Ce este globalizarea(abordare critica a antiglobalismului si a alterglobalismului)

Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare

politico - economica si culturala a omenirii.
Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine despre efectele de
lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale si asupra
turismului dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atât un impact
pozitiv, cât si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori interactiunea
dintre tari, care la rândul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea civilizatiei umane,
în deosebi în sfera economica si cea turistica. Intensificarea schimburilor comerciale,
investitionale si tehnologice între diferite regiuni, facilitarea contactelor interumane,
familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranta, benefice pentru omenire.
Odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocari. Multe pericole au un
caracter regional sau chiar planetar: catastrofele ecologice si tehnologice, criminalitatea
transnationala, terorismul international etc. Expansiunea necontrolata a unor modele
culturale de calitate îndoielnica aduce un prejudiciu traditiilor nationale si culturale ale
popoarelor, amenintând originalitatea lor. Intensificarea procesului de globalizare
prezinta si unele pericole pentru economiile nationale. În acelasi timp, din cauza
distribuirii neuniforme ale avantajelor globalizarii aspectele negative ale acestui proces se
vor rasfrânge negativ în special asupra tarilor în curs de dezvoltare , astfel încât acestea ar
putea ramâne departe de progres sau chiar în afara lui.
Cresterea interdependentei în relatiile internationale generata de globalizare aduce
si noi aspecte ale notiunii de "securitate nationala si internationala" Creste numarul
factorilor externi care influenteaza functionarea stabila a societatii. Starea securitatii
internationale influenteaza din ce în ce mai mult posibilitatea de garantare a securitatii
nationale. De aceea, mentinerea stabilitatii la nivel global , acordarea asistentei în crearea
unor astfel de mecanisme internationale ce ar asigura o dezvoltare durabila si echilibrata,
va deveni o prioritate si una din principalele probleme pentru comunitatile regionale.
Diferitele discipline ştiinţifice implicate (în primul rând ştiinţele economice, istorice,
politice şi sociologia) întâmpină probleme atunci când urmează să definească această
noţiune. Acest lucru nu este de altfel de mirare, deoarece această încercare de a „delimita
delimitările“ este aproape imposibilă. Pe lângă dimensiunea economică covârşitoare în
procesul de globalizare, un rol secund îl joc şi celelalte dimensiuni precum: cultura,
mediul, societatea şi politicul care privite în similitudinea lor se poate observa că acestea
nu pot fi delimitate în mod clar una de cealaltă.
Aparitia miscarii antiglobalistilor este strîns legata de diferite neajunsuri si
momente negative, care îi sunt caracteristice globalizarii. Globalizarea neoliberala a
condus la cresterea fara precedent a tuturor formelor cunoscute ale inegalitatii în toate
sferele activitatii omului. În procesul globalizarii are loc concentrarea avutiei într-un
numar limitat de tari si oameni, creste numarul tarilor sarace si oamenilor saraci.

1
 Actualmente, cu o anumita certitudine se poate afirma, ca la începutul sec. XXI
abisul existent între polurile bogatiei si saraciei în lumea întreaga si în anumite tari doar
s-a extins, în afara de aceasta valoarea absoluta a decalajului între tari bogate si sarace
progreseaza iar inegalitatea sociala se agraveaza tot mai mult. Acest fapt semnificativ
intensifica migrarea populatiei sarace în tari “bogate”. În afara de aceasta, o influenta
imensa asupra extinderii proceselor migrarii legale si ilegale în conditiile globalizarii sunt
multiple ca conflicte regionale si razboaiele interne.
Un fenomen absolut nou este cresterea pretutindeni (în primul rînd, în tarile
industrial dezvoltate) a organizatiilor nonguvernamentale (ONG), care sunt o reactie
originala a societatii la presiunea globalismului si care în mai multe aspecte au dat nastere
miscarii antiglobaliste de protest în masa. Cauza principala este aceea, ca societatea civila
nu mai vede în stat forma de baza si de neînlocuit a organizatiilor publice.
Antiglobalismul într-o masura cunoscuta este cauzat de asemenea de relatiile inegale în
drepturi între tarile dezvoltate si cele în curs de dezvoltare.
Reprezentantii antiglobalistilor vad în acest fapt o forma noua de colonizare.
