Sunteți pe pagina 1din 41

Tanaviosoft-2005 #

Lecţia 11

# 4.8.Polizarea metalelor.
# 4.8.1.Generalităţi.
# 4.8.2.Sculele abrazive.
# 4.8.3.Maşini de polizat.
# 4.8.4.Tehnologia polizării.
# 4.8.5.Controlul operaţiei de polizare.
# 4.8.6.Laborator tehnologic.Test de evaluare.
# 4.8.7.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.

# 4.8.1.Generalităţi.

Definitie Polizarea este operatia tehnologica de prelucrare


mecanica prin aschiere a metalelor si aliajelor cu ajutorul
unor pietre abrazive,pe masini de polizat.
Polizarea se aplică în următoarele scopuri:
9 înlăturarea adaosului de prelucrare;
9 înlăturarea oxizilor de pe suprafeţele metalice;
9 ascuţirea sculelor aşchietoare;
9 înlăturarea bavurilor rezultate la debitare,găurire;
9 rectificarea cordoanelor de sudură.
Tanaviosoft-2005 #
# 4.8.2.Sculele abrazive.
Sculele utilizate la polizare se numesc pietre abrazive.Pietrele abrazive sunt constituite
din:
1. granule abrazive;
2. liant.
Materialele abrazive utilizate sunt: corindon,electrocorindon,carborund,carbură de
siliciu, carbură de bor,oxid de fier,oxid de aluminiu,oxid de crom.
Lianţii utilizaţi cu rol de legătură a granulelor abrazive sunt:
9 lianţi ceramici-argilă,cuarţ,caolin;
9 liant bachelită;
9 liant cauciuc.

Clasificarea pietrelor abrazive


9 după formă:

•disc;
•oală cilindrică;
•oală tronconică;
•bară;
•segment;
•cu coadă.

9 după duritate:

•foarte moale;
•moale;
•mijlocie;
•tare;
•foarte tare;
•extradură.

9 după structură:

•foarte rară;
•rară;
•mijlocie;
•deasă;
•foarte deasă.

Cel mai dur material natural este diamantul (10 unităţi Mohs).
Tanaviosoft-2005 #
Montarea pietrelor abrazive
Pietrele abrazive cu alezaj se montează astfel:
• dacă diametrul alezajului este prea mare se introduc bucşe din plumb sau
material plastic;
• dacă diametrul alezajului este mai mic nu se introduc pe ax forţat;
• la fixare,între piatra abrazivă şi piuliţă se introduce şaibă din carton,cauciuc sau
metal moale;
• la montaj se verifică poziţia pietrei abrazive (abateri în direcţie radială şi axială);

Fig.4.8.2.1.Montarea pietrelor abrazive

Verificarea pietrelor abrazive


Pietrele abrazive se verifica la:
• prezenţa fisurilor;
• rezistenţa mecanică.

Prezenţa fisurilor se poate evideanţia prin următoarele metode:


1. observare vizuală;
2. după sunet;
3. atac chimic.

Rezistenţa mecanică a pietrelor abrazive se verifică pe maşini speciale la turaţie dublă.

Îndreptarea şi ascuţirea pietrelor abrazive


Îndreptarea pietrelor abrazive se face cu role din oţel de scule călit.
Ascuţirea pietrelor abrazive se face cu vârf de diamant.
Tanaviosoft-2005 #
# 4.8.3.Maşini de polizat.

6 Părţi componente:
5 1.Batiu
2.Suport de rezemare
3.Piatră abrazivă
4.Ax
3 5.Apărătoare
6.Motor electric
Ecran de protecţie
Lampă de iluminat
4 2 Bazin de răcire

Fig.4.8.3.1.Polizorul dublu
Clasificarea maşinilor de polizat
¾ după numărul pietrelor de polizor;
• polizor simplu;
• polizor dublu.

¾ după mobilitate:
• polizor fix;
• polizor portabil;
• polizor pendular.

¾ după modul de acţionare:


• cu acţionare electromecanică;
• cu acţionare pneumatică.
Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.8.3.2.Polizoare portabile

Fig.4.8.3.3.Polizor pendular
# 4.8.4.Tehnologia polizării.
L a înlăturarea adaosului de prelucrare sub formă de aşchii,piesa se aşează pe suport
şi se deplasează alternativ,pentru a evita uzura neuniformă a pietrei abrazive.

