ACASĂ ÎN ORAȘUL PORT

CONCURSUL ANUAL AL STUDENŢILOR ARHITECŢI

EDIȚIA A XI-A, CONSTANŢA, 2020
CUPRINS

CASA................................................................................................................................................................................................................................. 06
INTRO............................................................................................................................................................................................................................... 08
CONTEXT.......................................................................................................................................................................................................................... 12
BRIEF.................................................................................................................................................................................................................................. 16
INSTRUMENTE OPȚIONALE DE STUDIU...................................................................................................................................................................... 24
CHESTIONAR................................................................................................................................................................................................................... 26
SUPORTUL COMUN DE STUDIU................................................................................................................................................................................... 28
DESFĂŞURAREA ACŢIUNII............................................................................................................................................................................................. 30
CRITERII DE EVALUARE.................................................................................................................................................................................................... 32
ÎNDEMN LA LECTURĂ.................................................................................................................................................................................................... 34
“It’s not where you take things from, it’s where you take them to.”
Jean-Luc Godard
 CASA
6
2020 aduce concursul C|A|S|A la cea de-a Cu fiecare an tecut și C|A|S|A împlinită, ne Ca îndrumători, învățăm foarte mult de la întâlnirile
unsprezecea ediție, o ediție postaniversară și care convingem din ce în ce mai mult de faptul că prilejuite de C|A|S|A, atât de la colegii noștri din
începe o vârstă nouă. principala miză a concursului nu este competiția, și diferitele școli, cât și de la fiecare generație de
ea importantă în sine, ci ÎNTÂLNIREA. studenți.

Pentru acest an vă propunem o temă născută dintr-o
astfel de întâlnire, așadar, pentru prima oară,
C|A|S|A are o temă redactată de o echipă care
aduce împreună profesori din mai multe școli și
arhitecți din orașul gazdă: Constanța.
CASA
7
Și pentru că este vorba despre întâlnire, locul însuși, Aceasta este invitația temei de față, o invitație de a
Constanța, un oraș port, este eminamente un loc celebra întâlnirea.
al întâlnirii și al schimbului, al privirii dincolo de
propriile limite, al bunei așezări într-un loc, însă
conștiente de experiența recurentă a desprinderii și
a revenirii, de bogăția legăturii cu oameni, lucruri,
influențe, venite de departe, din „afară”.
 INTRO
8
Ce rămâne la fel când totul se schimbă? Atmosferă,
identitate, caracter. Dinamică accentuată, consum şi
rulaj accelerat de memorie. Elementele arhitecturale
identitare pentru un oraș port indiferent de stil, curent
sau încadrare istorică.
Câteva teme recurente ce pot fi reperate ușor în
peisajul orașelor port sunt:
Comerțul - Comercianții
Exoticul - Accesul la o gamă foarte variată de
materiale de construcție
Etnicitatea - Diversitatea culturală
Stilul Internațional - Globalizarea
Orașul de pe mare - Orașul de pe țărm
A fi pe ţărm în faţa mării este un fel de a contempla
lumea de pe ultimul ei front. Este aproape un fel de
a explora posibilitatea uitării lumii celei din spate,
sau, dimpotrivă, este un fel de a o reinventa cu
sensibilitate. Oraşele port poartă cu sine mirajul
nemărginirii, al vieţii de nomad pe mare, mirajul de
a trăi în deplasare, de a fi în aşteptare.
Metaforic, de pe ţărm, privind în larg, ne privim
întotdeauna marea care ne aparţine - marea
teritorială, cu promisiunea mării libere undeva
dincolo de orizont.
Oraşele port reprezintă un moment de inversare a
perspectivei. Prezenţa popoarelor pe fâşii cât mai
întinse de ţărm a constituit, de-a lungul istoriilor,
afirmarea năzuinţei de putere. Drumul facil pe mare,
ferit de obstacolele geografiei în relief și contactul
neîntrerupt cu alte culturi prefigurează marea
într-o subtilă agoră - aici se intersectează culturile,
mărfurile, călătoriile și iubirile de pretutindeni. Marea
este, paradoxal, arena unui dialog neîntrerupt,
ceea ce îi afirmă ţărmurile în locuri ale consumului
şi rulajului accelerat de memorie. Ţărmurile mării
au calitatea unei galerii de expunere a identităţilor
prezente de-a lungul timpului.
 INTRO

Împărtăşim, în jurnalul subconştientului şi chiar
al conştientului nostru, emoţia şi memoria mării.
Suntem, pe rând, bătrânul lui Hemingway, cântul
despre mare al lui Rilke, Ovidiu exilat, Iona, plaja
acoperită cu cioburi amare a Anei Blandiana, al
17-lea nod al lui Nichita Stănescu, Hyperion, marea
cântată, marea pictată, marea înregistrată, marea
dinăuntru, marea din cochilie, marea fotografiilor,
vederilor şi a ilustratelor.
9
Imaginarul poetic al mării Oraşele port sunt oraşe ale schimbării, formă de a
fi a inconstanței. Cel mai mare oraş al Mării Negre
Orizontul - metaforă a infinitului româneşti se numeşte, paradoxal, Constanţa.
Valul - metafora efemerului, perisabilului
Pânza - metafora călătoriei, diversităţii Ce se schimbă când totul e la fel?
Ancora - metafora tradiţiei, a stabilităţii
Farul - metafora reperului
Mozaicul - o comoară obținută din cioburi

