Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Specializarea Geografia Turismului

O PERSPECTIVĂ ECONOMICĂ ASUPRA

TURISMULUI DIN REPUBLICA MADAGASCAR

Studenți – Iordache Laurențiu-Mihai

Butnaru Marian

Coordonator – Conf. Dr. Butnaru

Gina
Iași, 201
 CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................................................... 2

CAPITOLUL 1............................................................................................................................................ 3

1.DATE GENERALE.............................................................................................................................................3
1.1.Numele țării..........................................................................................................................................3
1.2.Capitala................................................................................................................................................4
1.3.Coordonate geografice.........................................................................................................................4
1.4.Suprafața țării......................................................................................................................................4
1.5.Populația..............................................................................................................................................4
1.6.Populația urbană și împărțirea administrativă....................................................................................5
1.7.Moneda națională................................................................................................................................6
1.8.Limba oficială.......................................................................................................................................6
1.9.Religia...................................................................................................................................................6
2.POZIȚIA GEOGRAFICĂ A ȚĂRII............................................................................................................................6
3.POTENȚIALUL NATURAL...................................................................................................................................7
3.1.Relieful..................................................................................................................................................7
3.2.Clima.....................................................................................................................................................9
3.3.Hidrografia...........................................................................................................................................9
3.4.Flora și fauna......................................................................................................................................10
4.POTENȚIALUL ANTROPIC................................................................................................................................12
4.1.Istoria țării..........................................................................................................................................12
4.2.Populația și demografia.....................................................................................................................13
4.3.Politica generală a țării......................................................................................................................14
4.4.Infrastructura.....................................................................................................................................15
4.5.Economia............................................................................................................................................15

CAPITOLUL 2........................................................................................................................................... 18

5.ACTIVITATEA TURISTICĂ A MADAGASCARULUI....................................................................................................18

6.FORMELE DE TURISM PRACTICATE....................................................................................................................21
7.INDICATORII ACTIVITĂȚII TURISTICE PENTRU ULTIMII 3 ANI....................................................................................21
7.1.Cererea de turism în ultimii 3 ani.......................................................................................................21
7.2.Oferta turistică în ultimii 3 ani...........................................................................................................22
7.3.Ocuparea în turism.............................................................................................................................23
7.4.Indicatorii efectelor turistice..............................................................................................................23
8.RELAȚIILE DINTRE ROMÂNIA ȘI MADAGASCAR....................................................................................................24
8.1.Cadrul juridic existent.........................................................................................................................24

CONCLUZII.............................................................................................................................................. 25

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................... 26

LISTA DE FIGURI...................................................................................................................................... 27
 CAPITOLUL 1

1.Date generale
Madagascar, este o țară insulară aflată în Oceanul Indian, în
partea estică a coastei Africii, în emisfera sudică. Insula principală,
denumită de asemenea Madagascar, este a patra insulă ca mărime
din lume. Madagascarul este mediul natural pentru 5% din speciile
de plante și animale, dintre care 80% sunt unice în lume. Printre
exemplele cele mai notabile de biodiversitate se pot enumera
infraordinul de primate al lemurienilor, trei specii de păsări
Fig. 1 Stema Madagascarului
endemice și șase specii de baobabi endemici.
Madagascarul are o forma alungita ce sugereaza la prima vedere urma piciorului drept
lasata de un gigant, daca astfel de dimensiuni sunt posibile la scara planetei noastre. Orientata
dupa o axa NE-SV, aceasta mare insula pastreaza - în
desenul formei sale, dar si în configuratia liniilor majore ale
reliefului - o anumita asemanare cu regiunea africana vecina.
Tentativa Franței de a-și impune în secolul al XVII-
lea autoritatea colonială eșuează în față rezistenței autohtone.
Regatul absolutist Merina (Imerina) creat în secolul al XVII-
lea unifică, în timpul suveranului Radama I (1810-1828),
întreaga insulă și adoptă numele oficial de Regatul
Madagascar. În 1885 Franța impune Madagascarului
Fig. 2 Drapelul Madagascarului
protectoratul său, apoi îl proclamă în 1896 colonie. Madagascarul a devenit republică
independentă la 26 iunie 1960. Madagascar este una dintre cele mai sărace ţări din lume.
Economia este dominată de agricultură, culturile importante sunt cele de orez și cassava, pe
langă plantațiile comerciale de cafea, cuișoare și vanilie. Madagascar mai este recunoscut si dupa
numele Marea Insula Rosie (denumire data de culoarea solului) sau Insula Grafitului, datorita
abundentei de resurse de grafit. Principala poarta de intrare in Madagascar este Antananarivo,
capitala sa, situata aproape in inima tarii, intr-un tinut cu o natura extrem de diversa, dar
specifica intregului peisaj malgas. Orasul si imprejurarile sale ne pun in evidenta o lume cu totul
diferita de a noastra : orezarii intinse ocupa campurile din afara orasului, iar raurile se întind pe
colinele ce limiteaza orizontul din toate partile.
 1.1.Numele țării
Denumirea insulei de Madagascar aparţine lui Marco Polo care o dă dupa numele
baştinaşilor “ madegaşi” şi înseamnă “ţara malgaşilor”.

1.2.Capitala
Antananarivo, cu o populație de 1,918,117 locuitori, este capitala Madagascarului, în
provincia Antananarivo. Acesta este situat în centrul insulei, într-o zonă stâncoasă și greu
accesibilă la aproximativ 1.600 de metri altitudine. Este cel mai mare oraș din insula Madagascar
și este centrul administrativ, economic și comunicațional al insulei. Principalele industrii din
capitală sunt procesarea alimentelor, tutunul și textilele. Capitala Antananarivo a fost fondat în
anul 1625. În anul 1797 a fost declarat capitala regilor Merina. Cuceririle regelui Radama I au
făcut din Antananarivo capitala întregii insule. Orașul a fost capturat de catre francezi în anul
1895 și încorporat în protectoratul Madagascar. Antananarivo este gazda Universității
Madagascar și al Collège Rural d'Ambatobe. Antananarivo înseamna "Orașul Miei" (arivo
înseamnă o mie). În perioada colonială și în primii ani de la independență a fost folosită
denumirea Tananarive.

1.3.Coordonate geografice
Ca și poziție geografică, insula Madagascar se află localizat la 20°00' latitudine sudică și
47°00' longitudine estică.

1.4.Suprafața țării
Teritoriul insulei Madagascar însumează 587.040 kilometri pătrați. (pe locul 46 in lume
comparat cu celelate țări, fiind după Botswana). Din suprafata totala, 587.040 kilometri pătrați
reprezintă suprafața de uscat si 5.501 kilometri pătrați reprezintă suprafața de apă.

