Sunteți pe pagina 1din 118

1

2
MODA
CERCETARE
ARTĂ
INDUSTRIE

3
Centrul de Cercetare de Cultură a Modei
EVENIMENT MODĂ IMAGINE EMI

Coordonator principal:
prof. univ. dr. Unda POPP

Consiliul ştiinţific - Membri:


conf. univ. dr. Doina LUCANU
lect. univ. dr. Liliana Ţuroiu UDREA
lect. univ. drd. Ioana AVRAM
asist. univ. Răzvan VASILESCU

Secretar stiinţific:
asist univ. drd. Sergiu CHIHAIA

Asistent (secretariat):
Oana Roşca DUMITRU

Referent ştiinţific:
Ileana BÂLDESCU

str. Griviţei nr. 28, sect. 1, Bucureşti


http://emi-unab.blogspot.com/
emi.unab@yahoo.com

Autori: Unda POPP, Doina LUCANU, Ioana Sanda AVRAM,


Liliana Ţuroiu UDREA, Răzvan VASILESCU
Prefaţă: Doina BerchinĂ
Credit fotografii: arhiva Departamentului Modă din cadrul UNAB
Concepţie şi realizare grafică: Romana & Bogdan MATEIAŞ
Editura UNArte, Bucureşti, 2010

MODA Cercetare Artă Industrie

4  ISBN 978-973-1922-82-9
Universitatea Naţională de Arte din Bucreşti Facultatea de Arte Decorative şi Design Departament Modă

. Unda POPP . Doina LUCANU . Ioana Sanda AVRAM .


. Liliana Ţuroiu UDREA . Răzvan VASILESCU .
Prefaţă Doina BerchinĂ

MODA
CERCETARE
ARTĂ
INDUSTRIE

5
6
CERCETAREA ÎN MODĂ
UN DEMERS NECESAR

Doina BERCHINĂ
jurnalist şi promotor de modă

Este posibilă şi utilă o cercetare is- nism asemănător celor occidentale.


toric - ştiinţifică a modei? În mod sigur, Schimbările intervenite în organiza-
da. rea societăţii româneşti, acum două de-
Ultimii 20 de ani au adus schimbări cenii au scăzut din importanţa unor vechi
importante în legătură cu abordarea feno- structuri de cercetare şi influenţare a pro-
menului fashion, atăt în ceea ce priveşte ducţiei de confecţii sau a modei în gene-
raportarea la el, a publicului larg, sau co- ral, de la noi. Primul plan al scenei creaţiei
mentarea acestuia de către jurnalişti, cât vestimentare a fost vremelnic şi zgomotos
mai ales, cum era şi firesc, studierea în ocupat în acei ani, de către oameni pro-
cadrul învăţământului universitar. Faţă de venind din alte domenii de activitate, sau
începutul anilor ’90, când structurile de foste manechine, care au devenit consili-
organizare în sistemului modei autohtone eri pentru cei dornici să investească într-
erau încă funcţionale, însă ineficiente în un domeniu plin de valenţe spectaculare,
faţa noilor provocări, astăzi suntem destul cu un serios potenţial de promovare de
de departe, dar din păcate, de loc în situ- imagine, ori ele/ei înşişi – patroni de ate-
aţia de a vorbi despre o reală coagulare a liere. Foştii specialiştii în analize de ten-
tuturor factorilor implicaţi, într-un meca- dinţe au fost oarecum marginalizaţi, iar 7
învăţământul de profil a intrat într-o be- acestei categorii, la început într-o manieră
nefică perioadă de reorganizare. Paralel strict comercială... Apoi s-a realizat trep-
cu şcolile de stat au apărut şi o serie de tat şi o selecţie valorică, ce a lăsat pro-
iniţiative particulare, de formare de cadre. movarea respectivei categorii pe seama
Convulsiile prin care trecea presa acelei tabloidelor, foarte eficiente de alfel.
perioade au lipsit acest domeniu de crea- Manifestarea numită Magia Mo-
ţie, de o corectă reflectare, iar invadarea dei, apărută în 1992 îşi propunea, pe de
pieţei cu produse îndoielnice, de import a o parte promovarea tinerilor creatori, cu
pus în dificultate industria autohtonă (care precădere a celor proveniţi din zona învă-
s-a repliat în lohn), dar mai ales pe micii ţământului universitar de specialitate şi pe
întreprinzători, care ar fi dorit să înlocu- de altă parte stimularea comentariului de
iască prin propriile lor, noi firme, vechile modă avizat. De-a lungul celor 10 ediţii, în
Case de Modă ale cooperaţiei. acest cadru au fost remarcaţi mulţi dintre
S-au autointitulat creatori de modă, creatorii ce au dobândit între timp consa-
oameni cu pregătiri diferite, au ieşit la crarea, precum şi o serie de condeie, care
rampă cu propuneri discutabile şi au cu- căutau o minimă perfecţionare în această
cerit o mare parte din public, pe fondul direcţie. Retrospectiv putem aprecia că
unei lipse acute de informaţie în dome- cea mai reuşită ediţie Magia Modei s-a
niu. Apariţia primelor reviste glossy, către dovedit a fi cea la care spectacolul a fost
8 sfârşitul anilor ’90 a asigurat mediatizarea susţinut de o întreagă grupă de studenţi
ai Universităţii Naţionale de Arte, conduşi unităţi şcolare acreditate şi de prestigiu.
de Unda Popp, care pe atunci experimen- Astfel că putem vorbi astăzi, de o cate-
tau cu valoare de unicat, performingul de gorie aparte de activitate de creaţie şi în
costum în România (1998). Cam în ace- România: designul vestimentar profe-
eaşi perioadă a luat naştere, în mod orga- sionist. Paralel cu acesta au apărut şi alte
nizat pentru expunere şi nucleul de bază profesii, legate de universul fashion. Iar
al colecţiei vestimentare Adina Nanu, care la nivelul comentariului de modă, acum
de-a lungul anilor a constituit un preţios se face puţin mai limpede, distincţia din-
material documentar, nu doar pentru stu- tre haină şi costum, dintre spectacolul de
denţi, ci pentru toţi cei interesaţi. modă şi evenimentul monden. Interesul
Apariţia Festivalului de modă de la constant arătat de media, ca şi de publicul
Iaşi a permis debutul, la un nivel de certă larg, faţă de tot ceea ce ţine de universul
ţinută, pentru un număr important de stu- actual al modei obligă la delimitări clare,
denţi şi absolvenţi ai facultăţilor de modă, faţă de diletantism şi amatorism.
de la Bucureşti, şi din alte câteva mari Drumul nu a fost de loc simplu, nici
oraşe ale ţării. Moda de calitate a început în cadrul Universităţii de Artă din Bucu-
să aibă din ce în ce mai multă vizibilitate şi reşti. În fostul Institut de Artă Nicolae Gri-
priză la public. Valoarea Festivalului chiar, gorescu, într-un anumit moment de des-
a crescut de la an la an, prin participarea chidere ideatică şi politică (anii ’70) a fost
acestor talentaţi tineri, serios pregătiţi în înfiinţată specializarea Modă, ca un suport 9
pentru preconizata dezvoltare a industriei şi experimentele altor artişti, din întreaga
confecţiilor, din ţara noastră. Şi în timp ce lume. Sincronzarea cu transformările din
la Iaşi urma să fie pregătită resursa uma- domeniul creaţiei vestimentare de tip fa-
nă tehnică, aici sub conducerea Leonti- shion, dar şi cu noile tendinţe din dome-
nei Mailatescu şi a Adinei Nanu, accentul niul artelor plastice, privite în general era
urma să fie pus pe caractertul artistic al vital necesară. Şi ea, sincronizarrea obligă
activităţii de creaţie. Generaţii de absol- la interdisciplinaritate şi se leagă de
venţi ai acestei secţii au lucrat apoi în cer- multiplele interferenţe artistice şi tehnice,
cetare sau ateliere de creaţie ale industriei ale lumii contemporane. Aşa cum necesa-
şi cooperaţiei meşteşugăreşti, cu rezultate ră nu este doar deprinderea aptitudinilor
foarte apreciate şi în străinătate. de creaţie, ci şi cercetarea fenomenului în
Acum, la Universitatea Naţională ansamblu.
de Arte, Departamentul Modă func- Astfel s-au născut majoritatea expe-
ţionează în cadrul Facultăţii de Arte De- rimentelor, generate în şcoală - prin stu-
corative şi Design, într-o logică firească diul unor curente şi tendinţe în artă şi apoi
a evoluţiilor din societate, care pune din prin manifestarea creativă, cu mesaj.
ce în ce mai mult preţ pe imaginea am- Integrarea în UE a impus şi alinie-
bientală şi personală. Şi cum şi în plan rea la anumite standarde curriculare, care
internaţional statutul de artă al modei a înlesnesc apropierea de aspectele teoreti-
fost acceptat şi subliniat în ultimii ani, pre- ce şi practice ale noilor profesii din modă
ocupările celor din Departamentul Modă (stilism, vizual marchendizing, organi-
s-au îndreptat din ce în ce mai mult spre zare de eveniment, strategii de imagine
corelaţiile posibile dintre arta costumului şi comunicare, PR, promovare, etc), dar
şi celelalte forme de exprimare artistică. şi de artă experimentală (performing de
În această direcţie sunt numeroase teri- costum, instalaţii, spectacol mixt, necon-
10 torii de cucerit, în consonanţă cu căutările venţional). E vorba de o deschidere mai
mare spre o zonă culturală, în care pot expresivităţii costumului prin mişcare – se
fi valorificate plastic şi vizual, elemente impunea crearea unui cadru universitar
care ţin deopotrivă de istoria artei, ca şi de cercetare a tuturor aspectelor legate
de arta contemporană şi de un limbaj vi- de fenomenul fashion, în care împreună,
zual artistic ce trebuie deprins şi apoi fo- studenţi şi profesori să poată lucra la pro-
losit în diferite contexte. Sistemul modular iecte mai ample, care exced programa
al pachetelor de cursuri este soluţia cea şcolară şi care devin utile în evoluţia ulte-
mai dinamică şi mai flexibilă în care se pot rioară a fiecăruia. Formarea intelectuală şi
organiza şi transmite eficient informaţiile, estetică în paralel cu devoltarea abilităţilor
dar în care se pot include şi proiecte com- practice şi de comunicare înseamnă par-
plexe, cu finalitate externă şcolii, de mai ticiparea directă la o activitate complexă,
mare amploare, în care este vorba de cre- care să presupună nu doar cercetare in-
aţie, proiectare, execuţie-producţie, inter- tegrată, conceptualizare, creaţie, ci şi un
pretare şi promovare. Şi asta în condiţiile contact direct cu publicul.
în care, în moda actuală, proiectarea face Centrul de cercetare de Cultură a
corp comun cu comunicarea şi în cele din Modei – EVENIMENT MODĂ IMAGINE –
urmă, mediatizarea rezultatului. (EMI) este înfiinţat în scopul concentrării
În acest stadiu de organizare, în care şi corelării variatelor proiecte iniţiate şi
se pune problema deprinderii bazelor de- desfăşurate de Departamentul Modă. În
senului pentru modă, dar şi a elementelor cadrul acestuia vor fi lansate şi diferite
proiectării digitale, în care se discută nu teme de cercetare premergătoare schim-
doar despre volumetrie, tipar şi culoare, bărilor şi transformărilor ce pot interveni.
ci şi despre teoria conceperii structurării şi Va fi vorba de un program stategic de
implementării colecţiei de modă, ori des- cercetare, de nivel naţional, privind feno-
pre simboluri şi mesaje în vestimentaţie, menul fashion în context cultural, desig-
istoria costumului, mijloace de creştere a nul şi managementul de modă, creaţia 11
de costum, evenimentul de modă, dar şi ale Departamentului Modă: cercetarea,
domenii conexe, interdisciplinare. completarea şi prezentarea în diferite
Direcţiile preconizate, de cercetare contexte a colecţiei Adina Nanu, partici-
concretă ar fi: istoria costumului, relaţia parea în asociere, la diferite manifestări
costum-obiect artistic, relaţia modei cu culturale, organizarea de expoziţii şi pre-
celelalte arte, tendinţe în designul ves- zentări proprii de modă şi costum-obiect,
timentar, tehnici şi tehnologii noi, relaţia organizarea unor spectacole de perfor-
fashion-lifestyle, coduri şi atitudini vesti- ming de costum, acţiuni de integrare a
mentare, marketing, management şi co- studenţilor pe piaţa modei, participări în
municare în modă, relaţia modă româ- numele Universităţii, la diferite Festivaluri
nească - modă internaţională, performing şi concursuri de modă. Probabil vor apare
de costum. şi numeroase lucruri noi : studii teoretice,
Centrul îşi propune să creeze şi o re- analize profesionale de tendinţe, proiecte
ţea de servicii prin membrii săi, la care se vestimentare multi-art, experimente ar-
vor adauga o serie de colaboratori, între tistice neconvenţionale, multidisciplinare,
care cele mai importante ar fi: documen- workshopuri, tabere de creaţie, cursuri de
tare, organizare de evenimente, consiliere vară, pe diferite teme.
de modă şi imagine, stilism, costume pen- EMI va fi un partener de dialog in-
tru evenimente, sau publicitate, videocli- teresant pentru toţi cei din lumea modei
puri, film, consultanţă pentru branduri de şi nu în ultimul rând, pentru presa onestă,
modă, analiza tendinţelor, promovare. care deţine pagini de specialitate şi doreş-
Este lesne de presupus că în cadrul te o reflectare profesionistă şi o mai bună
acestui Centru de cercetare vor fi conti- înţelegere a fenomenului.
12 nuate unele dintre iniţiativele anterioare
13
14
Unda POPP
profesor universitar doctor

