Secvențe de improvizație teatrală

 Activitate pregătită în cooperare cu Jean-

Paul Bron, lector de franceză până în
iulie 2009 la Universitatea din București

 Regizor : Jean-Paul Bron

 Studenții = actori : două grupuri de

studenți de la Universitatea București et
de la Universitatea Politehnică din
București
 Tineri între 20-22 ani;

 Interesați în mod diferit de studiul limbii

franceze și a lecturii în cazul ambelor
echipe;

 Nivel de limbă – de asemenea diferit

 Pasionați de teatru în calitate de actori și

nu numai de spectatori
 Echipa Politehnicii – greșeli gramaticale (genul
cuvintelor, utilizarea pronumelor, conjugare,
lexic destul de reduis) /vs/ spontaneitate, șai
bună stăpânire a principiilor improvizației,
implicare mai puternică
 Echipa Universității – greșeli gramaticale dar
mai puțin frecvente decât în cazul celeilalte
echipe, mai puțină spontaneitate, mai mică
implicare în joc /vs/ mai bună stăpânire a
sensului cuvintelor, deci o
lectură/reprezentare mai fină a cuvintelor
declanșatoare a scenelor jocate
 - pentru studenții de la Politehnică – să-și
formeze capacitate de comunicare la nivel
bazic dar și să cunoască mai ales terminologia
de specialitate care le va servi în activitatea
lor ulterioară ;
 - pentru studenții de la Universitatea
București – să-și formeze capacitate de
comunicare, să se exprime corect, și să
cunoască în profunzime sensul cuvintelor și
frazelor, să fie capabili să traducă și să
cunoască terminologiile de specialitate
 Proiect comun – să participe cu succes la
festivalul de improvizație de la Timișoara
 Se distribuie în sală mici bucățele de hârtie
pentru ca spectatorul să scrie un cuvân la
alegere;
 Se adună bilețelele și se trage la sorți un
cuvânt, după care li-l comunică echipelor;
 Cele două echipe au câteva minute la
dispoziție pentru a se pune de acord asupra
scenei care urmează să fie improvizată;
 Un moderator fixează momentul începerii
scenei și pe cel al sfârșitului ei; în general
scenetele nu sunt mai lungi de trei minute;
 La semnalul dat, una dintre echipe trebuie să
« citească » sensul dat de cealaltă echipă
cuvântului propus și să continue jocul
 Exerciți pr
1 în oces
u că
ut de i
ar
ea nfer
sportiv se ență
ns
ul u :
i
 Pe plan cognitiv:
 - acordarea unui sens individual termenului
propus (jucătorul trebuie apoi să dea elementele
care să-l facă de înțeles)
 - să știe să citească sensul sugerat de către
celălalt și să reconstruiască sau să coșpleteze
sensul pe care i l-a dat el însuși
 Mijloace: cuvinte sau gesturi

 Pe plan afectiv: pozitiv – puternică implicare a

lectorului spectatori

 Procedee de lecturare
 - discuții colective cu membrii grupului pentru a
se pune de acord asupra sensului de dat
 Proces de integrare
 -activarea unui proces de inferență
între sensul sintagmei (cunoștințe
lingvistice) și a cunoștințelor culturale
 Proces de elaborare
 Etapă preliminară reprezentării:
 - ce este un exercițiu sportiv?
 - proiect de realizare a legăturilor
între semnul lingvistic și semnul vizual
Cenuș
ă
Analiza lecturii termenului « cenușă »
 Primul lector – prima lectură
 Ce citește/înțelege :
 Cenușa – ceea ce rămâne în urma
incinerării materiilor organice și minerale
 - poate să se găsească într-un furnal, și pe
deasupre un furnal al crematoriului
 Obstacol lexical
- ezitare asupra cuvântului fourneau
(pronunțat furnal prin analogie cu
româna)
 Proces de evocare : evocarea conținutului
termenului, dar necunoaștera formei sale
în franceză
Proces de inferență
- deja sugerarea sensurilor multiple

- în furnalul unui crematoriu se află

cenușa rezultată din distrugerea corpului

uman prin intermediul focului (les
cendres – folosit la plural în franceză)
Proces de integrare:

