Universitatea Babeș − Bolyai Cluj Napoca

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Specializare: Asistență Socială ID 2017-2020 LR

Probleme sociale
Probleme sociale ale vârstei a treia

Lector univ.: dr. Florina Pop Student: Heinrich Henrietta (Balló),

ID, Anul II.

Cluj Napoca, iunie 2019.

Probleme sociale ale vârstei a treia
Prezentarea problemei sociale
În această lucrare, aș dori să atrag atenția asupra faptului că vârstnicii sunt o clasă
socială cu risc ridicat. În calitate de viitor asistent social, trebuie să le acord mai multă atenție,
răbdare, empatie și ajutor, ca să fiu mai ușor zilele lor grele.
România se confruntă aproximativ cu aceeaşi problematică demografică specifică
ţărilor europene: declinul populaţiei totale, creşterea ponderii populaţiei vârstnice şi a duratei
medii a vieţii, „îmbătrânirea demografică a bătrânilor”, feminizarea îmbătrânirii, însă nivelul
mai scăzut al performanţelor economiei româneşti face ca resursele să fie mai reduse şi
impactul social estimat să fie mai puternic pentru ţara noastră. (V. Ghețău, 2007)
Ca proces individualizat, îmbătrânirea este un concept care include schimbările fizice
ale organismului uman după viața adultă, schimbările psihologice produse individual și
capacitățile mintale, precum și schimbările modului în care persoana este percepută în
societate, în ceea ce așteaptă ea și în ceea ce se așteaptă de la ea, fiind astfel un fenomen
multidimensional, afectând persoana din punct de vedere biologic, psihologic, social. (L.
Salcuțan, 2018)
Numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani a trecut de 800 de milioane la nivel
mondial şi va ajunge la peste două miliarde în 2050. Pe lângă probemele fizice de sănătate
acumulate de-a lungul vieţii, vârstnicii se confruntă şi cu tulburări mintale, care trec adesea
neidentificate de personalul sanitar şi chiar de pacienţi, care, în plus, ezită adesea să solicite
ajutor. Potrivit reprezentanţilor departamentului pentru sănătate mintală şi abuz de substanţe
al OMS, în 2012, prevalenţa demenţei printre persoanele de peste 60 de ani era de 4,7%, adică
35,6 milioane la nivel global. Se estimează că numărul total al bolnavilor de demenţă se va
dubla la fiecare 20 de ani, ajungând la 65,7 milioane în 2030 şi la 115,4 milioane în 2050, mai
ales pe seama ţărilor cu venituri mici şi mijlocii. Costurile medicale, sociale şi ale îngrijirilor
informale sunt deja semnificative: între 0,24 şi 1,24% din PIB. Deşi afectează în general
persoanele în vârstă, unul din mesajele importante ale acestui an este că demenţa nu reprezintă
o parte normală a îmbătrânirii.1
Îmbătrânirea este un proces de diferenţiere în interiorul unui organism, ca şi de la un
individ la altul, constituind un ansamblu de procese individuale (biologice, psihologice) şi
sociale care determină o scădere a capacităţii organismului de a se adapta şi de a face faţă
mediului înconjurător în cursul ultimilor ani ai vieţii. (A. Birch, 2000)
După V. Miftode în lume se utilizează două criterii pentru a considera că o persoană
este vârstnică: biologic şi cronologic. Cel de-al doilea este cel mai frecvent utilizat. Drept
1
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_7566-dArt.html

