Perspective organomica a generat asa numitea agronomie sociala ce inceraca sa stagneze raportul

dintre nivelul de civilizatie rural si metode de realizare a exlotatiei agricole.

In secolul XX, s-a constituit si o perspectica ropriu-zis sociala asupra ruralitatii. Cercetatotrii ca F
Tonnies. M. Weber, G. Simel cautand sa vada in ce masura legaturile activitaii agrocultutrale au dus
la deosebiri in ritmul de dezvoltare comunitatilor axate pe ele.

Exista, sustin acesti cercetatori, 3 leagane agroculturale:

- Al graului, specific lunii euromediteraneene;

- Al porumbului, specific lunii americane;

- Al orezului, specific lunii est-asiatice.

Sociologia rurala s-a constitiut pe baza cercetarilor initiate de Tonnies,Weber,Simel ca o stiinta a unei
comunitatii cu trasaturi specifice.

Comunitata rurala, deosebita de comunitata urbana, dependenta de mediul ei existential care ii

imprima un anume ritm de dezvoltare aparte. Sociologia rurala s-a structurat ca perspctiva halista
asupra ruralului anexand teoretic date si idei din toate celelete abordarii ale lunii taranesti, de la
geografia sociala si etnografie pana la medicina sociala sau demografie.

Orice stiinta utilizata in construirea corpului sau theoretic un limbaj propriu, unisemificativ.

Limbajul sociologiei rurale s-a constitiut ca un vocabular specific in campul socio-etnologic prin
preluarea unor temneni ai altor discipline socio-umane.

Astfel prin termenii de mediu natural si peisaj rural, in sociologia rurala, se defineste o arie
geografica determinata cu anumite trasaturi.
Perspective organomica a generat asa numitea agronomie sociala ce inceraca sa stagneze raportul
dintre nivelul de civilizatie rural si metode de realizare a exlotatiei agricole.

In secolul XX, s-a constituit si o perspectica ropriu-zis sociala asupra ruralitatii. Cercetatotrii ca F
Tonnies. M. Weber, G. Simel cautand sa vada in ce masura legaturile activitaii agrocultutrale au dus
la deosebiri in ritmul de dezvoltare comunitatilor axate pe ele.

Exista, sustin acesti cercetatori, 3 leagane agroculturale:

- Al graului, specific lunii euromediteraneene;

- Al porumbului, specific lunii americane;

- Al orezului, specific lunii est-asiatice.

Sociologia rurala s-a constitiut pe baza cercetarilor initiate de Tonnies,Weber,Simel ca o stiinta a unei
comunitatii cu trasaturi specifice.

Comunitata rurala, deosebita de comunitata urbana, dependenta de mediul ei existential care ii

imprima un anume ritm de dezvoltare aparte. Sociologia rurala s-a structurat ca perspctiva halista
asupra ruralului anexand teoretic date si idei din toate celelete abordarii ale lunii taranesti, de la
geografia sociala si etnografie pana la medicina sociala sau demografie.

Orice stiinta utilizata in construirea corpului sau theoretic un limbaj propriu, unisemificativ.

Limbajul sociologiei rurale s-a constitiut ca un vocabular specific in campul socio-etnologic prin
preluarea unor temneni ai altor discipline socio-umane.

Astfel prin termenii de mediu natural si peisaj rural, in sociologia rurala, se defineste o arie
geografica determinata cu anumite trasaturi.
Mediul natural inglobeaza climatul, morfologia satului, reteaua hihrologica, fauna si flora,

Peisajul natural desemnaza mai multe aspecte ale spatiului ruralitatii. El este in primul rand, un
peisaj agrar , cu utilizari si parcelari diferite si cu anume tipuri de productie. In peisajul rural intra si
habitual, adica modul de locuire cu inventarul locuirii echipanemtelor si sevicile existente. Includem
in peisajul rural si comunicatiile impuse de acesta.

Peisajul rural presupune existenta unui areal, adica a unor caracteristici anume ale comunitatii
cercetate in raport cu alte comunitati. In areal sunt cuprinse sisteme de cultivare cu mijloace de
producte existente si activitatile neagricole desfasurate de comnunitatile in cauza in interiorul
spatiului dat.

In arealurie existente se maifesta diverse grupuri sociale, formale sau informale, domestice sau de
vecinatate ce desfasoara activitati specifice alcatuind un univers al ruralitatii, o lume a carei
dezvoltare se sprijina pe traditii verificate milenar, deosebite de cele ale lumii urbane. Mediul
natural inglobeaza climatul, morfologia satului, reteaua hihrologica, fauna si flora,

Peisajul natural desemnaza mai multe aspecte ale spatiului ruralitatii. El este in primul rand, un
peisaj agrar , cu utilizari si parcelari diferite si cu anume tipuri de productie. In peisajul rural intra si
habitual, adica modul de locuire cu inventarul locuirii echipanemtelor si sevicile existente. Includem
in peisajul rural si comunicatiile impuse de acesta.

Peisajul rural presupune existenta unui areal, adica a unor caracteristici anume ale comunitatii
cercetate in raport cu alte comunitati. In areal sunt cuprinse sisteme de cultivare cu mijloace de
producte existente si activitatile neagricole desfasurate de comnunitatile in cauza in interiorul
spatiului dat.

In arealurie existente se maifesta diverse grupuri sociale, formale sau informale, domestice sau de
vecinatate ce desfasoara activitati specifice alcatuind un univers al ruralitatii, o lume a carei
dezvoltare se sprijina pe traditii verificate milenar, deosebite de cele ale lumii urbane. Curs 1

Introducere in sociologie rurala. Specificul cociologiei rurale ca stiinta

Ca stiinta de ramura, sociologia rurala s-a constituit recent la inceputul secoluilui XX. Incercari de
abordare a comunitatii rurale cu specificul ei s-a facut insa in cele mai vechi timpuri , din diveresele
perspectaive.

Exista astfel o perspectaiva culturala care inceraca sa surprinda specificul ruralitatii prin prisma
aportului ei cultural.

Perspective culturala s-a concretizat in principal in cercetarile realizate de iluminism si umanism in

secolul XVIII si in cele realizate de filozofia sociala in secolul XIX.

Curs 1

Introducere in sociologie rurala. Specificul cociologiei rurale ca stiinta

Ca stiinta de ramura, sociologia rurala s-a constituit recent la inceputul secoluilui XX. Incercari de
abordare a comunitatii rurale cu specificul ei s-a facut insa in cele mai vechi timpuri , din diveresele
perspectaive.

Exista astfel o perspectaiva culturala care inceraca sa surprinda specificul ruralitatii prin prisma
aportului ei cultural.

