Sunteți pe pagina 1din 3

Descoperire unicat: cum arăta cea mai veche biserică creştină din Moldova.

A
fost găsită în mijlocul unui adevărat „oraş al morţilor“ 30 mai 2015,
06:19deCosmin Pătraşcu ZamfiracheDevino fan Salvează în arhivădownload
pdfprint article +3 (3 voturi)cuvinte cheie:botosani prima biserica biserica
cultura santana de mures cerneahov parere istoric sovan liviu sovan mihalaseni
necropola morminte 7 comentarii 160 share Tweet 1Live Aboneaza-te la
newsletter Abonare Primul lăcaş de cult creştin din Moldova. Reconstituirea
aparţine arhitectului Mihail Mihăilescu O campanie arheologică din anii ’80 a
scos la iveală un lăcaş de cult vechi de aproximativ 1.700 de ani aflat în
localitatea Mihălăşeni, judeţul Botoşani. Specialiştii spun că este vorba despre
cea mai veche ”biserică” creştină din Moldova.
ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Legendele Mănăstirii Dealu, locul unde este
îngropat capul domnitorul ... Arheologii botoşăneni săpau în comuna
Mihălăşeni din judeţul Botoşani, la începutul anilor ’80. Campania de săpături
din perioada 1983-1988 a fost una prolifică. A fost descoperit în această zonă
nordică a ţării un adevărat oraş al morţilor: 520 de morminte. Defuncţii au fost
fie înmormântaţi, fie arşi şi depuşi în urne îngropate în pământ alături de
obiectele dragi din timpul vieţii.    „Necropola de la Mihălăşeni a fost
descoperită în 1982, cu prilejul unor lucrări de drenare a solului. Au fost
descoperite trei morminte de înhumaţie, de unde au fost recuperate cinci vase.   
Evaluând configuraţia topografică a terenului, ne-am dat seama că este posibil
să existe o necropolă cu un număr mare de morminte. În 1983, am început
săpăturile, pe care le-am continuat în fiecare vară, timp de şase ani“, spune
despre începuturile descoperirii arheologul Liviu Şovan, unul dintre cei mai
importanţi specialişti botoşăneni în acest domeniu.    Concluzie tulburătoare   În
acest „oraş al morţilor“, datat de Liviu Şovan