Coordonator al Departamentului Modă

Cursuri Master

Performingul de costum
Rolul Costumului în expresivizarea corpului
uman

Cursuri ciclul I Licenţă

Istoria costumului
Eveniment de modă

Proiecte / Acţiuni culturale

Coordonarea spectacolului de performing


de costum din cadrul Film Fashion Festival, sala
Studio (2010)
Coordonarea colecţiei de costume manjabi-
le Moda ţine de foame, prezentată la Romexpo
(2010)
Coordonarea spectacolului de costum ne-
convenţional Zidul Berlinului organizat la sala
Dalles în colaborare cu Ambasada Germaniei pen-
tru sărbătorirea celor 20 de ani de la căderea siste-
mului communist (2009)
Coordonarea evenimentului Meninele iau
metroul în colaborare cu Teatrul Masca, Primăria
oraşului Bucureşti şi Metrorex (2008) 15
16
MODA CA
FENOMEN ARTISTIC
ŞI PROVOCĂRILE EI
Unda POPP

Secţia Modă a Institututului de Artă Realizăm veşminte rigide ca sculp-


„N Grigorescu”, născută iniţial în legătură turile, fixate în momentul lor de glorie,
cu industria confecţiilor (în 1971) a deve- dar şi costume savant construite, care de-
nit astăzi, în urma experienţei acumulate termină sau încorsetează mişcarea şi care
un departament racordat la fenomenul trăiesc doar atâta timp, cât performerii le
cultural contemporan, cuprinzând deopo- animă într-un eveniment anume.
trivă direcţii artistice, ştiinţifice, tehnolo- Aceaste multiple modalităţi de ex-
gice. primare aristică prin intermediul veşmân-
În cadrul Departamentului Modă al tului încearcă să deschidă noi perspective
Universităţii Naţionale de Arte din Bucu- viitorilor absolvenţi, către zonele interdis-
reşti urmărim raportarea la veşmânt sub ciplinare, precum şi spre toate genurile de
toate formele, de la hainele obişnuite, per- spectacol (tradiţional sau nu).
fect utile la cele nonconformiste, doar cu Performingul de costum este
valoare artistică, de la costumele – obiect, un bun exemplu de congruenţă artistică,
menite să stea într-o expoziţie, la vesti- aflat la graniţa dintre creaţia costumară,
mentaţia pretext pentru spectacolul de pe spectacolul de teatru şi de dans.
scenă, sau din spaţii neconvenţionale. 17
18
Deşi pare un gen foarte nou, la o producţiile grupurilor care au făcut acti-
privire mai atentă constatăm că eveni- on painting, „expresionism abstract” sau
mente foarte asemănătoare s-au petrecut „artă informală”.
mereu, în dorinţa de a impresiona adver- Spectacolele experimentale născu-
sarii sau de a trezi admiraţia generală, te din colaborarea diferiţilor artişti, cum
sau pentru a construi cu veşminte imagini au fost cele ale pictorului Robert Rau-
compoziţionale spectaculare. chenberg, muzicianului John Cage şi ale
Performingul a fost mereu o com- coregrafului Merce Cunningham au propus
ponentă prezentă în avangarda artistică evenimente interdisciplinare, desfăşurate
a secolului XX (Futurismul, Rayonismul şi mai întâi în America, apoi şi în Europa.
Costructivismul Rusesc, Baletele Ruseşti Anii ’60 au păstrat performingul în speci-
şi cele Suedeze, Dadaismul, Suprarealis- al în manifestările cu tentă socială („Art
mul şi experimentele teatrale de la Bau- and Revolution” în Europa sau „Bred and
haus), apoi a continuat să existe în anii Puppets” peste ocean). Combinarea dife-
’50 în demonstraţiile artiştilor cinetici, în ritelor genuri artistice: teatru, dans, film, 19
arta video şi artele plastice şi
abordarea liberă de orice re-
gulă conferă performingului
o vitalitate debordantă şi ga-
ranţia rezistenţei lui în timp.
Performingul de cos-
tum şi-a găsit locul astăzi,
atât în creaţia pur artistică,
desfăşurată în cercuri închi-
se, ca o cercetare de labora-
tor, fără o finalizare precisă, şi
care apare doar în expoziţiile
de autor, cât mai ales în zona,
foarte comercială a reclame-
lor şi a videoclipurilor.
Permanenta reactuali-
zare a acestui gen rezidă din
prospeţimea gestului, insta-
bilitatea fenomenului în timp
şi spaţiu şi a capacităţii sale
de asociere cu alte genuri ar-
tistice sau non artistice
Libertatea mijloacelor
şi metodelor de exprimare
lasă o infinitate de opţiuni
artiştilor care se simt atraşi
de această zonă incitantă şi
ofertantă.
Iniţierea studenţilor în
Performingul de costum
se face, la modul ideal prin
participarea la proiecte am-
20 ple, astfel încât fiecare să
21
22
poată experimenta, în mod personal şi
direct etapele realizării şi producerii unui
astfel de eveniment, cum a fost şi monta-
rea spectacolului „Soarta Brâncovenilor”,
de la Palatul Mogoşoaia.
Performingul este integrat în cate-
goria „artelor acţiunii” sau real time acti-
on sau time based action şi presupune o
desfăşurare în timp şi spaţiu, oarecum si-
milară cu cea a unui spectacol. Acest fapt
ne-a îndreptăţit să colaborăm în relizarea
acestor manifestări cu studenţii de la Uni-
versitatea Naţională de Artă Teatrală şi
Cinematografică „I L Caragiale” sub coor-
donarea profesorului Constantin Anghel. 23
„ZIDUL BERLINULUI”

Pentru a comemora cei 20 de ani


de la căderea sistemului comunist, Am-
basada Germaniei la Bucureşti a ales să
prezinte un spectacol neconvenţional care
trecând peste barierele limbii a vorbit pu-
blicului, format în special din diplomaţii di-
verselor ambasade, despre emblematicul
zid al Berlinului. Zidul, în contrast cu mo-
dalitatea unanim acceptată a perceperii
sale ca structură rigidă a fost conceput ca
un element moale şi flexibil, a cărui ima-
gine se modifică continuu. Zidul Berlinului
a fost reprezentat de un costum colectiv,
din jerse gri, care putea lua formele tru-
purilor umane pe care le cuprindea şi care
se transforma ameninţător şi necontrolat,
acoperind întreg spaţiul de joc al actori-
lor, sau încolăcindu-se în jurul unei schele
mobile care indica, prin verticalitatea sa,
un turn de control.

Lipsa libertăţilor de tot felul a fost


sugerată prin costumele înlănţuite care
au împiedicat mişcările fireşti şi au obligat
performerii să rămână legaţi între ei.
Prin mişcarea dansatorilor, veşmin-
tele se înfăşurau zidind personaje, sau
se tensionau în încercarea disparată, dar
zadarnică a actorilor de a scăpa din cos-
tumele elastice.
Trimiterile multi-culturale au avut
menirea de a sugera drama umană a ce-
lor aflaţi după Cortina de Fier. S-au făcut
aluzii la legenda Meşterului Manole, sau la
24 mitul Labirintului Minotaurului, pentru a
25
transmite cât mai convingător aceaşi idee diferitelor momente, fie în amintirea
a captivităţii şi a sacrificiului. Ca de obi- unui acut simţ al humorului, tipic pe-
ce, în cazul acestor manifestări artistice rioadei comunismului.
interdisciplinare, publicul percepe diferit Finalul performingului a adus
mesajele în funcţie de cultura, reperele şi imaginea unor costume obiect – re-
experienţele personale. alizate de studenţii masteranzi, sub
Au fost prezentate apoi creaţii ves- coordonarea Doinei Lucanu. Aceste
timentare realizate de studenţii Departa- statui rigide din hârtie, reprezentări
mentului Modă sub coordonarea profeso- (uneori abstracte) ale îngerilor au su-
rilor Doina Lucanu, Paula Barbu, Alina Gri- gerat caracterul fantastic şi aproape
ga, în care s-au făcut aluzii la diferenţele ireal al minunii săvârşite acum 20 de
costumare dintre Estul sărac şi inventiv şi ani şi care a început cu dărâmarea
Vestul prosper. Elementul ludic a fost me- zidului Berlinului.
26 reu prezent în spectacol, fie în abordarea
27
EXPERIMENTUL ARTISTIC
INTERDISCIPLINAR

Astăzi este unanim acceptată ideea simpla sa prezenţă o poveste.


de integrare a modei în fenomenul post- Relaţia modei cu persoana, existen-
modernismului cu manifestări în zona de- ţa celor două corpuri: fizic şi social este
constructivismului şi a poststructuralismu- astăzi un domenui foarte intens analizat.
lui. Haina este văzută ca limbaj de inte-
grare într-un grup, de relaţionare cu cei-
Una din tendinţele actuale (integra- lalţi dar şi ca formă de exprimare a pro-
tă perfect postmodernismului) este me- priei persoane (cu ajutorul veşmintelor se
toda folosirii veşmintelor în scopul trans- construieşte personajul care vreau să fiu,
miterii unor mesaje complexe. Utilizând o nu doar cel care trebuie să fiu).
plajă largă de piese vestimentare, de la Moda presupune o permanentă ne-
cele mai obişnuite, unde decriptarea este gociere a mesajelor vizuale prin care se
simplă şi comună, pâna la haine care as- stabilesc relaţiile dintre individ şi societa-
cund conotaţii subtile, sugerate doar prin te.
aluzii vagi, rafinate.
Haina, cu toate semnificaţiile ei da- În cadrul Centrului de cercetare
torate mesajelor transmise (de formă, EMI propunem aşadar, proiecte cât mai
volum, culoare, compoziţie, materialitate) diverse în scopul experimentării, obţi-
se suprapune peste imaginea particulară nerii şi descifrării unor mesaje elaborate
a corpului uman, alcătuind astfel, de fi- rezultate din relaţia costum-individ.
28
ecare dată, un personaj care spune, prin
29
„DECONFASHION” cului de cuvinte sugerată de iniţiatorul
decostructivismului filosoful Jacques Der-
Workshopul DeConFashion a ur- rida.
mărit ilustrarea unor tendinţe actuale care DeCon este prescurtarea uzuală
depăşesc graniţa unei anume discipline întâlnită în toate textele critice privind de-
şi se coagulează în manifestări artistice constructivismul, concept care va sta la
complexe. baza experimentului nostru, ConFashion
sugerează fonetic confesiunea urmărită în
Întreg conceptul acestei acţiuni este gestul creator iar Fashion precizează do-
anunţat în titlul workshopului „DeConFa- meniul artistic în care ne desfăşurăm.
shion” – nume alcătuit după metoda jo- Derrida atragea atenţia, încă de la

30
mijlocul anilor ’60, asupra variatelor posi- Un curent întreg de opinii a apărut
bilităţi de interpretare a unui text, iar ulte- în urma expoziţiei „Decostructivist Arhi-
rior ideile sale au fost transferate în zona tecture”, desfăşurată în 1988, la Muzeul
literaturii, dar şi în cea a artelor vizuale. de Artă Modernă din NY.
Fenomenul artistic al deconstructi- Apoi, în 2005 curatorii Muzeului
vismului s-a manifestat cu precădere în de Artă Contemporană din Los Angeles
arhitectură. Frank O’Gehry a fost primul (Brooke Hodge, Jacky Marshall, Patricia
nume de referinţă, iar exemplul interven- Mears, Susan Sidlauskas), au organizat
ţilor pe care le face asupra propriei sale şi prima expoziţie de proiecte paralele, în
locuinţe rămâne o lecţie de estetică actu- arhitectură şi modă.
ală în acest sens. În urma acestor experimente, au-

31
torii mai sus amintiţi au publicat volumul În 1981, la Paris „Commes des Gar-
„Skin + Bones” în care au fost consem- cons” a promovat un nou mod de înveş-
nate apropierile dintre clădiri şi haine, mântare surprinzator, asimetric, nefinisat,
determinate de strategii similare şi chiar cu haine lungi acoperitoare, lălâi şi negre.
de utilizarea unor materile asemănătoare, Evenimentul a generat reacţii puternice de
aparţinând ultimelor cuceriri tehnologice. dezaprobare, dar a proliferat mai departe
Acest studiu comparativ, deschide în cercetările belgianului Martin Margiela
numeroase alte posibilităţi de cercetare în (creator de modă), sau ale englezului Si-
zona creaţiei costumare, văzută ca dome- min Thorogood (profesor la London Colle-
niu al artelor vizuale, dar şi al celor spa- ge of Fashion).
ţiale, în strânsă legatură cu toate formele Astăzi, fenomenul s-a generalizat,
de studiu privitoare la habitat. deconstructivismul găsindu-şi mereu noi
Rey Kawakubo şi Yohji Yamamo- adepţi în rândul tinerilor designeri, aşa
to sunt iniţiatorii deconstructivismului în cum este Junya Watanabe, iar Decon-
modă, însă fără o legatură directă cu ide- structivismul a devenit un termen foar-
ile filosofului Derrida. te la modă.
Creaţiile lor au pornit, aşa cum era şi Într-un film realizat de Kirby Dick şi
firesc de la tradiţia japoneză a kimonoului Amy Ziering Kofman în 2002, Jaques Der-
(costum cuvrant, tăiat pe fir drept, purtat rida încerca să explice amuzat, această
pe frig în straturi suprapuse) – modificând expansiune a deconstructivismului, con-
fundamental imaginea hainelor europee- cluzionând că şi în cazul în care oamenii
ne, care până atunci au avut rolul evident nu pricep foarte exact ceea ce a vrut el să
de a înfrumuseţa şi de a pune în valoare spună şi înteleg doar o fărâmă a fenome-
silueta, cu ajutorul veşmintelor croite pe nului, tot este un câştig.
corp, impecabile, perfect finisate în culori
strălucitoare.

