ARGUMENT

Aceste generatoare sinusoidale formează o clasă largă de aparate, datorită

proprietăţilor remarcabile pe care le are semnalul sinusoidal în tratarea circuitelor
electronice în regim variabil.

Multe firme producătoare de aparataj electronic întrebuinţează denumiri cu

caracter general ca: oscilator pentru aparatele la care se cunoaşte precis frecvenţa
semnalului generat; generator sau test-oscilator pentru aparatele care au în plus un
voltmetru pentru măsurarea tensiunii de ieşire şi un atenuator calibrat; generatoare de
semnal pentru aparatele la care semnalul produs poate fi modulat; versa-tester pentru
aparatele care generează semnale de formă sinusoidală sau/şi dreptunghiulară, au
posibilitatea măsurării şi indicării frecvenţei şi amplitudinii semnalului şi pot măsura
şi semnale externe. În ceea ce ne priveşte, vom folosi termenul de oscilator numai
pentru etajul care generează efectiv semnalul de tensiune şi generator pentru întreg
aparatul. Generatoarele care produc semnale sinusoidale cu o frecvenţă baleiată
(scanată) automat - comandată electric - între două frecvenţe se numesc vobulatoare.

Ca generatoare de semnale oscilatoarele trebuie să satisfacă o serie de cerinţe:

să aibă o mare stabilitate a frecvenţei; să lucreze într-o bandă de frecvenţă cât mai
mare; să dea o tensiune cât mai constantă în banda de lucru; să aibă o mare stabilitate
în funcţionare. În funcţie de caracterul aplicaţiei se poate accentua una dintre aceste
trăsături.

1
Oscilatoare

Capitolul 1. Generalităţi

Definiţie: Oscilatoarele sunt generatoare de oscilaţii electrice întreţinute, cu frecvenţă

proprie (funcţionează fără semnal de intrare).

a. Parametrii oscilatoarelor

 Forma semnalului generat

 Domeniul de frecvenţă în care lucrează
 Stabilitatea frecvenţei de oscilaţie
 Amplitudinea semnalului de ieşire
 Stabilitatea amplitudinii semnalului de ieşire
 Coeficientul de distorsiuni neliniare impus
b. Clasificarea oscilatoarelor

Nr. Criterii de clasificare Tipuri de oscilatoare

crt.
1 După forma semnalului generat - oscilatoare sinusoidale

- oscilatoare nesinusoidale
2 După domeniul de frecvenţă în - oscilatoare de audiofrecvenţă ( j. f)
care lucrează
- oscilatoare de radiofrecvenţă (î. f)

- oscilatoare de foarte înaltă frecvenţă

3 După natura componentelor din - oscilatoare RC
reţeaua selectivă
- oscilatoare LC

- oscilatoare cu cuarţ

2
Capitolul 2. Oscilatoare sinusoidale cu reacţie

Definiţie: Oscilatoarele cu reacţie sunt amplificatoare cu reacţie pozitivă care

generează un semnal sinusoidal de forma u = Umax sin ωt .

Valoarea frecvenţei de oscilaţie se obţine cu ajutorul unui circuit acordat LC sau cu o

reţea selectivă RC

a. Schema de principiu

Fig. 4.1 Oscilator cu reacţie – schema de principiu

Relaţii specifice

 Valoarea amplificării cu reacţie este

A
A r= Ar - amplificarea circuitului cu reacţie
1−β A
β– factor de reacţie sau de transfer

A - amplificarea circuitului fără reacţie

3
 Condiţia de oscilaţie sau de reacţie pozitivă

1- β A = 0 sau β A = 1 - Relaţia lui Barkhausen

Amplificarea cu reacţie Ar = ∞ şi amplificatorul devine oscilator

 Relaţia lui Barkhausen este echivalentă cu două condiţii : condiţia de amplitudine şi

condiţia de fază ce rezultă din forma de exprimare în complex a amplificării şi a
factorului de transfer.
jϕ A jϕ β
A=|A|e , j=√−1 β=|β|e

|A | . |b | = 1 Condiţia de amplitudine

j A + jb = 0, 2 p, 4p.... Condiţia de fază

φA - defazajul produs de amplificator ; φβ - defazajul produs de circuitul de reacţie

4
Capitolul 3.Oscilatoare RC

Definiţie: Oscilatoarele RC sunt amplificatoare cu reacţie pozitivă selectivă având

cuadripolul de reacţie format din rezistenţe R şi condensatoare C .

a. Clasificare

Nr. Criteriul de clasificare Tipuri de oscilatoare RC

Crt
.
1 După numărul de tranzistoare ale - cu un tranzistor
amplificatorului
- cu două tranzistoare
2 După configuraţia cuadripolului - cu reţea de defazare trece – sus
de reacţie
- cu reţea de defazare trece – jos

- cu punte Wien

- cu punte dublu T
b. Condiţia de oscilaţie

Pentru orice oscilator aspectele cele mai importante sunt :

 Condiţia de oscilaţie – relaţia între parametrii circuitului pentru amorsarea

oscilaţiilor
 Valoarea frecvenţei de oscilaţie
Frecvenţa de oscilaţie - este frecvenţa la care datorită reacţiei pozitive , amplificarea
circuitului devine infinită.