la mijlocul secoului al IV-lea, a avut loc o descoperire unicat în Moldova. În


timpul celor şase ani, printre rămăşiţele pământeşti ale oamenilor care au trăit
acum aproximativ 1.700 de ani în nordul Moldovei a fost scos la lumină de
şpaclurile arheologilor fundaţia unui lăcaş de cult.
Analizându-l, arheologul Liviu Şovan a ajuns la o concluzie tulburătoare: ar fi
vorba despre primul lăcaş de cult creştin din Moldova, atunci când apusul
păgânismului în Dacia făcea loc zorilor noii religii.   Prima dovadă că este vorba
despre un lăcaş de cult este poziţionarea acestuia în cadrul necropolei, dar şi
dimensiunile sale impozante, aproximativ 55 de metri pătraţi. Situată în zona
sud-vestică a necropolei, „biserica“ din secolul al IV-lea avea fundaţia făcută
din lespezi de gresie nisipoasă aduse de pe malul Prutului, aflat la doar 5
kilometri distanţă.    Arheologul botoşănean Liviu Şovan, foto Cosmin
Zamfirache   „Orientarea era pe direcţia nord-est-sud-vest, iar dimensiunile
iniţiale, de 8x6,8 metri. Adâncimea la care a fost săpată groapa temeliei era de
0,50 - 0,60 metri faţă de nivelul actual de călcare a solului, iar grosimea temeliei
era de 10-15 centimetri. Nu s-au descoperit resturi de chirpici ars sau alte
elemente care să ateste distrugerea construcţiei prin incendiere“, descria cu
exactitate Liviu Şovan în articolul său „Premieră arheologică – cel mai vechi
lăcaş de cult creştin din Moldova“ din revista „Forum Cultural“, numărul din 3
noiembrie 2001.    În afară de temelie, restul construcţiei a fost realizat din
lemn, cu bârne groase, acoperite cu draniţă (n.r. – scânduri subţiri din lemn de
brad) şi având două intrări largi. Istoricii spun că este posibil ca morţii să fi fost
depuşi şi în interiorul aşezământului înainte de a fi îngropaţi. După ce a stabilit
că este un lăcaş de cult situat în carul necropolei pentru a fi oficiate rituri
religioase funerare, Liviu Şovan arată cum a ajuns la concluzia că este un lăcaş
de cult creştin. În primul rând, ar fi vorba de orientarea construcţiei pe axa nord-
est-sud-vest.    „Orientarea aceasta poate fi explicată prin legătura genetică a
creştinismului din această zonă cu cea din provinciile orientale ale Imperiului
Roman. Au mai fost descoperite bazilici de tip sirian, chiar la Troesmis şi
Callatis, care aveau orientarea altarului spre sud. Erau datate tot către mijlocul
secolului al IV-lea. Această construcţie descoperită în necropola de la
Mihălăşeni aminteşte de importanţa cultului morţilor în cadrul ritualului creştin,
ceea ce l-a determinat pe Constantin cel Mare să propună construirea de săli
pentru slujbe comemorative şi banchete funerare. Şi acestea aveau forme
dreptunghiulare şi au fost atestate în mai multe provincii ale Imperiului.
Dimensiunile mari ale construcţiei, poziţia ei, dar şi anumite elemente
stratigrafice ne fac să credem că este vorba de primul lăcaş de cult creştin
descoperit într-o necropolă din Moldova“, precizează Liviu Şovan.    Cel mai
bun argument pentru arheologul botoşănean este însă numărul mare de
morminte de înhumaţie, specifice creştinilor din cadrul necropolei şi pentru care
a fost ridicat lăcaşul de cult creştin. Spre deosebire de aceştia, păgânii erau
incineraţi, fiind descoperite şi mormintele acestora cu urne în cadrul aceleiaşi
necropole. „Un element convingător sunt cele peste 100 de morminte de
înhumaţie din cadrul necropolei. Sunt orientate vest-est şi lipsesc obiectele şi
ofrandele alimentare, deosebindu-le astfel de mormintele păgânilor“, spune
Liviu Şovan.    De altfel, acesta precizează că mormintele creştinilor fac parte
dintr-o etapă târzie a necropolei, la fel ca şi lăcaşul de cult, arătând cum treptat
creştinismul a acaparat vechea aşezare păgână. În interiorul acestor morminte,
atribuite creştinilor, a fost descoperit şi un obiect de cult creştin. Mai precis, în
mormântul cu numărul 123 a fost descoperit un medalion circular, de culoare
verzuie, pe care era reprezentat Daniel în groapa cu lei. Arheologul botoşănean
precizează că acesta era de sorginte romană, dar inspirat din iconografia
paleocreştină. Liviu Şovan spune că au fost descoperite încă două asemenea
medalioane pe teritoriul ţării, la Poieneşti şi la Izvoarele.    Primii creştini,
convertiţi de misionari   Cei care au fost îngropaţi în necropola de la Mihălăşeni
sunt populaţii din secolul al IV-lea, din cadrul culturii Sântana de Mureş-
Cerneahov. Mai precis, o cultură care reunea în cadrul ei, din punct de vedere
etnic şi cultural, goţi, daci, slavi şi iranieni, cel mai probabil sarmaţi. La
Mihălăşeni, spune Liviu Şovan, necropola a fost utilizată la început de populaţii
germanice, în rândul cărora se distingeau, prin anumite ritualuri funerare, mai
ales prin ruperea pumnalelor şi săbiilor şi depunerea lor în morminte, triburile
vandalilor. Apoi, în cadrul aceleiaşi necropole se vădeşte prezenţa dacilor liberi
şi chiar a sarmaţilor.  Medalion paleocreştin descoperit la Mihălăşeni. Este
înfăţişat Daniel în groapa cu lei FOTO Liviu Şovan    „În ceea ce priveşte
frecvenţa tipurilor antropologice din necropola de la Mihălăşeni se remarcă, în
ordinea preponderenţei lor, următoarea situaţie: mediteranoizi, nordoizi,
protoeuropoizi, dinarici, alpini şi ostici. Într-un singur caz (mormântul 489)
apare şi un element mongoloid“, precizează Liviu Şovan, în lucrarea sa
„Necropola de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Mihălăşeni“.   
Începuturile creştinării   Practic, la Mihălăşeni sunt surprinse, din punct de
vedere arheologic, începuturile creştinării ţinuturilor nordice. Arheologul Liviu
Şovan bănuieşte că misionarii creştini ai episcopului got Ulfila, cel care a tradus
biblia in limba gotă şi care a fost hirotonisit episcop pentru „întreaga ţară
getică“, după cum spune istoricul antic Filostorgiu, au ajuns şi în ţinuturile
nordice. Aceştia au creştinat o parte a populaţiei amestecate de germani, daci şi
sarmaţi.  Aceşti primi creştini au ridicat lăcaşul de cult din necropola de la
Mihălăşeni. Alături de ei au convieţuit păgânii, care s-ar fi convertit în timp.   
Descoperirile de la Mihălăşeni ale arheologului Liviu Şovan au stârnit interes în
lumea academică din Europa. Institutul German de Arheologie a editat studiul
„Die Sintana de Mures - Cernjachov – Kultur“, în cadrul căreia a fost cuprins şi
studiul arheologului Liviu Şovan, tradus în limba franceză, „Cronologia
necropolei de la Mihălăşeni, România“. Totodată, în 1997, piesele descoperite
la Mihălăşeni în cadrul necropolei au fost expuse pentru prima dată la expoziţia
de istorie şi arheologie „I.Goti“, organizată la Milano şi mai apoi la Palatul
Cotroceni din Bucureşti cu ocazia vizitei Papei Ioan Paul al II-lea.   

Citeste mai mult: adev.ro/pbff9m