32
ORGANIZAREA WORKSHOPULUI
DECONFASHION

În prima fază toţi participanţii au


beneficiat de o documentare, unde am in-
clus alături de creatorii de modă care se
înscriu precis în curentul deconstructivist,
o serie de designeri vestimentari care îşi
desfăşoară cercetarea personală ca nişte
adevăraţi artişti, în afara oricăror tendin-
ţe. Producţiile lui Mariano Fortuni sau ale
lui Azzedine Alaia, par a se încadra în rân-
dul experimentelor artistice de ultimă oră.
Cercetarea lor de atelier, ca o căutare a
soluţiilor individuale de inveşmântare ră-
mane o formă de exprimare prin excelen-
ţă artistică, iar rezultatele finale, vizibile
în prezentările de modă sunt momente de
un farmec aparte.
Una din tendinţele actuale, inte-
grate perfect postmodernismului este
metoda refolosirii hainelor existente prin
reintroducerea lor în procesul de crea-
ţie, prin dezasamblarea totală sau parţi-
ală şi reasamblarea lor ulterioară, într-o
nouă piesă vestimentară, lăsând cât mai

33
la vedere paşii care s-au făcut pe parcur-
sul transformărilor. Recilarea veşmintelor
care nu mai sunt la modă răspunde astfel
un numai unei judicioase stăpâniri a feno-
menului consumist, dar poate avea rolul
de a conferi hainelor o mai mare valoare
sentimentală, un trecut palpabil, o istorie
proprie, care va personaliza şi mai mult
noua piesă de vestimentaţie. De multe
ori, o rochie veche, care a aparţinut cui-
va anume, poartă o încărcătură afectivă
unică, sporindu-i valoarea sentimentală
şi materială, iar prezenţa ei apare ca un
citat al unei anume perioade integrat în
actualitate .
Invitaţii care au luat parte la lucră-
rile practice, sub îndrumarea specialiştilor,
profesori de la Universitatea Naţională
de Arte Bucureşti şi London College of
Fashion (artişti şi studenţi de la Departa-
mentul Modă), au adus o haină de care se
simt într-un fel legaţi şi pe care au trans-
format-o într-o altă piesă de vestimen-
taţie, fără ca modificarea să fie ascunsă
privitorilor. Pornind de la un veşmânt cu
o certă valoare sentimentală, s-a realizat
un alt costum, care a cuprins, pe lângă
porţiuni din veşmântul iniţial şi istoria per-
sonală a acestuia, ca o confesiune făcută
publică.
Dincolo de aspectul practic al haine-
lor, care trebuie şi vor rămâne purtabile,
păstrându-şi caracterul utilitar, am urmă-
rit în special obţinerea unor veşminte cu
o pronunţată valenţă artistică, cu accentul
pus pe linia compoziţională, formă, volum
34 şi acordul cromatic.
35
Apoi, pentru partea de expunere şi
demonstraţie finală, am colaborat cu stu-
denţii de la Universitatea de Artă Tea-
trală şi Cinematografică „I L Caragiale”,
care au animat costumele într-o prezen-
tare de modă neconvenţională. Această
demonstraţie costumară s-a integrat şi
ea în spiritul unui spectacol deconstruit,
propunând mişcări şi o imagine generală
a evenimentului, conformă veşmintelor şi
conceptului nostru. Am acordat o atenţie
specială regiei, muzicii, luminii, în vederea
obţinerii unei atmosfere generale unitare,
convingatoare într.-un spectacol experi-
mental, de tip simbolist, mai aproape de
36 şcoala lui V E Meyerhold.
Această diversitate a participanţilor, dorit să adunăm laolaltă aceşiti specialişti
proveniţi de la mai multe instituţii de învă- şi să deschidem noi posibilităţi de colabo-
ţământ artistic, a adunat laolaltă variate rare, în proiecte de o mai mare anvergu-
modalităţi de exprimare, conferindu-i cer- ră, în care să fie cuprinşi şi tinerii creatori
cetării noastre, caracterul interdisciplinar de modă.
şi deschizând drumul pentru alte proiecte Ulterior dorim să realizăm o expozi-
comune. ţie cu o selecţie a celor mai reuşite piese
Lectorii care au participat la acest vestimentare şi un catalog al colecţiei De-
experiment (profesori, conferenţiari, doc- ConFashion, însoţit de texte critice, care
tori şi doctoranzi, artişti şi critici de spe- să ilustreze şi să susţină legătura dintre
cialitate) au adus partea de informaţie modă şi fenomenul artistic contemporan.
privitoare la postmodernism, deconstruc- Workshopul DeConFashion a ofe-
tivism, costum scenic, modă şi publicitate, rit posibilitatea de a alcătui o arhivă pro-
în prelegeri cu un bogat material ilustrativ, prie de imagini ce ilustrează diversele
pe care le-am organizat pe tot parcursul etape de realizare, pănă la stadiul final al
Workshopului, concomitent cu coordo- colecţiei private. Această arhivă, pe lângă
narea şi conceperea colecţiei DeConFa- banca de date, a completat suportul ima-
shion. gistic al cursurilor teoretice şi practice de
Toţi profesorii implicaţi în acest pro- la departamentul modă. Acest workshop
iect (Unda POPP, Doina LUCANU, Alina exploratoriu este deasemenea, un exce-
GRIGA, Răzvan VASILESCU, Oana Dumi- lent prilej de a învăţa mai mult despre de-
tru ROŞCA, Sergiu CHIHAIA, Panagiotis constructivism şi creatorii lui consacraţi şi
Cathoupis) au în spate experianţa cer- de a experimenta realizarea unei colecţii
cetării lor individuale, ilustrată de publica- în acest sens, iar pentru generaţiile viitoa-
ţiile, spectacolele şi expoziţiile lor perso- re există astfel, posibilitatea contactului
nale. Prin acest workshop exploratoriu am direct cu un bogat material documentar. 37
38
Doina LUCANU
conferenţiar universitar doctor

Cursuri Master

Obiect şi veşmânt
Fragment şi ansamblu vestimentar

Cursuri ciclul I Licenţă

Simboluri şi mesaje în vestimentaţie


Eveniment de modă

Proiecte / Acţiuni culturale

Coordonarea proiectului Grădina Hesperi-


delor; expoziţie de costum neconvenţional, galeria
Căminul Artei, în parteneriat cu UAPR (2009)
Membru în echipa UNAB, catedra de Mas-
ter Modă (prezentare de costum neconvenţional)
în cadrul proiectului iniţiat de Direcţia Muzeelor din
Franţa, Noaptea Muzeelor, în parteneriat cu Mu-
zeul Naţional Militar (2007)
Membru în echipa UNAB, secţiunea Platou,
din cadrul proiectului CNCSIS Artă, comunităţi
urbane, reinserţia socială a proiectului ar-
tistic şi arhitectural, realizat în colaborare cu
UNATC şi Universitatea de Arhitectură (2006 - 2007
- 2008)

39
40
VEŞMÂNT
CERCETARE
OBIECT
Doina LUCANU

Conceptele fundamentale în incur- ai artelor vizuale, astfel încât se păstrea-


siunea teoretico-practică, pe care ni le ză în mod simultan integritatea fiecărui
propunem, pentru dezvoltarea proiectelor element al operei de artă, datorită naturii
de master-modă sunt: intermedialitatea şi auto-constitutive a acestei fuziuni ce pre-
interdisciplinaritatea. cede posibilitatea depăşirii diferitelor me-
Relaţionarea celor două dimensiuni dia, unele faţă de altele. Ca o consecin-
se face prin intermediul acţiunii experi- ţă a evoluţiei tehnologice a secolului XX,
mentale, fiind operaţionale, atât la nive- care a introdus noi provocări şi alternative
lul semnificaţiei veşmântului şi proiectului pentru explorarea numeroaselor sfere ale
iniţiat, cât şi la nivelul modalităţii de con- creaţiei, o componentă importantă a ar-
strucţie a lucrărilor (prin îmbinarea mai tei inter-mediale este şi apropierea de noi
multor tehnici şi medii diferite). tehnici şi tehnologii.
Arta inter-medială pune în fuzi- Termenul inter-media a fost inven-
une medii artistice care, în mod tradiţio- tat de Dick Higgins pentru a descrie opere
nal aveau o susţinere şi existenţă de sine de artă, ce par a se poziţiona între medii,
stătătoare şi uneori încorporează chiar care transgresează limitele, compunând o
medii de dincolo de parametrii încetăţeniţi fuziune conceptuală a mediilor (a nu se 41
confunda cu multi-media). Termenul de
inter-media fiind utilizat mai mult pentru
operele în care se foloseşte o gamă largă
de materiale neconvenţionale.
Considerat sinonim cu mixed-media
sau tehnică mixtă, termenului de interme-
dialitate i se adaugă calitatea de fuziune
a mediilor.
Unul dintre scopurile importante pe
care le urmărim în dezvoltarea proiecte-
lor noastre este ridicarea veştmântului la
rang de artă şi aceasta pentru a putea fi
integrate în rândul manifestărilor artistice
contemporane. Din acest motiv, obiecte-
le-veşmânt realizate cu studenţii şi mas-
teranzii se supun criteriilor de concepere,
analiză şi valoare, precum orice operă de
artă, putând fi receptate şi analizate ca
42 nişte compoziţii plastice în sine. Gama de
materiale cu ajutorul cărora experimen-
tăm este foarte variată, de la materiale
convenţionale (materiale textile), care
oferă un tip de raportare la conceptul ar-
tistic, până la materiale neconvenţionale
(frunze, hârtie, metal, sticlă, nylon, me-
lană cauciuc, burete, materiale plastice,
etc.) care asigură alte tipuri de texturi şi
structuri, un alt tip de raportare şi toate
acestea pentru găsirea celei mai potrivi-
te compoziţii plastice, pentru exprimarea
unei idei sau a unui concept artistitic.
Prin cursurile „Obiect şi veştmânt”,
sau „Fragment şi ansamblu vestimentar”,
introducem o conduită interdisciplina-
ră a practicii experimental – artistice, în
strânsă legătură cu cercetarea teoretică,
făcându-se apel la strategia comunicării
artistice în civilizaţia hiper – tehnologică, 43
44
la conştientizarea implicaţiilor sale socio teranzilor, prin transgresarea permanentă
– culturale, dar şi la analiza producţiei vi- a graniţelor dintre arte, dar şi prin capa-
zuale în cultura contemporană. Plasând citatea de comunicare polivalentă, toate
fenomenul în zona artei vizuale, cursurile acestea generând inventivitate combi-
încearcă să depăşească latura comercia- natorie, dezvoltarea principiul diferenţei,
lă a modei, prin crearea unor lucrări de care se realizează şi prin dimensiunea lu-
expresie liberă, folosind materialităţi, teh- dică a actului creator.
nici şi tehnologii, cât mai originale şi fiind Pentru formarea unor creatori com-
legitimată o mare mobilitate spre genuri plecşi, ancoraţi în contemporaneitate,
foarte diverse de exprimare artistico – proiectele personale ale masteranzilor
plastică. sunt integrate în proiecte mult mai am-
Prin temele propuse se urmăreşte ple, cum au fost: „Oraşul de sub oraş” (în
permanent dezvoltarea creativităţii mas- colaborare cu Teatrul Masca), „Parcul ar- 45
telor” (în colaborare cu Radio România), tectură), etc.
„Noaptea muzeelor” (în colaborare cu Un alt scop important este acela de
Muzeul Naţional Militar), „20 de ani de la a dezvolta, prin cercetare – experimenta-
căderea Zidului Berlinului” (în colaborare re, o analiză a procesului creaţiei, a tra-
cu Ambasada Germaniei la Bucureşti), seului indentitar al proiectelor de master
„Bucureştiul - platou de filmare” (în cola- pornind de la concept, la adecvarea te-
borare cu UNATC şi Universitatea de Arhi- oretică şi apoi transpunerea acestora în
46
47
formă, apelând la interpretări şi metamor- Proiectele realizate în acest fel se
fozări. De fapt scopul cercetării presupu- finalizează în multe cazuri prin prezentări
ne descoperirea şi descrierea structurilor de costum, dar în unele situaţii şi printr-o
unui vocabular artistic asumat prin expe- expoziţie sau o instalaţie. Amplu dezvol-
riment plastic, parcursul unei experienţe tată în contemporaneitate, instalaţia este
profesionale diversificate şi în acelaşi timp un experiment plastic, la nivelul tehnicilor
o orientare accentuată a criteriilor forma- de compoziţie structurală, care îşi impune
le ale operei, tehnici invatoare, generate şi crează sensul ca ansamblu. Toate ele-
de căutarea permanentă a unei identităţi mentele componente interacţionează atât
plastice, un demers artistic relaţionat, între ele, cât şi în concordanţă cu contex-
axat pe sfera evolutivă a artei actuale. tul expoziţional.