L a ascuţirea sculelor aşchietoare se utilizează pietre abrazive cu granulaţie mică şi


duritate mijlocie,pentru a asigura capacitatea de autoascuţire a acestora.În timpul
ascuţirii,sculele aşchietoare se răcesc periodic în apă pentru a evita fenomenul de
carburare.
Tanaviosoft-2005 #
# 4.8.5.Controlul operaţiei de polizare.
Se verifică următoarele aspecte:
• la degroşare-precizia dimensională,planitatea şi rectilinitatea(riglă,şubler);
• la finisare-calitatea suprafeţelor prelucrate (rugozimetru);
• la ascuţire-unghiul de ascuţire,calitatea suprafeţelor (raportor,şablon).

# 4.8.6.Laborator tehnologic.Test de evaluare.


Pentru detalii suplimentare se poate accesa fişierul Word „Lucrarea de laborator nr.10
-Polizarea”.

Pentru evaluarea cunoştinţelor acumulate se poate accesa Testul „Polizarea metalelor”.

# 4.8.7.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.


• Pietrele abrazive se montează conform indicaţiilor de la „montarea pietrelor
abrazive”;
• Nu se lucrează cu pietre abrazive care introduc vibraţii în timpul lucrului;
• La polizare se utilizează ochelari de protecţie şi se lucrează numai cu ecranul de
protecţie coborât;
• Se evită polizarea pieselor fără o fixare sigură pe suport.
Tanaviosoft-2005 #
Lecţia 12

# 4.9.Găurirea metalelor.
# 4.9.1.Generalităţi.
# 4.9.2.Scule aşchietoare utilizate la găurire.
# 4.9.3.Ascuţirea burghielor.
# 4.9.4.Dispozitive utilizate la găurire.
# 4.9.5.Maşini de găurit.
# 4.9.6.Tehnologia găuririi.
# 4.9.7.Controlul operaţiei de găurire.
# 4.9.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare.
# 4.9.9.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.
# 4.9.10.Alezarea.Lărgirea.Teşirea.
# 4.9.1.Generalităţi.
Definitie Gaurirea este operatia tehnologica de prelucrare prin
aschiere a metalelor si aliajelor cu ajutorul unor scule aschietoare
numite burghie,pe masini de gaurit.

Fig.4.9.1.1.Maşina de găurit în coordonate


Tanaviosoft-2005 #
sa
Prin găurire se obţin suprafeţe cilindrice
n interioare (alezaje).
Mişcările necesare la găurire sunt:
1.mişcarea principală de aşchiere-mişcarea
de rotaţie .Se notează cu „n” şi se exprimă
în rot./min.
2.mişcarea de avans axial.Se notează „sa” şi
se exprimă mm/rot.

Fig.4.9.1.2.Procesul de găurire

# 4.9.2.Scule aşchietoare utilizate la găurire.


Clasificarea burghielor
• după forma suprafeţei de înfăşurare:
™ burghie cilindrice;
™ burghie late (zencuitoare).

• după lungime:
™ scurte;
™ normale;
™ lungi.

• după forma cozii:


™ cu coadă cilindrică;
™ cu coadă conică.

Fig.4.9.2.1.Burghie
Tanaviosoft-2005 #
Părţi componente

Fig.4.9.2.2.Burghiul elicoidal
Burghiele cu coadă cilindrică se fixează în mandrină,iar burghiele cu coadă conică
se fixează în bucşa de reducţie sau con Morse.

Antrenorul are rolul de a evita rotirea liberă a burghiului în bucşa de reducţie.

Canalele elicoidale au rolul de a evacua aşchiile din zona prelucrării.

Feţele de aşezare reduc frecările cu suprafaţa generată.

Feţele de degajare înlătură aşchiile din zona prelucrării.

Faţetele au rolul de finisare a suprafeţei generate şi de ghidare a burghiului.

Tăişurile principale înlătură adaosul de prelucrare sub formă de aşchii.

Tăişul transversal are rolul de a rupe aşchiile produse.


Tanaviosoft-2005 #
# 4.9.3.Ascuţirea burghielor.

faţa de aşezare
Ascuţirea burghielor se face pe feţele de aşezare.În timpul ascuţirii se face răcire
repetată în apă.La ascuţire se asigură mărimea detalonării.
Pentru o aşchiere optimă este necesar să se adopte anumite valori ale unghiului de
atac2χ.
Aceste valori sunt:
™ 80-900-metale şi aliaje moi (alame bronzuri);
™ 116-1180-oţeluri moi;
™ 130-1400-oţeluri aliate,fonte.
# 4.9.4.Dispozitive utilizate la găurire.
Prinderea şi fixarea burghielor.
Dispozitivele utilizate sunt:
™ mandrine;
™ bucşe de reducţie.

