Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
prezent. Totodată s-a înscris şi în anul întâi la o Universitate din Iaşi studiind din dorinţa de a studia
sociologia şi asistenţa socială. Conform declaraţiilor părinţilor, după un an şi jumătate de abstinenţă,
există serioase semnale că A s-a reapucat să consume droguri împreună cu un prieten care este
patron la un Weed Shop din Iaşi.
Referirea cazului:
Cazul a ajuns în atenţia Biroului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan
Caritas Iaşi cu referire din partea preotului Vasile S. Sesizând că se întâmplă ceva rău cu fiul ei, IM şi-
a sunat soţul pentru a-i povesti acest aspect. Soţul, IG, cunoscând problemele din trecutul fiului şi
alarmat de îngrijorarea soţiei s-a întors în Iaşi solicitând concediu de la angajatorul spaniol, iar cei doi
părinţi au luat legătura cu preorul Vasile S care i-a îndrumat spre biroul nostru.
Până în prezent au avut loc trei întrevederi între consilierul antidrog angajat al Biroului de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog şi membrii familiei Ionescu. Prima întâlnire a avut loc cu mama lui A, a
doua întâlnire a avut loc cu ambii părinţi ai băiatului, iar a treia întâlnire a avut loc cu băiatul. Ultima
întâlnire a fost cea mai dificilă din cauza faptului că A nu a dorit-o şi a depus eforturi pentru a o evita.
Doar la insistenţele părinţilor şi la intervenţia părintelui Vasile S clientul a acceptat o întrevedere cu
angajatul Biroului Antidrog. În anul 2008 s-a intors in Iaşi şi s-a angajat ca debarasator la
clubul/terasă Caracas unde lucrează şi în prezent. Totodată s-a înscris şi în anul întâi la o Universitate
din Iaşi studiind din dorinţa de a studia sociologia şi asistenţa socială. Conform declaraţiilor
părinţilor, după un an şi jumătate de abstinenţă, există serioase semnale că A s-a reapucat să
consume droguri împreună cu un prieten care este În anul 2008 s-a intors in Iaşi şi s-a angajat ca
debarasator la clubul/terasă Caracas unde lucrează şi în prezent. Totodată s-a înscris şi în anul întâi la
o Universitate din Iaşi studiind din dorinţa de a studia sociologia şi asistenţa socială. Conform
declaraţiilor părinţilor, după un an şi jumătate de abstinenţă, există serioase semnale că A s-a
reapucat să consume droguri împreună cu un prieten care este patron la un Weed Shop din Iaşi.
Referirea cazului:
Cazul a ajuns în atenţia Biroului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan
Caritas Iaşi cu referire din partea preotului Vasile S. Sesizând că se întâmplă ceva rău cu fiul ei, IM şi-
a sunat soţul pentru a-i povesti acest aspect. Soţul, IG, cunoscând problemele din trecutul fiului şi
alarmat de îngrijorarea soţiei s-a întors în Iaşi solicitând concediu de la angajatorul spaniol, iar cei doi
părinţi au luat legătura cu preorul Vasile S care i-a îndrumat spre biroul nostru.
Până în prezent au avut loc trei întrevederi între consilierul antidrog angajat al Biroului de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog şi membrii familiei Ionescu. Prima întâlnire a avut loc cu mama lui A, a
doua întâlnire a avut loc cu ambii părinţi ai băiatului, iar a treia întâlnire a avut loc cu băiatul. Ultima
întâlnire a fost cea mai dificilă din cauza faptului că A nu a dorit-o şi a depus eforturi pentru a o evita.
Doar la insistenţele părinţilor şi la intervenţia părintelui Vasile S clientul a acceptat o întrevedere cu
angajatul Biroului Antidrog. patron la un Weed Shop din Iaşi.
Referirea cazului:
Cazul a ajuns în atenţia Biroului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan
Caritas Iaşi cu referire din partea preotului Vasile S. Sesizând că se întâmplă ceva rău cu fiul ei, IM şi-
a sunat soţul pentru a-i povesti acest aspect. Soţul, IG, cunoscând problemele din trecutul fiului şi
alarmat de îngrijorarea soţiei s-a întors în Iaşi solicitând concediu de la angajatorul spaniol, iar cei doi
părinţi au luat legătura cu preorul Vasile S care i-a îndrumat spre biroul nostru.