Frecvenţa de oscilaţie se determină din condiţia de fază , jA + jb = 0, 2p, 4p.. care

este satisfăcută pentru o singură frecvenţă, care este frecvenţa de oscilaţie.

5
3.1 Oscilatoare RC cu un tranzistor

 Defazajul produs de amplificator este φA = 1800

 Reţeaua de defazare ar trebui să producă un defazaj φβ = 1800 pentru a îndeplini
condiţia de fază.
 Un condensator ideal produce un defazaj de 900 între curentul şi tensiunea la bornele
sale, iar unul real mai puţin de 900 .
 Deoarece rezistoarele şi condensatoarele sunt elemente reale, numărul minim de
celule RC identice este 3.

a. Oscilatorul RC cu reţea de defazare trece – sus

 Frecvenţa de oscilaţie este ω ≈ 1 / √6

RC
 Rolul elementelor de circuit este :
- R1, R2 au rolul de polarizare a bazei
tranzistorului cu tensiune constantă

- RC limitează curentul din colector

- RE stabilizează termic PSF

- CE capacitate de decuplare a rezistenţei de emitor în c.a.

Fig. 4.2 a. Oscilator RC cu reţea de

defazare trece – sus

- R şi C elementele reţelei de defazare

- R’ asigură conectarea reţelei de defazare

cu intrarea amplificatorului

6
b. Oscilatorul RC cu reţea de defazare trece - jos

Frecvenţa de oscilaţie este ω ≈ √6 / RC

Fig. 4.3 Oscilatorul RC cu reţea de

defazare trece – jos

7
3.2 Oscilatoare RC cu două tranzistoare

 Este un oscilator cu punte Wien

 Defazajul produs de amplificatorul cu două tranzistoare este φA = 2 p
 Cuadripolul de reacţie trebuie să introducă un defazaj φβ = 0 ; 2 p pentru a se
respecta condiţia de fază φA + φβ = 0 ; 2 p ; 4p
 Puntea Wien este formată din două circuite RC, serie şi celălalt paralel
 Frecvenţa de oscilaţie este ω = 1 / RC

Fig 4.4 Oscilator RC cu punte Wien

8
Fig. 4.5 Oscilator RC cu punte Wien-schema simplificată

9
Capitolul 4. Oscilatoare cu cuarţ

Definiţie: Oscilatoarele cu cuarţ sunt oscilatoare de semnale sinusoidale de foarte

mare stabilitate a frecvenţei.

1. Cuarţul

Cuarţul are proprietăţi piezoelectrice. Aceste proprietăţi constau în faptul că

aplicând plăcuţei o tensiune electrică , ea se deformează. Aplicând plăcuţei forţe
mecanice, apar sarcini electrice pe feţele solicitate.

a. Simbol , schema electrică echivalentă

Fig 4.6 Cuarţul – simbol şi schema electrică echivalentă

10
Cuarţul se comportă într- un montaj ca un circuit RLC.

L – echivalentul electric al masei cristalului

CS - echivalentul electric al elasticităţii

R - echivalentul electric al pierderilor prin frecare

CP- capacitatea monturii, capacitatea dintre electrozi

b. Proprietăţi

 Circuitul are două frecvenţe de rezonanţă, una serie şi cealaltă derivaţie

 Rezistenţa de pierderi R ‹‹ X – reactanţa
 Factorul de calitate Q = ωO L / R este foarte mare
 Valorile parametrilor R, L, CS, CP sunt foarte stabile în timp
 Aceste proprietăţi determină marea stabilitate a frecvenţei oscilatoarelor cu cuarţ.

11
Capitolul 5. Oscilatorul Colpitts cu cristal de cuarţ

 Între frecvenţa de rezonanţă serie – mai mică şi frecvenţa de rezonanţă derivaţie,

cristalul se comportă inductiv
 Cuarţul înlocuieşte inductanţa din circuitul de reacţie a unui oscilator Colpitts
obţinându–se un oscilator de foarte mare stabilitate.