2
consecinţă, dacă se are în vedere vârsta de pensionare,o persoană este calificată ca fiind
vârstnică după ieşirea sa la pensie pentru munca depusă şi limita de vârstă. (V. Miftode, 1995,
p. 189)
Din momentul în care bătrânii au devenit „pensionari”, au intervenit mai multe inovaţii
semantice pentru de redefini frontierele: „vârsta a treia”, „persoanele în vârstă dependente” şi,
mai recent, termenul de „seniori”. (V. Caradec, 2001, p. 20)
Conform infograficului din 2018 fiecare persoană în vârstă este diferită: unele
persoane au un nivel de funcționare similar vârstei de 30 ani, altele necesită asistență
permanentă în desfășurarea activităților zilnice. Există anumite factori, care influențează
starea de sănătate a persoanelor în vârstă:
Factori individuali: comportamente, schimbări legate de înaintarea în vârstă,
genetica, boli.
Factori de mediu: locuința, technologii de acces, transport, facilități sociale.
Pentru o îmbătrânire sănătoasă este nevoie de: schimbarea mentalității privind îmbătrânirea,
crearea de medii prietenoase cu îmbătrânirea, adaptarea sistemelor de sănătate la nevoie
vârstnicilor, dezvoltarea de sisteme de îngrijire pe termen lung.
Demograful român anunţă că denumirea „vârsta a treia” pentru populaţia care cuprinde
cohortele cu vârste de peste 60 de ani. În anul 1985, Adunarea Generală a O.N.U. a
recomandat următoarea clasificare a persoanelor în funcţie de vârstă:
adulţi, între 45 şi 59 de ani;
persoane vârstnice, între 60 şi 64 de ani;
persoane bătrâne, între 65 şi 90 de ani;
persoane foarte bătrâne, peste 90 de ani. (D. Gîrleanu-Șoitu, 2006, p.22-23)
Nicolae Roș în lucrarea sa "Protecția socială acordată persoanelor vârstnice în
România" scrie despre principiile enunţate de Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi pe cele
care guvernează construcţia sistemului de servicii sociale şi sunt următoarele:
Respectarea demnităţii umane;
Promovarea împlinirii personale;
Promovarea autonomiei persoanei;
Promovarea participării şi responsabilizării;
Facilitarea accesului la serviciile de îngrijire;
Proximitatea;
Solidaritatea socială;
Parteneriatul;
Abordarea multidisciplinară;

3
 Libertatea de a alege;
Egalitatea de şanse şi nondiscriminarea;
Transparenţa şi responsabilitatea publică;
Complementaritatea şi abordarea integrată; (N. Roș, p. 78)

Familie - factor de întreținere a identității persoanelor în vârstă

Pentru persoanele în vârstă, familia se constituie într-un factor vital, esențial,
comportamentul său care influențează considerabil starea lor de sănătate, calitatea vieții și
așteptările vieții. Familia și grupul de aptitudini mențin persoanele în vârstă condiția viabilă a
identității și apartenența la conștiința de sine. În consecință, trebuie să se țină seama de natura
organizației interne sau a dezorganizării, de rolurile adoptate, de distribuirea sarcinilor în
cadrul familiei, de manierele de comunicare, precum și de exprimarea verbală și non-verbală a
sentimentelor explorăm semnificația dintre interacțiune și persoanele în vârstă. (D. C. Bódi,
2009, p. 137)
În a doua parte a vieții, orice persoană trece prin mai multe etape:
"golirea cuiburilor", după ce copiii părăsesc casa părintească și se mișcă
singuri;
criza de vârstă mijlocie care, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, are loc
între 35 și 55 de ani;
pregătirea pentru pensionare, în vârstă de 55-64 ani;
pensionare în vârstă de 65-74 ani;
vârsta între 75-84 ani;
vârsta cea mai mare, între 85 de ani;
evidențierea morții, ca un anumit eveniment în timp neprevăzut. (D. C. Bódi,
2009, p. 137)
Aceste etape sunt caracterizate atât de sentimentul de pierdere, cât și de sentimentul de
câștig: pierderea copiilor care părăsesc acasă și câștigul unui confort și spațiu mai mare.
Modalitatea în care persoana în cauză percepe schimbările poate fi influențată de modul în
care ceilalți membri ai familiei și societatea le percep. Retragerea persoanei de la activitatea
profesională și din circuitele sociale aferente atrage după sine restrângerea și pierderea
responsabilității profesionale și sociale, care determină o accentuare accentuată asupra relației
de familie, în cazul în care el găsește, multe timp, înțelegere insuficientă.
S-a ajuns la concluzia că sistemul de relații de familie, climatul psihologic și afectiv
influențează dezvoltarea și formarea tinerei generații, sănătatea generației de mijloc și, în
special, generația vârstnică. Mutațiile apărute în familie, datorită evoluției societății