Actualmente, are loc reîmpartirea lumii, se determina structura si pozitionarea fortelor
pentru un timp îndelungat si fiecare tara, grup regional de tari, corporatii mari tind sa
acapareze platouri posibil profitabile si de influenta.
Aparitia si extinderea antiglobalismului într-o masura semnificativa este legata de
agravarea problemelor ecologice, ca fiind una din cele mai serioase consecinte ale sporirii
proceselor globalizarii.
Americanul Joseph Stiglitz este unul dintre cele mai importante nume de pe paleta
dezbaterilor economice actuale, laureat al Premiului Nobel pentru economie in 2001.
Nemulțumit de desfășurarea, efectele și perspectivele actualei globalizări, el examinează
posibilitatea unei astfel de mondializări, mai echitabilă și posibil de realizat în condițiile
în care ea ar putea beneficia de o serie de mijloace politice și financiare. El afirma că
”Lucrurile bune” au trecut ușor frontierea, dar la fel de ușor au trecut și cele ”rele”
inclusive terorismul. Lumea este gestionată de un regim comercial injust, care împiedică
dezvoltarea, și de către un sistem financiar instabil în cadrul căruia țările sărace ”se rup”
sub greutatea unei datorii ingerabile. Americanul mai spune că ”o mondializare
“nestăpânită “ dobândește un potențial susceptibil de a sărăci destul de multă lume în
țările industrializate, chiar dacă creșterea economică se accelerează.”
Putem concluziona ca relatiile aparute între toti participantii economiei mondiale
în conditiile globalizarii neoliberale sunt sursa celor mai acute divergente si conflicte
politice, economice, sociale si ideologice si cauza aparitiei miscarii antiglobaliste.
Modalități concrete prin care turismul stimulează globalizarea
Globalizarea are un rol deosebit în turism, lumea în care trăim se deschide, porțile
închise în fața călătoriilor noastre, sunt din ce în ce mai puține.Deosebirile dintre
națiuni, tradițiile, gastronomia și peisajele, doar pe alocuri asemănătoare, fac ca numărul
celor care propun voiaje, precum și cantitatea voiajorilor/turiștilor să crească în mod
2
rapid. Turiști fiind tot mai bine informați doresc destinații cât mai favorabile puterii lor
de cumpărare și cât mai multe facilități. Prestatorii vor fi și ei, în același timp, un
coeficient de utilizare a capacităților cât mai ridicat, o sezonalitate cât mai redusă și
decontarea rapidă a cheltuielilor ocazionale ale activităților realizate.O bună parte dintre
soluții sosesc dinspre globalizarea din ce în ce mai accentuată a tuturor domeniilor de
activitate, altă parte dinspre inovație , tehnologie, respectiv internet.
In această lume a aschimbărilor repide, globalizarea în turism a cunoscut și ea o
noua dimensiune. Aceasta noua fază a dezvoltarii omenești a fost susținută de evoluția
microelectronicii, a comunicațiilor și a transporturilor, însă una din cele mai neașteptate
dezvoltări a avut-o sfera gastronomică, cunoscute fiind succesele fast-food-urilor ori ale
unor produse de bucătarie specifice inițial unei arii restrânse, chiar naționale, de
consumatori (mâncarea chinezească, mexicană, tailandeză, indiană, s.a). Toate aceste
efecte ale globalizarii se resfrang inevitabil și asupra turismului, ce reprezintă unul din
cele mai importante sectoare ale economiei mondiale, și pentru cele mai multe țări o cale
de dezvoltare, cu impact asupra reducerii sărăciei, din acest motiv globalizarea trebuie
privită ca un bun unitar cu efecte benefice.
Modificări în tabloul general al turismului generate de actiunea terorismului
internațional
Terorismul internaţional a crescut rapid între anii 1960-1971. După o scurtă
perioadă de linişte violenţele teroriste marchează începutul şi sfărşitul anilor 80. Anii
1990-2005 au fost marcaţi de evenimente teroriste dar calamităţile naturale şi amploarea
acestora sunt incomparabile cu cele din anii precedenţi. Experţii speculează că teroriştii
vor continua să-şi aleagă ţinte vulnerabile şi că atacurile lor vor deveni mai
nediscriminate. Terorismul va deveni o metodă obişnuită de conflict armat iar marele
public va fi, mai mult ca niciodată, un martor neputincios în faţa acestor acte teroriste.