1.5.Populația
Populaţia estimată în iulie 2010: 22.005.222 locuitori (locul 52 în lume). În ultimii 50 de
ani populația Republicii Madagascar a crescut cu o medie cuprinsă între 2 și 3%. Grupuri etnice:
Malayo-indoneziana (Merina si conexe Betsileo), Cotiers (amestecat origine africana, Malayo-
indoneziana, si arabe – Betsimisaraka, Tsimihety, Antaisaka, Sakalava), franceza, indiana, creol,
Comoran. Malgaşi în proporţie de 90%. Densitate: 35.2 loc/km² . Vârsta medie a populaţiei: 18.3
ani (vârsta medie a populaţiei de sex masculin este 18 ani, vârsta medie a populaţiei de sex
feminin este 18.3 ani). Speranța de viața a locuitorilor este în medie de 65,9 ani (64,4 ani la
bărbați și 67,4 la femei). Rata de crestere a populatiei este de 2.68% conform anului 2012 (rata
natalitatii este 34 nasteri/1.000 oameni (conform anului 2012), rata mortalitatii este 7.3
morti/1.000 oameni (conform anului 2012).
Populația din Madagascar este în majoritate de
origine afro-asiatică. Un studiu recent a lăsat să
se înțeleagă că insula era nelocuită până în
secolul I, când, probabil au debarcat călători de
origine indoneziană. Ultimele cercetări în
materie de ADN arată că materialul genetic al
majorității unui malgaș este constituit
aproximativ în masură egală din gene
austroneziene și gene din Africa de Est, deși
genetica unor comunități arată o predominanță
din genetica austroneziană sau de origini
africane sau unele de origine arabe, indiene sau
europene. Cele mai mari grupuri etnice din
republică sunt Bersimisaraka constituind aproape 14.9 % , Tsimihety și Sakalava cu 6 % fiecare.
În Madagascar sunt prezente circa 65 de naționalități, iar cele ce formează minoritatea sunt
naționalitățile chineze, indiene, comoriene (Comore este o țară insulară din Oceanul Indian,
localizată în largul coastelor Africii în partea de nord a Canalului Mozambic între Madagascar și
Mozambic), dar și unele europene, dar în mare
parte franceză. În mijlocul lui 1980 numărul de
minorități au fost estimate la 25.000 de comorieni,
18.000 de francezi, 17.000 de indieni și 9.000 de
chinezi

1.6.Populația urbană și împărțirea

administrativă
Populatie urbana este de 30% din populatia
totala ( conform anului 2010). Rata de urbanizare
este dată de procentajul de 3.9% rata anuala de
urbanizare (conform anului 2010). Teritoriul
insulei Madagascar din punctul de vedere al
diviziunilor administrative este reprezentată de
șase provincii (faritany): Antananarivo,
Antsiranana, Fianarantsoa, Mahajanga,Toamasina, Toliara. Republica Madagascar este împărțită
administrativ în 22 de regiuni, fiind subdivizate in 119 districte. Regiuni: Diana, Sava, Itasy,
Analamanga, Vakinankaratra, Bongolava, Sofia, Boeny, Betsiboka, Melaky, Alaotra Mangoro,
Atsinanana, Analanjirofo, Amoron'i Mania, Haute-Matsiatra, Vatovavy-Fitovinany, Atsimo-
Atsinanana, Ihorombe, Menabe, Atsimo-Andrefana, Androy, Anosy.

1.7.Moneda națională
În Republica Madagascar moneda națională este ariary (MGA). 100 MGA= 0,13 RON=
0,03 EUR.

1.8.Limba oficială
Limbiile oficiale în Republica Madagascar sunt: Malgașa și Franceza. Limba malgașă este
o limbă malaio-polineziană din familia limbilor austroneziene. Este vorbită de aproximativ 17
milioane de oameni și are statut de limbă oficială, alături de franceză, în Madagascar. În această
țară este vorbită de practic întreaga populație, în timp ce franceza este limba uzuală doar pentru
persoanele cu nivel de educație mai ridicat. Limba franceză este o limbă indoeuropeană din
familia limbilor romanice

1.9.Religia
Cultele în Republica Madagascar sunt reprezentate de: 52% din populaţie care practică
culte tradiţionale specifice ritualurilor
famadihana, 41% reprezentate de creştini și
7% reprezentate de către musulmani.

2.Poziția geografică a țării

Madagascar este o insulă situată în
largul coastei de est a Africii de Sud, în
Oceanul Indian. Fiind a patra cea mai mare
insulă din lume, Madagascar este un pic mai
mare decât Franţa, dar puţin mai mică decât
Texas. Madagascar a fost izolat de Africa de
peste 150 de milioane de ani. Din acest
motiv, cea mai mare parte a plantelor şi a
animalelor găsite pe insulă există nicăieri altundeva pe Pământ. Din cauza distanţei, Madagascar,
nu a fost soluţionat de oameni până la aproximativ 2.000 ani în urmă. Malgaşe - numele
oamenilor de pe insula - sunt descendenţii indonezienilor care şi-au făcut drumul peste Oceanul
Indian. Arabi şi africani au ajuns mai târziu
şi au adus contribuţii importante la practicile Fig. 5 Poziția geografică a Republicii Madagascar (sursa:
https://en.wikipedia.org)
culturale unice găsite pe insulă. După o perioadă marcată de prezenţa de piraţi de-a lungul
coastei de est, Madagascar a fost colonizat de francezi la sfârşitul secolului al 19-lea.
Madagascar şi-a câştigat independenţa în 1960, şi astăzi este un stat democratic.

3.Potențialul natural

3.1.Relieful
Cu cei 594.180 kilometri pătrați,
Madagascarul este cea de-a patra cea
mai largă insulă de pe glob. Teritoriul
Madagascarului are diferențe puternice
climatice și fizice în centru se află
regiuni înalte care coboată treptat către
est și către nord cu ploi tropicale, iar în
sud păduri spinoase și deșert.
Madagascarul ocupă întreaga suprafaţă a unei insule din Oceanul Indian, la Sud – Est de Africa,
Fig. 6 Muntele Tsaratanana (sursa:
separată, la o distanţăde aproximtivă de
http://www.wildmadagascar.org/)
400 kilometri, de continent prin canalul
Mozambic. Este a patra insulă din lume. Insula este alcătuită din trei diviziuni naturale: în centru,
se află un platou granitic înalt, cu masive vulcanice ce au altitudini de 760 - 1216 metri, platoul
coboară brusc spre Est, într-o câmpie litorală lagunară strâmtă de 48 kilometri, care este
împădurită. Cel mai mare munte este Tsaratanana, care are înălțimea de 2892 metri aflată în
Nord, din lanţul muntos ce se întinde de la Nord la Sud. În Vest există platouri şi coline
sedimentare calcaroase şi din gresie, care coboară în terase către canalul Mozambic. Apele estice
sunt scurte şi cu torenţi, iar apele vestice sunt mai mari: Betsiboka (450 kilometri, din care 72
kilometri navigabili), Mangoky, Manabolo. Insula are numeroase lacuri: Alaotra care este cel
mai mare, având o suprafață de 161 kilometri pătrați, Tsimanampeosotsa este un lac sărat şi
multe altele în vechi cratere.
Spre deosebire de țările continentului african unde “safari-ul” înseamnă jeepuri, elicoptere
si masuri de securitate pentru ca există animale salbatice care iti pot face rau, în Madagascar este
liniște. Chiar daca distantele lungi se parcurg, normal, cu ajutorul autovehiculelor, safariul este
de obicei facut perpedes. Aici nu exista serpi sau reptile veninoase, animalele nu ataca, nu devin
agresive iar cu ajutorul unui ghid, a unei calauze “inchiriate” o asemena excursie in jungla
insulara poate deveni cea mai fascinanta si sublima experienta de viata. In estul continentului
african se afla una dintre cele mai mari insule din lume, Madagascarul. O privire aruncata pe
orice harta a Africii ni-l arata nu departe de coastele ei de sud-est, in apele Oceanului Indian, nu
mult mai in largul oceanului decat sunt Insulele Canare sau cele ale Capului Verde, in
extremitatea opusa a continentului african, scaldate de apele Atlanticului. Desi sub aspect
geografic Madagascarul apartine Africii, iar din punct de vedere politic este bine ancorat in
problematica sa, aceasta insula reprezinta o lume unica, cu totul aparte, cu totul altfel decat cea a
continentului african, malgasii, in cea mai mare parte a lor, nefiind, totusi, africani.
Madagascarul are o forma alungita ce sugereaza la prima vedere urma piciorului drept
lasata de un gigant. Orientata dupa o axa Nord Est-Sud Vest, aceasta mare insula pastreaza – in
conturul formei sale, dar si in configuratia liniilor majore ale reliefului, o anumita asemanare cu
regiunea africana vecina. Prin ansamblul dimensiunilor, Madagascarul depaseste caracteristicile
de insula, fiind. Madagascarul retine atentia si prin diversitatea aspectelor sale regionale. Aceasta
diversitate o datoreaza cu precadere conditiilor sale naturale, fiind constituit din formatiuni
geologice extrem de variate si dispunand de un relief inalt. Spre deosebire de celelalte insule si
insulite din bazinul Oceanului Indian, care au o origine vulcanica, coraligena sau una mixta,
insula Madagascar prezinta, prin excelenta, trasaturi continentale. Cu alte cuvinte, daca
numeroase insulite de astazi din mijlocul Oceanului Indian sunt fosti vulcani, iesiti din adancul
apelor, sau atoli claditi cu migala de corali ori spongieri, Madagascarul nu este altceva decat o
bucatica de pamant rigid,
o particica de continent.