4
contemporane, au determinat schimbarea statutului familial al persoanelor în vârstă și a
rolurilor care decurg din acest statut (drepturi, responsabilități, autoritate, grade de autonomie.
(D. C. Bódi, 2009) De asemenea, s-au produs schimbări în atitudinea membrilor mai tinere,
care nu mai respectă statutul anterior al persoanei în vârstă. (C. Bogdan, 1997)
Familia este locul unde putem învăța afectivitate, pentru înțelegerea reciprocă a
sentimentelor (ascultare, dăruire de sine), dar și a conflictelor (agresivitate, dispreț, ironie,
neglijență). Numai o climă familială caldă poate delimita o viață echilibrată, completă și
fericită pentru propria persoană și pentru restul familiei. De multe ori, o realitate se află la
baza unei plasări instituționale a persoanelor în vârstă, în care familia ascunde, care este cel
mai important motiv pentru plasament, familia nu mai dorește bătrânul respectiv. Un alt
element important care intervine în relația persoanei în vârstă cu lumea este deficitul său, la
nivel somatic și psihic. De asemenea, restricționarea domeniului de activitate implică
restricționarea domeniului relațional, iar persoana în vârstă își concentrează întreaga atenție
asupra familiei și a relațiilor din cadrul acesteia. În familiile în care există persoane în vârstă,
pot apărea o serie de probleme cu privire la cine este responsabilul lui. De-a lungul multor ani
s-ar putea să fi existat o relație de prietenie între două generații de adulți dintr-o familie,
fiecare având o existență proprie.
Cu toate acestea, o criză sau un eveniment mai mult sau mai puțin așteptat pot
interveni și pot schimba această relație într-o relație de interdependență. A avea grijă și a-și
asuma responsabilitatea pentru o persoană în vârstă vulnerabilă implică existența unui curaj
moral considerabil, curajul care apare mai ales la femei. Este o experiență complexă, care
reunește dragostea și afecțiunea cu datoria și obligația. Curajul moral este, de asemenea,
necesar în cazul persoanelor în vârstă care trebuie să realizeze ceea ce se întâmplă și să nu se
opună.
Familia trebuie să ofere persoanei în vârstă un climat de echilibru protector prin
evitarea conflictelor, traumatismelor psiho-afective, deficiențelor afective și frustrărilor,
precum și factorilor de suprasolicitare sau de subzistență. Familia, care preia toate sarcinile
persoanei în vârstă, o face să se simtă inutilă. Starea de boală și conflictele intra-familiale
generează probleme de comportament, fapt care obligă să asigure un suport emoțional adecvat
pentru întreaga familie. Impactul participării acordate unei persoane în vârstă, în funcție de
membrul familiei care îl îngrijește, depinde și de personalitatea fiecăruia, de valorile
personale și de relația existentă înainte de stagiul de participare. (D.C. Bódi, 2009, p. 138-
139)

5
Bibliografie:

1. Birch, A., (2000). Psihologia dezvoltării. Bucureşti: Editura Tehnică

2. Bogdan, C.: Geriatrie (Geriatry), Medical Publishing house, Bucharest, 1997.
3. Ceies Decennial Conference. Luigi Frey: Social exclusion and social cohesion. 2001,
p. 22-25
4. Diana - Cristina Bódi: Role of the Family and of the Social Services in Elderly
Persons’ Life, Bulletin of the Transilvania University of Braşov • Vol. 2 (51) - 2009, p.
137-144
5. Eurostat. Social participation and social isolation. 2010. p. 27-42.
6. Froggatt, A.: Family work with elderly people, The MacMillan Press LTD, 1990.
7. Gheţău, V., (2007). Declinul demografic şi viitorul populaţiei României. O
perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României în secolul 21. Buzău : Editura
Alpha MDN.
8. http://www.viata-medicala.ro/*articleID_7566-dArt.html
9. Liliana Salcuțan (2018). Criza vârstei a treia: Probleme și soluții. STUDI A
UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2018, nr.9(119) Seria Știinte ale educatiei” ISSN 1857-
2103 ISSN online 2345-1025 p.81-84.
10. R. Negoescu, C. Bălan, D. Nițulescu, M. Bănățeanu (2012): Înaintarea în vârsta și
sănătate. Analiza de situație.
11. Nicolae Roș: Protecția socială acordată persoanelor vârstnice din România.
12. V. Miftode, Dimensiuni ale asistenţei sociale, Editura Eidos, Botoşani, 1995, p. 189.
13. V. Caradec, Sociologie de la vieillesse et du viellissement, Nathan, Paris, 2001, p. 20.
14. A. Breaz (2015): Vârsta a treia azi.