- legătură implicită de cauză (combustie)

la efect (distrugere; cenuși)

 Realizare – interacțiunea între actanți
 Obstacol 1
 - probleme de reperare a referentului (cine ești
tu?) – niciun proiect de sens pentru moment
 Propunere pedagogică
 - invitație la lectura gesturilor
 Obstacol 2
 Probleme în traducerea cuvântului în eleșente
evocatoare concrete
 Mijloace: joc de cuvinte foehn x /vs/ fenix
 Relectura cuvântului și a gesturilor
 Proces de elaborare
 Conștientizare referentului și sensului
cuvântului (Ah, pasărea mitologică!)
 Obstacol 3
 Realizarea legăturii logice între
sensurile polisemice și
polireferențiale, între sensul concret
și sensul conotat
 Propunere pedagogică
 - invitație la « lectura » sensului
cuvântului « renaștere»
 Proces inferențial
 Furnal (foc) – cenușă – Renaștere –
cenuși (pulbere) : fenix care renaște
din propria-i cenușă
Coherență globală a improvizației
teatrale centrată pe sensul polisemic
și pe discursul polireferențial
Analiza înțelegerii

Lectura justă a sensurilor armonizate

Legături logice și enciclopedice

Din cenușă ne naștem și în

cenușă ne întoarcem
 !

zgo m
ot
 Polireferențialitate și polifonie gestuală –
lectura contrastelor de sens zgomot /vs/
armonie
 Proiect de oralizare a gesturilor prin cuvinte
(nivel cognitiv și afectiv)
 Obstacol
 Elaborare a unor ipoteze asupra sensului
celor două concepte
 Propunere pedagogică
 Să se caute harmoniile corespunzătoare
diverselor instrumente musicale
 C onștientizare
 Diferență între zgomot și armonie/cântec
Sufle
t
 Proces de înțelegere
 - apel la cunoștințele anterioare – un robot n-
are suflet
 Obstacol
 Identificarea legăturii implicite între rolul
obiectului discursului (robotul) și sensul care
trebuie să i se dea termenului discutat
 Proces de inferențe
 - invitație la elaborarea unor ipoteze asupra
caracteristicilor unui obiect neanimat
 Proiect de sens – descoperirea sensului prin
contrast
 Obstacol
 - probleme de exprimare – lectură eronată a
semnificatului de suprafață : greșeli gramaticale
– genul termenului « suflet » în franceză
 - probleme de referențialitate: contrast între
referentul ales pentru reprezentarea conținutului
termenului (o fată) – implicit un feminin și la
forma actualizată în traducere în cuvânt și în
impro
 Propunere pedagogică
 Căutarea altor referenți
 Conștientizarea lor
 Sensul și reprezentarea sunt reunite
Ghiață
 Lectură metonimică: meteoritul alunecă la fel
ca pe ghiață
 Obstacol 1
 - incompatibiliate conceptuală: gesturile celui
de-al doilea lector nu corespund sensului dat de
primul
 Propunere pedagogică
 - invitație la o lectură a implicitului
:
Ghiață A aluneca

 Obstacol 2
 Lectură eronată: apropierea între două sensuri
îndepărtate
 Propunere pedagogică
 Găsirea legăturii între ghiață și pasăre
 Proces de elaborare
 Căutarea unui alt sens pentru același
termen
 Obstacol
 - incompatibilitate asupra funcționalității
obiectului propus spre interpretare:
 - ghiață - funcționalitate medicală
 - ghiață – produis de cofetărie
 Propunere pedagogică
 Să se găsească alte contexte în care să se
poată integra conceptul « ghiață»
 Pe planul elaborării :
 - « actorii » își propun încă de la început un
proiect de sens – să traducă sensurile
cuvintelor în segvențe improvizate și să le
interpreteze ei-înșiși
 Strategii de « lectură » posibile
- să se facă ipoteze asupra gesturilor
partenerilor din grupul opus pentru a
descoperi sensul actualizat de celălalt
 - să ia în considerare indicatorii discursivi
(segmentali și suprasegmentali) și indiciile
extralingvistice apărute în cursul improvizației
 Să ceară, să caute, să ghicească sensurile
cuvintelor și ale gesturilor