Fig. 7 Platou înalt – formă de relief specifică Madagascarului (sursa:

http://www.wildmadagascar.org/)
 3.2.Clima
Datorită geografiei sale, clima din
Madagascar este foarte variabilă. În general,
Madagascar are două sezoane: una caldă, sezon
ploios din Noiembrie până în Aprilie şi unul mai
rece, sezon uscat din Mai până în Octombrie.
Coasta de est este cea mai ploioasă parte a ţării
şi astfel, acasa pădurilor insulei. Această zonă
este, de asemenea lovită periodic de către
devastatoare furtuni tropicale şi cicloane.
Zonele Muntoase Centrale sunt considerabil mai
reci şi mai uscate şi sunt locul pentru mult al
agriculturii din Madagascar, în special de orez. Fig. 8 Tipurile de climat (după clasificarea Koppen)
Coasta de Vest este acasa pădurilor uscat
foioase. Pădurile de foioase pierd toate frunzele lor în perioada de 6 - 8 luni al sezonului uscat.
Atunci când ploile revin, aceste păduri erup într-o mare de frunze verzi strălucitoare. Sud-Vestul
Madagascarului are o clima cea mai uscată de pe insulă. Părţi din acest teritoriu pot fi
considerate desert, deoarece atât de puţine ploi cad.

3.3.Hidrografia
Principalele râuri din Madagascar sunt: râul Mangoky și râul Mahavavy. Râul Mangoky
este un râu ce are lungimea de 564 kilometrim,
trece prin regiunile Atsimo-Andrefana și
Anosy. Râul are scurgerea, în general, în
direcția vest, dinspre zonele muntoase, iar
acesta traversează extensia sudică a Podișului
Bemaraha, ajunge la câmpia de coastă și a deltei
sale și intră în Canalul Mozambic la nord de
orașul Morombe. Partea de nord a deltei este
dominată de vegetația de mangrove și mlaștini.
Râul Mahavavy este un râu din nordul
Madagascarului, aflat în regiunea Diana. Acesta
izvorăște din vârful Maromokotra, care este cel
mai înalt vârf din Madagascar aflat în masivul
Tsaratanana și are direcția de scurgere spre nord, mai exact spre Oceanul Indian. Orașul principal
Fig. 9 Rețeaua hidrografică din Madagascar (sursa:
http://www.d-maps.com/)
care este traversat de acest râu este Ambilobe. Râul traversează o câmpie fertilă și apele sunt
folosite cu scopul de a iriga 5.500 hectare, care sunt plantate cu cultură de bumbac. Delta râului
acoperă 500 km².
3.4.Flora și fauna
 Madagascar are 12.000 de specii de plante, din care 70-80% sunt endemice, devenind
astfel probabil cea mai diversă floră de pe planetă. Una dintre cele mai renumite plante din
Madagascar este copacul baobab, care arată ca un copac ce creşt din sus în jos. Baobabii de
obicei cresc în părţile mai uscate din Madagascar. Ei s-au adaptat la mediul lor, prin stocarea
cantităţilor mari de apă, în ecosistemul
lor de trunchiuri bulboși. Malagașii
profită de acest rezervor de apă, atunci
când sunt însetați. Madagascar este, un
ecosistem unic în totalitate, care nu se
Fig. 10 Pomi Baobab într-un câmp de orez (sursa:
găseşte nicăieri altundeva pe Pământ.
http://www.wildmadagascar.org/)
Găsite în partea uscată de sud-vest a
insulei, pădurea de spinoase este
notabilă, deoarece aproape fiecare
specie de plante este acoperită cu ţepi ascuţite. În timp ce aceste plante arată un pic ca și
cactusul, acestea nu sunt înrudite. Aproximativ 95% din speciile găsite în deşertul de spinoase
sunt endemice. Madagascar are aproape 1.000 de specii cunoscute de orhidee, din care 85% sunt
endemice. Una din plantele din Madagascar este folosită ca un remediu pentru cancer.
Brebenocul roz a fost utilizat pentru a trata
limfoma Hodgkin si leucemia de copilărie.

Fig. 11 Orhidee (sursa:

