CAPITOLUL 12

TEHNOLOGIA DE FABRICARE A
ROȚILOR DINȚATE

Fig.12.1. Roți dințate

Fig.12.2. Tipuri de roți dințate pntru autovehicule

(a-roți dințate cu o coroană cu sau fără butuc; b-blocuri de roți dințate; c-roți dințate coroane; d-roți
dințate cu axe)

259
 În construcția de autovehicule se utilizează o mare diversitate de roți
dințate (fig.12.2) care pot fi grupate după diferite criterii. Ținând seama de
tehnologia de prelucrare a danturii roțile dințate pot fi împărțite în trei grupe:
roți dințate cilindrice cu dinți drepți sau înclinați; roți dințate conice cu dinți
drepți, îclinați sau curbi; angrenaje melcate.

12.1 Condiții tehnice, materiale, semfabricate

Condiții tehnice.
Calitatea angrenării se apreciază după funcționarea liniștită și fără zgomot,
randament și durabilitate. Pentru a corespunde acestor condiții roțile dințate se
execută în diferite clase de precizie funcție de destinația lor. Se prevăd 12 clase
de precizie (de la 1 la 12 în ordine descrescătoare) fiecare clasă fiind determinată
de următoarele criterii: criteriul de precizie cinematică care este determinat de
eroarea totală a unghiului de rotire în limita unei rotații complete a roții dințate;
criteriul de funcținare lină în angrenaj, determinat de valorile componentelor
erorii totale a unghiului de rotire care se repetă de mai multe ori în timpul unei
rotații; criteriul de contact între dinți care stabilește precizia de execuție a
flancurilor dinților și care este dat de raportul minim în procente dintre
dimensiunile petei de contact și dimensiunile suprafeței utilizate a flancurilor.
La prelucrarea roților dințate se mai prescriu și alte condiții: asigurarea
coaxialității dintre alezaj și suprafața exterioară; abaterile de la
perpendicularitate ale forțelor frontale în raport cu axa găurii (0,015...0,04 mm);
precizia diametrului exterior; lățimea coroanei, lățimea butucului etc.; duritatea
suprafețelor active 56...62 HRC, duritatea miezului dinților 320...420 HB, iar
addâncimea stratului cementat 1,1...2,0 mm; rugozitatea suprafețelor active R a =
1,6...0.4 µm. Alte indicații suplimentare se pot vedea în desenele de execuție ale
unor roți dințate prezentate în figurile 12.3 și 12.4.

260
 Materiale

La roțile dințate care transmit eforturi, miezul dinților trebuie să fie

suficient de rezistent pentru a prelua eforturile mari de încovoiere și tenace
pentru a suporta sarcinile mari cu șoc. Suprafața danturii trebuie să fie dură
pentru a rezista presiunilor pe porțiunea de contact cât și pentru a asigura
condiții favorabile de rezistență variabilă.
Aceste calități ale danturii se asigură prin întrebuințarea oțelurilor aliate de
cementare cu tratament termic ulterior de tipul 15C08, 18MC10, 18MoCN13,
18MoCN06, 13CN30, 21TMC12, 28TMC12, care au căpătat dealtfel și cea mai
largă utilizare.
Roțile dințate care nu transmit eforturi mari se confecționează din diferite
perechi de materiale ca: fontă-oțel; material plastic (textolit)-oțel; bronz-oțel.
În cazuri izolate (de exemplu, roțile dințate ale pompei de ulei) se pot
obține prin sinterizare.

Fig.12.3. Desenul de execuție al unei roți dințate cilindrice cu două coroane

261
 Fig.12.4. Desenul de execuție al unui pinion de atac

Semifabricate
Roțile dințate cu diametrul până la 50...60 mm se pot executa din bară
lamnată. La roțile dințate cu diametre mai mari, semifabricatele se obțin prin
matrițare sau refulare (roți dințate, axe și blocuri de roți dințate). Înainte de a se
trece la prelucrarea mecanică aceste semifabricate se supun unei normalizări sau
unei recoaceri de înmuiere.

12.2 Procese tehnologice tip de prelucrare mecanică

Aspecte particulare și etapele principale ale procesului tehnologic

La prelucrarea roților dințate se disting două direcții: prelucrarea
semifabricatului în vederea danturării și prelucrarea danturii propriu-zise.
Pentru prelucrarea în vederea danturării, procedeele sunt cele utilizate
pentru prelucrarea bucșelor, flanșelor cu sau fără alezaj străpuns.