Până în prezent au avut loc trei întrevederi între consilierul antidrog angajat al Biroului de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog şi membrii familiei Ionescu. Prima întâlnire a avut loc cu mama lui A, a
doua întâlnire a avut loc cu ambii părinţi ai băiatului, iar a treia întâlnire a avut loc cu băiatul. Ultima
întâlnire a fost cea mai dificilă din cauza faptului că A nu a dorit-o şi a depus eforturi pentru a o evita.
Doar la insistenţele părinţilor şi la intervenţia părintelui Vasile S clientul a acceptat o întrevedere cu
angajatul Biroului Antidrog. Numele persoanelor evidenţiate în studiul de caz descrise mai jos sunt
fictive. Centrul Diecezan Caritas Iaşi îşi declină responsabilitatea în cazul coincidenţelor de nume sau
dacă studenţii voluntari cărora le-a fost înmânat acest document îl vor prezenta fără a specifica acest
aspect.
Nume beneficiar: I A
Vârsta: 30 de ani
Mama:
Nume: I M
Vârsta: 59 de ani;
Ocupaţia: Casieră;
Tatăl:
Nume: I G;
Vârsta: 59 de ani;
Numele persoanelor evidenţiate în studiul de caz descrise mai jos sunt fictive. Centrul Diecezan
Caritas Iaşi îşi declină responsabilitatea în cazul coincidenţelor de nume sau dacă studenţii voluntari
cărora le-a fost înmânat acest document îl vor prezenta fără a specifica acest aspect.
Nume beneficiar: I A
Vârsta: 30 de ani
Mama:
Nume: I M
Vârsta: 59 de ani;
Ocupaţia: Casieră;
Tatăl:
Nume: I G;
Vârsta: 59 de ani;
Ocupaţia: Zugrav;
Istoricul problemei:
A I locuieşte în cartierul ieşean Alexandru cel Bun în apartamentul părinţilor. Tatăl său, I G lucrează în
Spania în construcţii, iar mama - I M lucrează într-un supermarket din cartierul ieşean Păcurari.
Băiatul este unicul copil al familiei Ionescu.
Andrei a terminat Liceul de Construcţii în anul 1999, şi-a satisfăcut stagiul militar după care s-a
angajat la o fabrică de ulei. În vara anului 2003 a fost disponibilizat şi a fost nevoit să plece în Italia să
muncească în construcţii alături de un văr. Conform propriilor declaraţii, clientul a început să
consume cocaină în anul 2005 alături de fratele prietenei sale Clara şi câţiva prieteni. A ajuns
dependent de cocaină şi a fost concediat din acest motiv în urma unui accident de muncă provocat
de el. S-a angajat brutar în anul 2007 la o pizzerie dar a fost concediat şi aici din cauza legăturilor
dubioase pe care le avea cu prietenii săi consumatori de cocaină, cu traficanţii de droguri şi ca
urmare a absenţelor nemotivate. La insistenţele prietenei sale Clara şi a vărului său a fost internat
într-o clinică de dezintoxicare din Rivoli.Ocupaţia: Zugrav;
Istoricul problemei:
A I locuieşte în cartierul ieşean Alexandru cel Bun în apartamentul părinţilor. Tatăl său, I G lucrează în
Spania în construcţii, iar mama - I M lucrează într-un supermarket din cartierul ieşean Păcurari.
Băiatul este unicul copil al familiei Ionescu.
Andrei a terminat Liceul de Construcţii în anul 1999, şi-a satisfăcut stagiul militar după care s-a
angajat la o fabrică de ulei. În vara anului 2003 a fost disponibilizat şi a fost nevoit să plece în Italia să
muncească în construcţii alături de un văr. Conform propriilor declaraţii, clientul a început să
consume cocaină în anul 2005 alături de fratele prietenei sale Clara şi câţiva prieteni. A ajuns
dependent de cocaină şi a fost concediat din acest motiv în urma unui accident de muncă provocat
de el. S-a angajat brutar în anul 2007 la o pizzerie dar a fost concediat şi aici din cauza legăturilor
dubioase pe care le avea cu prietenii săi consumatori de cocaină, cu traficanţii de droguri şi ca
urmare a absenţelor nemotivate. La insistenţele prietenei sale Clara şi a vărului său a fost internat
într-o clinică de dezintoxicare din Rivoli.statistică 8.STABLILIREA TIPULUI DE CERCETARE
- Internet
Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea). 8.STABLILIREA TIPULUI DE
CERCETARE
- Internet
Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea). 8.STABLILIREA TIPULUI DE
CERCETARE
- Internet
Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea).10.SPECIFICAREA UNITĂŢILOR
STUDIATE
Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea).