Fig.4.9.4.1.a-Bucşa de reducţie; b-Mandrina


Tanaviosoft-2005 #
Prinderea şi fixarea pieselor.
Dispozitivele utilizate sunt:
™ menghine;
™ prisme;
™ bride.

Fig.4.9.4.2.a-menghina paralelă; b-prisma; c-bride.

# 4.9.5.Maşini de găurit.
Clasificarea maşinilor de găurit
™ după modul de acţionare:
‰ cu acţionare manuală:

• de mână;
• de piept.

‰ cu acţionare electromecanică;
‰ cu acţionare pneumatică.

™ după mobilitate:
‰ portabile;

‰ fixe:

• de banc;
• cu coloană;
• radială.
Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.9.5.1.Maşina de găurit electrică (portabilă)

Fig.4.9.5.2.Maşina de găurit cu coloană Fig.4.9.5.3.Maşina de găurit radială


Tanaviosoft-2005 #
4

Părţi componente:
1.Placa de bază
2.Coloana
3.Cutia de viteze şi avansuri
5 4.Motor electric
5.Maneta
6.Ax principal
6
7.Masa maşinii
2 8.Manivela
9.Şurub conducător

8 9

1
Maşina de găurit
de mână
Fig.4.9.5.4. Maşina de găurit cu coloană

Maşina de
găurit de piept

Fig.4.9.5.5.Maşini de găurit
Tanaviosoft-2005 #
# 4.9.6.Tehnologia găuririi.
Procesul tehnologic de prelucrare prin găurire a alezajelor prezintă următoarea
succesiune de operaţii tehnologice:
• se studiază desenul de execuţie (dacă există);
• se trasează axele corespunzătoare pentru alezaje;
• se punctează intersecţia axelor cu punctatorul (centrul găurii);
• se fixează piesa de prelucrat pe masa maşinii sau în menghină;
• se alege burghiul necesar realizării alezajului cu diametrul prescris;
• se fixează burghiul în mandrină sau în bucşa de reducţie;
• se prelucrează pe o mică adâncime;
• se verifică poziţia centrului găurii;
• se continuă operaţia de găurire;
• se înlătură bavurile rezultate la găurire.

Viteza de aşchiere la găurire depinde de următorii factori:

• calitatea materialului burghiului;


• proprietăţile mecanice ale materialului de prelucrat;
• adâncimea de aşchiere;
• diametrul burghiului;
• avansul de lucru;
• modul de răcire.

Pentru răcire,în timpul aşchierii,se recomandă:


• petrol sau apă cu săpun-oţeluri;
• soluţie de sodă-metale moi;
• petrol-fonte.

# 4.9.7.Controlul operaţiei de găurire.

S e verifică poziţia centrului alezajului,pe baza desenului de execuţie.verificarea se


face cu şublerul de interior-exterior.
Se verifică diametrul alezajului prelucrat prin măsurare cu şublerul.Prin măsurare în
mai multe puncte se poate determina abaterea de la circularitate sau de la cilindricitate.
Calitatea suprafeţei alezajului este influenţată se modul de ascuţire al burghiului.
Tanaviosoft-2005 #
# 4.9.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare.
Pentru detalii suplimentare se poate accesa fişierul Word „Lucrarea de laborator nr.11
–Găurirea metalelor”.

Pentru evaluarea cunoştinţelor acumulate se poate accesa Testul „Găurirea metalelor”.

# 4.9.9.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.


La găurire trebuie respectate următoarele reguli de protecţia muncii:
™ echipamentul de protecţie (salopeta) trebuie să fie încheiate,iar părul strâns;
™ sculele şi piesele trebuie să fie bine fixate în dispozitive;
™ se va evita formarea aşchiilor lungi.Aşchiile se înlătură cu cârligul;
™ la găurirea materialelor fragile(fonte,bronzuri) se vor utiliza ochelari;
™ schimbarea poziţiei curelei se va face cu maşina oprită;
# 4.9.10.Alezarea.Lărgirea.Teşirea.
După operaţia de găurire se mai pot aplica următoarele operaţii de prelucrare:
1. Alezarea.
2. Teşirea.
3. Lărgirea.

Fig.4.9.10.1.Alezoare
Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.9.10.2.Alezoare Fig.4.9.10.3.Lărgitoare

Fig.4.9.10.4.Teşitoare Fig.4.9.10.5.Alezoare
Tanaviosoft-2005 #
Lecţia 13

# 4.10.Filetarea suprafeţelor.

#4.10.1.Generalităţi.
#4.10.2.Elementele geometrice ale filetului.
#4.10.3.Clasificarea filetelor.
#4.10.4.Simbolizarea şi notarea filetelor.
#4.10.5.Scule utilizate la filetarea manuală.
#4.10.6.Tehnologia filetării manuale.
#4.10.7.Controlul operaţiei de filetare.
#4.10.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare.
#4.10.9.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.