6
Analizarea prezentării problemei sociale în articole de presă:

1. Ziarul Lumina: Modificările fiziologice la vârsta a treia. Un articol de: Rodica

Ghiuru - 27 Iul, 20082
În acest articol autorul ne atrage atenția că modificările fiziologice care apar odată cu
înaintarea în vârstă nu trebuie să ne alarmeze şi să ne facă să credem că reprezintă primele
semne ale apariţiei unor boli. Toate aceste schimbări la nivel corporal sunt fireşti şi trebuie
tratate ca atare.
În acest articol ziaristul scrie din punctul de vedere medical și ne atrage atenția
modificărilor fiziologice ale vârstei a treia.
Ideiile principale din acest articol sunt următoarele: Ceasul nostru biologic începe să
funcţioneze din momentul naşterii. Totuşi, până la vârsta de 30 de ani se înregistrează efectele
pozitive ale creşterii. Ajungem la maturitate, depăşind bolile copilăriei şi perturbările din
perioada pubertăţii. Majoritatea oamenilor depăşesc cu mult vârste de 30 de ani până să se
confrunte cu primele semne ale bătrâneţii - apariţia ridurilor, încărunţirea, diminuarea
energiei, adaptarea scăzută la stres, micşorarea masei musculare, reducerea vederii şi auzului
şi scăderea puterii de apărare a organismului la factorii agresivi exteriori. Noi nu putem opri
trecerea timpului, dar avem capacitatea de a controla felul în care acesta ne afectează. Deşi
zestrea noastră genetică determină felul în care îmbătrânim, unii oameni îmbătrânesc frumos,
arătând cu 10 ani mai tineri decât sunt în realitate.
Odată cu depăşirea vârstei de 60 de ani, apar o serie de modificări la nivelul diferitelor
aparate şi sisteme ale organismului uman. La nivelul cavităţii bucale se constată atrofia
papilelor linguale, cu scăderea producţiei de salivă şi diminuarea senzaţiei gustative. La
nivelul pielii se produc modificări importante prin scăderea cantităţii de colagen şi de ţesut
gras. Pielea se încreţeşte (se zbârceşte) şi dă impresia că atârnă. Ţesutul gras de la nivelul feţei
şi membrelor scade progresiv, pentru a se depune pe abdomen şi coapse. La nivelul aparatului
respirator se produce o creştere a diametrului antero-posterior al toracelui, cu slăbirea şi
diminuarea muşchilor respiratori. La nivelul aparatului cardio-vascular se instalează,
progresiv, procesele de ateroscleroză, cu îngustarea vaselor de sânge şi pierderea elasticităţii
vaselor mari. La nivelul stomacului se instalează atrofia mucoasei gastrice şi scăderea
secreţiei acide, cu alterarea absorbţiei de fier, calciu, grăsimi, proteine, vitamina B12 şi acid
folic. La nivelul ficatului are loc reducerea afluxului de sânge, care are drept repercusiune
scăderea metabolizării medicamentelor, scăderea absorbţiei de grăsimi şi a unor vitamine.

2
https://ziarullumina.ro/societate/sanatate/modificarile-fiziologice-la-varsta-a-treia-55234.html

7
Toate modificările pe sisteme şi aparate determină, în principiu, o reducere progresivă a
rezervei funcţionale, ceea ce duce la limitarea capacităţii de a răspunde la solicitări crescute.