262
 În ceea ce privește danturarea, metodele de prelucrare pot fi grupate în
două categorii: prelucrarea danturilor prin așchiere și prelucrarea danturilor
prin deformare plastică. Cea de-a doua metodă, deși prezintă anumite avantaje
are încă un grad limitat de aplicabilitate.
La prelucrarea roților dințate prin așchiere, se parcurg în general
următoarele etape: prelucrarea bazelor tehnologice, prelucrarea corpului roții
dințate până la operația de danturare, prelucrarea danturii, tratament termic,
prelucrarea de finisare a diferitelor suprafețe ale corpului roții dințate,
prelucrarea de finisare a danturii.

Prelucrarea semifabricatului în vederea danturăării

Prelucrarea semifabricatului în vederea danturării constă în alegerea și
prelucrarea bazelor de așezare și prelucrarea suprafețelor exterioare sau
interioare.
Ca aze de așezare pentru a asigura precizia danturării se aleg acele
suprafețe care servesc și la așezarea piesei în timpul funcționării.
La roțile dințate cu gaură centrală, prelucrarea bazelor de așezare se
execută din două prinderi pe suprafețele exterioare care constă, în principiu, din
următoarele operații: găurirea sau adâncirea alezajului (după cum semifabricatul
este matrițat plin sau cu gaură prealabilă); strunjirea interioară sau alezarea
găurii centrale; strunjirea de degroșare a suprafețelor exterioare; executarea
canalelor de pană sau a canelurilor, prin mortezare sau broșare.
După prelucrarea bazelor de așezare se execută prelucrarea de finisare a
suprafețelor exterioare, piesa fiind fixată pe dorn între vârfuri pentru a obține
concentricitatea suprafețelor interioare și exterioare și a asigura, astfel, precizia
suprafețelor active în raport cu bazele principale ale roții dințate.
La roțile dințate cu axe se execută găurile de centrare, strunjirea de
degroșare și de finisare a suprafețelor semifabricatului, iar atunci când este cazul
se prelucrează și canelurile.

263
 În principiu, la încheierea prelucrărilor ce preced danturarea se efectuează
controlul intermediar.

Prelucrarea danturii roților dințate cilindrice

Prelucrarea danturii roților dințate cilindrice cu dinți drepți sau înclinați se
execută prin copiere și prin rostogolire sau generare.
Prelucrarea danturii prin metoda copierii. În principiu la această metodă
se utilizează scule profilate care în procesul prelucrării realizează un gol între
doi dinți. Se pot executa danturi cu dinți drepți sau cu dinți înclinați.
Tăierea danturii se realizează prin frezare cu freze disc modul sau freze
deget modul, pe mașini de frezat universale (fig.12.5).

Fig.12.5. Principiul danturării prin metoda copierii Fig.12.6. Principiul danturării cu freza melc
(a-cu freză disc modul; b-cu freză deget modul)

În afara celor două procedee, prelucrarea roților dințate prin copiere se mai
poate facce după șablon, cu cuțite profilate prin broșare.
Prelucrarea roților dințate prin această metodă are avantajul simplității, a
costului relativ scăzut al sculelor și a folosirii unui utilaj universal. Ca