Măsurile de securitate luate pentru prevenirea actelor teroriste riscă să devină un
element permanent şi cotidian al vieţii ca şi terorismul care se va înscrie într-o "rutină"
aproape "tolerabilă". Acest fapt este demonstrat de atacurile teroriste împotriva
teritoriului american‫ ׃‬bomba de la World Trade Center din 1993, bomba de la Oklahoma
în 1995, bomba asupra unei baze americane în Arabia Saudită în 1996, bomba din parcul
olimpic din Atlanta in 1996, bomba asupra aeroportului internaţional O-Hare Chicago din
1996, bomba şi distrugerea World Trade Center in 2001.
Turismul şi terorismul au câteva trăsături comune: implică
cetăţeni din diferite ţări şi utilizează tehnologi de deplasare şi
comunicare moderne. Dezvoltarea acestui tip de luptă armată poate
afecta intr-o manieră durabilă turismul internaţional şi poate modifica
radical comportamentul şi fluxul de turişti. În anumite ţări un terorism
persistent poate afecta durabil imaginea destinaţiei şi poate
compromite pe termen lung activitatea turistică.

3
 Obiectivele tactice ale teroristilor sunt motivate de interese imediate sunt: locurile
şi instituţiile turistice, turiştii însăşi, staţiunile sau locurile de rezidenţă ale elitei politice,
sociale şi economice(acestea sunt adesea staţiunile turistice frecventate de clienţi
internaţionali).Amenintarea teroristă va schimba mult modul actual de a călători. Întâi vor
fi necesare investiţii masive în securizarea transportului, ceea ce înseamnă investiţii
uriaşe în care va trebui să fie implicat iarăşi statul şi de care vor profita în primul rând
structurile transnaţionale. Vom asista probabil la o reorientare în alegerea mijloacelor de
transport. S-ar putea ca trenul şi automobilul să câştige mai mult teren. Nu că ar fi mai
sigure - teroriştii ameninţându-le la fel - ci pentru că credinţa publică le simte aşa. Apoi
va creşte, probabil, ponderea vacanţelor la distanţă mică sau medie, a vacanţelor în
propria ţară sau uniune multinaţională.
Fluxurile turistice majore îşi vor menţine caracteristica de a fi cantonate între ţările
dezvoltate. Este posibil, să asităm la obişnuinţa populaţiei cu ameninţarea teroristă
(fenomen posibil în timp) pentru că pericolul la care se expune este acelaşi şi acasă şi
într-o staţiune (cel puţin pentru locuitorii din marile metropole).
În toate cazurile însă trebuie să subliniem că avem un fenomen global, care este
prezent pe tot globul dar care nu afectează întreaga populaţie, ci numai anumite popoare.
Pentru România esenţial este să nu fie catalogată de potenţialii turişti străini în această
zonă a terorismului.
Criza economico-financiara mondiala si modificari in tabloul general al turismului
Criza economica definita ca “o forma grava de perturbare a vietii economice”, in
raport cu evolutia societatii nu reprezinta o noutate. Istoricii economisti apreciaza ca
prima criza economica a avut loc in Anglia in anul 1815 fiind o criza determinata de
supraproductie. Dupa ea s-au manifestat alte crize economice pe parcursul vremii,
anvergura si profunzimea lor amplificandu-se pe masura trecerii dezvoltarii capitaliste de
la stadiul liberei concurente la cel “clasic”.
Criza pe care o traim este clar financiara, economica dar este si, inainte de toate, o
criza de incredere, o criza etica care, daca nu este depasita, poate pune in pericol
organizarea democratica a tarilor dezvoltate si iesirea din subdezvoltare a altor tari.
Efectele acesteia s-au simit inca de anul trecut si continua sa se manifeste prin: declinul
pronuntat aproape de colaps al ramurilor industriale si chiar al industriilor intregi, porti
“ferecate” pentru nenumarate firme de productie , automobile, metalurgie, chimie,
servicii,administratie etc. Sute de mii, milioane de lucratori si salariati “trimisi acasa”, in
somaj tehnic, urmat apoi de somaj in acceptiunea sa cea mai dureroasa.Credite mai
scumpe, bani mai scumpi, debuturi inflationiste, costuri pentru cresterea economica care
ii pot depasi sensibil beneficiile. Potrivit unei teorii formulate de Ionuț Pașcu, project
manager de consultanță în strategie, criza financiară mondială, declanșată în sectorul
bancar, va lovi economia Romaniei in 3 valuri:primul provocand deja pierderia locurilor
de muncă și scăderi dramatice de producție în auto, în siderurgie, și o cădere a prețurilor
de pe piața imobiliară.