#4.10.1.Generalităţi.
Definitie Filetarea este operatia tehnologica de prelucrare prin
aschiere a suprafetelor interioare sau exterioare,cu ajutorul unor
scule numite tarozi si filiere.
La filetarea manuală cu tarodul sau cu filiera,mişcările necesare realizării operaţiei
sunt:
™ mişcarea principală de aşchiere-mişcarea de rotaţie.Se notează cu n şi se
exprimă în rot/min;
™ mişcarea de avans.Se notează cu s şi se exprimă în mm/rot.

Între cele două mişcări există o legătură cinematică dată de o mărime geometrică
numită „pas”.
Tanaviosoft-2005 #
#4.10.2.Elementele geometrice ale filetului.
Definiţie: Filetul reprezintă o suprafaţă profilată constituită dintr-o succesiune de
spire ce determină o traiectorie elicoidală.
Traiectoria elicoidală (elicea) este curba descrisă în spaţiu de un punct,care execută
o mişcare uniformă de translaţie de-a lungul generatoarei unui cilindru,care execută în
acelaşi timp,o mişcare de rotaţie în jurul axei sale.
Generarea acestei elice cilindrice poate fi urmărită mai jos:

În STAS 3872 –83 se stabilesc elementele principale ale filetelor .


Pentru a înţelege noţiunile de filet interior ,de filet exterior,modul lor de a realiza o
asamblare demontabilă se poate urmări animaţia de mai jos:
Tanaviosoft-2005 #
Caracteristicile unui filet sunt:
• Înălţimea filetului t1;
• Înălţimea triunghiului generator t;
• Unghiul filetului α;
• Pasul filetului p;
• Diametrul exterior d sau D;
• Diametrul interior d1 sau D1;
• Diametrul mediu d2 sau D2;
• Unghiul de înclinare al spirei β.

Aceste elemente caracteristice pot fi identificate în figura de mai jos:

Fig.4.10.2.1.Elementele geometrice ale filetului

#4.10.3.Clasificarea filetelor.

Fig.4.10.3.1.Tipuri de filete
Tanaviosoft-2005 #
™ după destinaţie:

‰ filete de fixare(filetul metric triunghiular);


‰ filete de etanşare (filetul în ţoli);
‰ filete de forţă (filetul pătrat);
‰ filete de mişcare (filetul trapezoidal);
‰ filete de măsurare (filetul cu pas fin);
‰ filete speciale (filetul rotund).

™ după sensul de înfăşurare al spirei:

‰ filet pe dreapta;
‰ filet pe stânga.

Fig.4.10.3.2.
™ după numărul de începuturi:

‰ cu un început;
‰ cu mai multe începuturi.

™ după sistemul de măsurare:

‰ metric;
‰ inci (ţoli).

™ după forma suprafeţei de înfăşurare:


‰ cilindric;
‰ conic;
‰ plan.
Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.10.3.3.

™ după forma în secţiune a spirei (vezi fig.4.10.3.1):

‰ triunghiular;
‰ pătrat;
‰ trapezoidal;
‰ ferăstrău;
‰ rotund.

™ după mărimea pasului:


‰ normal;
‰ mărit;
‰ fin.

F iletul obişnuit este pe dreapta.Filetul pe stânga se întâlneşte la organe de maşini cu


mişcare de rotaţie (arborele principal la strung).
Filetul cu mai multe începuturi asigură o demontare-montare rapidă şi poate prelua
solicitări mai mari.
Filetul metric are rol de strângere.Are unghiul la vârf α=600,iar mărimea pasului se
exprimă în milimetri.Filetul în inci (inch) se utilizează la instalaţii pentru conducerea
fluidelor.Are unghiul la vârf α=550,iar un inch are 25,4 mm.Se exprimă în număr de
paşi/ţol.
Filetul pătrat este un filet de forţă şi este utilizat la dispozitive de strângere şi fixare.
Filetul trapezoidal este un filet de mişcare utilizat la şsuruburi conducătoare la maşini-
unelte(strunguri).Are unghiul la vârf de 300.
Filetul ferăstrău se utilizează la cricuri,prese .Are unghiul flancului activ de 30.
Filetul rotund (Edison) se utilizează la socluri,dulii,siguranţe,cuple la vagoane.
Tanaviosoft-2005 #
Tabelul 4.10.3.1
Tanaviosoft-2005 #
#4.10.4.Simbolizarea şi notarea filetelor.
Tabelul 4.10.3.2
Tanaviosoft-2005 #
#4.10.5.Scule utilizate la filetarea manuală.
Tarozi
Tarozii sunt scule aşchietoare utilizate la prelucrarea suprafeţelor interioare (filet
interior).
Tarozii se clasifică astfel:
™ după modul de acţionare:
‰ tarozi de mână;
‰ tarozi de maşină.