Pornind de la ipotezele şi întrebările formulate la punctul 7, putem distinge mai multe variabile:
Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea).
Pornind de la ipotezele şi întrebările formulate la punctul 7, putem distinge mai multe variabile:
În conformitate cu unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, substanţele sau clasele
de substanţe psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificări şi generează dependenţa,
sunt următoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele, cocaina,
halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase,
utilizate în asociere.
În conformitate cu unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, substanţele sau clasele
de substanţe psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificări şi generează dependenţa,
sunt următoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele, cocaina,
halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase,
utilizate în asociere.
În conformitate cu unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, substanţele sau clasele
de substanţe psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificări şi generează dependenţa,
sunt următoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele, cocaina,
halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase,
utilizate în asociere.
„Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame
contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”
I) INTRODUCERE;
„Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame
contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”
I) INTRODUCERE;
„Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame
contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”
Una dintre cele mai importante noţiuni în ceea ce priveşte drogul, este însăşi definirea conceptului.
Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog.
Lato sensu, drogul a fost definit de către Jenică Drăgan ca fiind „orice substanţăutilizată în
terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar al cărei efect este câteodată, incert şi nociv
pentru organismul uman”. Totuşi această definiţie este mult prea vagă, generalizând
medicamentele.
Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii
mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei. Una dintre cele mai importante noţiuni în ceea
ce priveşte drogul, este însăşi definirea conceptului.
Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog.
Lato sensu, drogul a fost definit de către Jenică Drăgan ca fiind „orice substanţăutilizată în
terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar al cărei efect este câteodată, incert şi nociv
pentru organismul uman”. Totuşi această definiţie este mult prea vagă, generalizând
medicamentele.
Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii
mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei. Una dintre cele mai importante noţiuni în ceea
ce priveşte drogul, este însăşi definirea conceptului.
Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog.
Lato sensu, drogul a fost definit de către Jenică Drăgan ca fiind „orice substanţăutilizată în
terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar al cărei efect este câteodată, incert şi nociv
pentru organismul uman”. Totuşi această definiţie este mult prea vagă, generalizând
medicamentele.
Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii
mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei. de droguri” sunr: cine a venit cu propunerea în
grupul respective, ce i-a determinat să consume, unde le consumă, tipul de drog pe care îl consumă.
2. Dacă adolescenţii se confruntă cu problem familiale, atunci aceştia sunt mai vulnerabili în
cee ace priveşte consumul de droguri.
3. Cu cât vârsta este mai fragedă, cu atât riscul de consum este mai ridicat.
de droguri” sunr: cine a venit cu propunerea în grupul respective, ce i-a determinat să consume,
unde le consumă, tipul de drog pe care îl consumă.
2. Dacă adolescenţii se confruntă cu problem familiale, atunci aceştia sunt mai vulnerabili în
cee ace priveşte consumul de droguri.
3. Cu cât vârsta este mai fragedă, cu atât riscul de consum este mai ridicat.
• pe niveluri de asistență:
- nivelul al II-lea: unități specializate din sistemul de Sănătate publică și CPECA, asistență specializată,
coordonare și trimitere spre servicii de nivel III;
• pe niveluri de asistență:
- nivelul al II-lea: unități specializate din sistemul de Sănătate publică și CPECA, asistență specializată,
coordonare și trimitere spre servicii de nivel III;
- asistență medicală;
- asistență psihologică;
- asistență socială;
- evaluarea;
- tratamentul;
- integrarea socială.
Metodologia nu a fost aplicată din cauza diferențelor de interpretare a cadrului legal existent și a
modalității de raportare a metodologiei la acesta.- nivelul al III-lea: reinserție socială și servicii cu
nivel crescut de specializare.