Fig. 4. 7 Oscilatorul Colpitts cu cuarţ

 Avantaje
- Are foarte bună stabilitate a frecvenţei

- Construcţie simplă şi robustă

 Dezavantaje
- Lucrează numai pe frecvenţe fixe, în funcţie de caracteristicile cuarţului f = 100 kHz
– 40 MHz

- La frecvenţe mai joase, dimensiunile plăcii devin prea mari, iar la frecvenţe mai
înalte, plăcile sunt foarte subtiri si fragile.
12
Oscilatoarele sunt circuite capabile să transforme energia de alimentare continuă a
unei surse în energie alternativă de o anumită frecvenţă (caz particular al
invertoarelor)

Clasificare
►După principiul de funcţionare :

- oscilatoare cu reacţie pozitivă

- oscilatoare cu rezistenţă negativă
►Dupa domeniul de frecvenţă :

- oscilatoare cu audio frecvenţă (de la _Hz la 100KHz)

- oscilatoare de radio frecvenţă (de la 100KHz la 1GHz)
- oscilatoare cu microunde (peste 1GHz)
►Dupa natura reţelei de reacţie selectivă :

- oscilatoare RC (audio frecvenţă)

- oscilatoare LC (radio frecvenţă şi microunde)

Oscilatoare cu reacţie pozitivă

Principiu : Schema bloc a unui amplificator cu reacţie pozitivă este prezentată în
figura urmatoare

Unde A şi β sunt funcţiile de transfer complexe ale amplificatorului,

respectiv cuadripolului de reacţie.
u0 A
⇒ A r= =
ui 1−β A

13
 Dacă este îndeplinită condiţia de oscilaţie a lui Barkhausen adică 1−β A=0
atunci A r tinde către infinit, ceea ce înseamnă că poate exista semnal de ieşire chiar
şi în absenţa semnalului de intrare ui =0 .

Mărimile complexe A si β se pot scrie :

jϕ A j(ϕ +ϕ )
A=Ae }¿ ¿⇒β Ae A B =1
¿ ceea ce conduce la :
{ β⋅A=1¿¿¿¿ k=0,1,2,.....

(condiţia de amplificare, respectiv de frecvenţă)

Oscilatoare RC
►După tipul reţelei utilizate oscilatoarele RC pot fi clasificate în următoarele
grupe :

- oscilatoare cu reţea Wien

- oscilatoare cu reţea de defazare
- oscilatoare cu reţea dublu T
- alte tipuri
-
Din punctul de vedere al modului de cuplare a retelei de reactie la AO se
deosebesc doua cazuri:

  A   , B   oscilatoare cu retea de defazare (implementare cu AO in

structura inversoare)

  A  0, B  0 oscilatoare cu retea de faza minima (implementare cu AO in

structura neinversoare)

14
 Oscilatoare cu reţea Wien
Schema unui oscilator cu AO şi reţea Wien este prezentată in figura urmatoare

Calculăm amplificările
R3
A=1+
R4 (amplificator neinversor)

1
R 2 //
SC 2
β=
1 1
R 1+ + R2 //
SC 1 SC 2

Înlocuind S=ωj, condiţia A β=1 devine succesiv:

15
 R2
R 3 + R4 1+ R2 C 2 S
=1
R4 1 R2
R1 + +
SC 1 1+ R2 C 2 S

2
( R3 + R4 ) R2 SC1 =R4 (1+ R2 C 2 S + R2 SC1 + R1 C1 S+ R 1 C1 R2 C 2 S )

R2 R3 C 1 jω=R [ 1−R1 C 1 R 2 C2 ( jω)2 +( R2 C 2 + R1 C ) jω ]

Egaland cu zero partea reala si imaginara rezultă conditiile de faza si de

amplitudine:

1
{ω=
2
R1 C 1 R 2 C2
¿ ¿¿¿
{ 1
ω= ⇒f =
1
RC 2π RC
¿ ¿¿¿
În condiţiile în care
{R1=R2=R ¿ ¿¿¿
În practică R3 ≈2 R4 . Dacă R3 <2 R 4 atunci oscilaţia va fi din ce în ce mai
mare până când se va satura amplificatorul, forma de semnal devenind
dreptunghiulară.

Condiţia de amorsare a oscilaţiei este βA>1. Apare evidentă menţinerea

R3
A=1+ =3
constantă a amplificării : R4

Modalităţi de stabilizare a amplificării

 Se utilizează în locul rezistenţei R4 un bec cu incandescenţă sau un termistor cu

coeficientul de temperatură pozitiv.
 Se utilizează în locul rezistenţei R3 un termistor cu coeficient negativ de
temperatură.
La amorsarea oscilaţiilor sau la schimbarea frecvenţei, din cauza inerţiei
becului cu incandescentă sau a termistorului pot apărea variaţii ale amplitudinii
semnalului de ieşire. Acest lucru poate fi evitat prin utilizarea unor diode Zener sau
diode de comutaţie (cuplate in anti-paralel) în bucla de reacţie :

16
Figura Limitare cu diode Zener

Figura Limitare cu diode de comutatie

O reducere substanţială a distorsiunilor şi o stabilitate a amplificării mai bună

se obţine prin utilizarea unei bucle de control automat a amplificării. Acest lucru se
realizează prin utilizarea unui tranzistor TEC care poate fi cuplat în serie sau în
paralel cu rezistenţa R4.