4
 Primul val de criză a fost resimțit deja, în cazul produselor de folosință
îndelungată și foarte îndelungată, iar în momentul de față Romania se află în cel de-al
doilea nivel al efectelor crizei. În perioada următoare ne așteptăm la o scădere a pieței de
electrocasnice, de produse IT și de mobilă. Iar, pentru perioada viitoare, se așteaptă ca pe
lanțul activităților economice, criza să se propage în valul al treilea, la nivelul produselor
de bază, alimentare și nealimentare, ajungand în piețe precum retailul sau industria
alimentara.”In vest, criza a fost conștientizată , la începutul anului trecut, dar efectele
asupra pieței alimentare au fost resimțite abia în al patrulea trimestru” potrivit lui Roland
Berger care estimează că modelul după care sa manifestat criza in Occident va fi
respectat și în Romania.Această teorie este confirmată pana acum, de evoluțiile din
economia reală.Cam asa s-ar descrie situatia in care ne aflam si care dupa parerea mea se
va inrautatii considerabil.
Nici sectorul turistic nu este trecut cu vederea de acestă criză economică
financiară, hotelurile, agențiile de turism, tour-operatorii și companiile aeriene sunt
jucătorii din industria turismului care vor simți mai devreme sau mai tarziu efectele crizei
ce se manifestă pe plan mondial.
Chiar daca cererea in turismul internațional a crescut cu 5 % în prima jumătate a
anului 2008, în comparație cu aceiași perioadă a anului trecut, criza financiară a redus
considerabil, atat deplasările în scopuri personale , cat și de afaceri.Cele mai afectate sunt
metropolele europene, iar efectele negative în această branșă vor fi simțite mai puternic
la începutul acestui an.
Jucătorii mari de pe piață prevăd o scădere a turismului in anul 2009, în special pe
bussines travel si pe incoming, însă nivelul acestei scăderi nu poate fi estimat, iar această
incertitudine îi determină pentru prima dată în ultimii ani pe aceștia să nu se știe la ce să
se aștepte de la viitorul turistic.
Turismul va fi afectat în următorii ani de criza economică și financiară din lume,
ce a început întai in SUA. Aceasta întrucat totul va fi mai scump și oamenii vor trebui să
aibă grijă cum își cheltuiesc banii.Vor exista restrangeri financiare și economice și, cu
siguranță, va exista o scădere a turismului.Totodată, schimbările de climă și prețul
barilului de petrol sunt alți factori care vor afecta turismul din lume. Agențiile de turism
vor putea ”supraviețui” în cazul în care planurile anti-criză vor fi bine conturate si le vor
asigura masurile necesare pentru a-si mentine profitul la un nivel acceptabil.
Opinii personale cu privire la perspectivele dezvoltarii turistice in Romania
Cu siguranță turismul va suporta modificări în următorii ani,deoarece lumea se
schimbă iar o dată cu aceasta si nevoile legate de petrecerea timpului liber se vor
modifica. Dezvoltarea turistică este esențială pentru a face față noilor nevoi ce apar,
autoritățile încearcă sa găsească noi modalităti de promovare a turismului romanesc, prin
diverse metode ce tin de promovarea principalelor zone de atracție turistică din Romania,
prin participarea la targuri internationale, prin ghiduri de calatorie atractive etc.Se

5
previzionează că ca PIB-ul economiei din sectorul turism si calatorii va atinge 5,8% din
total sau 48,4 miliarde de lei noi (7,9 miliarde de dolari) la nivelul anului 2016.
In următorii ani vacantele lungi curand vor fi de domeniul trecutului,principalul
motiv este “accelerarea” vietii la oras. In fiecare an oamenilor le este tot mai greu sa
aleaga timpul potrivit pentru vacanta bine meritata, astfel datorită acestei caracteristici a
vietii contemporane, agentiile de turism europene observă o creștere mare a cererii pentru
tururile interne de durata scurta ceea ce dupa parerea mea se va intampla si in Romania,
turisti prefera sa beneficieze de o vacanta de week-end in fiecare luna decat sa astepte un
an intreg pentru o vacanta de durata, deoarece aceasta este mai usor de planificat si in
plus marirea traficului la aeropoarte, gari de trenuri, prezenţă a tot mai multe etape de
control la aceste tipuri de transport face ca cca 15% din calatori sa se renunte la astfel de
călătorii.