- asistență medicală;
- asistență psihologică;
- asistență socială;
- identificarea și referirea;
- evaluarea;
- tratamentul;
- integrarea socială.
Metodologia nu a fost aplicată din cauza diferențelor de interpretare a cadrului legal existent și a
modalității de raportare a metodologiei la acesta.Principalele reglementări legale cu privire la
furnizarea serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială pentru adolescenții care consumă
droguri derivă din cadrul legal general de asistență pentru consumatorii de droguri, întrucât nu
există dezvoltată o legislație specifică pentru consumatorii de droguri cu vârsta sub 18 ani.
Cadrul legal privitor la furnizarea de servicii pentru adolescenți/ minori încredințează solicitarea și
decizia cu privire la furnizarea serviciilor medicale și psihologice părinților sau reprezentanților
legali(6), dar prevede și dreptul minorului în vârstă de peste 10 ani să fie informat și consultat cu
privire la procedurile care îl privesc și încredințează adolescenților cu vârste de peste 14 ani luarea
de decizii importante, cum ar fi alegerea religiei, a cursului formării profesionale și încuviințarea
măsurii de protecție specială. Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat
cu privire la orice decizie care îl privește.
Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.
Cadrul legal privitor la furnizarea de servicii pentru adolescenți/ minori încredințează solicitarea și
decizia cu privire la furnizarea serviciilor medicale și psihologice părinților sau reprezentanților
legali(6), dar prevede și dreptul minorului în vârstă de peste 10 ani să fie informat și consultat cu
privire la procedurile care îl privesc și încredințează adolescenților cu vârste de peste 14 ani luarea
de decizii importante, cum ar fi alegerea religiei, a cursului formării profesionale și încuviințarea
măsurii de protecție specială. Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat
cu privire la orice decizie care îl privește.
Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.
Cadrul legal privitor la furnizarea de servicii pentru adolescenți/ minori încredințează solicitarea și
decizia cu privire la furnizarea serviciilor medicale și psihologice părinților sau reprezentanților
legali(6), dar prevede și dreptul minorului în vârstă de peste 10 ani să fie informat și consultat cu
privire la procedurile care îl privesc și încredințează adolescenților cu vârste de peste 14 ani luarea
de decizii importante, cum ar fi alegerea religiei, a cursului formării profesionale și încuviințarea
măsurii de protecție specială. Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat
cu privire la orice decizie care îl privește.
Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.
Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.
- încheierea unui acord de asistență între furnizorul de servicii și persoana care consumă droguri;
- finalizarea programului.
Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8):
(1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.
(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.
(5) Ibidem, p.14.Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat cu privire la
orice decizie care îl privește.
Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.
- încheierea unui acord de asistență între furnizorul de servicii și persoana care consumă droguri;
- finalizarea programului.
Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8):
(1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.
(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.
(5) Ibidem, p.14.- stabilirea legăturilor între servicii și resurse, monitorizarea implementării
intervențiilor și advocacy;
- finalizarea programului.
Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8):- stabilirea legăturilor între servicii și resurse, monitorizarea implementării
intervențiilor și advocacy;
- finalizarea programului.
Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8): (1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.
(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.
(5) Ibidem, p.14. (1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.
(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.
(5) Ibidem, p.14.În opinia lui Ross Campbell, “mulţi alţi adolescenţi vor invoca presiunea colegilor ca
scuză pentru consumul de droguri. Aceasta de fapt este un mod de a suspenda responsabilitatea
celui ce consumă droguri. Din păcate, acceptarea scuzei cu presiunea colegilor poate duce la
ignorarea unor problem neurologice, care pot fi cauza folosirii drogurilor.”
Există o serie de teorii şi modele explicative, cele din urmă împărţindu-se în două categorii: un
model explicative centrat pe individ şi un model explicative centrat pe societate.
Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite mai multe surse bibliografice:
Rădulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului şi abuzul de droguri,Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2006
Consumul de droguri, supranumit şi “moartea albă” este considerat in fenomen social, care a luat
amploare în ultimii ani la noi în ţară şi care este greu de stopat în acest moment. Categoriile cele mai
vulnerabile sunt elevii şi studenţii, cuprinse în grupele de vârsta 15-25 ani. Multiple sunt cauzele care
îi împing pe tineri spre consumul de droguri cum ar fi: curiozitatea,tentaţia, dorinţa de senzaţii tari,
plictiseala, dezorientarea, singurătatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinţe dragi, problem
personale, destrămarea familiei(decesul unui membru al familiei, divorţul părinţilor),anturajul etc.
