Sunteți pe pagina 1din 9

TRUE/FALSE

1. În debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administraţie" se înregistrează cheltuielile dublu indirecte
privind conducerea întreprinderii.

ANS: T

2. Conform normelor contabile româneşti, Contul 901 "Decontări interne privind cheltuielile" poate
funcţiona astfel:

922 = 901

ANS: T

3. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" poate funcţiona
astfel:

923 = 901

ANS: T

4. În debitul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" se înregistrează cheltuielile cu materialele


auxiliare rezultate din procesul de producţie;

ANS: F

5. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" se înregistrează cheltuielile cu materiile prime
şi materialele

ANS: T

6. Conform normelor contabile româneşti, contul 902 "Decontări interne privind producţia obţinută"
poate funcţiona astfel:

902 = 921
ANS: T

7. Conform normelor contabile româneşti, contul 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ"
poate funcţiona astfel:

903 = 902

ANS: T

8. Conform normelor contabile româneşti, contul 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" poate
funcţiona (în analitic - procedeul reiterarii) astfel:
922 = 922

ANS: T

9. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" poate
funcţiona astfel:

923 = 902

ANS: F

10. Conform normelor contabile româneşti, contul 924 "Cheltuieli generale de administraţie" poate
funcţiona astfel:

921 = 924

ANS: T

11. Conform normelor contabile româneşti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate funcţiona astfel:

921 = 925

ANS: T

12. Conform normelor contabile româneşti, contul 933 "Costul producţiei în curs de execuţie" poate
funcţiona astfel:

933 = 921

ANS: T

13. Conform normelor contabile româneşti, contul 921 "Cheltuielile activităţii de bază" poate funcţiona
astfel:

921 = 901

ANS: T

14. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate funcţiona
astfel:

931 = 902

ANS: T

15. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate funcţiona
astfel:

931 = 933

ANS: F
16. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" face parte din grupa de
conturi intitulată "Decontări interne privind costul producţiei":

ANS: F

17. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" face parte din
grupa de conturi intitulată "Decontări interne privind cheltuielile indirecte de producţie":

ANS: F

18. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă este necesară în
cadrul unităţilor cu activitate industrială în care au loc livrări reciproce de produse, lucrări şi servicii
între secţii sau ateliere pentru nevoile lor de producţie ?

ANS: T

19. Numărul de runde de calcul efectuate în cadrul procedeului reiterării, este, de regulă, egal cu
numărul secţiilor din sistemul prestaţiilor reciproce, plus o rundă numai pentru prima secţie ?

ANS: T

20. Procedeul algebric privind calculul costurilor producţiei de fabricaţie interdependentă presupune
rezolvarea unui sistem de ecuaţii lineare în care necunoscutele sunt abaterile de producţie ?

ANS: F

21. În creditul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" conform metodei globale se înregistrează
cheltuielile cu materialele auxiliare utilizate in procesul de producţie;

ANS: F

22. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" metoda globala, se înregistrează cheltuielile cu
materiile prime şi materialele

ANS: T

23. Conform normelor contabile româneşti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" conform metodei
globale, poate funcţiona astfel:

925 = 901

ANS: T

24. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" face parte din grupa
de conturi intitulată "Costul productiei":

ANS: T

25. În practica contabilă din România, conform Legii contabilităţii şi OMFP 1826/2003 publicat în M.Of.
nr. 23 din 2004, utilizarea exclusiv a conturilor de gestiune (clasa a 9-a) este obligatorie.
ANS: F

26. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară şi care prin intermediul contabilităţii de gestiune
devin costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.

ANS: T

27. Cheltuielile directe de producţie sunt, de regulă, cheltuielile care se identifică pe obiecte de calculaţie
în momentul efectuării lor.

ANS: T

28. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentării, în forma cifrelor relative
la structură, presupune înmulţirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile fiecărei baze de repartizare
Bj
Cota J  Ch IND.   Ch IND  G j
Bj
(GJ) în totalul bazelor ( )

ANS: T

29. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, prin procedeul suplimentării, în forma clasică, se
face împărţirea cheltuielilor la suma bazelor şi se înmulţeşte rezultatul (KS) cu fiecare bază de
ChIND.
CotaJ   B j  Ks  B j
repartizare, conform relaţiei (  Bj
).

ANS: T

 Ch
i 1
i
C
30. Următoarea relaţie Q reprezintă costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ?

ANS: F

31. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor se caracterizează, de regulă, prin confidenţialitatea


rezultatelor (informatiilor).

ANS: T

32. Din punct de vedere al modului de repartizare şi includere în costul obiectelor de calculaţie, costurile
se clasifică în costuri directe şi costuri variabile

ANS: F

33. Din punct de vedere al momentului elaborării, calculaţiile de cost se clasifică în antecalculaţii şi
postcalculaţii.

ANS: T
34. În debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se înregistrează marja comercială în magazinele de
desfacere cu amănuntul:

ANS: F

35. Cheltuielile fixe sunt, de regulă, cheltuielile care rămân relativ constante cu trecerea timpului într-o
perioadă medie de gestiune:

ANS: F

36. În debitul conturilor de gestiune din grupa 90 "Decontări interne" se înregistrează decontarea
cheltuielilor cu deplasarea, detasarea sau transferarea ?