Perspective culturala s-a concretizat in principal in cercetarile realizate de iluminism si umanism in

secolul XVIII si in cele realizate de filozofia sociala in secolul XIX.

Umaismul si iluminismul au relizat mai multe lucrari descriptiv-etnografice, un expemplu fiind in

acest sens, catrea lui Dimitrie Cantemir Descrierea Moldovei. Filozofia sociala a schitat primele
problematiozari legate de problemele socilae ale lumi rurale pentru care cauta rezolvari politice.
Curentele liberare si cele socilaiste propuneau solutii pentru ridicarea nivelului de civilizatie al lumii
rurale.

Perspectiva culturala a continuat si in secolul XX cand s-au relizat mari abordari etnografice si
etnologige ale ruralitatii, unii cercetatori cautand sa surprinda evolutia aparte a spiritualitatii rurale
(creanga de aur).
Perspective culturala s-a ilustrat si in Romania printr-o serie de cercetari pe baza de chestionar, cum
au fost relizate in secolul XIX de Bogdan Petriceicu Hasdeu si Ovid Dansusalu, dar si sintezele din
secolul XX, realizate de D. Dragicescu, L Blaga, M. Eliade.

O alta perspective a ruralitaii este cea agronomica, structurata in principal in secolul XIX, ce se axa pe
analiza structurilor populatiei rurale, a modurilor de realizare a exploateiei agricole si pe situatia
sociala a taranimii cu categoriile sociale ce o alcatuiesc.Umaismul si iluminismul au relizat mai multe
lucrari descriptiv-etnografice, un expemplu fiind in acest sens, catrea lui Dimitrie Cantemir
Descrierea Moldovei. Filozofia sociala a schitat primele problematiozari legate de problemele socilae
ale lumi rurale pentru care cauta rezolvari politice. Curentele liberare si cele socilaiste propuneau
solutii pentru ridicarea nivelului de civilizatie al lumii rurale.

Perspectiva culturala a continuat si in secolul XX cand s-au relizat mari abordari etnografice si
etnologige ale ruralitatii, unii cercetatori cautand sa surprinda evolutia aparte a spiritualitatii rurale
(creanga de aur).

Perspective culturala s-a ilustrat si in Romania printr-o serie de cercetari pe baza de chestionar, cum
au fost relizate in secolul XIX de Bogdan Petriceicu Hasdeu si Ovid Dansusalu, dar si sintezele din
secolul XX, realizate de D. Dragicescu, L Blaga, M. Eliade.

O alta perspective a ruralitaii este cea agronomica, structurata in principal in secolul XIX, ce se axa pe
analiza structurilor populatiei rurale, a modurilor de realizare a exploateiei agricole si pe situatia
sociala a taranimii cu categoriile sociale ce o alcatuiesc.Titlurile de proprietate iau diferite forme de
la cele legitime la cele nelegitime.De exemplu , in legea engleza detinerea de drepturi de proprietate
pare a functiona ca intr-o oglinda.Legea engleza cere ca toate dispozitiile de proprietate sa fie facute
in scris astfel incat o vanzare de exemplu sa fie valida.

- dupa caderea comunismului in Europa de Est proprietarii de terenuri au fost transformati.Dupa

1990 proprietatile au fost restituite proprietarilor,prin urmare aceasta devine privata,introducandu-
se totodata noi legi.

- analiza lucrarii propune un studiu asupra modului in care legile functioneaza in mediul rural.
- un alt studiu propune intelegerea existentei unei miscari mai putin sau mai mult importante a
legalitatii speculand totodata motivele pentru realizarea aceastei situatii.

- este prezentat un studiu transilvanean din vara lui 2000.Comuna Plaiesti de langa orasul Turda din
judetul Cluj-Napoca,este situata pe soseaua principala dintre orasele Zalau si Jibou si mai la nord de
Salaj.Scrierile oficiale,precum titlurile de proprietate si registrul local agricol au fost comparate dupa
ce locuitorii au fost interogati cu privire la pamanturile lor.In urma studiului au fost prezentate multe
lucruri privitoare la situatia post-comunista din Romania chiar daca fiecare dintre sateni avea propria
istorie.Titlurile de proprietate iau diferite forme de la cele legitime la cele nelegitime.De exemplu , in
legea engleza detinerea de drepturi de proprietate pare a functiona ca intr-o oglinda.Legea engleza
cere ca toate dispozitiile de proprietate sa fie facute in scris astfel incat o vanzare de exemplu sa fie
valida.

- dupa caderea comunismului in Europa de Est proprietarii de terenuri au fost transformati.Dupa

1990 proprietatile au fost restituite proprietarilor,prin urmare aceasta devine privata,introducandu-
se totodata noi legi.

- analiza lucrarii propune un studiu asupra modului in care legile functioneaza in mediul rural.

- un alt studiu propune intelegerea existentei unei miscari mai putin sau mai mult importante a
legalitatii speculand totodata motivele pentru realizarea aceastei situatii.

- este prezentat un studiu transilvanean din vara lui 2000.Comuna Plaiesti de langa orasul Turda din
judetul Cluj-Napoca,este situata pe soseaua principala dintre orasele Zalau si Jibou si mai la nord de
Salaj.Scrierile oficiale,precum titlurile de proprietate si registrul local agricol au fost comparate dupa
ce locuitorii au fost interogati cu privire la pamanturile lor.In urma studiului au fost prezentate multe
lucruri privitoare la situatia post-comunista din Romania chiar daca fiecare dintre sateni avea propria
istorie.În anul 2008 s-a intors in Iaşi şi s-a angajat ca debarasator la clubul/terasă Caracas unde
lucrează şi în prezent. Totodată s-a înscris şi în anul întâi la o Universitate din Iaşi studiind din dorinţa
de a studia sociologia şi asistenţa socială. Conform declaraţiilor părinţilor, după un an şi jumătate de
abstinenţă, există serioase semnale că A s-a reapucat să consume droguri împreună cu un prieten
care este patron la un Weed Shop din Iaşi.

Referirea cazului:
Cazul a ajuns în atenţia Biroului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan
Caritas Iaşi cu referire din partea preotului Vasile S. Sesizând că se întâmplă ceva rău cu fiul ei, IM şi-
a sunat soţul pentru a-i povesti acest aspect. Soţul, IG, cunoscând problemele din trecutul fiului şi
alarmat de îngrijorarea soţiei s-a întors în Iaşi solicitând concediu de la angajatorul spaniol, iar cei doi
părinţi au luat legătura cu preorul Vasile S care i-a îndrumat spre biroul nostru.