264
dezavantaj se menținează gradul redus al preciziei de prelucrare și al
productivității. Se aplică în producția individuală și de serie mică.
Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii. Această metodă se bazează
pe principiul de funcționare a unui angrenaj care are loc între scula așchietoare
și roata dințtă de prelucrat.
Prelucrarea danturii prin metoda rostogolirii poate fi realizată prin frezare
cu freza melc și prin mortezare cu cuțit roată de mortezat sau cu cuțit pieptene
de mortezat.
În cazul prelucrării danturii cu freza melc, principiul metodei se bazează pe
angrenarea dintre freza melc și roata de prelucrat (fig.12.6).
Danturarea roților dințate cilindrice cu dinți drepți și înclinați cu freza
melc, fiind o prelucrare continuă este o metodă foarte productivă, cu mare
eficiență în producția de serie mare și de masă.
În cazul prelucrării danturii prin mortezare, generarea danturii poate fi
realizată prin două metode: ccu cuțit roată și cu cuțit pieptene. În ambele cazuri
generarea danturii se bazează pe principiul rostogolirii intermitente.
Metoda permite prelucrarea danturii roților dințate cu dinți drepți și
înclinați cu angrenare exterioară sau interioară, fiind singura posibilitate de
prelucrare a roților dințate cu mai multe coroane apropiate (bloc de roți dințate,
roți baladoare) sau a coroanelor interioare.
Danturarea prin mortezare cu cuțit roată realizează o precizie mai ridicată a
profilului decât prin frezare cu freza melc deoarece fiecare porțiune a profilului
se prelucrează printr-un număr mai mare de treceri.
Metoda prelucrării cu cuțit pieptene folosește o sculă de așchiere sub
fforma unei cremaliere dințate care angrenează cu roata dințată de prelucrat.
Generarea profilului dintelui se bazează pe principiul rostogolirii
semifabricatului dee-a lungul cremalierei care în acest timp execută o mișcare
alternativă de translație. Metodaasigură o precizie mai ridicată decât în cazul

265
mortezării cu cuțit roată, datorită unei execuții mai simple și mai corecte a
sculei, însă fiind puțin productivă are un domeniu de utilizare limitat.
Prelucrarea părții frontale a danturii. Pentru ușurarea cuplării roții
baladoare, partea frontală a danturii se supune unor prelucrări suplimentare cum
sunt: rotunjirea, teșirea muchiilor, debavurarea. Prelucrările se fac prin frezare.
Prelucrarea de finisare a roților dințate cilindrice.
Șeveruirea.Finisarea prin șeveruire a roților dințate este o prelucrare de
așchiere foarte fină, folosindu-se drept sculă un șever-roată dințată, fie un șever-
cremalieră. Prelucrarea cu șever-roată are cea mai mare aplicabilitate.

Fig.12.7. Principiul de lucru la șeveruire

Șeverul-roată și roata dințată care se finisează formează un angrenaj

încrucișat (fig.12.7) la care, în afara mișcării de rulare, există și o mișcare de
alunecare în lungul flancurilor dinților. Datorită acestei alunecări dantura
șeverului (prvăzută cu canale ale căror margini constituie muchiile așchietoare)
îndepărtează, prin răzuire, așchiile de grosime mică.
Prin șeveruire se îmbunătățește atât rugozitatea cât și precizia flancurilor
active ale roților dințate cilindrice cu dinți drepți și înclinați. Șeveruirea nu poate
corecta eroarea cumulată a pasului din care cauză se impun condiții exigente

266
danturării prealabile. Ea înlocuiește în limita preciziilor realizabile, integral,
rectificarea. Șeveruirea se caracterizează printr-o mare productivitate, fiind
aplicată pentru prelucrarea fină a danturilor netratate termic (HRC < 35) cu un
modul în limitele 2...8 mm.
Rodarea. Este o metodă de prelucrare fină a roților dințate tratate sau
netratate termic. Principial operația constă din angrenarea forțată a roții care se
prelucrează cu una sau mai multe roți dințate-sculă în prezența unui material
abraziv de granulație foarte fină. Rodarea se poate executa cu roți-sculă cu axe
încrucișate (fig.12.8) sau cu axe paralele (fig.12.9).
Prin rodare se obține o mare precizie de prelucrare și o calitate foarte bună
a suprafețelor flancurilor. În unele cazuri, prin rodare se ajustează perechi de roți
dințate ce vor funcțioa împreună în timpul exploatării. Rodarea se mai poate
aplica și după montarea roților dințate în subansamblurile respective pe bancuri
de rodaj.

Fig.12.8. Schema rodării cu roți sculă cu axe încrucișate Fig.12.9. Rodarea cu roți-sculă cu axe paralele
(a-dispunerea roților în dispozitiv; b-urmele particulelor (1-roata care se prelucrează; 2-roata-sculă)
abrazive; 1-roata care se rodează; 2, 3, 4-roțile sculă;
A-urma lăsată de roata 4; B-urma lăsată de roata 3;
C-urma lăsată de roata 2)

Rectificarea. Finisarea prin rectificare este o prelucrare de mare precizie

care asigură eliminarea abaterilor dimensionale și de formă a dinților provenite
din tăierea danturii sau din tratamentele termice. Rectificarea danturii se poate
face prin copiere sau rostogolire.