48
Realizăm astfel coregrafia spaţiului sculptură, muzică, teatru, mişcare scenică
interactiv, dar şi pe cea a obiectului, ofe- etc. Aceasta fiind una dintre modalităţi-
rind receptorului câmp liber, atât interpre- le contemporane de exprimare artistică.
tării cât şi naraţiei, integrând cercetarea Dialogul dintre arhitectura modernă şi de-
vizuală unui etos multidisciplinar, deschis signul vestimentar contemporan este vizi-
unui discurs vizual-conceptual, cât şi unu- bil atât conceptual, cât şi practic. Creato-
ia analitic-ştiinţific. rii de modă şi arhitecţii, realizează obiecte
Aceste „obiecte – veşmânt” sunt inovatoare, fiind inspiraţi de elemente, te-
o mărturie a fuziunii dintre numeroase- orii şi filosofii specifice fiecărei bresle. În
le sfere ale artei, care conlucrează şi se modă se folosesc tot mai mult structuri
completează reciproc: modă, arhitectură, geometrice, ideea de haină ca adăpost,

49
iar în arhitectură se încearcă integrarea
unor elemente şi tehnici din modă, cum
ar fi spaţiile fluide, drapare, printare etc.
Prin aceste experimente se urmă-
reşte înţelegerea şi dezvoltarea concep-
tului de interpretare în evoluţia costumu-
lui, prin remodelarea imaginii corpului, cu
diferite niveluri de abstractizare – inter-
pretare, ridicarea veşmântului la nivel de
obiect – artistic, artă.
Prin utilizarea pluralismului limba-
jelor vizuale, asamblaj, intertextualitate,
etc. care prin implicarea actului creativ
continuu definesc arta contemporană, se
urmăreşte de fapt dezvoltarea prin expe-
riment plastic a ideologiei fragmentului,
a mixajului, având în vredere invenţia şi
dimensiunea ludică a actului creator. Prin
50
mixarea materialelor şi a felului în care
sunt folosite, ele generează texturi, for-
me şi compoziţii plastice foarte expresive.
Dezvoltarea conceptului de transformare,
interpretare, deformare şi metamorfozare
este un demers extrem de actual. Acum
prin creativitate se înţelege capacitatea
de comunicare polivalentă, complexitate
experimentală, prin trecerea de la con-
sum la participare spirituală directă, astfel
cultura vizuală ajungând o parte integran-
tă a culturii globale.
Un cadru adecvat cercetării ştiinţifi-
ce, cum este EMI va genera studii şi ana-
lize teoretice asupra fenomenului, cât şi
externalizarea unor experimente universi-
tare, la nivelul comunităţii, în viitor.

51
52
Ioana Sanda AVRAM
lector universitar doctorand

Cursuri ciclul I Licenţă

Compoziţie de specialitate
Concept stilistic şi coordonarea colecţiilor de
modă
Tehnica conceperii şi implementării colecţi-
ilor de modă
Structura colecţiilor de modă
Stil de viaţă şi comportament de consum
Visual Merchandising
Tehnici de transpunere în material

Proiecte / Acţiuni culturale

Programul de formare a specialiştilor


pentru domeniul modei şi pentru industriile
sale, program de studiu, formare, educare şi inser-
ţie profesională, destinat pregătirii specifice pentru
domeniile: modă vestimentară, imagine vestimen-
tară, şi industriile modei (2004)
Programul de cercetare integrat, în modă:
UNA MODA GROUP, care a fost inserat în siste-
mul modei cu destul succes, având la finele stu-
diilor, experienţa necesară, precum şi suficient de
bună vizibilitata publică ca să poata aspira la ca-
riere frumoase ăn domeniul modei vestimentare;
I-DEA GRUP – Laborator de creaţie, construit
în partenariat cu Uniunea Artiştilor Plastici din Ro-
mânia, externalizează o parte dintre activităţile de
marketing şi imagine, ajungând în confruntare di-
rectă, cu provocările realităţii 53
54
MODA VESTIMENTARĂ
ŞI INDUSTRIILE EI

Ioana Sandu AVRAM

Moda este curentul cultural domi- Moda vestimentară, ca element re-


nant al unei epoci, se manifestă în toate prezentativ al unui curent cultural domi-
domeniile vieţii cotidiene şi se carceteri- nant, exprimă imaginea unui stil de viaţă,
zează print-o stare de flux social, cu ma- fiind o formă de manifestare socială şi în
nifestări colective (Kimbal Young). acelesi timp, o afacere profitabilă, investi-
Ca imagine globală a societăţii, exis- ţie şi suport pentru industria de confecţii
tenţa sa nu este efemeră, aşa cum lasă să şi alte industrii complementare.
se înţeleagă unul dintre miturile contem- Moda vestimentară actuală este
porne, ci face parte permanent din viaţa o întreptrindere globală, care deţine
noastră cotidiană, lăsând să pătrundă în cel mai puternic sistem de creaţie, bazat
ea visul şi pasiunea, din care mintea omu- pe previzionarea tendinţelor de pe piaţa
lui clădeşte viitorul (Didier Grumbach). de bunuri, pe soluții de utilizare a desco-
Doar elementele modei sunt efe- peririlor tehnice, pe marketing şi strategii
mere, fiindcă moda surfează neîncetat pe de imagine, urmată îndeaproape de alte
valul schimbării. Iar schimbarea în sine industrii, ca cea de automobile, sau elec-
este însăşi materia care se transformă în tronice.
valoare. MV a fost una dintre primele forme 55
de manifestare ale extinderii teritoriale a
informaţiei de masă, fiind mereu cu un
pas înainte, în formele de globalizare cul-
turală. In acest context, moda a devenit
nu numai o intreprindere globală, dar şi
un limbaj internaţional, care depăşeşte
barierele regionale, de clasă sau pe cele
etnice.
Dar, moda este, în acelaşi timp, un
limbaj comunicaţional, care codifică relaţia
omului cu mediul său de viaţă: economic,
social, cultural, religios, politic, psihologic
şi care descrie şi influenţează cererea şi
oferta de produse.
Fiind un curent cultural major, moda
este permenent expusă tuturor influenţe-
lor lumii înconjurătoare: celor social-eco-
nomice (stilul de viaţă, nivelul de bunăs-
tare, obiceiurile vestimentare, calitatea
consumului, etc…), influenţelor legate de
protecţia mediului şi sănătatea (schimbă-
rile climaterice, protecția animalelor, ma-
teriale de mediu prietenoase, sport, etc..),
mediul politic şi legal (legislaţie, relaţii in-
ternaţionale, etc…), efectelor multicultu-
rale (istorie şi tradiţie, street style, etc…),
artei (pictura şi sculptură, arte decorative
şi aplicate, teatru, muzică, film, literatură,
multimedia, etc…), dezvoltării tehnologice
ţțesăturişși tehnologii noi, noi moduri de
producţie şi proceduri logistice, wearable
computers, etc…) culturii şi mişcărilor de
gen (desfiinţarea limitelor vestimentare şi
comportamentale dintre genuri), interne-
tului (virtualitate şi comunicare), realita-
tea lumii globalizate, etc…
56 Toate aceste influențe se traduc în
57
58
demersul de modă şi devin inovaţie prin ţă. „… Moda este ea însăşi o imagine a
însăşi activitatea specifică acestul dome- schimbării” (Didier Grumbach).
niu. Inovaţia poate veni de oriunde: poa- „Creativitatea este abilitatea de a
te fi inspirată de oricare dintre ele, sau imagina sau de a inventa ceva nou, doar
de asocierea volitivă sau spontană a unor că nimeni nu poate creea ceva din nimic,
detalii. Oricare ar fi, însă sursa sau cali- în afara de Dumnezeu.”. (Harris, 1998,
tatea inspiraţiei, moda vestimentară utili- Introduction to Creative Thinking). De
zează cercetarea, ca etapă obligatorie în aceea, Creativitatea generează idei nova-
procesul de livrare al inovaţiei sau chiar a toare prin combinarea, schimbarea, refor-
inventicii. mularea, interconectare pe alte criterii, a
Procesul de inventare şi, descope- ideilor deja existente.
rire, are loc într-o manieră cumulativă, şi În prezent moda este unul dintre
este puternic bazat pe experienţe, încer- principalele sisteme mari de activitate,
cări şi lecţia erorii, pe procedee ale stiin- creativă şi eminemente inovativă, la nivel
ţelor conexiunii, având ca suport o viziune industrial şi comunicaţional, codificând
culturală deschisă şi netributară. procese complexe şi articulate. Limite-
De aceea, supus permanent presiu- le conceptualizării în modă sunt împinse
nii nevoii urgente de nou, domeniul modei spre responsabilizare în relaţia cu mediul,
vestimentare are un caracter eminamente în ideea unui design bazat pe repere sta-
creativ-inovativ. Creativitatea productivă bile.
sau alte forme ritmice de cercetare-cre-
aţie, formează substanţa însăşi, cu care
moda lucrează. ERA CUNOAŞTERII Knowlwdge Era
Domeniile de cecetare nu sunt doar
acelea care presupun descoperiri epoca- Trăim o epocă de transformări ra-
le, ci şi acelea unde observaţia este cea pide, fără precedent, pe toate palierele
care generează noi concepte pentru ştiin- vieţii, iar provocările care survin depăşesc
ţele teoretice, sau domeniul creativitătăţii capacitatea de răspuns, prin viteza schim-
aplicate prin metode de design (Chiara bării, prin perturbările în sistem pe care
Franzoni). acestea le generează, prin noutatea fun-
Elementele modei sunt schimbătoa- damentală a modelelor.
re, ritmice şi ciclice. Iar schimbarea este Societăţile bazate pe cunoaştere se
condiţionată de inovaţie şi de abandona- caracterizează prin faptul că un procent
rea benevolă a căii tradiţionale, în favoa- impresionant din oricare domeniu este
rea unei speranţe de mai bine. reprezentat de cunoaştere, iar toate ac-
Însăşi această presiune pentru tivităţile vieţii economice, sociale, cultu-
schimbare este eea ce ţine moda în via- rale, etc, devin dependente de calitatea 59
cunoaşterii şi de viteza de circulaţie a in- mărcilor, IQ, capital uman, comunicare,
formaţiei. Societatea cunoaşterii este cea publicitate, estetică, imaginaţie. Asfel
în care forţa creativă majoră, valorile şi apare hegemonia imaginarului, a inovaţiei
capitalul se bazează pe cunoaştere (Wi- şi a marketingului, asupra funcţionalită-
kipedia). ţii produselor. De asemenea se remarcă
Cunoaşterea a devenit capitalul cel o importanţă crescândă a procesului de
mai important în epoca actuală, iar succe- concepere, versus producţia în sine. Pro-
sul oricărei societăţi depinde de modul în motori profesionişti ai noului, creatorii de
care poate gestiona cunoaştere. modă participă la crearea şi formalizarea
Întreprinderile secolului XXI se în- unor spaţii sociale în care noile tehnologii
dreaptă, cu precădere spre valorile ima- sunt doar suportul care permite reformu-
teriale: valori simbolice şi culturale ale larea lumii, ca o construcţie multiculturală,
60
în care nu numai reprezentarea politică şi timentare, poate deveni o platformă de
prosperitatea economică sunt importante, cercetare peformantă, având ca priorita-
ci mai ales valorile fundamentale ale civi- te, următoarele tematici:
lizaţiei: respectul pentru diferitele culturi, - Studii şi analize în ceea ce priveş-
relaţia corectă dintre bărbaţi şi femei, per- te Fashion Culture, Fashion Science,
cepţia de sine în raport de alţii, etc. domenii de studiu academic, din
Moda este limbajul cel mai comun, perspectiva conexiunii cu studiile
care instrumentează toate elementele cul- umanistice, ştiinţele sociale, ştiinţa
turale şi economice şi poate redefini rela- tehnologiei, politologie;
ţia dintre om, propria imagine, contextul - Studii şi analize în ceea ce priveşte
de grup şi obiectul proxim. corpul uman, psihicul, atitudinea de
Prin „sistemul industrial al modei” viaţă;
se înţelege sistemul total integrat, care - Obiectele material, efectele econo-
include toate etapele, paşii care sunt par- miei imateriale, în relaţia lor directă
curşi de la concept, design, producţia de cu moda şi sistemul modei;
confecţii, textile, pielărie, fibre, producţia - Haina ca strat al pesonalităţii şi
high technology, ca şi activităţile eco- identităţii manifeste;
nomice induse: managementul cererii şi - Cultura materială a modei şi a do-
ofertei, problemele de mediu înconjurător meniilor corelate şi interactive;
şi dezvoltare de produs. - Limbaje şi codificări ale modei ves-
În acet context, crearea şi activarea timentare; obiecte, imagine, text;
unui Centru de Cercetare în domeniul - Studii de tendinţe culturale cu
modei, este nu numai bine venit, ci şi o analiza comparativă a domeniilor
formă de prefigurare şi instituţionaliza- componente;
re a influenţei din ce în ce mai evidente, - Produsele de modă;
pe care creativitatea din domeniul modei - Conceperea, producerea, comerci-
vestimentare o exercită asupra noilor for- alizarea şi promovarea produselor, a
me culturale. Obiectivele sale ar putea fi : colecţiilor de modă;
desfăşurarea unor activităţi de cercetare, - Mediul social, economic, etic, de
prospectare şi inovare în domeniul modei dezvoltare a produselor;
vestimentare, precum şi antrenarea unui - Clienţi şi aspiraţiile, nevoile indivi-
chore de cercetători, care să creeze plat- duale de produse de modă;
forme cooperative între instituții diverse, - Tehnici creative de concepere şi
pentru a înpărtăşi cunoaştere, experienţă, realizare a vestimentației;
resurse, la nivel naţional şi internaţional. - Tehnologii vechi şi noi;
Centrul de cercetare EMI, din punc- - Abordarea designului de modă şi
tual de vedere al domeniului modei ves- a produselor asimilate, prin inte- 61
mediul relaţiei dintre meşteşug şi
tehnologii superioare
- Noi abordări ale educaţiei de modă
şi vestimentaţie în Knowlwdge Era.
De alfel, universitățile care formea-
ză aptitudini în domeniul creaţiei de modă,
practică forme de cercetare chiar în cadrul
procesului educaţional, deorece, aşa cum
am mai afirmat, cerecetarea (fie ea fun-
damentală sau aplicată, de analiză sau
previzionară) este o etapă obligatorie în
cadrul dezvoltării conceptelor de modă.

