului melcat eilindric trebuiesc calculate eu 0 prccizie suficient de marc (minim 4 zecimale exacte]

A. Elernentele melcului cilindric de referinta

Dantura rotii melcate, datorita suprafetei toroidale pe care sunt dispusi dintii, nu poate f definita de 0 cremaliera de referinta De aceca. in cazul angrenajului melcat cilindric, dantura rotii melcate se defineste cu ajutorul melcului cilindric conjugat ei - melcul cilindric de referintii Elernentele melcului cilindric de referinta sunt standardizate prin ST AS 684';-82 (fig 2.19)

Fig. 2 1 C)

In functie de tehnologia de executie a danturii melcului si. deci, de forma profilului dintelui exists rnai multe tipuri de melci de referinta standardizati prin STAS 684)-82 ~i prezentati in cele ce urmeaza

l)l

Melcut tip ZE (melcul in evolventa), la care profilul se obtine prin strunjire cu doua cutite deplasatc fata de eentrul de rotatie al melcului (fig. 220)

8-8

A-A

Cae de bozo si director

Dreopto generatoore

MELC TIP ZE (EVOLVENTIC)

Fig 220

Melcul tip ZA (melcul arhimedic) se genereaza prin strunjire eu un cutit eu profilul golului dintre dinti (fig. 221 )

melcului

Dreapto

MELC TIPZA (ARHIMEDIC)

~neratoore

Fig 221

')2

Melcul tip ZN I (melcul eu profilul rectiliniu in sectiune normalii pe dinte) se poate prelucra prin strunjire. fie ell doua cutite. tic CLI un singur cutit prin aschiere succcsiva a tlancurilor dintilor (fig 2 22) Se recomanda a f utilizat in productia de unicate

B-B Evolverrlo olun

Eliceo de referinto a dintelui

Cilindrul de bozo

Cilindrul director --t B A-A

MELC T\P ZN1

Fig 2,22

Melcul tip ZN 2 (melcul eu profilul rectiliniu in sectiune normala pe elieea golului) se prelucreaza prin strunjire cu un cutit trapezoidal inclinat normal la elicea golului (fig 223)

Dreopto

-iB

Cililindrul de bozo

Cilindrul director

MELC TIP ZN2

Fig. 223