C�nd predica, �i desf�cea adeseori m�inile.

Le desf�cea larg, de parc� dorea s�

�mbr�i�eze cu ele tot v�zduhul �i, cu el, �i pe cei din biseric�. �n ve�m�ntul cel
auriu p�rea un vultur gata s�-�i ia zborul c�tre �nalt. A�a a r�mas �n memoria
tuturor. Ca un mare pre�dicator. At�t de mare, �n�c�t p�rea singurul �n at�mosfera
cenu�ie a Bucu�re�tiului de sf�r�it de secol �i mileniu.

Dac� intrai �n bise�ric� s�-l ascul�i, vocea sa te �intuia �n loc. Era grav�,
ampl�, cuprin�z�toare, cu profunzimi de neb�nuit. Te pu�teai ad�posti �n sunetele
ei. �i le puteai face rug�ciune. Avea �n ea des�chiderea notelor de org� �i
pu�terea tunetului de dinainte de furtun�. �n timpul predicilor, vocea aceasta,
ma�iestuoas� �i grea, se �n�l�a dinspre altar, plutea deasupra capetelor tuturor �i
ie�ea apoi, n�praznic, prin por�ile bise�ricii, direct �n uli��, pierz�ndu-se
prin�tre casele vechi de pe strada Sf�ntul Sil�vestru. Aici �i alina pe b�tr�nii
care st�teau pentru o clip� s� o as�cul�te, le a�inea drumul spre pia��
precu�pe�elor guralive, �i �mb�ta pe studen�ii care veneau s� o soarb� ca pe un
eli�xir al tinere�ii ve�nice �i-i fericea p�n� �i pe �iganii de mahala
bucu�re�tean�, ferici�i c� predicile p�rintelui �i pot feri de blesteme. De
priceput pricepea c�te ceva toat� lumea.

P�rintele Galeriu era c�nd eruditul profesor univer�sitar, c�nd preotul sf�nt,
mustind de har, c�nd, pur �i simplu, b�tr�nelul cel bun ca p�inea cald�, care se
des�c�l�a de pantofi �i venea acas� �n picioarele goale, pen�tru a milui vreun
s�rman. �i mai era ceva. P�rintele Ga�leriu nu era niciodat� singur. �ntotdeauna
venea �nso�it. Nu la oameni m� refer, ci la o iradiere tainic�, �nv�lui�toare �i
cald�, care se rev�rsa din anteriul negru, de p�nz� simpl�, din ochii ad�nci,
adumbri�i de spr�nce�nele stufoase, din trupul scurt �i noduros, de ��ran
mol�dovean, din barba patriarhal�, din gesturile largi, din toate �i din nimic.
Prezen�a aceasta discret�, mai mult dec�t cuno�tin�ele sale teologice uimitoare,
mai mult dec�t mintea sa ascu�it�, care-�i r�spundea pe loc la cea mai chinuitoare
problem� a vie�ii, prezen�a aceas�ta a fost taina vie�ii lui. Pe ea au c�utat-o
milioa�nele de oameni care s-au pr�bu�it obosi�i sub epitra�hilul s�u pentru a
�nvia �n c�teva clipe, redescoperin�du-se mai altfel, mai altcumva. Pentru c�
p�rintele avea un dar mare, incomensurabil. Acela de a g�si �n orice preo�cupare a
noastr�, oric�t de m�runt� - un �el, �n orice icnet - o rug�ciune, �i �n orice om -
un copil al lui Dum�nezeu. Odat� ajuns �n fa�a lui erai salvat, c�tigat defi�nitiv
pentru Dumnezeu.