PROGRAMUL DE FORMARE A
SPECIALIȘTILOR PENTRU DOMENIUL
MODEI ȘI PENTRU INDUSTRIILE MODEI

Este un program, demarat în anul


2004, la iniţiativa catedrei de MODĂ cu
acordul conducerii UNAB. Acest program
constă în elaborarea unui pachet de cur-
suri specializate pentru domeniul modei,
capabile să asigure toate elementele ne-
cesare unei profesionalizări poliarticulate,
cu aplicaţie în sistemul modei.
Întregul program este un proces
de cercetare integrativă, în care sunt co-
nectate elementele mediului de viaţă, ale
culturii şi civilizaţiei contemporane, prin
intermediul creativităţii educate, în scopul
inovaţiei necesare unor alte forme de so-
cietate.
Misiunea programului ar fi aceea
de a instrui studenţii, pentru a răspunde
profesionist cerinţelor sistemului modei,
62 în ceea ce priveşte profesiile creative,
63
64
care necesită: un nivel cultural ridicat, baza deciziei personale de implicare.
abilităţi de exprimare în limbaje plastice, Obiectivele programului UMG au
creativitate educată şi productiv, capaci- constat în:
tăţi de conceptualizare, managementul - Crearea unei conexiuni direc-
activităţilor creative, capacitatea de a te între sistemul modei şi sistemul
inova permanent, ritmic şi profitabil, mo- universitar de formare în domeniul
dele şi structuri de analiză, cercetare şi modei;
inovare,capacităţi educate şi formalizate - Crearea unei platforme profesio-
de comunicare, abilităţi de confruntare nale, capabile să răspundă imediat
concu-renţială. nevoilor, concrete sau emergente
Toate aceste elemente sunt posibil ale sistemului, prin inseţia absol-
de format şi educat în cadrul programelor venţilor în sitem;
de formare ale UNAB, fiind compatibile cu - Crearea şi antrenarea unui „val” de
nivelul academic de studii. tineri specialişti în domeniul modei,
Sistemul modei este larg des- cu viziune, misiune şi obiective asu-
chis diverselor moduri de manifestre a mate, capabil să răspundă corect
creativității, dar mai ales a creativității la diversele solicitări ale sistemului,
care produce valoare prin calitatea ino- constituind modele de profesiona-
vaţiei. Profesiile specifice sistemului mo- lism aplicat.
dei sunt diverse, iar practicarea oricăreia
dintre ele presupune un nivel ridicat de
profesionalizare, datorită dinamicii con- PROIECTUL UNA MODA GRUP, BIROU
curenţei, element de asemenea, specific DE STYL ȘI CONSULTANȚĂ
acestui domeniu.
Cursurile programului sunt modele Nominalizat la „INDEX AWARDS
teoretice, cu aplicaţie practică, particulari- 2007”, la Secţiunea „Work”.
zată creativ, în funcţie de decizia profeso- Proiectul îşi propune să creeze şan-
rului sau a coordonatorului de proiect. să şi vizibilitate profesională, la scară na-
ţională, pentru o nouă generaţie de tineri
designeri, capabili să modifice perspecti-
PROGRAMUL UNA MODA GROUP vele din lumea modei, prin creativitate şi
cooperare modulară, pe principiul compe-
Este primul program aplicat noii vizi- tenţelor cumulative, în cadrul unui grup.
uni de formare şi a antrenat pe parcursul Scopul proiectului este de a încura-
a trei ani de studiu, o grupă de studenţi, ja tinerii designeri, oferindu-le posibilita-
selectaţi pe baza calităţilor native pentru tea de a opera într-un mediu profesional
performarea în domeniul modei, dar şi în sănătos, prin activitate continuă şi perfor- 65
mantă, ca echipă. faptul că fiecare membru va utiliza pro-
Elementul cheie al proiectului este priile resurse, atunci când este implicat în
un concept organizaţional informal, ba- contracte (competenţe, locaţie, comuni-
zat pe înţelegere mutuală şi colaborare. care, utilităţi, tehnologie).
Permite unui grup de tineri designeri, la Programul a generat colecţii valo-
început de carieră, să pună împreună abi- roase, apreciate, care au reuşit să stâr-
lităţile şi calitățile profesionale, pentru a nească interesul sistemului modei din Ro-
se face cunoscuţi ca profesionişti. Membrii mânia pentru absolvenții UNAB, Departa-
grupului se asociază în gestionarea comu- mentul Modă.
nă a resurselor creative, profesionale, ad- Astfel, colecţii UNA MODA GROUP
ministrative şi logistice. Fiecare contract ca: „BLACK MAGIC WHITE” (2006), „SILK
în parte devine o „institutie” în sine, cu ROAD” (2006), „EUROPOLIS” (2007),
organigrama şi funcţiuni specifice şi se „MISTERY” (2008) s-au bucurat de real
bazează pe competenţele diferenţiate ale succes şi au promovat echipa UNA MODA
membrilor grupului. Proiectul este prevă- GROUP în sistemul modei.
zut cu cheltuieli minime, având în vedere Din punct de vedere conceptual,
66
colecţia „EUROPOLIS” este inspirată de stabilă şi coerentă. Socopul acestei „călă-
efervescenţa spiritului european, multicul- torii” este contactul cu variile tipologii de
tural. In „storry-ul” colecţiei evoluează un lifestyle european. Povestea personajului
personaj cuprins de spiritul noii Europe, „EUROPOLIS” se concentrează asupra ra-
un personaj cosmopolit, rafinat, spontan, finamentului sofisticat care dă expresie
gata oricând să se aventureze de-a lungul multiculturalismului european şi conti-
continentului în căutarea unor noi „ingre- nuă călătoria iniţiatică pornită prin „SILK
diente” care să îi desăvârşească persona- ROAD” (Iaşi, 2006), din Extremul Orient.
litatea, atât din punct de vedere cultural
cât şi uman. Călătoria este simbolul relaţi-
ei dintre timp şi spaţiu, dintre datul natu- PROIECTUL PROFESIUNILE MODEI
ral şi experimentarea necunoscutului.
Ea reprezintă mecanismul care în- Acest studiu s-a derulat ca fiind un
lesneşte tranzitul inter-cultural, momentul proiect al programului de formare a profe-
în care toate experienţele spirituale trăite sioniştilor în domeniul modei şi a constat
de personaj se amestecă pentru a crea, în alocarea unui spaţiu educaţional fiecă-
dintr-un puzzle identitar, o nouă entitate rei profesii, care necesită pregătire creati-

67
vă şi artistică, potrivit principiilor formula- pat toţi cei implicaţi, în diversele stadii de
te la descrierea programului. dezvoltare a conceptului, până la promo-
Proiectul, corelat cu managementul varea post event, de pe poziţia profesiei
biroului de stil, şi consultantă şi cu alte pentru care a optat fiecare.
proiecte, cum ar fi „FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU RE- Acest program a presupus o foarte
ALITATEA”, „STUDIUL DE TENDINŢE” sau bună cunoaştere a domeniului modei şi o
„METODA CONCEPTULUI INTEGRAT DE abordare creativă a înserării tinerilor cre-
COLECŢIE” a reprezentat aplicaţia practi- atori în sistemul modei, ca profesionişti.A
că a întregului demers de cercetare apli- constituit suportul unor lucrări de licenă şi
cată. Au rezutat colecţii de modă valoroa- a condus la soluţii profesionale de succes,
se, atât din punctul de vedere al calităţii, confirmate în timp.
cât şi ca experiență de lucru în echipă.
Profesiile modei, care au fost luate
în discuţie au fost: designer vestimentar, PROIECTUL
designer de accesorii de modă, visual FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU REALITATEA
merchandiser, manager de colecție, bu-
yer, organizator de evenimente de modă, Este un proiect comanditar, care
editorialist, PR de modă, producător de presupune integrarea elemetelor de stu-
colecţii de modă, stilist de modă, fashion diu universitar în exigenţele formulate de
trends & media promotion. către beneficiari reali şi întâlniri cu pro-
68 La prezentarea colecţiior au partici- fesionişti din domeniul modei, activităţi
69
practice în ateliere consacrate, participari dibilă, nu numai în colecţia propriu zisă,
la festivaluri şi concursuri în ţară şi peste ci şi în promovarea ei, în elementele de
hotare, activitate de asistenţă, apariţii în visual sau în acţiunile de PR ori evenimen-
media. te specifice.
Conceptul fiecărei colecţii se bazea-
ză pe cercetare creativă a domeniului de
Proiectul stil de viaŢĂ Şi inspiraţie, în căutarea elementelor cheie,
comportament de comsum care pot genera mesaje credibile. Datorită
acestui fapt, mare parte din aceste cău-
Proiectul a cuprins studii referitoare tări s-au transformat în veritabile lucrări
la Subculturile urbane: Gothik, Hibster, de cercetare, cu valoare independentă,
Emo, Punk, Hip Hop, Rasta, Grunge, New depăşind stadiul unor simple căutări şi a
hippie, etc. City Report, Visual mer- unei etape în dezvoltarea colecţiilor.
chandising, Modalităţi creative de
comercializare: SWEET SUNSHIWER
– primul concept store din România, PROGRAM DE CERCETARE TEMATICĂ
(2007). ŞI STUDII DE TENDINŢE

Studiul de tendinţe reprezintă o


METODA CONCEPTULUI INTEGRAT formă aparte de cercetare, specifică do-
DE COLECŢIE meniului modei, şi se referă la depistarea
elementelor de prognoză, care vor con-
Conceptul integrat al colecţiilor de stitui modelul produselor de succes în
modă reprezintă un model performant viitorul previzibil. Aceste studii necesită
de ceraţie vestimentară, care presupune cunoalştere, experienţă, cercetare multi-
corelarea întregului set de activităţi direc- disciplinară, intuiţie şi cultură a modei.
te, colaterale, de promovare şi susţinere, Studenţii fiecărui an de studiu ela-
care conduc la dezvoltarea colecţiilor, pre- borează un studiu de tendinţe comun,
cum şi utilizarea instrumentelor de lucru pentru sezonul în curs, finalizat cu ana-
în abordarea creativă a briefului (story liza produselor confirmate deja de piaţă
board, mood board, icon, ţesături, cro- şi care se regăsesc în marile megazine,
matică, client, documentare, cercetare, faţă în faţă cu consumatorul final. În afa-
inovaţie, imagini şi cuvinte cheie, raportul ra tendinţelor, fiecare temă care va susţi-
unic de colecţie). Fiecare colecţie în sine, ne colecţiile de modă necesită un studiu
devine astfel o lucrare de cercetare apli- aprofundat şi cercetare analitică şi sinte-
cată, avand ca suport un studiu tematic, tică. Astfel, fiecare book de colecție este
70 iar ca rezultat inovaţia, cu dezvoltare cre- structurat ca un document – martor, care
reprezintă reperele viitoarei investiţii. asupra psihicului uman
Astfel, au fost finalizate studii co- Raluca Damian – Imaginea Româ-
mune cum ar fi: ROMANIA INTEGRARE niei, proiectul AUTOHTON, Colecția
2007, Vizibilitate internaţională, cu tema- oameni
tici ca: Bucureşti, Micul Paris, Aristocraţie, Anabela Penes – Moda vestime-
Arhitectură, Sportivi români de renume tară, ca instrument de comunicare
mondial, Patrimoniu imaterial (Căluşul, Alina Ene – Tehnologia Mileniu-
Sânzienele, etc…), TRAFIC – 2008,VIR- lui III aplicată în vestimentație, Fa-
TUAL EDEN – 2008, HEART OF WEAR – 2 shionology, Wearable computers
009, SAGE – 2010 , sau colecţii personale, Cristina Ciovârtă – Managementul
de autor: colecţiilor de modă
ANDREEA MUŞAT – Romanian Fa- Ana Nechita Amelian – Relațiile
shion Week, Iaşi 2008 Publice în domeniul modei vesti-
LOVEOLOGY – RALUCA COMAN, mentare
Cluj Fashion week 2010 Lavinia Pop – Fashion Buyer - Bu-
AUTOHTON / OAMENI – RALUCA yer pentru vestimentaţie
DAMIAN 2009
SACRU ŞI PROFAN – MARIA AMELI-
AN, Inspired 2009 PROGRAMUL I-DEA GRUP

I-Dea GRUP este un program comun


STUDII DE CERCETARE al UNAB cu Uniunea Artiştilor Plastici din
România, şi reprezintă o formă de răspuns
Conceptul fiecărei colecţii de bazea- la nevoia de inserţie profesională a tineri-
ză pe cercetare creativă a domeniului de lor absolvenți de modă, creaţie vestime-
inspiraţie, în căutarea elementelor cheie, natră. Este un demers implicat şi creativ
care pot genera mesaje credibile. Datorită a unor tineri creatori de modă. Programul
acestui fapt, mare parte din aceste cău- cuprinde proiecte externalizate în mediul
tări s-au transformat în veritabile lucrări profesional, şi presupune liberă inițiativă,
de cercetare, cu valoare independentă, responsabilitate, asumare a unor situaţii
depăşind stadiul unor simple căutări şi a din realitate. Studenţi şi membrii ai Uni-
unei etape în dezvoltarea colecţiilor. unii Artiştilor Plastici din România, tinerii
Diana Osman – Personajul în designeri au decis să abordeze necon-
Modă venţional contextul economic actual, în
Denis Arsu – Trend Zone intenţia de a construi o platformă de ma-
Andreea Costache – Cromatica nifestare profesională pentru cei care vor
vestimentară şi efectele benefice sa abordeze domeniul modei cu pasiune 71
72
şi consecvenţă. Sub deviza „Fashion must
go on!” moda este prezentată sub toate
aspectele şi „arderile” ei: design, produc-
ţie, marketing, comunicare, prognoză,
promovare, prin evenimente şi prin co-
laborarea cu profesionişti performanţi ai
modei.
Un Concept-store este locul unde
tot ce ţine de stilul nostru de viaţă poa-
te avea răspuns. I-Dea GRUP Concept
Store propune o viziune în premieră a
cunoaşterii de sine, prin intermediul mo-
dei şi a instrumentelor sale. Pentru prima
oară, într-un spaţiu destinat artei, creatori
şi artişti vor aborda creaţia artistică prin
mijloacele specifice modei (stilism, hair
styling, make-up). Proiectul se va finaliza
prin modelarea unor personalităţi umane
inedite, credibile şi mai încrezătoare.
Antrenarea studenţilor în activităţi
nemijlocite, de cercetare şi producţie,
conduce la experierea directă a demersu-
rilor creative, pentru care sunt pregătiţi şi
facilitează inserţia profesională. De altfel,
urmărind evoluţia absolvenţilor, se con-
stată o mai bună estimare a aşteptărilor
profesionale şi o perspectivă mai realistă
asupra oportunităţilor de manifestare în
domeniul modei în calitate de profesio-
nişti.
Urez succes Centrului de cercetare
EMI, mărturisind că ne dorim ca el să de-
vină un pionier al Ştiinţelor Modei, iar cre-
ativitatea şi capacităţile intelectuale ale
tinerilor din România să se poată manifes-
ta într-un cadru academic, la cote înalte,
atrăgând profit, vizibilitate şi succes. 73
74
Liliana Ţuroiu UDREA
lector universitar doctor