™ după modul de lucru:


‰ tarozi unul la serie;
‰ tarozi trei la serie.

Fig.4.10.5.1.Tarozi unul la serie.

Fig.4.10.5.2.Tarozi trei la serie


a-degroşare; b-semifinisare; c-finisare
Tanaviosoft-2005 #
Tarozii se confecţionează din oţel rapid (Rp3) şi se durifică prin călire.

Părţi componente:
1.partea utilă (aşchietoare)
2.conul de atac (partea aşchietoare)
3.partea de calibrare.
4.coada
5.antrenorul
6.canal de evacuare a aşchiilor
8.faţa de degajare
9.faţa de aşezare
Tarodul de maşină are conul de atac lung (10-
12 spire teşite).Se utilizează pentru găuri stră-
punse.
Tarodul de mână are conul de atac scurt (3-
4 spire teşite).Tarozii trei la serie se utilizează
în ordinea 1,2,3.Se pot recunoaşte după profilul
dinţilor.
Fig.4.10.5.3.Tarod

Filiere
Se confecţionează din oţel rapid (Rp3) şi se durifică prin călire.Se utilizează pentru
prelucrarea suprafeţelor exterioare.

Fig.4.10.5.4.Filiere Fig.4.10.5.5.Filiere
a-rotundă; b-spintecată; c-pătrată; d-hexagonală
Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.10.5.6
#4.10.6.Tehnologia filetării manuale.
1.Filetarea interioară
S e realizează după operaţiile de găurire,strunjire interioară.Pentru antrenarea uşoară
a tarodului în aşchie,se face şi operaţia de teşire.

D iametrul burghiului necesar operaţiei de găurire se determină din tabele şi este


mai mic decât diametrul exterior al filetului.Dacă este prea mic,tarodul se poate
bloca,iar dacă este prea mare,filetul iese incomplet.

Fig.4.10.6.1.Filetarea interioară Fig.4.10.6.2.Tarozi de mână


Tanaviosoft-2005 #
2.Tehnologia filetării manuale

1. Se fixează piesa în menghină;


2. Se alege setul de tarozi corespunzător tipului de filet şi
diametrului exterior;
3. Se fixează tarodul nr.1 în dispozitivul porttarod;
4. Se unge tarodul cu ulei mineral;
5. Se aşează tarodul în alezaj şi se orientează pentru a fi coaxial
cu alezajul de prelucrat;
6. Se presează uşor şi se execută 1-2 rotaţii în sensul de aşchiere;
7. Se execută mişcare de rotaţie înapoi pentru ruperea aşchiilor;
8. Se continuă operaţia de filetare cu tarodul până la prelucrarea
completă a suprafeţei;
9. Se extrage tarodul din alezaj imprimând mişcare de rotaţie în
sens invers;
10. Se procedează în mod identic cu tarozii nr.2 şi nr.3.
Filetarea mecanică se realizează cu tarod unul la serie(cu con de atac lung).

1.Filetarea exterioară
S uprafeţele exterioare se prelucrează prin strunjire.Pentru antrenarea filierei în
aşchie se recomandă operaţia de teşire.Filiera se fixează în dispozitivul
portfilieră.Pentru a reduce uzura,la filetare se impune ungerea cu ulei mineral.

#4.10.7.Controlul operaţiei de filetare.


Pentru controlul suprafeţelor filetate se utilizează:
¾ calibre „trece-nu trece”-pentru filete interioare;
¾ calibre inel „trece-nu trece”-pentru filete exterioare;
¾ calibre tampon –pentru filete exterioare conice;
¾ lere pentru filete-permit determinarea mărimii pasului şi verifică profilul filetului.
Tanaviosoft-2005 #
#4.10.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare.
Pentru detalii suplimentare se poate accesa fişierul Word „Lucrarea de laborator nr.12
–Filetarea suprafeţelor”.

Pentru evaluarea cunoştinţelor acumulate se poate accesa Testul „Filetarea


suprafeţelor”.

#4.10.9.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.