Raport în urma întrevederilor:

Până în prezent au avut loc trei întrevederi între consilierul antidrog angajat al Biroului de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog şi membrii familiei Ionescu. Prima întâlnire a avut loc cu mama lui A, a
doua întâlnire a avut loc cu ambii părinţi ai băiatului, iar a treia întâlnire a avut loc cu băiatul. Ultima
întâlnire a fost cea mai dificilă din cauza faptului că A nu a dorit-o şi a depus eforturi pentru a o evita.
Doar la insistenţele părinţilor şi la intervenţia părintelui Vasile S clientul a acceptat o întrevedere cu
angajatul Biroului Antidrog. În anul 2008 s-a intors in Iaşi şi s-a angajat ca debarasator la
clubul/terasă Caracas unde lucrează şi în prezent. Totodată s-a înscris şi în anul întâi la o Universitate
din Iaşi studiind din dorinţa de a studia sociologia şi asistenţa socială. Conform declaraţiilor
părinţilor, după un an şi jumătate de abstinenţă, există serioase semnale că A s-a reapucat să
consume droguri împreună cu un prieten care este În anul 2008 s-a intors in Iaşi şi s-a angajat ca
debarasator la clubul/terasă Caracas unde lucrează şi în prezent. Totodată s-a înscris şi în anul întâi la
o Universitate din Iaşi studiind din dorinţa de a studia sociologia şi asistenţa socială. Conform
declaraţiilor părinţilor, după un an şi jumătate de abstinenţă, există serioase semnale că A s-a
reapucat să consume droguri împreună cu un prieten care este patron la un Weed Shop din Iaşi.

Referirea cazului:

Cazul a ajuns în atenţia Biroului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan
Caritas Iaşi cu referire din partea preotului Vasile S. Sesizând că se întâmplă ceva rău cu fiul ei, IM şi-
a sunat soţul pentru a-i povesti acest aspect. Soţul, IG, cunoscând problemele din trecutul fiului şi
alarmat de îngrijorarea soţiei s-a întors în Iaşi solicitând concediu de la angajatorul spaniol, iar cei doi
părinţi au luat legătura cu preorul Vasile S care i-a îndrumat spre biroul nostru.

Raport în urma întrevederilor:

Până în prezent au avut loc trei întrevederi între consilierul antidrog angajat al Biroului de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog şi membrii familiei Ionescu. Prima întâlnire a avut loc cu mama lui A, a
doua întâlnire a avut loc cu ambii părinţi ai băiatului, iar a treia întâlnire a avut loc cu băiatul. Ultima
întâlnire a fost cea mai dificilă din cauza faptului că A nu a dorit-o şi a depus eforturi pentru a o evita.
Doar la insistenţele părinţilor şi la intervenţia părintelui Vasile S clientul a acceptat o întrevedere cu
angajatul Biroului Antidrog. patron la un Weed Shop din Iaşi.

Referirea cazului:

Cazul a ajuns în atenţia Biroului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan
Caritas Iaşi cu referire din partea preotului Vasile S. Sesizând că se întâmplă ceva rău cu fiul ei, IM şi-
a sunat soţul pentru a-i povesti acest aspect. Soţul, IG, cunoscând problemele din trecutul fiului şi
alarmat de îngrijorarea soţiei s-a întors în Iaşi solicitând concediu de la angajatorul spaniol, iar cei doi
părinţi au luat legătura cu preorul Vasile S care i-a îndrumat spre biroul nostru.

Raport în urma întrevederilor:

Până în prezent au avut loc trei întrevederi între consilierul antidrog angajat al Biroului de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog şi membrii familiei Ionescu. Prima întâlnire a avut loc cu mama lui A, a
doua întâlnire a avut loc cu ambii părinţi ai băiatului, iar a treia întâlnire a avut loc cu băiatul. Ultima
întâlnire a fost cea mai dificilă din cauza faptului că A nu a dorit-o şi a depus eforturi pentru a o evita.
Doar la insistenţele părinţilor şi la intervenţia părintelui Vasile S clientul a acceptat o întrevedere cu
angajatul Biroului Antidrog. Numele persoanelor evidenţiate în studiul de caz descrise mai jos sunt
fictive. Centrul Diecezan Caritas Iaşi îşi declină responsabilitatea în cazul coincidenţelor de nume sau
dacă studenţii voluntari cărora le-a fost înmânat acest document îl vor prezenta fără a specifica acest
aspect.

Nume beneficiar: I A

Vârsta: 30 de ani

Data naşterii: 3.05.1979

Ocupaţia: Student, anul I

Mama:
Nume: I M

Vârsta: 59 de ani;

Anul naşterii: 1950;

Ocupaţia: Casieră;

Tatăl:

Nume: I G;

Vârsta: 59 de ani;

Anul naşterii: 1950;

Numele persoanelor evidenţiate în studiul de caz descrise mai jos sunt fictive. Centrul Diecezan
Caritas Iaşi îşi declină responsabilitatea în cazul coincidenţelor de nume sau dacă studenţii voluntari
cărora le-a fost înmânat acest document îl vor prezenta fără a specifica acest aspect.

Nume beneficiar: I A

Vârsta: 30 de ani

Data naşterii: 3.05.1979

Ocupaţia: Student, anul I

Mama:

Nume: I M

Vârsta: 59 de ani;

Anul naşterii: 1950;

Ocupaţia: Casieră;

Tatăl:

Nume: I G;

Vârsta: 59 de ani;

Anul naşterii: 1950;

Ocupaţia: Zugrav;

Istoricul problemei:

A I locuieşte în cartierul ieşean Alexandru cel Bun în apartamentul părinţilor. Tatăl său, I G lucrează în
Spania în construcţii, iar mama - I M lucrează într-un supermarket din cartierul ieşean Păcurari.
Băiatul este unicul copil al familiei Ionescu.

Andrei a terminat Liceul de Construcţii în anul 1999, şi-a satisfăcut stagiul militar după care s-a
angajat la o fabrică de ulei. În vara anului 2003 a fost disponibilizat şi a fost nevoit să plece în Italia să
muncească în construcţii alături de un văr. Conform propriilor declaraţii, clientul a început să
consume cocaină în anul 2005 alături de fratele prietenei sale Clara şi câţiva prieteni. A ajuns
dependent de cocaină şi a fost concediat din acest motiv în urma unui accident de muncă provocat
de el. S-a angajat brutar în anul 2007 la o pizzerie dar a fost concediat şi aici din cauza legăturilor
dubioase pe care le avea cu prietenii săi consumatori de cocaină, cu traficanţii de droguri şi ca
urmare a absenţelor nemotivate. La insistenţele prietenei sale Clara şi a vărului său a fost internat
într-o clinică de dezintoxicare din Rivoli.Ocupaţia: Zugrav;

Istoricul problemei:

A I locuieşte în cartierul ieşean Alexandru cel Bun în apartamentul părinţilor. Tatăl său, I G lucrează în
Spania în construcţii, iar mama - I M lucrează într-un supermarket din cartierul ieşean Păcurari.
Băiatul este unicul copil al familiei Ionescu.