Preşedintele Asociaţiei de Modă şi Design


din România

Cursuri ciclul I Licenţă

Concept şi exprimare
Life style
Concept stilistic şi coordonarea colecţiei de
modă

Proiecte / Acţiuni culturale

Expoziţie şi prezentare de modă în cadrul


târgului Luxury Show, (2009)
Expoziţie de modă, Teatrul Naţional, Foaie-
rul de marmură (2006)
Coordonarea prezentării de modă, Sala Pa-
latului (2002)

75
76
Şcoala de modĂ În
contextul revoluŢiei
postmoderne
Liliana Ţuroiu UDREA

întotdeauna foarte atenţi la o nouă creaţie în virtutea unei libertăţi absolute


tendinţă sau la o nouă mişcare a tinerilor, şi declarate, iar pe de altă parte o lipsă
Vivienne Westwood şi Malcolm McLaren absolută de importanţă în care, în planul
au fost probabil primii designeri care au imaginaţiei, totul este posibil deoarece ni-
convins oamenii să urce la un nivel supe- mic nu contează cu adevărat.Pornind de
rior de percepţie jeansii, hainele sfâşiate, la aceste considerente, în cadrul progra-
suprapuse, tricourile colorate şi pantofii mului actual de studiu al Departamentului
sport. Au impus cu obrăznicie vădită prin de Modă din cadrul Universiăţtii Naţionale
creaţiile lor – destinate în primă fază sce- de Arte din Bucureşti, studenţii sunt incu-
nei londoneze şi grupului punk Sex Pistols rajaţi să-şi dezvolte o viziune conceptuală
– un look agresiv şi colorat, ce se va regă- coerentă, un limbaj vizual propriu, ape-
si apoi în magazinele proprii. lând la diverse medii şi tehnici (textile şi
Problematica modei începând în netextile), de la cele tradiţionale până la
speţă cu perioada postmodernă poate fi cele de ultimă generaţie.
abordată din perspectivă duală – pe de o Moda s-a schimbat ireversibil oda-
parte o transformare istorică a veşmântu- tă cu colecţiile „Pirates”, „Savages” sau
lui printr-un act fascinant de creaţie şi re- „Buffalo Girls” semnate Vivienne Westwo- 77
od. La acel moment, moda punk, a străzii dat startul unei revoluţii în modă.
urca pe podium, ilustrând practic crezul Pentru a înţelege mai bine feno-
designerului. Fascinaţia pentru diverse- menul modei în ultimele decenii şi mo-
le culturi ale popoarelor, pofta de viaţă, dalitatea de lucru cu studenţii în cadrul
erotismul, simţul aparte pentru eleganţă Departamentulu de Modă, vom preciza
şi dictonul său celebru „creativity comes faptul că postmodernismul desemnea-
from technology”, iată care sunt sursele ză ansamblul curentelor de gândire, dar
care stau la baza unor creaţii teatrale şi şi tipul de realităţi culturale, sociale, poli-
volatile la graniţa dintre vulgar şi tradiţi- tice şi filozofice de la sfârşitul secolului al
onal, semnate Vivienne Westwood, ce au XX-lea. Postmodernismul s-a manifestat
78
şi continuă probabil să se manifeste – fi- timpul, sensurile termenului „postmoder-
indcă nu a reuşit încă nici un gânditor să nism” s-au extins.
stabilească sfârşitul acestui curent, ca de La începutul perioadei postmoder-
altfel nici începutul său propriu-zis, – în ne, conlucrarea dintre tehnologiile mo-
toată sfera activităţilor umane, de la arte, derne şi aluzia primitivă de esenţă rasială,
arhitectură, literatură şi muzică până la cu izvoare în doctrina nazistă ce trebuia
sociologie, mass media, filozofie politică, eradicată, constituie probabil forma cea
economie politică ş.a. Tot în sens larg, mai sinistră dezvoltată la nivelul mesajului
prefixul „post” pune în evidenţă momentul veşmintelor. Un alt aspect ce şochează în
cultural ce a urmat modernismului, dar, cu perioada postmodernă priveşte însăşi pre-
79
80
ţul hainelor. Piesele de îmbrăcăminte co- mod diferit în colonizarea şi comprimarea
tidiană pot fi procurate la preţuri modice, timp-spaţiu”, iar Jameson insista asupra
iar purtătorul îşi poate permite să le aban- faptului că de-spaţializarea lumii trebuie
doneze, atunci când ajung să nu-i mai înţeleasă ca un efect al spaţializării mo-
placă, chiar dacă se dovedesc încă purta- derniste, deoarece toate aceste forme
bile, adică funcţionale. Ca ironie la adresa de „violenţă şi omogenitate abstractă îşi
vechilor convingeri şi practici pentru care au originea în parcelarea iniţială”. Aceste
veşmântul trebuie păstrat cu grijă, întâl- teme de imaginaţie spaţială au influenţat
nim situaţiile în care se simulează condi- în foarte mare măsură, gândirea postmo-
ţia de „învechit” şi „uzat” a veşmântului. dernă şi în domeniul modei vestimentare
Chiar din fabrică, piesa de îmbrăcăminte şi sunt promovate şi în cadrul Departa-
iese ca obiect „învechit” şi „uzat”, condi- mentului de Modă al Universităţii de Arte
ţie ce şochează. Odată cu noile campanii Bucureşti. Scopul cursurilor este să asigu-
media, de economisire a resurselor, de re- re însuşirea de către studenţi a metode-
folosire creativă a mijloacelor şi materia- lor de abordare a unui concept complex
lelor existente, s-au dezvoltat numeroase de proiectare şi promovare a unei colecţii
teme în cadrul Departamentului de Modă de modă. începând cu 1975, Issey Miya-
ce au avut ca punct de plecare materialele ke a introdus o abordare conceptuală a
neconvenţionale sau hainele purtate. modei, inspirată mai mult de aspecte ale
Noile spaţii urbane încep să se iden- artei contemporane decât de tendinţele
tifice cu deplasarea rapidă spre viitor. din îmbrăcăminte. Acesta a introdus ide-
Apariţia computerului permite deja o co- ea că fabricarea hainelor ar putea avea
municare nebănuit de intensă. Umplerea rezonanţa intelectuală şi estetică a altor
timpului real al oamenilor cu „viteza au- arte. Similar cu munca multor artişti de
diovizuală” a imaginilor şi schimbului de la finalul secolului al XX-lea, designerii ja-
informaţii prin intermediul computerului, ponezi au subminat complet relaţia dintre
CD player-ul din maşină, filmul din avion, frumos şi urât. Mai mult decât alţii, aceştia
înmulţirea telefoanelor mobile, duce la au stabilit că moda poate investi simplul,
conştientizarea unei libertăţi fără prece- comunul şi, uneori, neatrăgătorul, cu pu-
dent, la ştergerea graniţelor culturale şi teri estetice. Deseori descrise ca un tip de
geo-politice. In acest context dezvoltăm, origami, modelele lui Miyake, cu toate că
în cadrul cursurilor, teme precum „Factory erau foarte elaborate, proiectau un proces
Lirics” sau „Utopic Street” în acord cu ten- de îmbrăcare intuitivă, mai mult decât de
dinţele promovate la nivel mondial. Derek croitorie. Miyake, care a utilizat de multe
Gregory subliniază în lucrarea sa „Geogra- ori corpul ca o armură, fără dezvăluirea
phical Imaginations” faptul că, „oameni convenţională a formei trupului, este pri-
diferiţi, în locuri diferite, sunt implicaţi în mul dintre designerii internaţionali care a 81
propus o siluetă diferită total de tot ceea lele fabricate fără ascunzişuri, acestea fi-
ce o precedase. La începutul anilor 1980, ind principale pentru designul grupurilor
alţi designeri japonezi au extins noţiunea tinere.
revoluţionară a lui Myake de îmbrăcare şi Gerald Graff a identificat, în cadrul
de trup. Avangarda modei era forjată de variantei de postmodernism a anilor ‘60
estetica lor, complet goală de culoare şi două direcţii: una a disperării apocalipti-
fără croiuri, care ar fi descoperit corpul ce şi una a euforiei vizionare. Postmoder-
sau care ar fi făcut purtătorul conştient de nismul anilor ‘70 şi ‘80 oferă însă puţine
trupul său. Multe dintre modelele provo- motive de disperare sau euforie, extră-
catoare au provenit imediat de la creatori gându-şi fundamentarea ideologică din
din Japonia, Marea Britanie şi Belgia. acea generală contestare a anilor ‘60, iar
Rei Kawakubo pentru Comme des conştiinţa istorică (şi morală) din înscrie-
Garcons şi Yohji Yamamoto au transfor- rea în istorie a femeilor şi a minorităţilor
mat imaginea prezentărilor de modă şi etnice/rasiale, din acei ani, postmoder-
discursul modei cu ajutorul colecţiilor lor, nismul actual este interogativ în mod şi
complet negre şi cu mai multe învelişuri. detoxificator în intenţie. La mijlocul anilor
Pe măsură ce carierele acestora au evolu- 1980, o tendinţă istoricistă în modă, in-
at, niciunul nu a abdicat de la crezul iniţial, spirată de fanteziile neo-Belle Epoque ale
niciunul nu şi-a compromis originalitatea lui Christian Lacroix, a reanimat interesul
şocantă a propunerilor lor de design de pentru corsete. Corsetele de couture ale
la debut. Poate că adecvarea muncii lor lui Lacroix coincideau cu fenomenul lenje-
pentru „Extreme Beauty” este, aşa cum a rie purtată ca haine asociat lui Jean Paul
spus Brigid Foley de la revista „W” despre Gaultier şi cu stilul post-punk de stradă
Kawakubo, aceea că designerul „ne arată al lui Vivienne Westwood. Totuşi, această
frumuseţea acolo unde nici nu bănuiam tendinţă era mult mai legată de formele
că există”. Alţi designeri japonezi, inclusiv secolului al XIX-lea, decât de văduvele
Junko Koshino, Junya Watanabe şi Yos- vesele New Look şi centurile promovate
hiki Hishinuma au introdus imaginile lor de Gaultier sau de stilurile influente şi
hiper-kinetice de neon Shinjuku şi Shibu- şocante ale doamnei Westwood. Strân-
ya, anime (prescurtarea japoneză pentru gerea foarte accentuată a taliei conduce
animaţie) şi, deseori, efectele senzaţiona- la o deformare a corpului, care poate fi
le ale jucăriilor şi meşteşugurilor strada- observată, de obicei, la şolduri. Dar, în
le japoneze, în designurile lor frumoase. funcţie de configuraţia corsetului, aceas-
În timp ce japonezii de la începuturi au ta poate afecta şi forma cutiei toracice,
lucrat, pentru o vreme, cu fibre naturale bustului şi spatelui. Rochiile purtate peste
şi materiale cu o calitate rustică inerentă, corsete, care au impus formele cu talie
82 aceştia au ajuns să îmbrăţişeze materia- de viespe la modă în anii 1860-1890 erau
create pentru a se mula pe o plinătate su- diferenţiază munca acestor designeri, de a
plimentară. Excrescenţe vizibile ieşeau în altora este insistenţa lor asupra capacităţii
evidenţă sub influenţa purtării corsetului de recunoaştere a fiecărei referinţe în jux-
la unirea frontală a pieptului cu braţele şi tapunere, mai mult decât suprapunerea
umerii şi la spate, sub braţ. surselor prin sinteză. De asemenea, acti-
in perioada anilor 1980 un număr vitatea influenţată de mediul politic al lui
de designeri britanici au animat lumea Westwood, McQueen şi Hussein Chalayan
modei cu combinaţia lor paradoxală de include corpul ca „o locaţie incontestabilă
afinităţi istorice şi impulsuri rebele. La fel a poveştilor infinite: repudierea de către
ca Westwood, creatorii John Galliano şi Westwood a pudorii victoriene persisten-
Alexander McQueen fac referire la perioa- te; imaginile lui McQueen despre supra-
de istorice, dar le combină inedit. Ceea ce vieţuitorii abuzurilor psihice, sexuale sau 83
politice şi critica lui Chalayan referitoare la trupului prin introducerea siluetelor seco-
trup ca purtător de semnificaţii culturale lului XVIII şi XIX.. Coco Chanel a respins
conservatoare prin formele adulterine ale construcţiile elaborate propuse pentru fe-
hainelor islamice”. mei de designerii lor bărbaţi cu remarca
Sunt aspecte ce se studiază şi se „O haină trebuie să fie logică... Bărbaţii
devoltă prin teme sugestive în cadrul De- nu au fost creaţi pentru a îmbrăca feme-
partamentului de Modă, urmărindu-se ob- ile”. În ciuda criticilor ei privitoare la cită-
ţinerea de construcţii ironice post-moder- rile istorice împovărătoare, ale perioadei
niste la nivelul vesmântului. Ele vor fi con- postbelice, Chanel însăşi a fost direct res-
tinuate acum sub egida noului Centru de ponsabilă pentru promovarea standardu-
cercetare EVENIMENT MODĂ IMAGINE. lui de femeie slabă, care a fost mult mai
greu de atins de către femeile cu forme
Mai mulţi membri ai Antwerp Six, un rubensiene, voluptoase, imortalizate în
grup de designeri care absolviseră Acade- fotografii sau picturi. Structura ajutată de
mia Antwerp, ca şi alţi designeri belgieni articole de îmbrăcăminte fundamentale a
individualişti, care îi urmau pe aceştia, au permis femeilor să abordeze idealul acelei
extins parametrii design-ului prin revizui- perioade la un grad pe care costumul de
rea convenţiilor referitoare la haine şi prin tipul pulover al lui Chanel nu l–ar fi putut
revizuirea definiţiilor frumuseţii. Munca lor ajunge.
este caracterizată prin utilizarea materia- John T Molloy în lucrarea sa „Dress
lelor comune, dar neaşteptate – fetru, ca- for success” evidenţiază o selecţie de piese
uciuc, plastic – şi prin aplicarea unei faci- vitale precum şi un sistem foarte bine pus
lităţi tehnice extraordinare în moduri care la punct, de asociere a lor pentru persoa-
indicau subtil, dar revizuiau, convenţiile nele ce doreau o ascensiune sigură către
tradiţionale ale croitoriei. Activitatea aces- un post de conducere într-o corporaţie.
tor designeri, cum ar fi Walter van Beiren- Urmând tradiţia lui Chanel, Yves
donck şi Martin Margiela, şi echipele de Saint Laurent a evitat, în general, forme
design A F Vanderrvorst şi Victor & Rolf au care ar împovăra corpul. Cu rare excep-
contribuit la introducerea unei sensibilităţi ţii, cele mai fantastice referiri ale acestuia
similare cu dadaismul în designul contem- sunt aplicate formelor articolelor de îm-
poran. Este cunoscut faptul ca din secolul brăcăminte de confort şi uşurinţă în miş-
al XVIII-lea, francezii au lansat cele mai care. Pe de altă parte, Christian Lacroix
surprinzătoare manipulări ale corpului, de a îmbrăţişat unele dintre formele arhaice
multe ori conştientizate ca artificii de îm- ale suporturilor pentru corp prin bustie-
bunătăţire. La mijlocul secolului al XX-lea, re şi rochii de seară în stilul platoşă, de
Christian Dior, Jacques Fath şi Cristobal multe ori în combinaţie cu corsete. Munca
84 Balenciaga au repudiat liniile naturale ale arhitecturală a lui Pierre Cardin poate fi
85
86
văzută ca anticipând formele bine-făcute
şi preocupările SF ale lui Thierry Mugler.
Postmodernismul capătă o definire clară
în geometriile perfecte în care se înscriu
siluetele lui Cardin, explicaţia fiind bazată
pe faptul că experienţa celei de-a doua
jumătăţi a secolului al XX-lea a fost do-
minată vizibil de austeritatea arhitecturală
care îşi are începuturile în revoluţia de-
clanşată de Şcoala de la Bauhaus, fondată
în Germania în 1919. Linia, spaţiul, forma
urmau să se reducă la esenţă, iar funcţio-
nalitatea şi destinaţia fiecărei construcţii,
trebuiau să fie recognoscibile după mult
timp în care acestea puteau fi deviate
sub frivolitatea şi abundenţa decoraţiei.
Renunţarea la corset şi fustele new-look,
executate din 20 până la 50 de metri de
muselină, odată cu emanciparea femeii
moderne ce îşi cucereşte din ce în ce mai
multe drepturi în carieră şi societate, duce
la exagerări în costum, nu întâmplător, la
nivelul umerilor. Sacoul cu umeri largi,
masculini, asociat cu pantalonul drept sau
fusta lungă, drapată, reprezintă imagi-
nea emblematică a perioadei, construcţie
văzută mai degrabă ca o expresie orga-
nică a unui principiu asumat, decât ca o
impunere, din exterior, a formei. Pentru
Ludwig Mies van der Rohe, ca şi pentru
Pierre Cardin, arhitectura formei trebuia
să funcţioneze ca unica şi cea mai reduta-
bilă exprimare.
In această direcţie insistăm în ca-
drul departamentului pe teme ce au im-
pus cunoaşterea tehnologiei tiparului şi
a procesului tehnologic, pentru crearea 87
88
unor colecţii unitare, riguroase, adesea date în cadrul Departamentul Modă UNAB,
chiar comerciale şi cu un targhet ţintă reflectă o formă de cod de îmbrăcăminte
foarte bine definit. pentru timpul actual şi pentru habitatul
Mugler, ca şi Jean Paul Gautier, a cultural în care trăim, şi cele mai multe
fost de asemenea inspirat de imaginile produse sunt intenţionate ca articole de
televiziunilor şi revistelor animate din anii îmbrăcăminte purtabile, foarte puţine
1950 şi 1960. În timp ce temele lui Mugler sunt create pur şi simplu pentru a proiec-
se centrau, de multe ori, pe un clasicism ta, cu o claritate exagerată, un concept
utopic şi pe stilul de la jumătatea secolu- estetic al designerului, lucru emblematic
lui al XX-lea ubermensch (suprabărbatul) şi pentru moda contemporană. Aceasta a
şi ubermadchen (suprafemeia), lumea lui condus la o proliferare a modelelor care
Gaultier este „un bazar poliglot de forme sunt din ce în ce mai îndepărtate de piaţă.
anacronice şi oameni multiculturali”. Ambii În acest context, moda este capabilă să
se joacă cu stereotipuri şi forme de tipul abordeze concepte mai complete şi une-
„icoanelor privitoare la haine, îmbinându- ori mai dificile care sunt de multe ori, în
le cu cunoaştere şi ironie”. contrast cu piaţa.
în mod similar, arhitectura postmo- Această înstrăinare limitată de co-
dernă respinge stilul univalent în favoarea merţul direct contribuie, parţial, la natura
explorării mai multor stiluri, din a căror din ce în ce mai expresivă a modei con-
incompatibilitate îşi extrage forţa ironică. temporane. În prezent, când programele
Legătura clară între aceste tipuri de de- SPA şi chirurgia estetică sunt alternative
mers conturează neîndoielnic elementele acceptabile, iar posibilitatea manipulării
esenţiale ale curentului postmodernist, genetice se apropie cu rapiditate, vanită-
reflectat în diverse domenii ale artei şi ţile trecute şi transformările fizice impor-
deci, şi în modă. tante adoptate de alţi oameni în alte tim-
Alţi designeri, cum ar fi Tom Ford, puri şi culturi pot să nu mai fie văzute ca
Helmut Lang, Olivier Theyskens şi Jeremy deformări şi barbarisme.
Scott, au introdus o voce contemporană Astfel, moda rămane dovada impul-
mai puternică pe scena modei din Paris. surilor umane de a aduce corpul cât mai
Activitatea lor exprimă un angajament aproape de un ideal, de cele mai multe ori
complet frontal pentru aspectele de gen, derutant, iar în cadrul şcolii, acesta este
sexualitate explicită şi ambiguă şi tendin- unul din cele mai frecvent exploatate as-
ţele extrase din sursele culturii înalte şi pecte. Iată tot atâtea teme de cercetare
populare. şi reflexie împreună cu studenţii, în cadrul
În timp ce multe dintre temele abor- pe care îl oferă Centrul de cercetare EMI. 89
90
Răzvan VASILESCU
asistent universitar