http://www.wildmadagascar.org/)
 Madagascar are unele dintre cele mai înalte biodiversităţi de
pe planetă. Din aproximativ 200.000 de specii cunoscute, în
Madagascar, aproximativ 150.000 sunt endemice, ce înseamnă că
acestea există nicăieri altundeva în lume. Unice pe insulă, sunt mai
mult de 50 de tipuri de lemuri, 99% dintre speciile de broaște şi 36
genuri de păsări. Madagascar este casă lemurilor din lume, jumătate
din speciile de cameleon şi 6% din broaşte (deşi nici una dintre
broaștele râioase). Lemurii sunt un grup de primate, găsiți doar pe
insula Madagascar. Astăzi există în jur de 60 de tipuri de lemuri,
care trăiesc în aproape fiecare habitat pe întreaga insulă. Din păcate,
Fig. 12 Sifaka Verreaux-ul din cauza distrugerii pădurilor şi vânătorii, multe tipuri de lemuri
sunt pe cale de dispariţie. Unele dintre mai bine cunoscute tipuri de lemuri includ: Indri este cel
mai mare lemur în viaţă. Alb-negru în culoare, indri
este renumit pentru plânsul lui fricos, ce sună un pic
ca melodia unui mascul de balenă. Indri se
alimentează cu fructe şi frunze, trăiește în
coronamentul pădurilor din Madagascar de Est.
Astăzi, indri este pus în pericolul pierderii
habitatului. Sifaka Verreaux-ul locuiește în pădurile
uscate din Madagascar de vest şi sud, unde se
hrănește cu frunze, fructe, si flori. Sifakaii sunt Fig. 13 Lemurul inel-coadă (sursa:
http://www.wildmadagascar.org/)
destul de vocali, cu o varietate de apeluri, dar ei
sunt cel mai bine cunoscuți ca lemuri "dansatori", pentru modul lor de locomoţie la trecerea la
sol deschis. Sifakaii nu se deplasează în patru labe - în schimb, aceștia merg pe picioarele din
spate în timp ce își țin brațele în sus. Lemurul inel-coadă este cel mai cunoscut dintre lemuri.
Inel-codații trăiesc în pădurile uscate din Madagascar de sud şi de vest, unde aceștia se hrănesc
cu fructe, flori, frunze, şi scoarţă de copac. Lemurii șoricești sunt primați mici, găsiți pe scară
largă în Madagascar. Ei sunt nocturni şi se hrănesc cu insecte, vertebrate mici, fructe şi flori.
Lemurii șoricești sunt cunoscuți pentru vocalizarea ciripitoare şi pentru activităţile lor frenetice.
Lemurii șoritești pitici (myoxinus Microcebus) pot fi cei mai mici primați din lume. Lemurii
șoricești sunt studiați pentru posibilul tratament împotriva bolii Alzheimer. Există opt specii de
carnivore (mamifere consumătoare de carne), găsite pe insula Madagascar. Dintre acestea, şapte
sunt endemice, însemnând, de găsit nicăieri
Fig. 14 Tenrec brăzdat în Madagascar (sursa:
http://www.wildmadagascar.org/) altundeva în lume. Fosa este un carnivor care
este înrudit cu mangusta şi arată ca o încrucişare între o pumă şi un câine. Fosii vânează aproape
Lemurii șoricești sunt studiați pentru posibilul tratament împotriva bolii Alzheimer. Există opt
specii de carnivore (mamifere consumătoare de carne), găsite pe insula Madagascar. Dintre
acestea, şapte sunt endemice, însemnând, de găsit nicăieri altundeva în lume. Fosa este un
carnivor care este înrudit cu mangusta şi arată ca o încrucişare între o pumă şi un câine. Fosii
vânează aproape orice animal, inclusiv insecte, reptile, rozătoare, şi lemuri. Tenrecii sunt
insectivori neobişnuiți, care s-au radiat în nise ecologice umplute în alte terenuri de arici, şoareci,
scorpii, opossumi, şi chiar vidre. În timp ce unii tenreci
se găsesc în Africa, aceștia sunt cei mai diverși în
Madagascar, ce are în jur de 30 de specii.

4.Potențialul antropic

4.1.Istoria țării
Coloniştii din Madagascar au fost fie indonezieni,
sau oameni de amestecat indonezian / coborâri
africane. Comercianţii arabi au sosit la scenă, în jurul
800-900 d.Hr. când comercianţii au început comerţ de-
a lungul coastei de Nord. Primul om cunoscut pentru a
vedea Madagascar, a fost un căpitan de mare
portughez, Diogo Dias, care a zărit insula pe data de 10
august 1500, după ce a fost suflat în altă direcție de
către vânt, pe drumul spre India. El a numit insula Saint Lawrence. Mai târziu, în anii 1500,
portughezi, francezi, olandezi și englezi au încercat să stabilească toate aşezările de
tranzacţionare în Madagascar. Toate aceste încercări au eşuat din cauza condiţiilor ostile şi lupte
grele de către războinicii din Madagascar. Europenii au luat primul punct de sprijin în
Madagascar, la sfârșitul anilor 1600, atunci când piraţi
domineau coasta de est a insulei. Acești pirați au Fig. 15 Radama I (sursa:
utilizat Madagascar ca bază, pentru atacarea navelor ce https://en.wikipedia.org)

aduceau bunuri înapoi, spre Europa, din India. În anii 1700, francezii au încercat să stabilească
poziţii militare pe coasta de Est, dar au eșuit din nou. La începutul secolului al 19-lea singurul
teritoriu, către ce francezii au avut drept, a fost insula Sainte Marie. Între timp, în secolul al 17-
lea, Sakalavii de pe coasta de vest au stabilit primul regat al Madagascarului. În 1810, rivalii lor,
Merina, au stabilit un regat asupra celor de rest de pe insulă. Regele lor, Radama I, a stabilit
relaţii cu englezi şi a deschis ţara spre misionarii de limba engleză, care au răspândit
creştinismul, în întreaga insulă şi au transcris malagașa, într-o limbă scrisă. Sub domnia lui
Radama, o micâ revoluţie industrială a adus industrie pentru insulă. După moartea lui Radama, el
a fost urmat pe tron de către văduva lui, Ranavalona I, care a terorizat țara pentru 33 de ani prin
persecutare creştinilor, evacuând străinii, executând rivalii politici, precum şi revigorând obiceiul
de a ucide copiii născuţi în zilele de ghinion. După moartea ei, relaţiile cu Europa au fost
restaurate. În 1883, Franţa a invadat Madagascar şi în 1896 au exercitat putere asupra insulei,
care a devenit o colonie franceză. Franţa a folosit Madagascar ca sursă pentru lemn si
condimente exotice, precum vanilie. Malgaşii au avut două mari răscoli împotriva francezilor, în
1918 şi 1947, dar ţara nu a obţinut independenţâ până la 26 iunie 1960.
În 1975, Didier Ratsiraka a preluat controlul ţării. El a domnit asupra Madagascarului ca
un dictator, până când a fost înlăturat în 1991, pe fondul unui colaps economic. El a recăpătat
preşedinţia la scurt timp după aceea şi a condus până la pierderea alegerilor atacate în 2001. Noul
preşedinte, Marc Ravalomanana, a promis să aducă democraţie în ţară. Având începutul carierei
sale prin vânzare de iaurt, pe străzi, din spatele bicicletei lui, Ravalomanana a construit un
imperiu de afaceri şi a devenit cel mai bogat om în Madagascar. În anul 2005, el încâ mai este
preşedinte şi economia continuă să se îmbunătăţească.
4.2.Populația și demografia
 Există unele dezbateri despre primii care au stabilit Madagascar. Unii antropologi cred că
au fost pentru prima dată acum 2000 de ani, indonezieni, africani nu negri. Alţii sugerează că
oamenii din Madagascar descend de la indonezieni şi africani care au fost amestecaţi înainte de
sosirea lor pe insula izolată. Indiferent, majoritatea experţilor sunt de acord că locuitorii din
Madagascar au sosit relativ recent (nu există nici o dovadă de o vârstă de piatră din Madagascar)
şi că migraţii ulterioare au adus alte grupuri (cum ar fi arabi si indieni) în amestecă. Originile
mixte ale malgaşilor (numele oamenilor din Madagascar) au elaborat un set interesant de culturi,
care se atrag din Asia de Sud-Est, India, Africa si Orientul Mijlociu. Componenţa indoneziană de
cultură din Madagascar este foarte evidentă în limbă - care este strâns legată de un dialect din
Borneo, o insulă în Indonezia, precum şi sisteme de credinţe şi regim alimentar bazat pe orez.
Fig. 16 Evoluția numerică a populației în Madagascar (sursa:
Orezul este alimentul cel mai popular în Madagascar şi malgaşii mănâncă orez la fiecare masă.
http://www.tititudorancea.biz/)
Carnea de vită este de asemenea, un popular, deşi scump aliment. Vita zebu din Madagascar are
originile sale în India, ce reflectă influenţa culturală africană, asupra oamenilor din Madagascar.
În interiorul ţării, aspectul fizic al persoanelor, practicile religioase, şi tradiţiile sunt foarte
regionale - cea mai puternică legătură între malagaşi este partajarea unui limbaj comun. Astăzi
există mai mult de 20 de grupuri etnice în Madagascar de la indonezieni cu aspect de oameni
Merina din Zonele Muntoase Centrale, cei cu aspect African, numiţi Sakalava, pe coasta de Vest,
până la arabiiFig.
Antaimoro devârstelor
17 Piramida pe coastadinde Est.
Madagascar (sursa: http://www.indexmundi.com/)
 4.3.Politica generală a țării