Andrei a terminat Liceul de Construcţii în anul 1999, şi-a satisfăcut stagiul militar după care s-a
angajat la o fabrică de ulei. În vara anului 2003 a fost disponibilizat şi a fost nevoit să plece în Italia să
muncească în construcţii alături de un văr. Conform propriilor declaraţii, clientul a început să
consume cocaină în anul 2005 alături de fratele prietenei sale Clara şi câţiva prieteni. A ajuns
dependent de cocaină şi a fost concediat din acest motiv în urma unui accident de muncă provocat
de el. S-a angajat brutar în anul 2007 la o pizzerie dar a fost concediat şi aici din cauza legăturilor
dubioase pe care le avea cu prietenii săi consumatori de cocaină, cu traficanţii de droguri şi ca
urmare a absenţelor nemotivate. La insistenţele prietenei sale Clara şi a vărului său a fost internat
într-o clinică de dezintoxicare din Rivoli.statistică 8.STABLILIREA TIPULUI DE CERCETARE

Această cercetare este: explicativă, neexperimentală, longitudinală repetată, statistică, cantitativă.

Acest tip de cercetare ne poate ajuta să ne atingem obiectivele: să determinăm care sunt cauzele şi
efectele fenomenului, statistici, impactul pe care îl are consumul de droguri asupra tinerilor,
părinţilor, prietenilor etc.

9.SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE

Sursele din care putem culege informaţii sunt:

- Populaţia ţintă(adolescenţii), dar şi părinţii, prietenii acestora, vecinii, profesorii

- Documentele scrise, statistici

- Internet

Natura informaţiei este cantitativă.

10.SPECIFICAREA UNITĂŢILOR STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea). 8.STABLILIREA TIPULUI DE
CERCETARE

Această cercetare este: explicativă, neexperimentală, longitudinală repetată, statistică, cantitativă.

Acest tip de cercetare ne poate ajuta să ne atingem obiectivele: să determinăm care sunt cauzele şi
efectele fenomenului, statistici, impactul pe care îl are consumul de droguri asupra tinerilor,
părinţilor, prietenilor etc.

9.SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE

Sursele din care putem culege informaţii sunt:

- Populaţia ţintă(adolescenţii), dar şi părinţii, prietenii acestora, vecinii, profesorii

- Documentele scrise, statistici

- Internet

Natura informaţiei este cantitativă.

10.SPECIFICAREA UNITĂŢILOR STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea). 8.STABLILIREA TIPULUI DE
CERCETARE

Această cercetare este: explicativă, neexperimentală, longitudinală repetată, statistică, cantitativă.

Acest tip de cercetare ne poate ajuta să ne atingem obiectivele: să determinăm care sunt cauzele şi
efectele fenomenului, statistici, impactul pe care îl are consumul de droguri asupra tinerilor,
părinţilor, prietenilor etc.

9.SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE

Sursele din care putem culege informaţii sunt:

- Populaţia ţintă(adolescenţii), dar şi părinţii, prietenii acestora, vecinii, profesorii

- Documentele scrise, statistici

- Internet

Natura informaţiei este cantitativă.

10.SPECIFICAREA UNITĂŢILOR STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea).10.SPECIFICAREA UNITĂŢILOR
STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea).

11.CONSTRUCTIVA VARIABILELOR (DESCRIERE CALITATIVĂ)

Pornind de la ipotezele şi întrebările formulate la punctul 7, putem distinge mai multe variabile:

1. Dacă în anturraj există consumatori de droguri, atunci există probabilitate ridicată a

consumului de droguri.

Variabilele acestei ipoteze sunt: “ anturajul” şi “consumatori de droguri”. Indicatorii “anturajului”

sunt: relaţiile de prietenie care se stabilesc între membrii grupului, cum îşi petrec acestia timpul
liber, cum se influenţează între ei. Indicatorii “consumatorilor 10.SPECIFICAREA UNITĂŢILOR
STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ penru elevii din învăţământul preuniversitar(clasele a IX-a
– a XII-a). Aceşti elevi reprezintă populaţia ţintă, care a fost aleasă după anumite criterii din mai
multe licee bucureştene indifferent dacă sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosită
este una statistică, folosindu-se studiul de masa(eşantionarea).

11.CONSTRUCTIVA VARIABILELOR (DESCRIERE CALITATIVĂ)

Pornind de la ipotezele şi întrebările formulate la punctul 7, putem distinge mai multe variabile:

1. Dacă în anturraj există consumatori de droguri, atunci există probabilitate ridicată a

consumului de droguri.

Variabilele acestei ipoteze sunt: “ anturajul” şi “consumatori de droguri”. Indicatorii “anturajului”

sunt: relaţiile de prietenie care se stabilesc între membrii grupului, cum îşi petrec acestia timpul
liber, cum se influenţează între ei. Indicatorii “consumatorilor Sensul clasic al termenului este
considerat a fi (definiţia dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii), „acea substanţă care, odată
absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcţii ale acestuia” .

În conformitate cu unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, substanţele sau clasele
de substanţe psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificări şi generează dependenţa,
sunt următoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele, cocaina,
halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase,
utilizate în asociere.

Potrivit documentelor internaţionale, prin drog se înţelege „stupefiantele supuse controlului

internaţional, prin Convenţia Unică privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I şi II)” şi „substanţele
psihotrope al căror control internaţional este prevăzut de Convenţia privind Substanţele Psihotrope,
încheiată în anul 1971 (tablourile I, II, III şi IV)” Sensul clasic al termenului este considerat a fi
(definiţia dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii), „acea substanţă care, odată absorbită de un
organism viu, poate modifica una sau mai multe funcţii ale acestuia” .

În conformitate cu unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, substanţele sau clasele
de substanţe psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificări şi generează dependenţa,
sunt următoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele, cocaina,
halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase,
utilizate în asociere.

Potrivit documentelor internaţionale, prin drog se înţelege „stupefiantele supuse controlului

internaţional, prin Convenţia Unică privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I şi II)” şi „substanţele
psihotrope al căror control internaţional este prevăzut de Convenţia privind Substanţele Psihotrope,
încheiată în anul 1971 (tablourile I, II, III şi IV)” Sensul clasic al termenului este considerat a fi
(definiţia dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii), „acea substanţă care, odată absorbită de un
organism viu, poate modifica una sau mai multe funcţii ale acestuia” .