Aşchiile rezultate la prelucrare se înlătură cu pensula.În cazul filetării pe maşini de
filetat se respectă aceleaşi reguli de protecţia muncii ca la găurire.
Tanaviosoft-2005 #
Lecţia 14

# 4.11.Nituirea metalelor.
#4.11.1.Generalităţi.
#4.11.2.Clasificarea niturilor.Materiale utilizate.
#4.11.3.Clasificarea îmbinărilor nituite.
#4.11.4.Scule utilizate la nituirea manuală.
#4.11.5.Tehnologia nituirii manuale.
#4.11.6.Nituirea mecanică.
#4.11.7.Controlul îmbinărilor nituite.
#4.11.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare.
#4.11.9.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.

#4.11.1.Generalităţi.
Definitie Nituirea este operatia tehnologica de asamblare
nedemontabila a unor elemente de imbinare cu ajutorul unor
organe de masini numite nituri.
Nituirea se aplică pentru: cazane,recipiente,rezervoare,obiecte casnice,structuri
metalice,în aeronautică,asamblări greu sudabile,organe de maşini solicitate la sarcini în
regim de vibraţii.
Tanaviosoft-2005 #
#4.11.2.Clasificarea niturilor.Materiale utilizate.
Nitul este un organ de maşină tip arbore.Este constituit din următoarele părţi
componente:
¾ capul iniţial;
¾ tija;
¾ capul de închidere.

Fig.4.11.2.1.Nitul

Clasificarea niturilor
¾ după forma capului iniţial:

• cu cap semirotund;
• cu cap tronconic;
• cu cap cilindric;
• cu cap înecat;
• cu cap semiînecat.

Fig.4.11.2.2.Nituri
Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.11.2.3.Nituri
a-cu cap înecat; b-cu cap semirotund; c-cu cap tronconic; d-cu cap cilindric; e,f-cu cap
semiînecat
¾ după forma tijei:

• cu tijă plină;
• cu tijă tubulară;
• cu tijă semitubulară.

Fig.4.11.2.4.a,b-nit cu tija tubulară; c-nit cu tija semitubulară

Dimensiunile principale ale nitului sunt:


l-lungimea tijei nitului;
d-diametrul tijei nitului;
D-diametrul capului iniţial al nitului;
h-înălţimea capului iniţial al nitului.
Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.11.2.5.Dimensiunile nitului

Niturile se confecţionează din următoarele materiale:


• oţeluri moi-OL32,OL34;
• alamă;
• cupru;
• aluminiu.

#4.11.3.Clasificarea îmbinărilor nituite.


• după poziţia elementelor îmbinării:

9 cu margini suprapuse;
9 cap la cap (cu o eclisă şi cu două eclise).

• după destinaţie:
9 de rezistenţă;
9 de etanşare;
9 de rezistenţă-etanşare.

• după numărul rândurilor de nituri:


9 cu un rând;
9 cu mai multe rânduri(faţă în faţă,în zig-zag).

• după mărimea jocului la asamblare:

9 cu joc;
9 fără joc.
Tanaviosoft-2005 #
eclisă
a b

Fig.4.11.3.1.Îmbinări nituite
a-cu margini suprapuse; b-cap la cap

Metode de nituire
9 după natura efortului dezvoltat:

‰ nituire manuală;
‰ nituire mecanică.

9 după temperatură:

‰ nituire la rece;
‰ nituire la cald;
‰ nituire prin explozie.

9 după direcţia forţei aplicate la nituire:

‰ nituire directă;
‰ nituire indirectă.

Fig.4.11.3.2.Nituirea prin explozie


Tanaviosoft-2005 #
#4.11.4.Scule utilizate la nituirea manuală.
La nituirea manuală se utilizează următoarele scule şi dispozitive:
9 ciocan metalic;
9 contracăpuitor;
9 trăgător;
9 căpuitor.

Rezemarea capului iniţial se poate face cu contracăpuitorul sau prin aşezare pe o placă
metalică.Contracăpuitorul se fixează în menghină.
Cu ciocanul metalic se realizează forma brută a capului de închidere.
Cu contracăpuitorul se realizează rezemarea capului iniţial al nitului.
Cu trăgătorul se elimină jocul dintre table.
Cu căpuitorul se realizează forma finală a capului de închidere.

Fig.4.11.4.1.Scule utilizate la nituirea manuală


Tanaviosoft-2005 #
#4.11.5.Tehnologia nituirii manuale.

-se verifică dimensiunile elemente-


lor îmbinării;
-se trasează centrele găurilor;
-se aşează elementele îmbinării în
poziţie de asamblare;
-se aleg niturile cu diametrul cores-
punzător;
-se introduce nitul în alezaj;
-se rezeamă capul iniţial al nitului
pe contracăpuitor;
-se elimină cu trăgătorul jocul dintre
table;
-se realizează forma brută a capului
de închidere cu ciocanul metalic;
-se realizează forma finală a capului
de închidere a nitului cu căpuitorul;
-se verifică calitatea operaţiei de
nituire.