Madagascar este republică semiprezidenţială. Puterea executivă este împărțită între un

președinte care este ales prin vot și un prim-ministru desemnat din partea Parlamentului, care
este numit de către colegii săi, dar care trebuie să fie aprobat de către președinte. În cazul în care
candidatul propus pentru funcţia de prim-ministru nu atinge o majoritate absolută de sprijin în
cadrul Parlamentului, președintele poate alege un candidat din partea Parlamentului, care va
servi timp de un an. Puterea executivă este reprezentată de Guvern, puterea legislativă este
impărțită între Guvern, Senat și Adunarea Națională. Puterea judecătorească este independentă
de executiv și legislativ. Situația politică în Madagascar a fost marcată de putere pentru control.
După ce Madagascarul și-a caștigat independența de Franta în 1960, asasinările, loviturile
militare și alegerile disputate au fost atrase în mod proeminent.
Dedier Ratsiraka a preluat puterea în 1975 printr-o lovitură de stat și a condus pana în
2002, cu o mică pauză când a fost înlăturat la începutul anilor 1990. Când Marc Ravalomanana
și Ratsiraka, și-au proclamat ambii victoria după alegerile prezindețiale din decembrie 2001,
suporterii lui Ratsiraka au încercat să blocheze capitala, Antananarivo, care era pro-
Ravalomanana. Dupa opt luni de violențe sporadice cu distrugeri economice considerabile, o
renumărare a voturilor în aprilie 2002 a condus Curtea Înaltă
Constituțională să îl pronunțe președinte pe Ravalomanana,
dar abia în iulie Ratsiraka s-a refugiat în Franța și
Ravalomanana a caștigat controlul țarii. După o săptămână
de proteste politice în Antananarivo, Andry Rajoelina,
Maiorul Antananarivei, i-a cerut lui Ravalomanana să își de-
a demisia de la putere pe data de 31 ianuarie 2009, numindu-l
dictator, ticalos și hoț. Ravalomanana a raspuns prin a-l
concedia pe Rajoelina, citând o lege care permite Guvernului
să îi înlăture pe oficialii care eșueaza în a-și face datoria fată
de stat. Această mișcare, oricum, este considerată a nu fi în concordanță cu legea țării , ci un alt
semn al abuzului de putere al președintelui pentru a-l opresa pe maior, care a caștigat o victorie
în 2007 împotriva candidatului Președenției pentru slujba de Maior al capitalei. Mai multe cereri
din partea Bisericilor, Secretarului General al Națiunilor Unite și comunitaților diplomatice
locale adresate Președintelui de a începe un dialog cu oponenții pentru a gasi o soluție de pace la
crizele politice au fost ignorate. Unii s-au gândit că Ravalomanana a demisionat pe 17 martie
2009 după pierderea suportului militar și sub o intensă presiune a lui Rajoelina.
Președintele Ravalomanana a fost condamnat la 4 ani de închisoare în 2 iunie 2009.
Termenul arestării a fost admis ca fiind „așa-zisul abuz în serviciu" care, conform Ministerului
de Justiție include achiziționarea unui jgheab prezidențial. Acest jgheab valorează 60 de milioane
de dolari și a fost obținut în decembrie 2008. Ravalomanana a fost acuzat de „amestecarea
intereselor publice cu interesele personale".

4.4.Infrastructura
Starea generală a reţelei rutiere variază, iar în perioada ploioasă din decembrie-aprilie, cea
mai mare parte a drumurilor secundare sunt impracticabile. Drumurile din partea de sud a
Madagascarului sunt în conditii foarte proaste.

4.5.Economia

4.5.1.Structura pe ramuri/sectoare de activitate

Madagascar este una dintre cele mai sărace ţări din lume. Economia ţării se bazează în
mare parte pe agricultură, minerit, pescuit, precum şi producţia de haine. Unul dintre cele mai
cunoscute produse din Madagascar este vanilie, care vine de la o orhidee si este folosită pentru
aroma ei. Creșterea boabelor de vanilie iau un minim de doi ani, astfel, acestea sunt destul de
scumpe. În ciuda preţurilor relativ mari la boabele de vanilie, un malagaș mediu face în jur de 1
dolar SUA pe zi, în timp ce 70% dintre malagaşi, trăiesc sub pragul sărăciei în lume. Aproape
jumătate din copiii din Madagascar sub vârsta de cinci ani sunt subnutriţi. Principalele ramuri
economice sunt: Agricultura: cafea, vanilie, trestie de zahar, cacao, orez, , fasole, banana, alune,
produse animale; Ramuri industriale: prelucrarea carnii, sapunuri si detergenti, fabrici de bere,
tabacarii, productie zahar, textile, sticlarie, ciment, asamblare automobile, hartie, petrol, turism;
Servicii: slab dezvoltat atit in ceea ce priveste comertul interior, turismul cit si transporturile
(numai 885 kilometri cale ferata si 36.000 kilometri șosele). Industria prelucratoare este slab
dezvoltata, exista capacitati de productie pentru : tesaturi, confectii, rafinare zahar, ciment,
conserve de carne, artizanat.
Agricultura şi pescuitul sunt principalele ramuri aducătoare de venit. Madagascarul este
principalul producător mondial de vanilie şi Ylang Ylang. Totodată Madagascarul este
principalul producător mondial de safire şi deţine cele mai mari rezerve din lume de ilmenit
precum şi zăcăminte semnificative de crom, cărbune, fier, cupru nichel.
Există o serie de motive care arată de ce este Madagascarul sărac. În conformitate cu
dictatorul trecut, Didier Ratsiraka, guvernul a fost corupt si a furat o mare parte de bani, din
ajutorul acordat de alte ţări. Colonialismul economic al francezilor a însemnat o economie strâns
legată de extracţia resurselor (exploatarea forestieră, mineritul, pescuitul), care de multe ori, nu
promovează creşterea pe termen lung, al economiei, deoarece resursele eliminate sunt epuizate.
Lipsa infrastructurii, în special a drumurilor, face mai greu pentru agricultori să ducă produsele
lor la pieţe, în timp ce izolarea geografică a Madagascarului, de la restul lumii, duce la creşterea
costurilor comerciale. Tot ce Madagascar produce, sau vrea să cumpere din alte ţări, trebuie să
fie expediat cu avion sau vapor. Sistemul slab de învăţământ face dificil pentru malagaşii tineri
să găsească locuri de muncă în afara sectorului agricol şi foarte puţini oameni în Madagascar au
acces la tehnologie sau la Internet. În cele din urmă, daunele aduse mediului, au redus
capacitatea fermierilor din Madagascar, producerea cantităților mari de alimente. Toţi aceşti
factori contribuie la sărăcia Madagascarului. În 2005, Madagascar a anunţat că a găsit cantităţi
mari de ulei. Uleiul va fi, probabil, o parte esenţială a viitorului economic al Madagascarului,
împreună cu mineritul, producţia de piatră preţioasă (Madagascar are o mulţime de safire), şi
turismul. Există speranţa că ecoturismul, o formă de turism care minimizează impactul asupra
mediului, poate ajuta creșterea economică a Madagascarului, protejând în acelaşi timp, zonele
sale naturale şi fauna sălbatică.
 4.5.2.Produsul intern brut și indicele de dezvoltare umană
Produsul Intern Brut al Madagascarului pe anul 2014 s-a cifrat la 16,68 miliarde de dolari,
iar Produsul Intern Brut per cap de locuitor fiind 1.200 dolari, tot în anul 2014.

