Otitele medii

OMA diferită de OMS

Otita medie acută = OMA
⁃ Temporizarea tratamentului cu antibiotic, folosirea numai dacă
simptomatologia nu se ameliorează.
⁃ Proces inflamator ACUT al urechii medii (nu se specifica forma clinica
sau stadiul bolii); stadii ale bolii acute pot fi:
• OMA congestivă,
• OMA catarală (seroasă acută),
• OMA purulentă.
Otita medie seroasa = OMS
⁃ proces inflamator CRONIC

Termeni folosiți pentru otitele medii:

Otita medie (OM) – inflamația mucoasei din urechea medie, fără referire la
etiologie sau patogeneză.
Otita medie acută (OMA) – apariția bruscă a unor semne și simptome cu debut
acut cum sunt otolgia și febra, datorate cel mai frecvent unei inflamații purulente
prezente la nivelul mucoasei urechii medii, de etiologie virală/bacteriană.
Otita medie congestivă – este un stadiu al inflamației acute a urechii medii
fără prezență de lichid în spațiile urechii medii. Clasic acest stadiu precede
apariția unui exudat la nivelul urechii medii și se poate asocia cu otalgie.
Otita medie catarală (seroasă) acută – este un stadiu al inflamației acute a
urechii medii cu prezență de lichid seros în spațiile urechii medii. Otita medie
catarală acută poate precede apriția otitei medii purulente sau poate apare în faza
de rezoluție a acesteia.
Otita medie purulentă – este un stadiu al inflamației acute a urechii medii
cu prezență de lichid purulent în spațiile urechii medii.
Miringita buloasă – apare ca și o inflamație acută a membranei timpanice cu
prezența unei sau mai multor flictene la nivelul membranei timpanice. Cel mai comun
mod de apariție este la debutul unei OMA și trebuie tratată ca o OMA. De obicei
este semnul unei infecții mai severe și trebuie tratată agresiv cu agenți
antimicrobieni.
Otita medie seroasă (OMS) – inflamație cronică prezentă la nivelul mucoasei
urechii medii cu prezența unei colecții de lichid la nivelul spațiilor urechii
medii; semnele și simptomele infecției acute sunt absente și nu există o perforație
la nivelul membranei timpanice.
Exudatul urechii medii – definește prezența unui lichid la nivelul urechii
medii fără precizarea etiolopatogeniei sau duratei acestuia. Exudatul poate fi
seros, mucos, purulent. Exudatul poate fi datorat unei OMA sau unei OMS. Exudatul
poate fi recent (acut) sau cu durată mai lungă (subacut sau cronic).
Disfucția tubară – definește o disfuncție a urechii medii care poate avea
simptome asemănătoare otitei medii ca și hipoacuzie, otalgie sau tinitus dar fără
prezența exudatului la nivelul urechii medii. Aceasta disfuncție poate fi
rezultatul unei obstrucții tubare sau a unei trompe prea largi. Ultima condiție
este asociată de obicei cu autofonie.
Otita medie supurată cronica – defineşte prezența unui proces inflamator
cronic localizat la nivelul mucoasei urechii medii caractezitat prin otoree și
perforația membranei timpanice.
Timpanoscleroza – este un proces de hialinizare a membranei timpanice sau a
mucoasei urechii medii. Poate fi considerată o sechelă sau o complicație a otitei
medii seroase (OMS) sau a otitei medii supurate cronice (OMSC) dar poate apare și
posttraumatic. Se asociază frecvent cu hipoacuzie datorită fixării lanțului
osicular.
Atelectazia urechii medii – retracția completă sau parțială (pungă de
retracţie) a membranei timpanice cauzată de disfuncția cronică a trompei lui
Eustachio
Otita adezivă – poate apare după evoluția îndelungată a atelectaziei
urechii medii, membrana timpanică fiind îngroșată şi lipită complet de relieful
peretelui intern al casei timpanului.