2. Brașovul tău - Sfatul psihologului: Psihologia vârstei a treia 3

Acest articol este o prezentare despre factoriile cele mai importante din viața unei
perosane cu vârsta înaintată. Îmbătrânirea este diferită de la o persoană la alta, iar pe de altă
parte ea este în strânsă legătură cu mediul în care trăiește omul.
       Autorul ne atrage antenția că la fel de importante sunt și condițiile materiale, nivelul de
trai, factorii psihologici, poluarea, menținerea unor preocupări profesionale și sociale care pot
influența procesul de îmbătrânire. În această etapă, activitățile și tipul de relații capătă un nou
sens prin faptul că se restrânge aria profesională, ocupațională și socială, rămânând activă
relația maritală.
  Cea mai comună caracteristică a perioadei de pensionare după Camelia
Bolocan,  psiholog-psihoterapeut adlerian, autonom este creşterea timpului liber, caracteristică
ce atrage după sine atât avantaje cât şi situaţii dificile pentru  pensionari.  Avantajele  sunt 
legate  de  faptul  că  timpul  liber  de  care  dispun pensionarii poate fi utilizat realizând
activităţile amânate de multă vreme. Situaţiile dificile sunt legate de schimbarea ritmului vieţii
dar şi dificultatea de adaptare la noul ritm precum şi lipsa unui program structurat după cum
era obişnuită persoana. Câteva exemple dintre situațiile cu care se confruntă reprezentanții
populatiei vârstnice: sărăcia,  lipsuri materiale, depresia, singurătate, apariția unor probleme
clinice și trăiri psihice.
Ideea principală din acest articol este că  un aspect important este o mai mare
responsabilitate, responsabilizare a societăţii privind prelungirea autonomiei vârstnicilor şi
valorificarea potenţialului lor fizico-intelectual. Autonomia funcţională este influenţată de
sentimentul utilităţii și de exerciţiul cotidian.
Psihologul ne dă și un sfat important la sfârșitul articolului: " participarea la viaţa
socială şi păstrarea autonomiei funcţionale este importantă şi benefică și implică deopotrivă
familia,  societatea  şi  pe vârstnici."
3. RoMedic - Singuratatea la bărânețe - Ardeleanu Loredana4
  În acest articol autorul relatează că singurătatea la bătrânețe este o probleme mai mare,
decât credem noi. Cercetările arată că singurătatea și izolarea socială dăunează grav sănătății.
Singurătatea reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea vârstnicilor. Cauze și factori de
risc după acest articol sunt următoarele: discrepanță, factori extern (lipsesc relații socile) și
factori intern (cum ar fi personalitatea individuală și factorii psihologici).
3
http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/sfatul-psihologului-psihologia-varstei-a-treia.html
4
https://www.romedic.ro/singuratatea-la-batranete-0P33211

8
 Ca și cele mai frecvente cauze ale singurătății la bătrânețe sunt amintite în acest
articol: moartea soților și a prietenilor de vârsta apropiată, invaliditatea, boala, încheierea
activității profesionale, pensionarea, mutarea într-un alt cartier.
Autorul scrie despre două tipuri de singurătate la bătrânețe: singurătatea emoțională
(dacă este vorba de lipsa unei persoane apropiate - soț/soția, fiica, prieten...) și singurătatea
socială (care apare atunci când ne lipsește o rețea socială mai largă sau un grup de prieteni).
Din articol aflăm și informații importante despre efectele ale singurătății, de exemplu lipsa
stimei de sine, o serie de sentimente negative, scăderea imunității organismului, poate crește
incidența alcoolismului, alterează funcționarea creierului, scade memoria și îngreunează
procesul de luare a deciziilor. Singurătatea are un efect negativ asupra sănătății fizice precum
și mentale.
În articol găsim și soluții pentru a depăși singurătatea, de exemplu: avem grijă de
sănătatea noastră, să zâmbim, să invităm prieteni la noi în casă, să vorbim la telefon, să
întâlnim cu oameni noi, să mergem în vizită, să avem un hobby sau un animal de companie.

4. AGERPRES - Ziua internațională a vârstei a treia5

În acest articol autorul relatează că ziua internaţională a persoanelor vârstnice este

marcată în fiecare an la 1 octombrie pentru promovarea drepturilor persoanelor de vârsta a
treia, prin încurajarea de a participa activ la viaţa economică, politică, socială şi culturală, dar
şi pentru promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii, lipsită de discriminare, prin
incluziune socială. 
Din articol putem afla informații relevante Potrivit ONU, la nivel mondial, populaţia
de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranţa
de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Uniunea
Europeană în ansamblu se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei. Potrivit unui studiu
demografic publicat în anul 2015, de Oficiului European de Statistică (Eurostat), până în anul
2080, aproape 30% din cetăţenii Uniunii Europene vor avea vârsta de 65 de ani sau peste,
potrivit site-ului http://ec.europa.eu/. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu
vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, până în 2080. În România,
potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de
creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste, reprezentau 10,3% din
totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%. Acest
fenomen al îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor

5
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/10/01/ziua-internationala-a-persoanelor-varstnice-04-40-52