Fig. 19 Evoluția Produsului Intern Brut din 1960 până în 2015 în Republica Madagascar (sursa:
http://data.worldbank.org)

Fig. 20 Indicele de dezvoltare umană în Madagascar (linia verde), în comparație cu alte zone (sursa:
http://data.worldbank.org)
Indicele de dezvoltare umană (IDU) din Madagascar pentru anul 2014 este 0,51.
 CAPITOLUL 2

5.Activitatea turistică a Madagascarului

Supranumit şi „Marea Insula Roşie” datorită lateritelor care îi colorează podişurile,
Madagascarul se întinde pe o lungime de 1580 kilometri de la nord la sud, respectiv de 580
kilometri de la est la vest. Un lanţ muntos brăzdează insula de la nord la sud, delimitând regiunea
Podişurilor Înalte (Hauts Plateaux), cu înălţimi cuprinse între 800m şi 1500m, de regiunile de
coastă. Capitala şi multe alte oraşe importante sunt situate în această zonă centrală, lanţul muntos
prăpăstios şi abrupt trecând prin centrul acesteia.

Fig. 21 Antananarivo – capitala Madagascarului (sursa: https://www.wtca.org)

Zona centrală are un climat temperat şi se remarcă mai ales prin verdeaţă, dar şi prin
podgoriile şi orezăriile frumos etajate. Antananarivo este una dintre cele mai pitoreşti capitale
din lume. Centru economic, cultural şi administrativ, oraşul posedă un muzeu de artă şi
arheologie, o grădină botanică şi zoologică dar şi un observator astronomic. În malgaşă,
denumirea semnifică „Oraşul Miilor”, pentru a onora memoria miilor de soldaţi ce l-au păzit în
vremuri străvechi. Astăzi numele descrie însă şi miile de trepte ce leagă partea înaltă de partea
joasă a oraşului, miile de miresme
ademenitoare, miile de faţete viu colorate. Tana
are nenumărate pieţe unde artizanii locali îşi
etalează măiestria în diverse ateliere de
prelucrare a bijuteriilor şi a mătăsii malgaşe
„lamba landy”. Ampefy, aflat la 90 de kilometri
de capitală, este
Fig. 22 o regiune
Gheizer vulcanică
din Ampefy (sursa:cu cascade
https://www.virtualtourist.com)
şi gheizere spectaculoase. Aici au fost construite
diguri pentru prinderea ţiparilor. Perinet, la 140 de kilometri de capitală, este rezervaţie naturală,
patria indri-ului (o specie de lemuri fără coadă) şi a multor specii de orhidee.
Nordul insulei este dominat de Vârful Tsaratanana, cel mai înalt vârf al insulei, cu
altitudinea de 2880 metri. Acoperit de ferigi gigantice şi licheni cu forme ciudate, specifice
pădurilor de mare altitudine. Parcul Montagne d’Arbre situat la o înălţime de 1500 metri este un
parc naţional renumit pentru varietatea sa, găzduind 7 din cele 70 de specii de lemurian existente
în Madagascar, precum şi 59 de specii de reptile, respectiv 75 de specii de păsări.
Principalele atracții din insula Madagascar sunt:
Parcul Naţional Ranomafana. Localizat în
regiunea de sud-est a Madagascarului, lângă satul
Ranomafana, Parcul Naţional Ranomafana este
unul dintre cele mai populare parcuri din ţară.
Partea de est a acestuia este cea mai pitorească, cu
numeroase cursuri de apă, ce scaldă pădurile
dense. Parcul este casa lemurului de bambus
galben, un animal a cărui dieta include muguri de
bambus, care conţin doze de cianură letale pentru Fig. 23 Intrarea în Parcul Naţional Ranomafana
(sursa: https://www.virtualtourist.com)
alte animale, care pe acesta nu îl afectează.
Parcul Naţional Masoala. Situat în nord-estul Madagascarului, Parcul Naţional Masoala
acoperă 250 de mile de pădure şi include şi trei parcuri marine. Parcul cuprinde 10 specii de
lemur, incluzând şi Aye-aye, cea mai mare primată nocturnă din lume. Parcul este casă şi pentru
diferite specii de păsări şi reptile, incluzând broasca Tomato, cunoscută pentru culoarea sa de
roşu aprins. Parcurile marine Tampolo, Ambodilaitry şi Ifaho sunt ideale pentru scufundări şi
aventuri cu caiacul.
Andasibe-Mantadia. Acoperând aproximativ 100 de mile de pământ din estul
Madagascarului, Parcul Naţional Andasibe-Mantadia este casa a 11 specii de lemur, incluzând
cel mai mare lemur din ţară, Indri. Localizat lângă capitala Antananarivo, Andasibe-Mantadia
este unul dintre parcurile uşor de vizitat. Este împărţit în două regiuni, Parcul Naţional Mantadia
şi Rezervaţia Analamazoatra. Ghizii locali conduc vizitatorii în tururi de o oră până la şase ore în
fiecare regiune.
Dealul Regal din Ambohimanga. Considerat de 500 de ani unul din cele mai sacre locuri
ale ţării de către oamenii Malagasy, Dealul Regal din Ambohimanga este un sat istoric care a
fost cândva casa regală din Madagascar. Zidul care înconjoară satul a fost construit în 1847 şi
este făcut dintr-un mortar ce are ca şi compoziţie lime şi albuş de ou. Fortul Mahandrihono
include atât casa de altădată a Regelui Andrianampoinimerina, cu ziduri făcute din lemn solid de
trandafir, cât şi artefactele sale, printre care şi tobe, arme şi talismane.
Ifaty. Ifaty este numele dat pentru două sate pescăreşti de pe coasta de sud-vest a
Madagascarului. În larg, se găseşte un recif de corali lung de 60 de mile, fiind o barieră naturală
în drumul valurilor dure şi creând ape costale numai bune pentru scufundări şi pescuit. Deşertul
din interiorul insulei este cunoscut pentru pădurea de spini, unde copacii baobabi cu forme
ciudate prosperă de secole.
Bulevardul Baobabilor. Bulevardul
Baobabilor reprezintă un grup de copaci aşezaţi
de-a lungul drumului între Morondava şi Belon’i
Tsiribihina în vestul Madagascarului. Peisajul
atrage turişti din toată lumea, făcând din această
locaţie una dintre cele mai vizitate din regiune.
Copacii Baobab, bătrâni de 800 de ani, nu erau
singuri, ci făceau parte din păduri dense, dar cu
Fig. 24 Bulevardul Baobabilor (sursa: timpul pădurea a fost tăiată pentru agricultură.
http://www.mesagerulhunedorean.ro/)
Nosy Be. Micuţa insula Nosy Be este una din
primele puncte de vizitare a turiştilor, atrangând mii de turişti din întreaga lume pe tot parcursul
anului. Deşi plajele din Nosy Be nu arată perfect ca şi plajele tropicale, sunt renumite pentru
linişte, apele de culoare turcoaz şi restaurantele cu fructe de mare, ce servesc cina pe nisip.
Tsingy de Bemaraha. Rezervaţia Tsingy de Bemaraha este situată în partea de sud a
Madagascarului. Cuvântul “tsingy” se referă la stâncile ascuţite care alcătuiesc platoul de calcar.
Parcul este casa pentru şapte specii de lemuri, incluzând Deckens sifaka, specie de lemur
notabilă pentru blana albă şi faţa neagră.
Parcul Naţional Isalo. Parcul Naţional Isalo este cunoscut pentru terenul variat. Localizat
în centrul regiunii de sud, parcul cuprinde pajişti
întinse, canioane abrupte şi formaţiuni de nisip,
toate întrerupte de porţiuni cu palmieri. Se pot
face tururi de câteva ore sau de câteva zile.
Insula Saint Marie. Insula Saint Marie se
află pe coasta de est a Madagascarului. Balenele
cu cocoaşă vizitează apele insulei pe timpul
verii şi la începutul toamnei.
Fig. 25 Insula Saint Marie (sursa:
http://www.mesagerulhunedorean.ro/)
 6.Formele de turism practicate
Madagascar este țara care se află la sud-estul Africii situată la est de Mozambic în Oceanul
Indian. Oferta turistică depinde de posibilităţile unei zone, astfel din punct de vedere al
potenţialului turistic şi al bazei de servire, în Madagascar se practică următoarele forme de
turism:
Turismul cultural (sau cultural – istoric), face referință la vizitarea monumentelor istorice,
arhitectonice şi de artă, a muzeelor şi a caselor memoriale, a altor obiective realizate de către om.
Turismul comercial este reprezentat prin expoziţii şi diverse târguri. Exemplu poate fi Piaţa
Zoma, presupusă ca fiind a doua ca mărime din lume este deschisă zilnic.
Turismul nautic. Oceanul Indian oferă o oază de plăcere turistului dornic de înot sau
activităţi nautice organizate cum ar fi: scufundările, surfingul.
Turismul de agreement (recreere). În această categorie, pentru Madagascar se află pe listă
activităţile sportive cum ar fi : plimbările şi ieşirile în parcurile tematice şi de distracţie
amenajate cu mult rafinament.
Turismul de aventură se organizează drumeţii în munții Tsaratanana.
Turismul de reuniuni şi congrese, este legat despre marile manifestări ştiinţifice,
manifestări culturale și manifestări artistice.
Turismul de croazieră.