În conformitate cu unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, substanţele sau clasele
de substanţe psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificări şi generează dependenţa,
sunt următoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele, cocaina,
halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase,
utilizate în asociere.

Potrivit documentelor internaţionale, prin drog se înţelege „stupefiantele supuse controlului

internaţional, prin Convenţia Unică privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I şi II)” şi „substanţele
psihotrope al căror control internaţional este prevăzut de Convenţia privind Substanţele Psihotrope,
încheiată în anul 1971 (tablourile I, II, III şi IV)” I) INTRODUCERE;

„Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame
contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”

I) INTRODUCERE;

„Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame
contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”
I) INTRODUCERE;

„Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame
contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”

Una dintre cele mai importante noţiuni în ceea ce priveşte drogul, este însăşi definirea conceptului.

Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog.

O primă definiţie a drogului, ce se regăseşte şi în Dicţionarul Explicativ Român este: „drogul

reprezintă acea substanţă de origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuinţează la
prepararea unor medicamente şi ca stupefiant” .

Lato sensu, drogul a fost definit de către Jenică Drăgan ca fiind „orice substanţăutilizată în
terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar al cărei efect este câteodată, incert şi nociv
pentru organismul uman”. Totuşi această definiţie este mult prea vagă, generalizând
medicamentele.

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii
mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei. Una dintre cele mai importante noţiuni în ceea
ce priveşte drogul, este însăşi definirea conceptului.

Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog.

O primă definiţie a drogului, ce se regăseşte şi în Dicţionarul Explicativ Român este: „drogul

reprezintă acea substanţă de origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuinţează la
prepararea unor medicamente şi ca stupefiant” .

Lato sensu, drogul a fost definit de către Jenică Drăgan ca fiind „orice substanţăutilizată în
terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar al cărei efect este câteodată, incert şi nociv
pentru organismul uman”. Totuşi această definiţie este mult prea vagă, generalizând
medicamentele.

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii
mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei. Una dintre cele mai importante noţiuni în ceea
ce priveşte drogul, este însăşi definirea conceptului.

Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog.

O primă definiţie a drogului, ce se regăseşte şi în Dicţionarul Explicativ Român este: „drogul

reprezintă acea substanţă de origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuinţează la
prepararea unor medicamente şi ca stupefiant” .

Lato sensu, drogul a fost definit de către Jenică Drăgan ca fiind „orice substanţăutilizată în
terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar al cărei efect este câteodată, incert şi nociv
pentru organismul uman”. Totuşi această definiţie este mult prea vagă, generalizând
medicamentele.

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare
abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii
mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei. de droguri” sunr: cine a venit cu propunerea în
grupul respective, ce i-a determinat să consume, unde le consumă, tipul de drog pe care îl consumă.

2. Dacă adolescenţii se confruntă cu problem familiale, atunci aceştia sunt mai vulnerabili în
cee ace priveşte consumul de droguri.

Variabilele acestei ipoteze sunt: “problem familiale” şi “vulnerabili”. Indicatorii “problemelor

familiale” sunt: ce este o problem familială, cauzele care le determină, cum îi influienţează acest tip
de problem pe tineri. Indicatorii pentru “vulnerabili” sunt: factorii care au determinat
vulnerabilitatea lor, ce i-a determinat să consume droguri.

3. Cu cât vârsta este mai fragedă, cu atât riscul de consum este mai ridicat.

de droguri” sunr: cine a venit cu propunerea în grupul respective, ce i-a determinat să consume,
unde le consumă, tipul de drog pe care îl consumă.

2. Dacă adolescenţii se confruntă cu problem familiale, atunci aceştia sunt mai vulnerabili în
cee ace priveşte consumul de droguri.
Variabilele acestei ipoteze sunt: “problem familiale” şi “vulnerabili”. Indicatorii “problemelor
familiale” sunt: ce este o problem familială, cauzele care le determină, cum îi influienţează acest tip
de problem pe tineri. Indicatorii pentru “vulnerabili” sunt: factorii care au determinat
vulnerabilitatea lor, ce i-a determinat să consume droguri.

3. Cu cât vârsta este mai fragedă, cu atât riscul de consum este mai ridicat.

• pe niveluri de asistență:

- nivelul I: care presupune identificarea, motivarea și referirea adolescenților consumatori de droguri

către servicii specializate și asigurarea unor necesități sociale și medicale de bază(5);

- nivelul al II-lea: unități specializate din sistemul de Sănătate publică și CPECA, asistență specializată,
coordonare și trimitere spre servicii de nivel III;

• pe niveluri de asistență:

- nivelul I: care presupune identificarea, motivarea și referirea adolescenților consumatori de droguri

către servicii specializate și asigurarea unor necesități sociale și medicale de bază(5);

- nivelul al II-lea: unități specializate din sistemul de Sănătate publică și CPECA, asistență specializată,
coordonare și trimitere spre servicii de nivel III;

- nivelul al III-lea: reinserție socială și servicii cu nivel crescut de specializare.

• pe tipuri de asistență pentru consumatorii de droguri:

- asistență medicală;

- asistență psihologică;

- asistență socială;

- servicii de reducere a riscurilor.

• pe etape de acordare a asistenței:

- identificarea și referirea;

- evaluarea;

- tratamentul;

- integrarea socială.

În acest document sunt descrise, de asemenea, atribuțiile autorităților în domeniul politicilor,

coordonării, dezvoltării de servicii, precum și tipurile de furnizori de servicii.

Metodologia nu a fost aplicată din cauza diferențelor de interpretare a cadrului legal existent și a
modalității de raportare a metodologiei la acesta.- nivelul al III-lea: reinserție socială și servicii cu
nivel crescut de specializare.
• pe tipuri de asistență pentru consumatorii de droguri:

- asistență medicală;

- asistență psihologică;

- asistență socială;

- servicii de reducere a riscurilor.

• pe etape de acordare a asistenței:

- identificarea și referirea;

- evaluarea;

- tratamentul;

- integrarea socială.

În acest document sunt descrise, de asemenea, atribuțiile autorităților în domeniul politicilor,

coordonării, dezvoltării de servicii, precum și tipurile de furnizori de servicii.

Metodologia nu a fost aplicată din cauza diferențelor de interpretare a cadrului legal existent și a
modalității de raportare a metodologiei la acesta.Principalele reglementări legale cu privire la
furnizarea serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială pentru adolescenții care consumă
droguri derivă din cadrul legal general de asistență pentru consumatorii de droguri, întrucât nu
există dezvoltată o legislație specifică pentru consumatorii de droguri cu vârsta sub 18 ani.