In viitor turismul va genera fonduri care vor fi reinvestite local in facilitati
turistice, fluxul de turisti straini va mari considerabil preturile in zona, iar puterea pe plan
local va fi preluata pe toate planurile de investitorii in turism.
Deja se incearca modalitati inedite de a-ti petrece o vacanta, de exemplu pentru
oamenii cu o situatie financiara excelenta s-au dezvoltat asa numitele vacante in spatiu,
pe viitor acestea vor atrage din ce in ce mai multi simpatizanti ai acestui mod de petrecere
a timpului liber.
Dupa parerea mea tehnologia electronica va deveni un atotputernic in influentarea
distributiei si in alegerea destinatiei. Asimilarea utilizarii tehnologiei electronice pentru
rezervari sau achizitii ale produselor turistice poate ca nu va fi asa de rapida pe cat cred
cei care propun si sustin aceasta tehnologie. Totusi, in mod cert, aceasta va aduce
schimbari in modul in care publicul procura, examineaza si se comporta pe baza
informatiilor privitoare la produsele turistice. In plus, este mai mult ca sigur ca
distribuitorii acestor produse turistice vor utiliza aceasta tehnologie pentru propriile
scopuri.
Nivelul mediu de educatie este in crestere. Acest lucru va face sa creasca
vacantele in care arta, cultura si istorie care joaca un rol mult mai important, inclusiv in
realizarea de vacante educationale si spirituale. Si experienta calatorilor va avea o
influenta asupra turismului in viitor, deoarece acesti clienti tot mai sofisticati vor fi tot
mai constienti de nevoile si drepturile lor si astfel vor avea o atitudine tot mai critica cu
privire la calitate si la raportul calitate prêt.
Tehnologia informationala prin patrunderea internetului si patrunderea sa pentru
pentru informare si pentru achizitionarea de produse si servicii turistice va continua sa
creasca. Pentru turism, rolul Internetului – inclusiv noi metode de prezentare vizuala va
creste si mai mult si se va dovedi a fi de maxima importanta pe viitor. Astfel turistii
experimentati vor incepe sa-si organizeze singuri vacantele prin rezervarea directa a
serviciilor avand un impact asupra agentilor de voiaj care vor scadea, din moment ce
pachetele complete de calatorie vor fi achizitionate tot mai mult prin Internet.
6
 Pentru anii ce urmeaza Romania va trebui sa-si dezvolte sectoarele turistice de
interes, ca agroturismul, ecoturismul, din ce in ce mai mult se va pune accent pe
ecologie, pe protejarea mediului, climei, afectata de incalzirea globala.
Actele de terorism, razboaiele regionale, poluarea si alte crize au devenit, din
pacate realitati de zi cu zi, influentand nevoia de siguranta si securitate. In turism, acest
lucru rezulta intr-o crestere a nevoii pentru siguranta si securitate si in evitarea de catre
turisti a destinatiilor ce sunt percepute ca fiind nesigure. Pentru viitor costurile pentru
garantarea sigurantei si securitatii vor creste rapid,turistii mai critici vor face reclamatii
mai usor daca produsul oferit nu se ridica la standardele asteptate, iar apoi industria va
trebui sa fie pregatita pentru a intampina cererea turistica cu mai multa flexibilitate in
perioadele de criza.
Romania incepe sa piarda teren pe piata turistica externa astfel in fata competitiei
noilor destinatii, pentru a reusi sa supravietuim va trebui sa inovam, sa facem eforturi
pentru a ne adapta la noile conditii si tendinte,sa fim receptivi la semnalele pietei si nu in
ultimul rand va trebui sa luam masuri de siguranta care sunt mai mult decat necesare in
aceasta perioada si in cea care va urma.

7
 Bibliografie

1.Dan Popescu, Globalizare si turism,Editura Universitatii “Lucian Blaga” Sibiu

2008;
2. Ilie Rotariu, Globalizare si turism, Editura Continent,Sibiu, 2004;
3. Ziarul Euroeconomia 21, numerele:185,186,187,188;
4. Reteaua Internet;