267
 Rectificarea prin copiere se execută cu pietre abrazive profilate special
pentru fiecare număr de dinți și pentru fiecare deplasare de profil. Se acordă o
mare importanță profilării corpului abraziv.
Rectificarea prin copiere este o metodă productivă dar, mai puțin precisă.
De aceea se aplică în producția de serie mare, la rectificarea danturilor cu
precizie medie.
Rectificarea prin rostogolire se poate executa în două variante: cu
rostogolire intermitentă și cu rostogolire continuă.
Rectificarea prin rostogolire intermitentă se efectuează cu două discuri
(procedeul Maag) sau cu un disc (procedeul Niels). Rectificarea prin rostogolire
intermitentă asigură o precizie ridicată a danturii, însă productivitatea prelucrării
este limitată în special de operația de divizare.
Rectificarea prin rostogolire continuă poate fi comparată cu frezarea
danturii cu freza melc. În acest caz generarea flancurilor este realizată de o sculă
melc abrazivă. Metoda este deosebit de productivă, însă durabilitatea melcului
este scăzută. De aceea, metoda se aplică roților dințate de mare precizie cu
modul mic (0,3....1,5 mm).
Honuirea. Prelucrarea de finisare a danturii prin honuire este asemăntoare
cu șeveruirea și se aplică roților dințate cu dinți drepți sau înclinați șeveruiți și
tratate termic ulterior. Se asigură o calitate superioară a suprafețelor prelucrate și
o precizie corespunzătoare a profilului dintelui, ceea ce conduce la micșorarea
zgomotului în funcționare. Procedeul se caracterizează și printr-o productivitate
ridicată.

Prelucrarea danturii roților dințate conice

În construcția de autovehicule se utilizează atât roțile dințate conice pentru
angrenaje cu axe cncurente, cu dinți drepți, înclinați sau curbi, cât și roți dințate
conice pentru angrenaje cu axe neconcurente cu dinți înclinați sau curbi
(transmisia centrală, diferențial etc.).

268
 Prelucrarea roților dințate conice cu dinți drepți sau înclinați. Acest tip
de roți dințate se pot prelucra prin copiere și prin rulare (rostogolire).
Prelucrarea prin copiere. Executarea danturii se poate face cu freza disc
modul, prin broșare circulară sau rabotare după șablon.
La frezarea cu freza disc modul , flancurile golului dintre dinți se taie unul
câte unul, semiffabricatul fiind așezat înclinat (fig.12.10). Deoarece metoda nu
asigură o precizie ridicată și are o productivitate scăzută, se folosește în mod
obișnuit pentru degroșare, finisarea executându-se prin metoda rulării.

Fig.12.10. Principiul de danturare prin frezare Fig.12.11. Schema broșării circulare a roții
a roților dințate conice cu dinți drepți dințate conice cu dinți drepți

Broșarea circulară se execută cu o sculă sub formă de disc pe care sunt

fixate grupe de cuțite profilate care, în timpul unei rotații ale broșei, prelucrează
integral un gol al roții dințate (fig.12.11). Metoda este productivă, asigură o
precizie asemănătoare cu precizia roților dințate prelucrate prin metoda rulării,
fiind aplicată cu succes în producția de serie mare și de masă (cu preăcdere a
sateliților și roților planetare cu module mici și medii).
Rabotarea după șablon generează profilul dintelui prin așchiere succesivă
de-a lungul liniilor lui generatoare.
Prelucrarea prin rabotare după șablon se utilizează pentru roțile dințate de
diensiuni și module mari a căror obținere prin alte metode nu este posibilă.

269
 Prelucrarea prin rulare (rostogolire). Principiul de prelucrare a roților
dințate conice cu dantură dreaptă și înclinată se bazează pe angrenarea roții de
prelucrat cu o roată plană imaginară cu dinți drepți sau înclinați având flancuri
rectilini materializate de tăișurile sculei (fig.12.12), care rabotează golul dintre
doi dinți.
În figura 12.13 se prezintă schematizat principiul de rabotare cu două cuțite
(procedeul Gleason). Semifabricatul (2) este în angrenare cu roata plană
imaginară (1) şi montat pe aceeaşi axă OA cu roata etalon (4) aflată în angrenare
cu roata şablon (3). Roţile (3 şi 4) asigură rostogolirea semifabricatului (2) în
ambele sensuri. Tăierea danturii se face cu cuţitele (5) care au mişcare de
translaţie alternativă opusă, mişcarea fiecăruia materializând golul dintre doi
dinţi ai roţii plane imaginare (1). După fiecare rulare în ambele sensuri când
dintele ce se prelucrează iese din contact cu cuţitele, mecanismul de divizare (6)
roteşte semifabricatul cu un dinte.