Totodată “adolescenţii, sunt lipsiţi de o informare corespunzătoare în cee ace priveşte pericolul
consumului de droguri, dar şi de un ajutor psihologic specializat pentru depăşirea momentelor de
criză existenţială”. 5.2 Momentul apariţiei drogurilor
Gilles Ferreol în “Adolescenţii şi toxicomania” susţine că momentul apariţiei “consumului ilicit de
droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, îşi are originea în anii ’50-’60, în cursul dramaticilor
mutaţii culturale ale lumii occidentale. Acest fenomen a pătruns în toate comunităţile, progresând
extreme de rapid în rândul tinerilor, fapt ce se datorează mai multor factori.”
5.3 Principalele tipuri de droguri şi locurile în care acestea pot fi consummate de adolescenţi
Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite în rândul adolescenţilor sunt în general cele care
sunt considerate “droguri uşoare”: marijuana, amphetamine, cannabis, hasis, drogurile sintetice-
ectasy, drogurile de petrecere. Mai rar sunt utilizate cocaine şi heroina.
Locurile în care drogurile sunt consummate de către tineri sunt multiple: acasă, în aer liber, acasă la
prieteni sau la rude, în cluburi.- Factorii care duc la consumul de droguri
Populaţia caăreia îi este specific acest fenomen sunt: adolescenţii cu vârste cuprinse între 15-18 ani,
mai exact elevii de liceu, persoanele care îi sprijină (părinţii, profesorii), dar şi cei care se implică în
combaterea acestui fenomen (instituţii şi organizaţii nonguvernamentale).
În lucrarea sa, “Copiii noştri şi drogurile”, Ross Campbell defineşte drogulca fiind “o substanţă a
carei folosinţă se transformă în obicei şi careafectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă
dispoziţia, percepţia sau starea de conştiinţă.” Consumul de droguri poate duce treptat la abuzul de
droguri care este definit de acelaşi autor astfel “întrebuinţarea greşită sau exagerată a unui drog,
până la punctual în care devine un panacea sau principalul aspect asupra căruia se concentrează
viaţa cuiva.”
1. Stabilirea temei
Tema acestui proiect de cercetare o reprezintă “ Consumul de droguri în rândul adolescenţilor“,mai
exact “Consumul de droguri în rândul adolescenţilor în liceele bucureştene“.
2. Fixarea obiectivelor
-identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consummate de adolescenţii care studiază în
liceele bucureştene, precum şi frecvenţa consumului
3. Documentarea preliminară
„Revista Română de Sociologie”, serie nouă, anul XX, nr. 3–4, p. 299–317, Bucureşti, 2009
ECATERINA BALICA∗
ABSTRACT
This study deals with the history of the institution of probation in Romania, its
probation system services, a moment triggered by the entry into force, as of April 1,
2007, of the amendments to Article 482 of the Criminal Procedure Code. The new
provisions of Article 482 set out the obligation of criminal prosecution bodies (the
cases involving underage delinquents. The task of drafting these assessment reports is
incumbent on the probation counselors in the 41 units existing at the national level.
The study carried out within the Bucharest Probation Service tried to capture the
practice and reactions of counselors in the context of the overloading of the Service’s
activity, the coping strategies for overcoming the crisis situation and the conclusion
thereof.
DE SANCŢIONARE A INFRACTORILOR
Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, 050711 Bucureşti, România, e-mail: catibalica@yahoo.com
Ecaterina Balica 2
300
acumulată de diverse state din spaţiul european, dar şi din alte părţi ale lumii, în
special minori sau persoane care au comis infracţiuni mai puţin grave, în scopul
pentru care profesioniştii din sistemul juridic au optat pentru introducerea instituţiei
probaţiunii în România.
judiciar (procurori şi judecători) să ia cea mai bună decizie atunci când formulează
(Marea Britanie)”1.
Aşa cum reiese din analiza lui Durnescu, România se înscrie, prin sistemul de