Fig.4.11.5.1.Tehnologia nituirii manuale

N ituirea manuală se aplică pentru nituri cu diametrul tijei <10 mm.Pentru nituri cu
diametrul tijei >10 mm,se aplică nituirea mecanică.Dacă, pentru nituire, este
necesară o forţă de deformare mare se recomandă nituirea la cald (încălzirea se face în
domeniul forjabilităţii metalelor).
Nituirea indirectă se aplică atunci când nu este posibilă deformarea prin lovituri directe
asupra capului de închidere (se poate aplica şi nituirea prin explozie).

Fig.4.11.52.Nituirea prin explozie


Tanaviosoft-2005 #
#4.11.6.Nituirea mecanică.
Metoda se aplică în producţia de serie mare.Se utilizează ciocane şi maşini de nituit.
Ciocanele de nituit pot fi acţionate pneumatic şi electric.Ciocanele pneumatice sunt:
9 uşoare;
9 mijlocii;
9 semigrele;
9 grele.

Ciocanul electromecanic este acţionat de un motor electric.Mişcarea de rotaţie este


transformată de un mecanism bielă-manivelă în mişcare de translaţie alternativă.

#4.11.7.Controlul îmbinărilor nituite.


Se verifică poziţia niturilor pe baza desenului de execuţie.Se identifică defectele care
pot să apară în urma operaţiei de nituire.

Fig.4.11.7.1.Defecte la nituire
a-înclinare; b-deplasare; c-tija prea scurtă; d-tija prea lungă; e-dezaxare; f-deformare prea
mare
Demontarea îmbinărilor nituite se face prin tăierea niturilor cu dalta,cu flacără oxi-
acetilenică sau prin găurire.

#4.11.8.Laborator tehnologic.Test de evaluare.


Pentru detalii suplimentare se poate accesa fişierul Word „Lucrarea de laborator nr.13
–Controlul îmbinărilor nituite”.

Pentru evaluarea cunoştinţelor acumulate se poate accesa Testul „ Fe2-Nituirea”.


Tanaviosoft-2005 #
Lecţia 15

# 4.12.Lipirea metalelor.
#4.12.1.Generalităţi.
#4.12.2.Scule şi aparate utilizate la lipire.
#4.12.3.Aliaje pentru lipit.Fluxuri.
#4.12.4.Tehnologia lipirii.
#4.12.5.Controlul operaţiei de lipire.
#4.12.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.

#4.12.1.Generalităţi.
Definitie Nituirea este operatia tehnologica de asamblare
nedemontabila a unor elemente de imbinare cu ajutorul unor
aliaje topite numite aliaje de lipit.

Aliajul de lipit are temperatura de topire mai scăzută decât temperatura de topire a
metalului de bază.Operaţia de lipire se aplică în următoarele domenii:
9 electrotehnică;
9 electronică;
9 tinichigerie;
9 obiecte casnice;
9 aparatură electrocasnică;
9 acoperiri metalice(protecţie anticorosivă).

#4.12.2.Scule şi aparate utilizate la lipire.


Pentru a realiza operaţia de lipire se utilizează următoarele scule şi aparate:
9 Ciocanul de lipit obişnuit;
9 Ciocanul de lipit electric (letcon);
9 Pistolul de lipit electric;
9 Tubul de lipit;
9 Cleştele de lipit.
Tanaviosoft-2005 #
Ciocanul de lipit obişnuit este constituit din următoarele părţi componente:
‰ bară de cupru (1);

‰ tijă metalică (2);

‰ mâner din lemn (3).

Încălzirea ciocanului de lipit obişnuit se face în flacără (lampa de benzină,cuptor de


forjă,lampa de lipit).Se utilizează în tinichigerie.
Ciocanul de lipit electric (letcon) este constituit din următoarele părţi componente:
‰ mâner din lemn(5);

‰ tijă metalică;

‰ cordon de racordare(6);

‰ carcasă metalică(2);

‰ element încălzitor cu fir rezistiv(3,4);

‰ bara de cupru(1).

Încălzirea se face prin transformarea energiei electrice în căldură,la trecerea curentului


electric printr-un fir rezistiv.Se utilizează în electrotehnică.
Pistolul de lipit electric este constituit din următoarele părţi componente:
‰ cordon de racordare;

‰ carcasă;

‰ mâner;

‰ întreruptor;

‰ transformator;

‰ lampă de iluminat.