Cursuri ciclul I Licenţă

Tehnici de transpunere Bi - şi Tri - dimen-


sională

Proiecte / Acţiuni culturale

Spectacolul de costum neconvenţional Zi-


dul Berlinului organizat la sala Dalles în colabo-
rare cu Ambasada Germaniei pentru sărbătorirea
celor 20 de ani de la căderea sistemului communist
(2009)
Red Passion for Fashion, prezentarea lu-
crărilor de licenţă, Departamentul Modă (2009)

91
92
costumul
en-detail

Răzvan VASILESCU

O nouă problematică intră în aten- mare şi de a construi un punct de plecare


ţia cercetătorilor fenomenului modei. Ra- solid, în perspectiva realizării unei colecţii
piditatea cu care lucrurile se schimbă în de modă, sau a unui costum ce trebuie să
ziua de astăzi, avalanşa informaţională şi răspundă unor nevoi speciale.
complexitatea ridicată a stilului de viaţă, Chiar dacă este, mai curând, un
au creat necesităţi noi pentru oameni, in- termen propriu limbajului automobilis-
imaginabile cu doar cateva zeci de ani în tic, fiabilitatea va fi trăsătura dominantă
urmă. De aceea, forma clasică a costu- a costumului înglobând: multifuncţiona-
mului pare uneori nepregatită să-i asigure litatea, confortul, practicitatea, protecţia
purtătorului, totalitatea atributelor la un mediului, lăsând astfel planul secundar,
nivel satisfăcător. caracterului estetic. Spiritul artistic al stu-
Nu este o sub-ramura a modei pe denţilor Universităţii Naţionale de Artă
lângă pret-a-porter şi haute couture şi nici Bucureşti nu va permite un astfel de dez-
descrierea manierei de comercializare, echilibru. Căutăm împreună să justificăm
este doar o fază incipientă a procesului de fiecare centimetru, să-l compunem într-
creaţie, menită să scoată din fiecare con- un ansamblu armonios şi să oglindim cu
cept cât mai multe posibilităţi de expri- stricteţe conceptul. 93
Experienţa Istoriei Costumului şi a torul efectului contre-jour să fie una spec-
Istoriei Artei trebuie folosită, cu precăde- taculoasă. Detaliile şi particularităţile care
re, din punct de vedere practic, deoarece dau reperele temporale, sunt studiate în
formele decorative din trecut nu se înscriu amănunt, reconstruite mental şi reinter-
cu succes, de cele mai multe ori, în pei- pretate cât mai actual sau diferit în funcţie
sajul actual. de conceptul ales sau impus, al proiectu-
Am ales, aşadar, să insistăm asupra lui.
detaliului care face costumul unul particu- Cercetarea în cadrul temei se va
lar şi ne pregătim să răspundem celor mai face nu doar la nivelul de imagine, ci şi în
noi si ciudate cerinţe, oferind totodată so- sensul dezvoltării ideii principale, prin ra-
luţii şi surse de inspiraţie. portări şi asimilări circumstanţiale. Odată
Cercetarea este o posibilitate de parcursul logic schiţat, se trece la propu-
recapitulare practică a cunoştintelor do- nerile de forma în ansamblu, cu puncta-
bândite, fără posibilitatea de a evita una rea detaliilor ce le înscriu pe acelaşi traseu
sau mai multe etape din procesul clasic de cu momentul iniţial. Propunerea cea mai
creaţie a unui veşmânt, dar accentuând fluentă se va alege pentru transpunere,
opţiunea pentru aria de interes a fiecăru- alegând procesul tehnic ce va cadra cel
ia: documentare, stilism, modelism, pro- mai bine cu ideea de bază.
movare (marketing), evidenţiind pe rând
colaborarea şi personalitatea artistică. Valenţele practice iniţiale, ale veş-
Studenţii lucrează în echipă şi aleg mântului, sunt înlocuite de unele decora-
un personaj din Istoria Costumului de o tive actuale; masculinul devine feminin;
relativă notorietate, reconstruind silue- diafanul - trivial şi invers etc. Astfel zeităţi
ta respectivă cu fidelitate. Se urmăreşte din Antichitate „devin” ţinute actuale de
transformarea ansamblului vestimentar seară sau de stradă, rochiile cu crinolină
iniţial într-unul cât mai diferit, astfel încât - salopeta pentru trei persoane, Roman-
94
descoperirea propunerilor făcute cu aju- tismul - Military Style, Napoleon - me-
95
trosexual, Michael Jackson - diva, Mary site (convenţional / neconvenţional) şi a
Poppins - cool girl şi aşa mai departe. modului de tratare a temei (ironic / hazliu
Practic, elementele de detaliu ba- / radical) sunt doar încercări de conturare
nale, ce compun o piesă de veşmânt îşi a conceptului întregului proiect şi vin ca o
schimbă forma, poziţia sau funcţia, rea- relaxare a traseului destul de complicat şi
lizând, în ansamblu, un prototip absolut ambiţios al procesului de învăţare, stimu-
necesar în „bucătăria” modei. land odată în plus creativitatea. In final,
Libertatea alegerii materialelor folo- studenţii propun forma cea mai avanta-

96
joasă de prezentare a temei, imaginând o costum, precum şi fiabilitatea transformă-
şedinţă foto, un mini-spot video, sau un rilor propuse.
mod de expunere inedit ce vor evidenţia
intervenţia personală asupra modelului Proiectul devine ulterior personal
original. şi are ca ţinti transformarea costumului
Urmărim folosirea responsabilă a (poate forma de costum cea mai completă
experienţelor trecute în veşmântul actual şi complexă) într-un obiect cu, cel puţin,
şi totodată găsirea elementelor cheie în dublă funcţionalitate, în acord cu cerin-

97
ţa. Găsirea şi stabilirea unei pârghii care fără pungă, sau doar „peticită”. Spaţiul de
să pună în mişcare această parte a pro- lucru în cauză, fiind unul cât se poate de
iectului, are loc în urma unui brain-stor- extins, dă studentului posibilitatea de fil-
ming cu întregul grup de studenţi şi astfel trare a tuturor detaliilor, prin perspectiva
se va stabili şi titlul colecţiei comune. Şi personală. Recapitularea procesului teh-
aici putem spune că încercăm să găsim nologic este şi ea una dinre ţintele acestei
o idee de bază din care se pot extrage faze a proiectului, punându-se accent, de
cu uşurinţă - un pachet întreg de tendinţe această dată, pe metodele clasice de con-
ce pot guverna un întreg sezon. În gene- strucţie a tiparului.
ral se insistă pe condţtii generale fără a Insistăm asupra soluţiilor ingenioa-
discrimina vreun domeniu, fie că este mai se şi originale odată cu păstrarea tehnicii
putin artistic, prea comercial, excesiv de clasice a realizării costumului; de aseme-
kitsch-os sau pur şi simplu banal. „Salo- nea este foarte importantă justificarea
peta în criza” - inspirată de aceasta dată alegerilor ăacute, urmărindu-se astfel ca-
de condiţile economice - a fost pe rând : pacitatea oratorică, a studentului vizavi
cort, camaşă de forţă, plină de buzunare de un subiect nou.