9
speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanelor în vârstă, în special în privinţa
riscului sărăciei şi excluziunii sociale. 
Pentru combaterea fenomenelor de izolare socială a vârstnicilor sau singurătate, în ţara
noastră a fost înfiinţată, în anul 2015, Asociaţia Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor, cu
sprijinul Fundaţiei Principesa Margareta a României şi "Les petits freres de Pauvres" (Franţa).
Prin mobilizarea voluntară şi crearea unei culturi de voluntariat, aceasta contribuie la
îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, la conştientizarea şi responsabilizarea
membrilor societăţii civile şi a instituţiilor publice şi la schimbarea percepţiei, atitudinii şi
comportamentului societăţii asupra persoanelor de vârsta a treia. În 2016, au beneficiat de
programele asociaţiei, cu ajutorul a 200 de voluntari, nu mai puţin de 1.100 de vârstnici din
Bucureşti, Constanţa, Brăila, Piteşti şi Ploieşti, potrivit site-ului asociaţiei
www.niciodatasingur.ro.
5. Antena 3.ro - Ziua internațională a persoanelor vârstnice6
În acest articol putem citi despre datele statistice Potrivit ONU, la nivel mondial,
populația de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel
european, speranța de viață atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei și 75 de ani
la bărbați.
Uniunea Europeană în ansamblu se confruntă cu o îmbătrânire a populației. Potrivit
unui studiu demografic publicat în anul 2015, de Oficiului European de Statistică (Eurostat),
până în anul 2080, aproape 30% din cetățenii Uniunii Europene vor avea vârsta de 65 de ani
sau peste, potrivit site-ului http://ec.europa.eu/. Mai mult, se estimează că procentul
persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăși 12% din populația totală, până în 2080.
Această predicție statistică vine după o alta din 2013, potrivit căreia, pentru prima dată în
istoria omenirii se estima că, în 2050, numărul persoanelor peste 60 de ani va fi mai mare, la
nivel mondial, decât numărul copiilor.
Și în România, potrivit aceluiași studiu, segmentul populației vârstnice va înregistra o tendință
accelerată de creștere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani și peste, reprezentau
10,3% din totalul populației, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%.
Acest fenomen al îmbătrânirii populației implică necesitatea acordării unei atenții
sporite nevoilor speciale și problemelor cu care se confruntă persoanelor în vârstă, în special
în privința riscului sărăciei și excluziunii sociale.

6
https://www.antena3.ro/life/oameni/ziua-internationala-a-persoanelor-varstnice-435845.html

10
6. Atitudinea fața de bătrânețe se schimbă 7
Acest articol prezintă opinii diferite despre bătrânețe: „O concepţie greşită larg
răspândită ar fi că bătrâneţea şi boala sunt sinonime“, se arată în revista The Medical Journal
of Australia. Realitatea este că mulţi vârstnici se bucură cât de cât de sănătate şi nu se
consideră bătrâni. Unii împărtăşesc părerea omului de stat american Bernard Baruch, care a
zis: „După părerea mea, bătrâneţe înseamnă întotdeauna cu 15 ani mai mult decât anii mei“.
Aşadar, de ce vârstnicii sunt adesea victimele discriminării şi, uneori, chiar ale prejudecăţilor
exprimate pe faţă? Răspunsul se bazează într-o mare măsură pe atitudinea faţă de bătrâneţe.
Autorul relatează că se poate observa deja o creştere a populaţiei vârstnice — şi nu e
vorba de o creştere nesemnificativă, ci de una considerabilă. „Pe întregul glob, numărul celor
care au împlinit 65 de ani sau au trecut de 65 de ani va creşte de patru ori în perioada 1955–
2025, iar procentul din populaţia lumii reprezentat de ei se va dubla“, precizează The
UNESCO Courier.
 Bulletin of the World Health Organization: „Aşa cum sănătatea este vitală pentru
activitate, tot aşa şi o viaţă activă are cele mai mari şanse să fie şi una sănătoasă“.

Concluzii referitoare la relatările citite:

Articolele prezentate mai sus relatează situația persoanelor cu vârsta a treia pe plan
național cât și în plan internațional.
În concluzie analiza fenomenului îmbătrânirii globale, studiul factorilor îmbătrânirii
sănătoase precum şi aprofundarea tabloului problemelor medicale și psihosociale ale vârstei a
treia converg către concluziile următoare: importanţa acordată sănătăţii de fiecare persoană
de-a lungul vieţii este decisivă pentru îmbătrânirea senină şi activă; comunităţile au datoria de
a acorda sprijin vârstnicilor pentru a deveni participanţi activi, utili şi respectaţi la viaţa
socială; sistemele de sănătate trebuie să promoveze strategii inovatoare pentru asistenţă
vârstnicilor. (R. Negoescu, C. Bălan, D. Nițulescu, M. Bănățeanu, 2012)