7.Indicatorii activității turistice pentru ultimii 3 ani

Nevoia înregistrării statistice a turismului este o nevoie importantă, fapt care ne ajută să ne
informăm cu privire la necesitățile turiștilor. Aceste informații ne ajută în primul rând să aflăm
importanța contribuției a sectorului la dezvoltarea economică a unui stat, în cazul nostru ne
referim la Republica Madagascar. Dezvoltarea economică ese marcată printr-un indicator
economic numit Produsul Intern Brut, sau prescurtat PIB, acesta este un indicator
macroeconomic ce se bazează pe consum, investiții și exporturi cu importuri.

7.1.Cererea de turism în ultimii 3 ani

Cererea de turism sprijinește unele zone geografice defavorizate din punct de vedere
industrial, dar care dețin un potențial turistic. Această cerere protejează unele zone turistice
intens solicitate și încurajează populația de a practiva diverse forme de turism. În sprijinul aflării
cererii de turism din Madagascar se utilizează date din statistici ca: numărul sosirilor de turiști,
numărul de înoptări și densitatea turistică. Pentru aflarea a acestor date se fac diverse studii. De
exemplu pentru a afla numărul sosirilor de turiști se fac studii la punctele de trecere ale frontierei
statului, iar pentru aflarea numărul de înoptări se fac studii către unitățile cu activitate de cazare.
 7.1.1.Numărul de turiști sosiți

Indicator 2013 2014 2015

Numărul de turiști sosiți 196.000 222.000 230.000
Sursa: http://www.worldbank.org/

7.1.2.Numărul de înnoptări pe categorii de unități de cazare turistică

An 2013 2014 2015

Locuri 19.112 19.881 20.456
Sursa: http://www.nationmaster.com/country-info/profiles/Madagascar

7.1.3.Densitatea turistică

Indicator 2013 2014 2015

Densitatea turistică 0,0085 0,0094 0,0105
Sursa: http://www.worldbank.org/

7.2.Oferta turistică în ultimii 3 ani

Mediul economic este un factor semnificativ, care influenţează industria turismului în
Madagascar din cele două puncte de vedere care se referă la cerere şi la ofertă. Din punct de
vedere turistic, factorii ce pot influenţa comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de
schimb, disponibilitatea creditului, creşterea şi stabilitatea economică şi rata inflaţiei, dar și
structura economică a industriilor specifice turismului, exemplu poate fi costul capacităţii de
cazare, costul călătoriilor, ș.a. Astfel mai jos se pot observa două tabele ce folosesc indicatori
turistici ca: numărul locurilor de cazare pe categorii și gradul mediu de ocupare a structurii de
cazare. Primul indicator face referință la numărul de înoptări ale turiștilor, numărul de locuri de
cazare și numărul de zile în care funcționează, astfel rezultatul final ne arată gradul de ocupare.
Al doilea indicator se referă la numărul de locuri de cazare pe care îl poate asigura statul
Madagascar după anumite criterii, în cazul nostru criteriu prezentat este după stele.

7.2.1.Numărul turiștilor pe locuri de cazare turistică și numărul locurilor de cazare pe

categorii
Indicator 2013 2014 2015
Hoteluri 1693 1696 1698
Camere 22.425 22.890 23.112
Sursa: http://www.instat.mg/

7.2.2.Gradul mediu de ocupare a structurilor de cazare

Anul Valoarea
 2013 45,1%
2014 45,9%
2015 46,4%
Sursa: http://www.instat.mg/

7.3.Ocuparea în turism
Ocuparea în turism folosește indicatori turistici ce ne arată statistic un număr total al
locurilor de muncă din industria turismului care depinde de anumiți factori, de pildă este
potențialul natural și potențialul antropic, alt indicator este populația ocupată în turism în total
acesta depinde de anumiți factori, de exemplu un factor este gradul de alfabetizare care
determină ce locuri de muncă pot fi acoperite de către populație. Mai jos printr-un tabel este
reprezentat cei doi indicatori menționați ce ne arată datele.