ANS: F

37. Bugetul poate fi definit ca expresia monetara a obiectivelor pe care o firmă şi-a propus să le atingă
într-o perioadă de timp determinată, de regulă un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele reprezintă planuri
numerice. Consideraţi verosimile aceste afirmaţii ?

ANS: T

38. Conturile de gestiune din grupa 92 se debitează cu cheltuielile incorporabile în costuri, în


conformitate cu destinaţia lor:

ANS: T

39. Contul simbolizat 931 se numeşte "Cheltuielile activităţii de bază privind productia in curs de
executie".

ANS: F

40. Contul simbolizat 931 se numeşte "Decontări interne privind producţia obţinută".

ANS: F

41. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de


gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:

331 = 711

îi corespunde înregistrarea:

933 = 921

ANS: T

42. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de


gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:
607 = 371

îi corespunde înregistrarea:

921 = 901

ANS: F

43. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de


gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:

641 = 421 (pentru personalul indirect productiv)

îi corespunde înregistrarea:

921 = 901

ANS: F

44. Contabilitatea de gestiune realizeaza o reclasificare a cheltuielilor incorporabile impartite dupa


natura in contabilitatea financiara pe destinatii in contabilitatea de gestiune.

ANS: T

45. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de


gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile:

711 = 331

îi corespunde înregistrarea:

921 = 933

ANS: T

1. Procedeul punctelor de maxim şi de minim este un procedeu de separaţie a cheltuielilor de producţie


(indirecte) în cheltuieli . . . . . . . . . . . . . (2 cuvinte separate numai printr-un singur spatiu, primul
cuvânt 4 litere)

ANS:

fixe variabile

2. Procedeul de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe care utilizează abaterile de


producţie şi de cheltuieli în vederea calculului cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul
celor mai mici . . . . . . . " (1 cuvânt).

patrate
3. Procedeul de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe care utilizează maximul şi
minimul de producţie şi de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat
"Procedeul . . . . . . . . . de maxim şi de minim" (1 cuvânt).

punctelor

4. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (costul unitar) se numeşte
"Procedeul diviziunii . . . . . . " (1 cuvânt).

simple

5. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în cazul produselor asociate
(colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de întrebuinţare apropiate sunt considerate în
totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se întrebuinţează întreaga cantitate rezultată,
se numeşte "Procedeul . . . . . . . . . . " (1 cuvânt).

cantitativ

6. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în cazul în care toate
produsele sunt obţinute simultan si cel puţin două dintre ele sunt considerate produse principale, se
numeşte "Procedeul indicilor de . . . . . . . . . . . " (1 cuvânt).

echivalenta

7. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază un raport direct proporţional
dintre cheltuielile de productie repartizabile si marimea unui anumit parametru se numeste
"Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport . . . . . . " (1 cuvânt).

direct

8. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază repartizarea cheltuielilor în
funcţie de mărimea parametrilor se numeşte "Procedeul cifrelor de echivalenţă în mărimi . . . . . . . .
" (1 cuvânt).

absolute

9. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază repartizarea unor cheltuieli de
producţie invers proporţional cu mărimea unui parametru care exprimă efortul de fabricaţie se
numeşte "Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport . . . . . . " (1 cuvânt).

invers

10. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unităţile care obţin din procesul de
producţie un produs principal şi un produs care se consideră secundar se numeşte "Procedeul
echivalării . . . . . . . . . . . a produsului secundar cu produsul principal" (1 cuvânt).

cantitative
11. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unităţile care obţin din procesul de
producţie concomitent un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare şi nu există altă
posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs în parte se numeşte "Procedeul . . . . . . . . "
(1 cuvânt).

restului

12. Dupã numãrul parametrilor, indicii de echivalenţii utilizaţi în cadrul procedeelor de echivalenţă pot fi
indici de echivalenţă . . . . . . . . . . . . . . . (2 cuvinte separate printr-un singur spatiu in ordinea
complexitatii).

simpli complecsi

13. Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de evaluare şi calculare a
costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă este cunoscut şi sub denumirea de
"Procedeul . . . . . . . . . . " (1 cuvânt).

reiterarii

14. Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este cunoscut şi sub
denumirea "Procedeul valorii . . . . . . " (1 cuvânt).

ramase

15. Procedeul care presupune calculul costului de producţie cu ajutorul unui sistem de ecuaţii lineare în
care necunoscutele sunt costurile unitare ale producţiei de fabricaţie interdependentă este cunoscut
sub denumirea de "Procedeul . . . . . . . . " (1 cuvânt).

algebric

16. Grupa 90 din clasa conturilor de gestiune poartă denumirea de "Decontări . . . . . . . " (1 cuvânt).

interne

17. Grupa 92 din clasa conturilor de gestiune poartă denumirea de "Conturi de . . . . . . . . . . " (1 cuvânt).

calculatie

18. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă prin procedeul
elaborării calculaţiilor pentru fiecare produs, fără a lua în considerare prestaţiile reciproce, este
utilizată mai ales la elaborarea . . . . . . . . . . . . . . . . . (1 cuvânt).

antecalculatiilor

19. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă (omogena) prin
procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere se poate efectua la cost prestabilit,
cum ar fi costul . . . . . . . . (1 cuvânt), normat sau alt cost cunoscut.

standard
20. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă prin procedeul
evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard
normat sau alt cost cunoscut (ex.: costul efectiv din perioada precedentă), se poate folosi numai în
cazul secţiilor sau atelierelor cu producţie . . . . . . . (1 cuvânt).

omogena