Cadrul legal privitor la furnizarea de servicii pentru adolescenți/ minori încredințează solicitarea și
decizia cu privire la furnizarea serviciilor medicale și psihologice părinților sau reprezentanților
legali(6), dar prevede și dreptul minorului în vârstă de peste 10 ani să fie informat și consultat cu
privire la procedurile care îl privesc și încredințează adolescenților cu vârste de peste 14 ani luarea
de decizii importante, cum ar fi alegerea religiei, a cursului formării profesionale și încuviințarea
măsurii de protecție specială. Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat
cu privire la orice decizie care îl privește.

Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.

Furnizarea de servicii de asistență integrată pentru consumatorii de droguri prevede următoarele

etape:

- evaluarea cazului, în vederea intrării într-un program de tratament;

- planificarea, stabilirea obiectivelor și implementarea intervențiilor prevăzute în planul individual de

asistență (PIA);Principalele reglementări legale cu privire la furnizarea serviciilor de asistență
medicală, psihologică și socială pentru adolescenții care consumă droguri derivă din cadrul legal
general de asistență pentru consumatorii de droguri, întrucât nu există dezvoltată o legislație
specifică pentru consumatorii de droguri cu vârsta sub 18 ani.

Cadrul legal privitor la furnizarea de servicii pentru adolescenți/ minori încredințează solicitarea și
decizia cu privire la furnizarea serviciilor medicale și psihologice părinților sau reprezentanților
legali(6), dar prevede și dreptul minorului în vârstă de peste 10 ani să fie informat și consultat cu
privire la procedurile care îl privesc și încredințează adolescenților cu vârste de peste 14 ani luarea
de decizii importante, cum ar fi alegerea religiei, a cursului formării profesionale și încuviințarea
măsurii de protecție specială. Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat
cu privire la orice decizie care îl privește.

Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.

Furnizarea de servicii de asistență integrată pentru consumatorii de droguri prevede următoarele

etape:

- evaluarea cazului, în vederea intrării într-un program de tratament;

- planificarea, stabilirea obiectivelor și implementarea intervențiilor prevăzute în planul individual de

asistență (PIA);Principalele reglementări legale cu privire la furnizarea serviciilor de asistență
medicală, psihologică și socială pentru adolescenții care consumă droguri derivă din cadrul legal
general de asistență pentru consumatorii de droguri, întrucât nu există dezvoltată o legislație
specifică pentru consumatorii de droguri cu vârsta sub 18 ani.

Cadrul legal privitor la furnizarea de servicii pentru adolescenți/ minori încredințează solicitarea și
decizia cu privire la furnizarea serviciilor medicale și psihologice părinților sau reprezentanților
legali(6), dar prevede și dreptul minorului în vârstă de peste 10 ani să fie informat și consultat cu
privire la procedurile care îl privesc și încredințează adolescenților cu vârste de peste 14 ani luarea
de decizii importante, cum ar fi alegerea religiei, a cursului formării profesionale și încuviințarea
măsurii de protecție specială. Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat
cu privire la orice decizie care îl privește.

Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.

Furnizarea de servicii de asistență integrată pentru consumatorii de droguri prevede următoarele

etape:

- evaluarea cazului, în vederea intrării într-un program de tratament;

- planificarea, stabilirea obiectivelor și implementarea intervențiilor prevăzute în planul individual de

asistență (PIA);Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat cu privire la
orice decizie care îl privește.
Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.

Furnizarea de servicii de asistență integrată pentru consumatorii de droguri prevede următoarele

etape:

- evaluarea cazului, în vederea intrării într-un program de tratament;

- planificarea, stabilirea obiectivelor și implementarea intervențiilor prevăzute în planul individual de

asistență (PIA);

- încheierea unui acord de asistență între furnizorul de servicii și persoana care consumă droguri;

- stabilirea legăturilor între servicii și resurse, monitorizarea implementării intervențiilor și advocacy;

- finalizarea programului.

Programul integrat de asistență pentru un consumator de droguri se realizează în cadrul a patru

tipuri de programe integrate de asistență (PIT)(7), prevăzute de legislație, încadrarea fiind ghidată de
un set de criterii de orientare pentru fiecare dintre acestea. PIT 4, care este adresat asistenței pentru
consumatorii de droguri cu risc sever, datorat intoxicaţiei/ sevrajului sau semnelor/ simptomelor
biomedicale ori emoţionale/ comportamentale, prevede, între criteriile de orientare, vârsta de peste
18 ani.

Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8):

(1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.

(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.

(3). Studiul privind adolescenţii cu risc crescut HIV/ SIDA, p. 8, http://www.unicef.ro/wp-

content/uploads/rezumat-studiul-privind-adolescentii-cu-risc-crescut-hivsida.pdf.

(4) Metodologia privind asistența integrată a minorilor consumatori de droguri, p.8.

(5) Ibidem, p.14.Legislația recunoaște, prin urmare, dreptul copilului de a fi consultat cu privire la
orice decizie care îl privește.

Conform legii, asistența pentru consumatorii de droguri trebuie să fie integrată (medicală,
psihologică și socială), prin metoda managementului de caz, și se află în responsabilitatea Centrului
de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog – CPECA.

Furnizarea de servicii de asistență integrată pentru consumatorii de droguri prevede următoarele

etape:

- evaluarea cazului, în vederea intrării într-un program de tratament;

- planificarea, stabilirea obiectivelor și implementarea intervențiilor prevăzute în planul individual de

asistență (PIA);

- încheierea unui acord de asistență între furnizorul de servicii și persoana care consumă droguri;

- stabilirea legăturilor între servicii și resurse, monitorizarea implementării intervențiilor și advocacy;

- finalizarea programului.

Programul integrat de asistență pentru un consumator de droguri se realizează în cadrul a patru

tipuri de programe integrate de asistență (PIT)(7), prevăzute de legislație, încadrarea fiind ghidată de
un set de criterii de orientare pentru fiecare dintre acestea. PIT 4, care este adresat asistenței pentru
consumatorii de droguri cu risc sever, datorat intoxicaţiei/ sevrajului sau semnelor/ simptomelor
biomedicale ori emoţionale/ comportamentale, prevede, între criteriile de orientare, vârsta de peste
18 ani.

Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8):

(1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.

(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.

(3). Studiul privind adolescenţii cu risc crescut HIV/ SIDA, p. 8, http://www.unicef.ro/wp-

content/uploads/rezumat-studiul-privind-adolescentii-cu-risc-crescut-hivsida.pdf.
(4) Metodologia privind asistența integrată a minorilor consumatori de droguri, p.8.