7.3.1.Numărul total de locuri de muncă în turism

Indicator 2013 2014 2015
Numărul total de 437.386 438.105 439.010
locuri de muncă în
turism
Sursa: http://www.instat.mg/

7.3.2.Populația ocupată în turism din total populației

Indicator 2013 2014 2015
Populația ocupată în 31.207 32.420 32.890
turism din totalul
populației
Sursa: http://www.instat.mg/

7.4.Indicatorii efectelor turistice

Efectele turistice au la bază cheltuielile ce se produc și veniturile ce se încasează,
indicatorii ai efectelor turistice ce se utilizează sunt: cheltuielile făcute pentru turism și venituri
totale din turism. Mai jos sunt prezentate într-un tabel cei doi indicatori.

7.4.1.Cheltuieli totale pentru turism

Indicator 2013 2014 2015
Cheltuielile făcute 161 mil. dolari 166 mil. dolari 169 mil. dolari
pentru turism
Sursa: http://data.worldbank.org

7.4.2.Venituri totale pentru turism

Indicator 2013 2014 2015
Venituri totale din 578 mil. dolari 583 mil. dolari 587 mil. dolari
turism
Sursa: http://data.worldbank.org
 8.Relațiile dintre România și Madagascar

8.1.Cadrul juridic existent

România nu are nicio formă de reprezentare diplomatică sau consulară de carieră în
Madagascar. Este necesară viza pentru toate tipurile de pașapoarte. În calitate de cetăţean al
Uniunii Europene, cetăţenii români pot solicita, în caz de urgenţă consulară, sprijinul misiunilor
diplomatice ale ţărilor Uniunii Europene reprezentate la Antananarivo. Cetăţenii români pot intra
pe teritoriul Republicii Madagascar în baza unei vize valabile. Vizele sunt eliberate în
exclusivitate de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Madagascar în străinătate.
Evoluţia schimburilor comerciale româno-malgaşe este, în general, pozitivă. Principalele
produse care au făcut obiectul schimburilor comerciale cu Republica Madagascar au fost: pentru
export: componente auto, anvelope, frigidere, uree, hârtie, articole de uz casnic, produse
farmaceutice, cereale, materiale de construcţii, iar pentru import: condimente, fibre vegetale.

Concluzii

În Madagascar, potenţialul ei turistic este asigurat de obiective ei. Madagascar este o ţară
slab dezvoltată din punct de vedere al infrastructurii turistice ceea ce face că numărul turiştilor să
crească foarte puțin şi să sprijine cu puțină putere destinaţia turistică. Deşi este o ţară încă săracă,
Madagascar deţine resurse economice, astfel o primă explicaţie constă în faptul că acesta
reprezintă o strategie economică a guvernului, bazată pe atragerea capitalului străin în
Madagascar. Turiştii pot descoperi ecosisteme din cele mai variate şi pot afla mai multe despre
flora şi fauna nemaiîntâlnite ale insulei explorând şi regiunea sudică a Madagascarului.
Numeroase parcuri naţionale însărcinate cu protejarea plantelor şi animalelor endemice sunt
accesibile pe toată durata anului.
În timp ce Madagascar este cunoscută pentru animalele sale ciudate şi pădurile
frumoase, o mare parte a ţării a suferit prejudicii severe asupra mediului. Multe păduri de pe
insulă au fost tăiate, în timp ce solul fertil de valoare importantă pentru culturile de semănat
dispar din cauza eroziunilor. Deoarece Madagascar este printre ţările cele mai sărace ale lumii,
supraviețuirea de zi-de-zi a oamenilor depinde de utilizarea resurselor naturale. Cei mai mulți
dintre malagași niciodată nu au posibilitatea de a deveni un doctor, programator, lucrător de
fabrică, sau secretar; aceștia trebuie să trăiască din terenul care îi înconjoară, utilizând orice
resurse ce pot găsi. Sărăcia lor coastă țara şi toată lumea, prin pierderea biodiversităţii endemice
ale insulei.
Din punct de vedere politic, despre Madagascar se poate spune ca are o instabilitate
politică reprezentată de criza din anul 2009. Consecinţa acestea se răsfrânge peste fluxurile
turistice, care îi crează nesiguranță pentru turist. De altfel, atenţia puțin acordată turismului de
către guvern face să reflecte sărăcia cu care se confruntă țara.
În prezent există un program în derulare, care are ca şi obiectiv principal atragerea de
turişti şi creşterea rentabilităţii acestui sector.

Bibliografie

1. Ministère du Tourisme - http://www.meeft.gov.mg/

2. World Bank Open Data - http://data.worldbank.org
3. Tourism Tunisia - http://www.madagascar-tourisme.com/en
4. Ministerul Afacerilor Externe - http://www.mae.ro
5. Institut National de la Statistique - http://www.instat.mg/
 6. World Travel & Tourism Council - http://www.wttc.org

Lista de figuri

FIG. 1 STEMA MADAGASCARULUI..................................................................................................................................3

FIG. 2 DRAPELUL MADAGASCARULUI.............................................................................................................................3
FIG. 3 GRUPURILE ETNICE DIN MADAGASCAR...............................................................................................................5
FIG. 4 PROVINCIILE MADAGASCARULUI.........................................................................................................................5
FIG. 5 POZIȚIA GEOGRAFICĂ A REPUBLICII MADAGASCAR............................................................................................6
FIG. 6 MUNTELE TSARATANANA.....................................................................................................................................7
FIG. 7 PLATOU ÎNALT – FORMĂ DE RELIEF SPECIFICĂ MADAGASCARULUI....................................................................8
FIG. 8 TIPURILE DE CLIMAT (DUPĂ CLASIFICAREA KOPPEN)..........................................................................................9
FIG. 9 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DIN MADAGASCAR.....................................................................................................9
FIG. 10 ORHIDEE...........................................................................................................................................................10
FIG. 11 POMI BAOBAB ÎNTR-UN CÂMP DE OREZ..........................................................................................................10
FIG. 12 SIFAKA VERREAUX-UL.......................................................................................................................................11
FIG. 13 LEMURUL INEL-COADĂ.....................................................................................................................................11
FIG. 14 TENREC BRĂZDAT ÎN MADAGASCAR................................................................................................................11
FIG. 15 RADAMA I.........................................................................................................................................................12
FIG. 16 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI ÎN MADAGASCAR..................................................................................13
FIG. 17 PIRAMIDA VÂRSTELOR DIN MADAGASCAR......................................................................................................14
FIG. 18 MARC RAVALOMANANA..................................................................................................................................15
FIG. 19 EVOLUȚIA PRODUSULUI INTERN BRUT DIN 1960 PÂNĂ ÎN 2015 ÎN REPUBLICA MADAGASCAR.....................17
FIG. 20 INDICELE DE DEZVOLTARE UMANĂ ÎN MADAGASCAR (LINIA VERDE), ÎN COMPARAȚIE CU ALTE ZONE........17
FIG. 21 ANTANANARIVO – CAPITALA MADAGASCARULUI...........................................................................................18
FIG. 22 GHEIZER DIN AMPEFY.......................................................................................................................................18
FIG. 23 INTRAREA ÎN PARCUL NAŢIONAL RANOMAFANA............................................................................................19
FIG. 24 BULEVARDUL BAOBABILOR..............................................................................................................................20
FIG. 25 INSULA SAINT MARIE........................................................................................................................................20