17
 Controlul controlul frecventei, la oscilatoarele Wien, poate fi realizat dacă
rezistenţele R sunt modificate simultan (in general nu se utilizeaza reglajul
capacitatilor). O altă posibilitate este realizată de următoarea implementare, care
utilizeaza un singur potentiometru :

Observatie : Pentru AO1 este indeplinita conditia de amplitudine a oscilatorului

(amplificarea in conexiune de neinversor este 3), deci demonstratia va furniza numai
conditia de faza (data de coeficientul lui j). Desfacand bucla de reactie se deduce :

1  1 
R 
sC sC 
3 1  2   1
1  1   R2 
R R   
sC  sC   

18
Efectuand calculele si egaland cu zero coeficientul partii complexe se deduce conditia
de faza

1 3RC
 1
RC R2C2

►Oscilatoare cu reţea de defazare

Oscilator cu reţea tip FTS

Circuitul de calculează prin echivalări Thevenin succesive. Dupa prima

echivalare se obtine circuitul

R RSC
Ee 1 =u0 =u0
1 1+ RSC
R+
SC

1
R
SC R
Re 1 = =
1 1+ RSC
R+
SC

19
Dupa prima echivalare Thevenin
R
Ee1  U 0
1
R
SC

 1 
R 
SC 
Re1  
1
R
SC

R
Ee 2 =E e 1
1
R+ + Re 1
SC

1
Re 2 =
(
R Re 1 +
SC )
1
R+ +R
SC e 1

Aplicand teorema lui Millman in nodul A, rezulta :

u0 Ee 2
+
Rr 1
R e 2+
SC
U − =0=
1 1
+
R r R e 2 +1 / SC

Efectuand calculele obtinem :

Din aceasta relatie rezulta conditia de faza si de amplitudine (de calculat).

20
 Oscilator cu reţea dublu T

Deducerea condiţiilor de oscilaţie :

R1
U− =u0
R 1 +R2

Pentru calculul lui U+ se echivalează cu Thevenin generatorul de la ieşirea AO.

1 1 R
R
nSC SC n
Re 1 = Re 2 =
1 1 R
R+
nSC şi SC n

21
 1 R
nSC n
Ee 1 =u0 Ee 2 =u0
1 R 1
R+ +
nSC şi n SC

Potenţialul U+ se calculează cu ajutorul teoremei lui Millman

Ee1 Ee2
+
R+ R e 1 R e 2 +1/ SC
U +=
1 1
+
R+ R e 1 R e 2 +1/ SC

Identificând partea reală şi imaginară din identitatea U + =U − se deduc

condiţiile de oscilaţie.

Oscilator cu retea T – « podit »

22
 Oscilator cu reţea trece-bandă

Se echivaleaza Thevenin generatorul de la iesirea AO.

1
Ee1  U 0 sC
1
R
SC

 1 
R 
SC 
Re1  
1
R
SC

In aceste conditii expresia tensiunii de iesire are expresia:

 nR '  REe
U 0  1  ' 
 R  R 1  R
sC 1  RCs

Conditia ca circuitul sa se comporte ca un oscilator se reduce la relatia

1
 1 n R
1 1  RCs
1 R
R 
sC 1  RCs

Identificand componenta reala si cea imaginar se obtin conditiile de faza si de

amplitudine
1
 , n=2
RC

23
 Oscilator cu reţea trece-tot

Vom calcula separat amplificarile celor doua AO. Rezulta:

1
nR '  nR '  sC n 1
A01   '   1  '   n 
R  R R 1 1  RCs
sC

nR '  nR '  R
A02   '  1  '   n 
 n  1 RCs
R  R  R 1 1  RCs
sC

Conditia Barkhausen este data de relatia: A01 A02  1 ceea ce conduce la relatia:
 n  1 RCs  1
2

n  1
 1  RCs 
2  , n=1
rezutand conditiile RC

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Constantin P., s.a. - Electronica industrială - E.D.P., Bucureşti

2. Drăgulănescu N. - Agenda radioelectronistului - Editura Tehnică,
Bucureşti
3. Constantin Cruceru – Tehnica măsurărilor in telecomunicaţii – Editura
Tehnica
4. Isac E.-Masurari electrice si electronice- manual pentru clasele a-X-a, a-
XI-a si a-XII-a, E.D.P.R.A. , Bucureşti
5. http://mee.didactic.ro/

25
26
27