CLASIFICARE

Otita medie acută (OMA)

Otită medie seroasă (OMS)
Otită medie supurată cronică (OMSC)
- fără colesteatom
-simplă (activă sau inactivă)
-granulativă
-cu colesteatom
Otite medii specifice
Sechele postotitice
-Atelectazia urechii medii-pungile de retracție
-Otita adezivă
-Timpanoscleroza

OTITA MEDIE ACUTĂ

⁃ Inflamația acută de cele mai multe ori purulentă a mucoasei urechii
medii, data de virusuri sau bacterii, care ajung in rinofaringe prin trompa lui
Eustachio.
⁃ Este mai frecventa la copii;
⁃ Copiii între 6 și 11 luni par a fi cei mai susceptibili, frecventa
bolii scăzând între 18-20 luni;
⁃ Incidența mai mare la băieți decât la fete;
⁃ Putini copii mai fac boala după vârsta de 4-5 ani, după ce apare
dentiția definitiva incidența scade dramatic;
⁃ Ocazional apare la adult fără antecedente orice in contextul unei
Infecții de cai respiratorii superioare.

Etiologie, fiziopatologie OMA

⁃ OMA apare de obicei in contextul unei Infecții de cai respiratorii
superioare ce afectează rinofaringele;
⁃ Etiologia virală este cea mai frecventa cauza;
⁃ Alergia, alte condiții inflamatorii - reflux gastroesofagian, pot duce
la extinderea inflamației spre porțiunea mediala a trompei lui Eustachio.
Edem+ congestie mucoasa trompa și mucoasa ureche medie —> îngustare lumen tubar —>
scădere accentuată a presiunii in spatiile aeriene ale urechii medii.
—> vasodilatație —> exudat inflamator la început steril, in stadiul congestiv și
cataral; exudat purulent in suprainfecție, conține : leucocite lizate + germeni
microbieni;
Enzimele proteolitice din leucocite sunt eliberate in puroi => necroza membrana
timpanica => perforație.

Diferențele de anatomie a trompei lui Eustachio explica incidența OMA mai mare la
copil.
• La copil mic trompa e la 10grade fata de planul orizontal, la adult e
la 45 de grade.
• Copiii au trompa mai scurta și mai puțin rigida decât la adult. Putini
copii pot avea trompa hipotona.
• Copii cu anomalii de arc brahial 1 sau 2 au trompa deschisă =>reflux de
secreții din rinofaringe in cavitățile urechii medii.
• La copil, mușchiul tensor al valului palatin implicat in dilatarea
trompei este mai puțin eficient.
In 80% cazuri virusurile sunt implicate in etiologia OMA, cu toate astea rolul lor
clar in etiopatogenie nu e pe deplin înțeles. Cel mai frecvent întâlnim-
rinovirusuri, virusul influentza de tip A, virus sincitial respirator.
⁃ 1/4 din cazuri - infecția de cai respiratorii precede sau apare
concomitent cu OMA, dar identificarea de virusuri izolat la Niv. Cavității urechii
medii este rară.
⁃ Vaccinul trivalent anti influetza A reduce incidența OMA in sezonul
infecțiilor.
Bacterii patogene in OMA, cele mai frecvente: Streptococus pneumoniae, Haemophilus
influenza, Moraxella catarrhalis, Streptococii de grup A.
• In 20%cazuri - Enterobacteri, stafilococ auriu;
• In ultimii ani a crescut rezistența Haemophilus influentza la
betalactamaze.
• Introducerea vaccinului pneumococic conjugat heptavalent, a avut ca
rezultat o creștere a moraxellei catarrhalis și a staphylocccului aureus ca agenți
patogeni.
Au fost demonstrate câteva relații între otita medie acută și statusul imun al
pacientului și anume:
-producția de anticorpi condiționează clearance-ul secrețiilor din urechea
medie după un episod acut
-imunizările anterioare pot avea un rol preventiv, diminuând colonizarea
nazofaringelui cu patogeni
-formarea anticorpilor în timpul otitei medii acute poate preveni următoarele
episoade
-deficitele imune minore sau trecătoare pot determina apariția otitei medii
acute recurente