Secundarul transformatorului este constituit dintr-o bară de cupru pusă în scurtcircuit


de un conductor din cupru..Furnizează un curent electric cu tensiunea electrică mică şi
intensitatea electrică mare.
Tubul de lipit se utilizează la lipirea pieselor mici cu aliaje de lipit tari.Este un tub de
alamă cu diametrul de 3-5 mm,cu un ajutaj la un capăt.
Cleştele de lipit se utilizează la lipirea aliajelor tari.Curentul electric este furnizat de
un transformator electric.

Fig.4.12.2.1.Ciocanul de lipit obişnuit Fig.4.12.2.2.Ciocanul de lipit electric(letcon)


Tanaviosoft-2005 #

Fig.4.12.2.3.Tubul de lipit Fig.4.12.2.4.Cleşte de lipit

#4.12.3.Aliaje pentru lipit.Fluxuri.


Aliajele de lipit
Aliajele de lipit trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
‰ temperatura de topire să fie mai joasă decât a metalului de bază;

‰ preţul de cost să fie redus;

‰ să asigure rezistenţă mecanică bună pentru îmbinare;

‰ să asigure conductivitate electrică bună.

Sunt două categorii de aliaje de lipit:


1. aliaje de lipit moi;
2. aliaje de lipit tari.
Aliajele de lipit moi au temperatura de topire <400 0C,iar rezistenţa mecanică este
scăzută.Au la bază (Pb+Sn) sau (Pb+Sn+Sb).Aliajele moi sunt sub formă de
sârmă,bare.
Mărci: Lp30,Lp30Sb.
Aliaje de lipit tari au temperatura de topire > 400 0C,iar rezistenţa mecanică este
superioară.Au la bază (Cu+Zn) sau (Cu+Zn+Ag).

Fluxurile
Fluxurile au următoarele funcţii:
1. înlătură oxizii şi impurităţile;
2. favorizează întinderea aliajului pe suprafaţa piesei.
La lipirea cu aliaje moi se utilizează următoarele fluxuri:
‰ fluxuri anorganice;

‰ fluxuri organice.
Tanaviosoft-2005 #
Fluxurile anorganice sunt:
‰ clorura de zinc (apa tare)-lipirea oţelurilor;

‰ acidul clorhidric (50% apă)-lipirea zincului;

‰ clorura de amoniu (ţipirig)-curăţarea barei de cupru.

Fluxurile organice sunt:


‰ colofoniu-lipirea cuprului ,alamei;

‰ stearina-lipirea plumbului.

La lipirea cu aliaje tari se utilizează borax.

#4.12.4.Tehnologia lipirii.

Fig.4.12.4.1.Tehnologia lipirii

Se aplică trei tipuri de îmbinări prin lipire:


1. cu margini suprapuse;
2. cap la cap ;
3. în pană.
Tanaviosoft-2005 #
Tehnologia lipirii
™ se curăţă suprafeţele destinate lipirii de oxizi –perii de sârmă,hârtie
abrazivă,polizare;
™ se degresează suprafeţele destinate lipirii-clorură de zinc,soluţie alcalină;
™ se curăţă suprafaţa barei de cupru de oxizi-pilă aspră;
™ se încălzeşte bara de cupru-flacără,lampă de benzină,rezistenţă electrică;
™ se curăţă bara de cupru de impurităţi-clorură de amoniu;
™ se topeşte aliaj de lipit prin contact ciocan de lipit-aliaj de lipit;
™ se aplică aliajul topit pentru realizarea îmbinării;
™ se spală zona îmbinării pentru a înlătura urmele de fluxuri.

Lipirea cu aliaje tari se face prin următoarele metode:


‰ lipirea cu gaze;

‰ lipirea prin cufundare;

‰ lipirea electrică;

‰ lipirea cu curenţi de înaltă frecvenţă;

‰ lipirea în cuptor.

Aliajul de lipit se introduce între elementele îmbinării sub formă de foiţe sau sârme.

#4.12.5.Controlul operaţiei de lipire.


‰ Nu se admit suprafeţe poroase la lipire sau exfoliate;
‰ La piesele destinate circulaţiei fluidelor se verifică etanşeitatea.

#4.12.Măsuri de tehnică a securităţii muncii.


‰ substanţele chimice utilizate (fluxurile ) se păstrează în condiţii de siguranţă;
‰ manevrarea acestor substanţe se face cu mănuşi de protecţie;
‰ la lipirea cu flacără se vor utiliza ochelari de protecţie;
‰ încălzirea ciocanelor de lipit se va face în locuri amenajate special.