(5) Ibidem, p.14.- stabilirea legăturilor între servicii și resurse, monitorizarea implementării
intervențiilor și advocacy;

- finalizarea programului.

Programul integrat de asistență pentru un consumator de droguri se realizează în cadrul a patru

tipuri de programe integrate de asistență (PIT)(7), prevăzute de legislație, încadrarea fiind ghidată de
un set de criterii de orientare pentru fiecare dintre acestea. PIT 4, care este adresat asistenței pentru
consumatorii de droguri cu risc sever, datorat intoxicaţiei/ sevrajului sau semnelor/ simptomelor
biomedicale ori emoţionale/ comportamentale, prevede, între criteriile de orientare, vârsta de peste
18 ani.

Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8):- stabilirea legăturilor între servicii și resurse, monitorizarea implementării
intervențiilor și advocacy;

- finalizarea programului.

Programul integrat de asistență pentru un consumator de droguri se realizează în cadrul a patru

tipuri de programe integrate de asistență (PIT)(7), prevăzute de legislație, încadrarea fiind ghidată de
un set de criterii de orientare pentru fiecare dintre acestea. PIT 4, care este adresat asistenței pentru
consumatorii de droguri cu risc sever, datorat intoxicaţiei/ sevrajului sau semnelor/ simptomelor
biomedicale ori emoţionale/ comportamentale, prevede, între criteriile de orientare, vârsta de peste
18 ani.

Orice consumator de droguri se poate adresa, pentru servicii de asistență, oricăruia dintre următorii
furnizori de servicii(8): (1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.

(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.

(3). Studiul privind adolescenţii cu risc crescut HIV/ SIDA, p. 8, http://www.unicef.ro/wp-

content/uploads/rezumat-studiul-privind-adolescentii-cu-risc-crescut-hivsida.pdf.

(4) Metodologia privind asistența integrată a minorilor consumatori de droguri, p.8.

(5) Ibidem, p.14. (1) Legea nr. 272/2004, republicată 2014, art. 4.

(2). Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul
copiilor şi tinerilor din România, rhrn.ro/public/uploads/file/226/evaluarea-riscurilor-asociate-
consumului-de-substante-noi-cu-proprietati-psihoactive-in-randul-copiilor-si-tinerilor-din-romania-
raport-de-cercetare-2011.pdf.

(3). Studiul privind adolescenţii cu risc crescut HIV/ SIDA, p. 8, http://www.unicef.ro/wp-

content/uploads/rezumat-studiul-privind-adolescentii-cu-risc-crescut-hivsida.pdf.
(4) Metodologia privind asistența integrată a minorilor consumatori de droguri, p.8.

(5) Ibidem, p.14.În opinia lui Ross Campbell, “mulţi alţi adolescenţi vor invoca presiunea colegilor ca
scuză pentru consumul de droguri. Aceasta de fapt este un mod de a suspenda responsabilitatea
celui ce consumă droguri. Din păcate, acceptarea scuzei cu presiunea colegilor poate duce la
ignorarea unor problem neurologice, care pot fi cauza folosirii drogurilor.”

5.5 Teorii şi modele explicative

Există o serie de teorii şi modele explicative, cele din urmă împărţindu-se în două categorii: un
model explicative centrat pe individ şi un model explicative centrat pe societate.

Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite mai multe surse bibliografice:

Rădulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului şi abuzul de droguri,Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2006

Ferreol, Gilles, Adolescenţii şi toxicomania, trad. De Adina Cobuz, Ed.Polirom,Iaşi, 2000

Campell, Ross,Copiii noştri şi drogurile, trad.de Lucian Popescu,Ed.Curtea veche,Bucureşti,2001

http://www.ana.gov.ro (site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog)

5.4 Cauzele care conduc la consumul de droguri

Consumul de droguri, supranumit şi “moartea albă” este considerat in fenomen social, care a luat
amploare în ultimii ani la noi în ţară şi care este greu de stopat în acest moment. Categoriile cele mai
vulnerabile sunt elevii şi studenţii, cuprinse în grupele de vârsta 15-25 ani. Multiple sunt cauzele care
îi împing pe tineri spre consumul de droguri cum ar fi: curiozitatea,tentaţia, dorinţa de senzaţii tari,
plictiseala, dezorientarea, singurătatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinţe dragi, problem
personale, destrămarea familiei(decesul unui membru al familiei, divorţul părinţilor),anturajul etc.
Totodată “adolescenţii, sunt lipsiţi de o informare corespunzătoare în cee ace priveşte pericolul
consumului de droguri, dar şi de un ajutor psihologic specializat pentru depăşirea momentelor de
criză existenţială”. 5.2 Momentul apariţiei drogurilor

Gilles Ferreol în “Adolescenţii şi toxicomania” susţine că momentul apariţiei “consumului ilicit de

droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, îşi are originea în anii ’50-’60, în cursul dramaticilor
mutaţii culturale ale lumii occidentale. Acest fenomen a pătruns în toate comunităţile, progresând
extreme de rapid în rândul tinerilor, fapt ce se datorează mai multor factori.”

5.3 Principalele tipuri de droguri şi locurile în care acestea pot fi consummate de adolescenţi

Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite în rândul adolescenţilor sunt în general cele care
sunt considerate “droguri uşoare”: marijuana, amphetamine, cannabis, hasis, drogurile sintetice-
ectasy, drogurile de petrecere. Mai rar sunt utilizate cocaine şi heroina.

Locurile în care drogurile sunt consummate de către tineri sunt multiple: acasă, în aer liber, acasă la
prieteni sau la rude, în cluburi.- Factorii care duc la consumul de droguri
- Teorii şi modele explicative

- Efecte ale consumului de droguri

- Statistici cu privire la consumul de droguri

- Instituţii şi organizaţii nonguvernamentale implicate în lupta antidrog

4. Delimitarea universului cercetării

Populaţia caăreia îi este specific acest fenomen sunt: adolescenţii cu vârste cuprinse între 15-18 ani,
mai exact elevii de liceu, persoanele care îi sprijină (părinţii, profesorii), dar şi cei care se implică în
combaterea acestui fenomen (instituţii şi organizaţii nonguvernamentale).

5. Dezvoltarea cadrului theoretic al cercetării

5.1 Definiţia drogurilor şi a abuzului de droguri

În lucrarea sa, “Copiii noştri şi drogurile”, Ross Campbell defineşte drogulca fiind “o substanţă a
carei folosinţă se transformă în obicei şi careafectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă
dispoziţia, percepţia sau starea de conştiinţă.” Consumul de droguri poate duce treptat la abuzul de
droguri care este definit de acelaşi autor astfel “întrebuinţarea greşită sau exagerată a unui drog,
până la punctual în care devine un panacea sau principalul aspect asupra căruia se concentrează
viaţa cuiva.”

