LUCRAREA Nr.

7
STUDIUL PRIN SIMILITUDINE AL RANDAMENTULUI DE LOVIRE LA CIOCANELE
CU CONTRALOVITURĂ

1. Generalitaţi:

Procesele tehnologice de deformare plastică, mari consumatoare de energie şi

combustibil, impun printre altele şi cercetări privind stabilirea valorilor optime ale fortelor
exterioare capabile să producă curgerea plastică a materialelor metalice.
În acest context condiţiile de realizare a produselor sunt determinate de o serie de
factori tehnologici cum ar fi: temperatura de deformare, gradul de deformare şi starea de
tensiune. Corelaţiile dintre factorii tehnologici de baza sunt influenţate de proprietăţile fizice
ale fiecărui material metalic luat în parte. Interdependenţa factorilor tehnologici poate fi
stabilită practic prin încercări mecanice de laborator pe modele sau efectuate la scară
industrială.
Oricare ar fi metoda de cercetare, trebuie asigurate integral toate condiţiile pe care le
impune procesul tehnologic real pentru ca rezultatele obţinute să fie reproductibile la orice
scară. Din acest punct de vedere este necesară cunoaşterea aprofundată a modului în care
factorii tehnologici intervin în procesele de deformare plastică. Dar, asupra acestor factori
tehnologici acţionează şi o serie de alţi factori care sunt determinaţi atât de utilajul de
deformare cât şi de modul în care se face aşezarea semifabricatelor în locaşele de deformare.
Unul dintre aceşti factori care se află în strânsă interdependenţă cu gradul de
deformare este randamentul de lovire – caracteristic în special ciocanelor.
Pentru studierea randamentului de lovire a fost proiectat şi realizat dispozitivul din
figura 1. Dispozitivul funcţionează pe principiul contraloviturii, energia necesară deformării
fiind obţinută cu ajutorul unei mase de propulsie 1, care în cădere cedează energia ei potenţială
celor doi berbeci 2 şi 3. Dispozitivul permite studierea randamentului de lovire pentru
ciocanele cu contralovitură în funcţie de diferiţi factori cum ar fi: raportul h 0/d0 al epruvetelor,
distante de aşezarea epruvetelor faţă de axa berbecilor, raportul maselor berbecilor, etc.

2. Modul de lucru:

Epruvetele se aşează pe faţa frontală a berbecului inferior 3 în pozitia dorită faţă de

axa berbecului.
Prin eliberarea masei de propulsie 1, berbecul superior 2 şi cel inferior 3, se apropie
producând deformarea epruvetei h1/d1, sistemul fiind în legătură cu masa de propulsie prin
intermediul unor cabluri din oţel 5 care sunt conduse prin canalele unor rele care formează la
rândul lor sistemul de scripeţi 4.

Fig. 1

După efectuarea deformării, berbecii se depărtează prin ridicarea masei de propulsie

de către roata cu manivelă 6 şi epruveta deformată se poate scoate pentru a măsura
deformarea produsă.
Întregul sistem este fixat pe un cadru metalic 8, prevăzut cu un tampon din cauciuc 7,
care are rol de protecţie în cazul căderii accidentale a masei de propulsie prin ruperea vreunui
cablu.
 Ca probe se pot folosi epruvete cilindrice din cupru electrolitic sau plumb având
raportul h0/d0 cuprinse între 0,4 şi 1,6.
Schimbarea inălţimii epruvetelor duce la modificarea forţei maxime care apare la
deformare. De asemenea această forţă poate fi modificată prin variaţia masei de propulsie.
O influenţă considerabilă asupra randamentului de lovire o are şi poziţia de aşezare a
probelor faţă de axa berbecilor. Astfel se pot folosi rapoartele ax/r =0; 0,25; 0,5; 0,75, unde:
ax= distanţa de la axa berbecului
r = ct = raza berbecului.

Pentru determinarea randamentului de lovire s-a folosit relaţia:

Ed

E

În care:
Ed – energia de deformare [J];
E – energia dispozitivului [J];

Energia de deformare este dată de relaţia:

Ed = φ · K · V;
φ – gradul logaritmic de deformare
h
  ln( 0 )
h1
K – rezistenţa de deformare

1d 
K   0 [1   1 ]
6  b1 

V – volumul epruvetei
σ0 - limita de curgere a materialului.

3. Rezultatele măsurătorilor. Interpretarea lor. Concluzii.

- Experimentările se vor efectua pe epruvete din plumb având raportul h0/d0 = 1 şi

1,5.
- Se vor trasa graficele:
a) η = f(h0/d0) pentru ax/r = 0; 0,25; 0,5 şi 0,75;
b) η = f(ax/r) pentru h0/d0 = 1 şi 1,5.
c) η = f(ax/r) pentru m2/m1 = 1; 2; 4 şi 6.
- Graficele astfel trasate se vor interpreta şi se vor trage concluziile ce se desprind
din analiza lor.