98
Misiunea acestor studii este de a
traduce fiecare cerinţă în veşmânt şi de a
o aduce la un grad de lizibilitate cât mai
accesibil, printr-un limbaj de specialitate
mereu în dezvoltare.
Centrul de cercetare EMI, va stimula
creativitatea şi totodată, prin oficializarea
sa, va traduce studiul în rezolvarea unor
probleme reale în costumul „special”, de
orice fel. Va fi locul unde venind din direc-
ţii diferite, studenţi, absolvenţi, profesori
vor avea posibilitatea să dezvolte proiecte
ingenioase, de mai mare anvergură, dar şi
să ofere servicii concrete de consultanţă,
celor interesaţi.

99
100
Adina NANU
profesor universitar doctor

Publicaţii

Arta, Stil, Costum, editura Meridiane,


Bucureşti, 1976, ediţie revizuită editura Noi Media-
print, Bucureşti, 2008
Arta pe Om, editura Compania, Bucureşti,
2001
VEZI? Comunicarea prin imagine, edi-
tura Vizual, Bucureşti 2002
Bărbatul şi Moda, coautor Ovidiu Buta,
editura Polirom, Iaşi, 2009

101
102
colECŢIA DE COSTUME
ADINA NANU

Unda POPP

Colecţia de costume iniţiată şi lansa- zeul Cotroceni, 2008 la Muzeul Naţional


tă de Adina Nanu este una din preocupă- de Artă al României, 2009 la Muzeul Naţi-
rile primordiale ale Centrului de cercetare onal de Istorie al României) colecţia a fost
EMI. Ea este nucleul în jurul căreia ne-am prezentată în februarie 2010, la Muzeul
organizatat şi cu ajutorul ei  îi învăţăm is- Costumului şi Textilelor din Veneţia.
toria costumului pe actualii studenţi. Palatul Mocenigo, care adăposteşte
Permanenta reîntoarcere la modele o fabuloasă colecţie de veşminte din seco-
trecute, (the tiger’s leap aşa cum  numea lele  XVII-.XVIII a  găzduit pentru o lună,
Walter Benjamin saltul în timp, al modei chiar în timpul carnavalului, o expoziţie
ca  reinterpretare actuală a diverselor care a ilustrat eleganţa românească  între
costume istorice) au transformat colecţia 1850 şi 1950. Această expunere, organi-
într-un loc extrem de vizitat. zată prin intermediul ICR-ului a fost posi-
Expusă publicului larg în ultimii 15 bilă graţie entuziasmului  tânărului Mihai
ani, în cele mai prestigioase muzee din Stan, alături de care am prezentat costu-
România (1996 la Muzeul Colecţiilor, 1997 mele noastre, unui rafinat şi cunoscător,
la Muzeul de Artă din Constanţa, 2006 la public veneţian.
Centrul Cultural Metropolitan, 2007 la Mu- Între expunerile din  diferite loca- 103
104
105
106
ţii, colecţia de costume se păstrează în
adăpostul antiatomic al unei facultăţi par-
ticulare, căreia îi mulţumim pentru grija
cu care ne ocroteşte exponatele (recto-
rul acestei instituţii Dan Cruceru a pavat
cu gresie şi a zugrăvit spaţiul) permiţând
celor interesaţi să viziteze expoziţia, în
funcţie de programările făcute de Adina
Nanu.
107
Pentru cei obişnuiţi cu expunerile
din spaţiile neconvenţionale, aşa cum se
întâmplă în foarte multe galerii din Berlin,
Adapostul Antiatomic (AA) este deja intrat
în circulaţie pentru un grup de cunoscă-
tori.
Colecţia este un punct de documen-
tare pentru studenţii universităţilor de artă
din Bucureşti - UNAB şi UNATC şi pentru
scenografi, sau pentru toţi cei interesaţi
de stilul de viaţă de acum 150 de ani şi
până azi. Costumele colecţiei necesită o
permanentă îngrijire, parte din ele ar tre-
108 bui copiate pentru industria filmului.
Alături de costumele autentice, din
Bucureşti, de la 1850 şi până astăzi, co-
lecţia se dezvoltă şi în direcţia  creaţiei de
modă actuală, prin permanenta achiziţi-
onare   şi expunere a celor mai  creative
producţii ale absolvenţilor Departamentu-
lui Modă din cadrul Universităţii Naţionale
de Arte  Bucureşti.
Ne mândrim cu piese vestimentare
semnate de unii din cei mai talentaţi fa-
shion designeri de azi şi de mâine.

109
INFORMAŢII
MATERIAL VIZUAL

Pagina 1: 11 – 34), Afişul manifestării Meninele


Coordonator Ioana Sanda AVRAM, iau metroul, costume realizate de Luiza
UNA Moda Grup, colecţia Black Magic Racoviţă şi Alexandra Boerescu
White Pagina 12:
Pagina 3: performing de costum, performeri
Coordonator Ioana Sanda AVRAM, studenţii UNATC, coregrafie Costin An-
UNA Moda Grup, colecţia Black Magic ghel
White Pagina 13:
Pagina 4: Unda POPP
Coordonator Doina LUCANU, lucra- Pagina 14:
rare disertaţie Master, Viorica Gorencu performing realizat in cadrul eveni-
Pagina 7: mentului Sibiu Capitală Culturală Eu-
Unda POPP, Adina NANU şi Doina ropeană
BERCHINĂ la spectacolul Zidul Berlinu- Pagina 16:
lui performing realizat in cadrul eve-
Pagina 11: nimentului Sibiu Capitală Culturală
110
Coordonator Unda Popp (paginile Europeană, cu participarea asistenţilor:
Ana Oprescu şi Răzvan Vasilescu shion, cu participarea studenţilor UNAB
Pagina 17: Paginile 32 – 33:
performing realizat in cadrul eve- prezentare de costum DeConFa-
nimentului Sibiu Capitală Culturală shion, cu participarea studenţilor UNAB
Europeană, cu participarea asistentului Pagina 34:
Răzvan Vasilescu prezentare de costum DeConFa-
Paginile 18 – 19: shion, cu participarea studenţilor UNAB
performing de costum, Zidul Ber- Pagina 36:
linului Coordonator Doina Lucanu (pagi-
Pagina 20: nile 36 – 49), Obiect - Veşmânt, Master
performing de costum, Soarta anul II, 2009
Brancovenilor, cu participarea studenţi- Pagina 37:
lor UNATC, coregrafie Costin Anghel Obiect - Veşmânt, Master anul II,
Pagina 21: 2009
performing de costum, Soarta Pagina 38:
Brancovenilor, cu participarea studenţi- Proiectul Grădina Hesperidelor,
lor UNATC, coregrafie Costin Anghel Obiect - Veşmânt, Master anul I, 2010
Paginile 22 – 23: Pagina 40:
performing de costum, Zidul Berli- Obiect - Veşmânt, Sergiu Chihaia,
nului, cu participarea studenţilor UNAB şi Master anul I, 2007
UNATC, regie Costin Anghel Pagina 41:
Paginile 24 – 25: Obiect - Veşmânt, Master anul II,
performing de costum, Zidul Berli- 2009
nului, cu participarea studenţilor UNAB şi Pagina 42:
UNATC, regie Costin Anghel Sculptură moale, Obiect - Veş-
Pagina 27: mânt, Master anul I, 2009
performing de costum, Grasele, cu Pagina 43 (stânga):
participarea studenţilor UNAB, UNADay Obiect - Veşmânt, Master anul II,
Paginile 28 – 29: 2009
prezentare de costum DeConFa- Pagina 43 (dreapta):
shion, cu participarea studenţilor UNAB Sculptură moale, Obiect - Veş-
Pagina 31: mânt, Master anul I, 2009
prezentare de costum DeConFa- Pagina 44 (stânga): 111
Obiect - Veşmânt, Master anul II, Colecţia Ciocolată cu dragoste,
2008 UNA Moda Grup, în parteneriat cu Agnes
Pagina 44 (dreapta): TOMA
Obiect - Veşmânt, Master anul II, Paginile 54 – 55:
2008 Colecţia Fashionlogy, Alina Ene
Pagina 45: Paginile 56:
Obiect - Veşmânt, Master anul II, Mood Board, colecţia Reflex,
2007 Agota Tomps
Pagina 46 (stânga): Paginile 58:
Obiect - Veşmânt, Master anul II, Colecţia Europolis, UNA Moda
2007 Grup
Pagina 46 (dreapta): Paginile 60 – 61:
Obiect - Veşmânt, Master anul II, Colecţia Europolis, UNA Moda
2007 Grup
Pagina 47 (stânga): Pagina 62:
Obiect - Veşmânt, Master anul II, Colecţia Europolis, UNA Moda
2008 Grup, Viorica Gorencu
Pagina 47 (dreapta): Pagina 64:
Experiment, Obiect - Veşmânt, Schiţe, colecţia Reflex, Agota Tom-
Master anul I, 2006 ps
Pagina 48: Pagina 65:
Sculptură moale, Obiect - Veş- Colecţia Winter Moods, Andrea
mânt, Master anul I, 2009 MUŞAT
Pagina 49: Pagina 67:
Sculptură moale, Obiect - Veş- Colecţia URBANITE, Alina Ene
mânt, Master anul I, 2009 Paginile 70 – 71:
Pagina 50: Concept Store, I-DEEA Grup, expo-
Coordonator Ioana Sanda AVRAM ziţia Kash Out, fotografie Andrei PRAS-
(paginile 50 – 70), UNA Moda Grup, co- CHIV
lecţia Silk Road Pagina 72:
Pagina 51: Coordonator Liliana Ţuroiu UDREA
Ioana Sanda Avram împreună cu (paginile 71 – 86), afiş Festival de Modă
studenţii UNA Moda Grup Pagina 73:
112 Pagina 52: Liliana Ţuroiu UDREA
Pagina 74: Pagina 93:
Panou cu desene ale studenţilor Proiect CostUmbre, Ecaterina Gu-
unab zun şi Diana Bobana
Pagina 76: Pagina 94:
Şedinţă foto organizată în cadrul Proiect CostUmbre, anul II
Departamentului Modă al UNAB Pagina 95:
Pagina 77: Proiect CostUmbre, Bianca Tudose
Şedinţă foto organizată în cadrul Pagina 97:
Departamentului Modă al UNAB Proiect CostUmbre, Andreea Dumi-
Pagina 78: trescu
Şedinţă foto organizată în cadrul Pagina 98:
Departamentului Modă al UNAB Dantele, colecţia Adina NANU
Pagina 81: Pagina 99:
Expoziţie Factory Lirics organizată Adina NANU
în cadrul Departamentului Modă al UNAB Pagina 100:
Pagina 83: Costum 1900, expoziţia RetRoma-
Detaliu expoziţie organizată în ca- nia, Palatul Mocenigo, Veneţia
drul Departamentului Modă al UNAB Paginile 102 – 103:
Paginile 84 – 85: Expoziţia RetRomania, Palatul Mo-
Expoziţie Mineral Splendor orga- cenigo, Veneţia
nizată în cadrul Departamentului Modă al Pagina 104:
UNAB Costum 1900, expoziţia RetRoma-
Pagina 86: nia, Palatul Mocenigo, Veneţia
Colecţia Urban Tribes, Dalia Po- Pagina 105:
leac Expoziţia RetRomania, Palatul Mo-
Pagina 88: cenigo, Veneţia
Coordonator Răzvan VASILESCU Pagina 106:
(paginile 88 – 97), Proiect CostUmbre, Expoziţia Costumele Regale, Palatul
anul II Cotroceni, Bucureşti
Pagina 89: Pagina 107:
Răzvan VASILESCU Expoziţia Costumele Regale, Palatul
Pagina 90: Cotroceni, Bucureşti
Proiect CostUmbre, Ecaterina Gu-
zun şi Diana Bobana 113
CUPRINS

Doina BERCHINĂ
CERCETAREA ÎN MODĂ UN DEMERS NECESAR

5
Unda POPP
MODA CA FENOMEN ARTISTIC ŞI PROVOCĂRILE EI

15
Doina LUCANU
VEŞMÂNT CERCETARE OBIECT

39
Ioana Sanda AVRAM
MODA VESTIMENTARĂ ŞI INDUSTRIILE EI

53

114
Liliana Ţuroiu UDREA
ŞCOALA DE MODĂ ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI POSTMODERNE

75
Răzvan VASILESCU
COSTUMUL EN-DETAIL

91
Unda POPP
COLECŢIA DE COSTUME ADINA NANU

101
INFORMAŢII MATERIAL VIZUAL

108
CUPRINS

112
115
116
117
118