- Prezentarea cadrului legal/ strategii/planuri de actiune/masuri legale

- Prezentarea metodologiei cercetarii - abordare, scop, ipoteza-cadru, obiective specifice, metoda,

tehnici de lucru, procedee asistentiale si instrumente de lucru

1. Stabilirea temei

Tema acestui proiect de cercetare o reprezintă “ Consumul de droguri în rândul adolescenţilor“,mai

exact “Consumul de droguri în rândul adolescenţilor în liceele bucureştene“.

2. Fixarea obiectivelor

Au fost stabilite o serie de obiective şi acestea sunt:

-identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consummate de adolescenţii care studiază în
liceele bucureştene, precum şi frecvenţa consumului

-stabilirea principalelor grupe de vârstă în care se consumă frecvent droguri

-motivele consumului de droguri

-factorii care favorizează consumul de droguri în rândul adolescenţilor

-efectele consumului de droguri

-impactul drogurilor asupra elevilor, părinţilor, profesorilor

-identificarea atitudinilor adolescenţilor asupra consumului de droguri

3. Documentarea preliminară

Acest proiect de cercetare conţine mai multe puncte şi anume:

- Definirea drogurilor şi abuzul de droguri

- Momentul apariţiei drogurilorEUROPENIZAREA: PRACTICI ŞI STRATEGII INSTITUŢIONALE

„Revista Română de Sociologie”, serie nouă, anul XX, nr. 3–4, p. 299–317, Bucureşti, 2009

INSTITUŢIONALIZAREA PROBAŢIUNII ÎN ROMÂNIA:

PRACTICI ŞI STRATEGII SITUAŢIONALE ÎN CONTEXTUL

(POST)ADERĂRII LA UNIUNEA EUROPEANĂ

ECATERINA BALICA∗

ABSTRACT

THE INSTITUTIONALIZATION OF PROBATION IN ROMANIA:

SITUATIONAL PRACTICE AND STRATEGIES IN THE CONTEXT

OF THE (POST-) ACCESSION TO THE EUROPEAN UNION

This study deals with the history of the institution of probation in Romania, its

stages of development, its development strategies and practice, as well as the

situational strategies specific to the crisis situations generated by the decision of

aligning the activity of probation counselors to the relevant European rules. In order

to give consistency to our attempt, we focused on a crisis faced by the national

probation system services, a moment triggered by the entry into force, as of April 1,

2007, of the amendments to Article 482 of the Criminal Procedure Code. The new

provisions of Article 482 set out the obligation of criminal prosecution bodies (the

police and prosecution offices) or of courts of law to request assessment reports in

cases involving underage delinquents. The task of drafting these assessment reports is

incumbent on the probation counselors in the 41 units existing at the national level.
The study carried out within the Bucharest Probation Service tried to capture the

practice and reactions of counselors in the context of the overloading of the Service’s

activity, the coping strategies for overcoming the crisis situation and the conclusion

thereof.

Keywords: probation, practice, institutional strategies, European Union.

1. PROBAŢIUNEA, O FORMĂ DE REFORMARE A SISTEMULUI

DE SANCŢIONARE A INFRACTORILOR

Reforma sistemului judiciar, impusă, într-o primă fază, de trecerea la o

societate democratică şi de necesitatea integrării, în a doua fază, în Uniunea

Europeană şi, prin urmare, de necesitatea sistemului judiciar, de a se alinia

∗ Address correspondence to Ecaterina Balica: Institutul de Sociologie al Academiei Române,

Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, 050711 Bucureşti, România, e-mail: catibalica@yahoo.com

Ecaterina Balica 2

300

normelor europene, a vizat şi dezvoltarea unor instituţii moderne, capabile să ofere

o alternativă la pedeapsa privativă de libertate şi apte să propună soluţii pentru

reintegrarea socială a infractorilor.

În acest context, instituţia probaţiunii s-a dovedit a fi o idee care promitea

reformarea sistemului de sancţionare a infractorilor, propunând menţinerea

acestora în comunitate sub supravegherea consilierilor de probaţiune. Experienţa

acumulată de diverse state din spaţiul european, dar şi din alte părţi ale lumii, în

domeniul probaţiunii, a demonstrat eficienţa activităţilor incluse în sfera

probaţiunii. Rezultatele înregistrate ca urmare a desfăşurării unor activităţi

specifice, care vizau menţinerea în comunitate a unor categorii de infractori, în

special minori sau persoane care au comis infracţiuni mai puţin grave, în scopul

asigurării unei resocializări eficiente şi al eliminării efectelor socializării negative

din contactul cu mediul penitenciar, presiunea internaţională orientată spre

respectarea drepturilor omului, dar şi considerente care au ţinut inclusiv de raţiuni

strict economice (costurile ridicate ale instituţionalizării persoanelor condamnate,

în condiţiile respectării standardelor internaţionale) au fost câteva dintre motivele

pentru care profesioniştii din sistemul juridic au optat pentru introducerea instituţiei

probaţiunii în România.

1.1. INSTITUŢIA PROBAŢIUNII ÎN SPAŢIUL EUROPEAN

Probaţiunea în Europa s-a dezvoltat în mod diferit, în funcţie de sistemul

juridic specific anumitor state, dar şi în funcţie de modul în care au înţeles

iniţiatorii instituţiei probaţiunii să promoveze această idee. Analiza realizată de I.

Durnescu asupra modului în care s-a dezvoltat probaţiunea în spaţiul european a

evidenţiat existenţa a patru modele de sisteme de probaţiune, care au fost descrise

de autor după cum urmează:

1. „sisteme de probaţiune care au la bază ideea promovării măsurilor şi

sancţiunilor comunitare (Estonia şi Turcia);

2. sisteme de probaţiune care funcţionează cu scopul de a ajuta sistemul

judiciar (procurori şi judecători) să ia cea mai bună decizie atunci când formulează

o sentinţă (Italia, România);

3. sisteme de probaţiune care au la bază modelul reabilitării/protecţiei

populaţiei (Franţa, Austria, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Irlanda de

Nord, Norvegia, Germania, Bulgaria);

4. sisteme de probaţiune care au la bază modelul punishment or enforcement

(Marea Britanie)”1.

Aşa cum reiese din analiza lui Durnescu, România se înscrie, prin sistemul de

probaţiune dezvoltat, în modelul construit în scopul îmbunătăţirii actului de justiţie

1 Ioan Durnescu, An Exploration of the Purposes and Outcomes of Probation in European

Jurisdictions, „Probation Journal”, 2008, Sage, vol. 55 (3) p. 273.