Fig.12.12. Schema de principiu a angrenării roții Fig. 12.13. Principiul de lucru la rabotarea roților
de prelucrat cu roata imaginară plană dințate conice cu două cuțite

Pentru rabotarea roților dințate cu dinți înclinați este necesară deppasarea

suportului cuțitelor din poziția sa radială și o înclinare a cuțitelor
corespunzătoare unghiului de rabotare.

270
 Prelucrarea roților dințate conice cu dinți curbi. La roțile dințate din
această categorie, curbura dinților se poate realiza în: arc de cerc, arc de
epicicloidă (eloidă), arc de evolventă (paloidă), arc dde spirală. Înălțimea
dintelui poate fi variabilă sau constantă.
Dantura în arc de cerc. Roțile dințate conice de acest tip se pot executa cu
arce de cerc având unghiul de înclinare pe cercul mediu diferit de zero (β m =
25....45ᵒ, fig.12.14, a), sau egal cu zero, dantura Zerol (fig.12.14, b).

Fig.12.14. Generarea danturii în arc de cerc

Angrenajele cu dantura Zerol, prezintă avantajul că evită forțele axiale,

asigură o rezistențămai mare și un mers liniștit și permite recctificarea după
tratamentul termic. În schimb sunt mai zgomotoase decât danturile obișnuite în
arc de cerc.
Ambele variante se realizează pe mașini de frezat roți conice după
procedeul Gleason. Profilul danturii este în evolventă iar înălțimea dinților este
variabilă. Danturarea se poate executa prin rulare continuă sau prin metoda
„formate”.
Prelucrarea prin rulare continuă se arată principial în figura 12.14, c. Scula
în formă de disc cu 12... 14 cuţite în mişcare de rotaţie continuă descrie flancul
dintelui după un arc de cerc.

271
 La procedeul „formate” prelucrarea dintelui se bazează pe principiul
broșării circulare (fig.12.15).

Fig.12.15. Principiul prelucrării danturii în arc de cerc după procedeul „Formate”

(1-piesa; -scula; 3-gol pentru procesul de divizare)

Dantura în arc de cerc are cea mai mare aplicabilitate la execuția pinionului
de atac și a coroanei diferențialului.
Dantura în arc de epicicloidă (eloidă) (fig.12.16). Dantura este generată,
principial, de un punct A situat în exterior şi legat de cercul de rază r care se
rostogoleşte peste un cerc fix de rază rb. Forma dintelui se obţine în urma unei
rostogoliri cu divizare continuă, capul portcuţit (considerat ca o parte a roţii
plane imaginare) rostogolindu-se pe semifabricat cu o mişcare de rotaţie (1) în
sens opus cu cea a piesei (2).
Spre deosebire de dantura în arc de cerc, la care înălțimea dinților este
variabilă, la dantura eloidă înălțimea dinților este constantă.
Un caz particular al danturii eloide este dantura tip Fiat (fig.12.17) la care
flancul dintelui se prelucrează după o epicicloidă alungită. Cuţitele sunt
amplasate pe suprafaţa frontală a capului portcuţit după o spirală. Aşchierea se
produce în mod continuu astfel că la o rotaţie a capului de frezare se prelucrează
complet golul dintre doi dinţi.

272
Fig.12.16. Schema de principiu a realizării danturii eloide Fig.12.17. Schema capului port-cuțit
pentru așcherea danturii tip Fiat
(A-cuțit pentru finisarea flancului interior;
B-cuțit pentru finisarea flancului exterior)

Dantura în arc de evolventă (paloidă). Forma teoretică a curbei constituie

traiectoria unui punct A de pe dreapta g care se roteşte pe cercul de rază r
(fig.12.18). Dantura se realizează cu o freză melc, conică, prin metoda rulării,
dinţii au înălţime constantă. Avansul se realizează continuu prin rabaterea axei
frezei din poziţia (1), când scula pătrunde în piesă, până în poziţia (3), când
părăseşte piesa (fig.12.19). Productivitate ridicată dar precizia nu este foarte
bună.