Bibliografie

1. Ziarul Lumina: Modificările fiziologice la vârsta a treia. Un articol de: Rodica

Ghiuru - 27 Iul, 2008 : https://ziarullumina.ro/societate/sanatate/modificarile-
fiziologice-la-varsta-a-treia-55234.html
2. Brașovul tău - Sfatul psihologului: Psihologia vârstei a treia:
http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/sfatul-psihologului-psihologia-varstei-a-
treia.html

7
https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102001604

11
 3. RoMedic - Singuratatea la bărânețe - Ardeleanu Loredana:
https://www.romedic.ro/singuratatea-la-batranete-0P33211
4. AGERPRES - Ziua internațională a vârstei a treia:
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/10/01/ziua-internationala-a-
persoanelor-varstnice-04-40-52
5. Antena 3.ro - Ziua internațională a persoanelor vârstnice:
https://www.antena3.ro/life/oameni/ziua-internationala-a-persoanelor-varstnice-
435845.html
6. Atitudinea fața de bătrânețe se schimbă:
https://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102001604

Măsuri de remediere care adresează problemei sociale vârstei a treia:

După Alina Breaz modul de viaţă care va permite să îmbătrânim rămânând activ se
alege timpuriu în viaţă şi cuprinde următoarele elemente: a participa activ la viața familială
și comunitară, a trăi activ și sănătos, a avea o alimentație sănătoasă și echilibrată, a avea o
activitate fizică adecvată, a avea o rețea socială activă. (A. Breaz, 2015)
Măsurile de cuprins în politicile de sănătate pentru a asigura persoanelor vârstnice cea
mai bună stare de sănătate posibilă şi activitate maximă: promovarea binefacerilor unui mod
de viaţă sănătos; adoptarea unor legi cu privire la publicitatea făcută acestor produse;
asigurarea accesului persoanelor vârstnice la îngrijirile de sănătate şi readaptare; adaptarea
mediului la incapacităţile existente.
A investi într-o populaţie care îmbătrâneşte înseamnă : programarea unor politici care
să garanteze un venit suficient persoanelor vârstnice prin sisteme de pensii publice şi private
fiabile; înlesnirea accesului la îngrijiri de sănătate adecvate pentru a preveni sărăcia datorită
bolii; adaptarea politicilor de pensii pentru a permite un maxim de alegere individuală. (A.
Breaz, 2015)

Propunerile de intervenții cheie pentru problemei sociale ale vârstei a treia ar fi:

Premisele actuale privind planul de acţiune asupra îmbătrânirii tind să asigure tuturor
persoanelor în vârstă securitate, demnitate şi participare la viaţa socială ca cetăţeni cu drepturi
depline, ţinându-se seama totuşi de diferenţele existente în privinţa stadiilor de dezvoltare, a
etapelor tranziţiei, ca şi de interdependenţele dintre state într-o lume în plin proces de
globalizare. (A. Breaz, 2015)

12
Concluzii personale:
Eu personal sunt o fată dintr-un sat micuț și dintr-o casă, unde am trăit mai multe
generații împreună. Bunica mea a murit tânără și tot timpul am simțit lipsa ei. Cred că
vârstnicii au o experiență de viață mult mai mare și pot oferi sfaturi utile tinerilor cu privire la
multe aspecte ale vieții. Astfel încât au fost înconjurați de un respect mult mai mare pentru o
lungă perioadă de timp, iar cuvintele lor însemnau mult pentru o familie. Acest lucru lipsește
din familiile de astăzi, viața grabnică nu ne lasă timp pentru lucruri foarte importante,
coeziunea familiei și respectul pentru persoanele în vârstă lipsește din multe familii.
Majoritatea oamenilor în vârstă se termină într-un centru de bătrâni, și primesc
vizitatori o dată pe săptămână, în loc de a rămâne acasă împreună cu familia, ca un membru
important al familiei. Acasă, dacă o persoană mai în vârstă simte căldura familiei, dragostea
nepoților și că părerea lui/ei este importantă va menține sănătatea sa pentru mult mai mult.
Nevoia oamenilor de a iubi este mult mai mare decât nevoile lor materiale.
După părerea mea, dacă ne iubim cu adevărat pe părinții noștri și membrii familiei
noastre, avem întotdeauna puțin timp pentru ei, un cuvânt bun, dragoste pe care le-am primit
și de la ei când eram mici.

13