Fig.12.18. Generarea danturii în arc de evolventă Fig.12.19. Schema prelucrării danturii paloide
(P-roata plană imaginară; R-roata de prelucrat)

Prelucrarea de finisare a roților dințate conice. Finisarea roților dințate

conice se execută prin rectificare și rodare.
Rectificarea roților dințate conice. Locul cuţitelor de danturare este luat de
pietre abrazive care înfăşoară profilul dintelui prin mişcări de rostogolire. După
rectificarea unui dinte scula, pietrele abrazive se retrag pentru divizare. dantura
conică cu dinţi curbi se rectifică cu piatră în formă de oală (fig.12.20).

273
 Fig.12.20. Scheme de lucru la rectificarea danturii conice
(a-cu dinți drepți; b-cu dinți înclinați)

Rodarea roților dințate conice. Roţile conjugate se împerechează şi se

angrenează forţat (pinionul se antrenează iar roata se frânează) în prezenţa unui
lichid abraziv.

Prelucrarea angrenajelor melcate. Aceste angrenaje sunt eficace și sigure

în exploatare. Ca și încazul celorlalte tipuri de roțidințate și aici au loc operații
de prelucrare a semifabricatelor în vederea danturării, după care se prelucrează
dantura.
În construcția de autovehicule, din grupa angrenajelor melcate se utilizează
angrenajele alcătuite dintr-un șurub melc globoidal și o rolă cilindrică.

Fig.12.21.Prelucrarea melcului globoidal

(a-cu cuțit roată de mortezat; b-cu freză deget)

274
 La prelucrarea danturii șurubului melc globoidal (fig.12.21), în principiu,
danturarea se execută prin succesiunea următoarelor operații: degroșarea,
finisarea și prelucrarea prin rodare sau rectificare după tratamentul termic.
Degroșarea și finisarea danturii șuruburilor melc globoidale se execută, de
obicei, la mașini speciale de frezat dinți, ffolosind ca scule, cuțitul de tip roată
de mortezat sau freza deget.
Rodarea suprafețelor active ale danturii se face cu ajutorul unor abrazivi
fini în ulei. Pentru rectificarea acestor suprafețe se folosesc discuri abrazive sau
piatră deget conică de rectificat.

Controlul roților dințate. Controlul va cuprinde următoarele operații:

verificarea corpurilor roților dințate; verificarea danturilor; verificarea
condițiilor de montare și împerechere.
Erorile corpului roții constau în erori ale suprafețelor de referință și de
sprijin (bătaia radială și bătaia frontală) și din erorile cilindrului de vârf (erori
ale diametrului cercului de vâârf și bătaia radială a cilindrului de vârf).
Erorile de execuție ale danturilor se referă la imensiunile pasuui, ale
diametrului de divizare și ale grosimii dintelui, forma și poziția profilului
flancurilr, divizarea, excentricitățile cercurilor caracteristice și înclinarea,
rugozitatea suprafețelor.
Erorile de montare și împerechere se manifestă ca eroare a distanței dintre
axe, eroare de paralelism a axelor și eroare a jocului dintre flancuri.
Măsurarea și controlul roților dințate se poate extinde fie asupra erorilor
individuale, fie asupra erorilor cumulate ale danturii, fie asupra ambelor.
Eroarea cumulată, prin care se înțelege efectul comun, local și simultan al
mai multor erori individuale, se determină prin angrenarea roții și controlat cu o
roată etalon.
Controlul roților dințate se completează cu verificarea contactului dintre
flancuri prin metoda petelor de contact, care constă din angrenarea roţii cu roata

275
etalon a cărei dantură are un strat subţire de vopsea. Pata de vopsea, care se
imprimă pe roata care se verifică, trebuie să fie poziţionată centrat pe lungimea
şi înălţimea dinţilor.
O verificare suplimentară a erorilor cumulate o constituie controlul
zgomotului. Verificarea zgomotului de angrenare se face prin angrenarea roţilor
conjugate şi compararea vibraţiilor înregistrate sau auditiv.

276