„Fericiţi oamenii unei singure case, aşa cum sunt

oamenii unei singure iubiri! Cei mai mulţi dintre
noi n-avem acest destin şi, de la o singură casă
interioară luată cu noi la prima plecare, ajungem,
cu timpul, să purtăm înăuntrul nostru un adevărat
orăşel, cum este şi cel ridicat de la sine în aceste
pagini.” (A. Pleșu, Casele vieților noastre)
 4 5

10

2 3 6
 MOODBOARD

8 9

11

1. Theodor Pallady - Peisaj Constanţa

2. Theodor Pallady - Peisaj Constanţa 2
3. Corneliu Baba - Culegători de scoici
4. Gheorghe Petrașcu - Apus de soare
5. Horia Bernea - Coloana
6. Petre Iorgulescu - Faleza la Constanța
7. Samuel Mutzner - Marea la Balcic
8. Leon Biju - Plaja la Mamaia
9. Nicolae Vermont - Promenada la Constanța
10. Cecilia Cutescu-Storck - Terasa către Balcic
10
 CONTEXT
12
Constanța ca mozaic social, cultural, architectural și
istoric. Scurtă etapizare a moștenirilor culturale de
la înființarea orașului și până în prezent. Schimbul
de informație continuă se opune ideii de identitate
sedimentată în timp, rădăcina identității fiind însăși
schimbarea continuă.
Constanţa este, pe rând şi împreună, toate şi
fiecare devenire a ei: Tomisul coloniştilor greci
din Milet din 657 î.e.n., oraşul rezistent în faţa
migraţiilor gotice, scitice şi hunice din sec. III î.e.n.,
oraşul roman Constantiana din ultimele decenii
dinaintea erei noastre, oraşul geţilor lui Burebista
din 60 î.e.n., oraşul provinciei romane Scythia a
lui Diocleţian, oraşul consolidărilor lui Iustinian,
oraşul migraţiilor din sec. VI-VII e.n., oraşul popas
al flotei bizantine, Costanza negustorilor genovezi
din sec. XIII (responsabili pentru fortificarea ce
corespunde astăzi cu zona străzii Sulmona), oraş
în cel de-al Doilea Ţarat Vlaho-Bulgar, oraş din
Despotatul Dobrogei sau Ţara Cărvunei, oraşul
Ţărilor Româneşti sub Mircea cel Bătrân, între 1388
şi 1418, satul de pescari greci şi tătari crescători de
cai şi oi Kustendje de sub ocupaţia otomană din
1417, portul grânelor, oraşul dobrogean al României
de după Războiul de Independenţă, oraşul-port
Constanţa. Identităţile Constanţei au fost formulate
şi reformulate în desfăşurătorul istoric de prezenţa a
numeroase etnii şi culturi: români, greci, turci, tătari,
armeni, lipoveni, evrei, maltezi, bulgari, găgăuzi,
genovezi, britanici, romi, germani. Caleidoscopul
de culturi se poate citi atât prin numele locurilor şi
străzilor, cât şi prin specificul clădirilor şi instituţiilor
existente, mediind între lumea orientală şi cea
occidentală. Din întreg teritoriul Constanţei, zona
peninsulei delimitează locuirea în permanenţă în
perioadele amintite ale oraşului, încă de la aşezarea
antică, consemnată de un zid de apărare prezent,
cu aproximaţie, în zona străzii Sulmona.

Presa anului 1883 identifică prezenţa turiştilor
„de plăcere”, ce motivează construcţia de clădiri
dedicate băilor. Sfârșitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului XX articulează discursuri clasice,
între prezențe Art Deco, Art Nouveau, neoclasice
păstrate până astăzi. A doua jumătate a secolului
XX se supune construcției de viziune comunistă. Se
construiește litoralul românesc. Astăzi, Piața Ovidiu
este un loc de întâlnire a discursurilor arhitecturale
suprapuse orașului. Centrul istoric al Constanței,
„peninsula”, concentrază istoria antică și medievală
a orașului, și, tot aici, se află, alături de vestigiile
arheologice, cele mai vechi construcții moderne,
biserici aparținând diferitelor confesiuni creștine,
geamia și sinagoga.
Peste stratul istoric, printre clădirile reper, s-au
suprapus și infiltrat treptat altre straturi, layere,
obiecte, țesături urbane, cu continuități și sincope,
aducând în prezent un amalgam arhitectural în
același timp fascinant și greu de citit, dar suspendat
într-o atmosferă aparte, deasupra mării, privind
către depărtare. Ca multe alte situri istorice,
peninsula din Constanța necesită o atenție specială
din partea arhitecților, urbaniștilor și autorităților și
are, în același timp, nevoie de modele de intervenție.
CONTEXT
13
Haosul nu poate fi oprit sau înlocuit brusc cu un
model ordonat. Haosul și ordinea sunt valori ale
unui sistem de organizare. Putem accepta haosul ca
formă de organizare cu beneficiile ei sau putem tinde
spre un model ordonat. Ambele modele în schimb
presupun asumarea haosului ca epicentru sau ca
punct de plecare. Tema mai largă a proiectului este
conturarea unei tipologii de locuire în Constanța
care să poată gestiona diversitatea.
14
 MOODBOARD

15

imagini de arhivă cu și despre Constanța

 BRIEF
16
La capătul dinspre mare al străzii Aristide Karatzali,
la numărul 2, se află o parcelă neconstruită de
aproximativ 500 mp. Enumerate rapid, câteva
dintre caracteristicile acesteia sunt: situarea pe un
teren în pantă, deschiderea către plaja Modern
și mare, perspectiva către răsărit, privirea de
ansamblu asupra Constanței, situl fiind în același
timp vizibil de pe faleză/plajă și participând astfel
la conturarea siluetei orașului văzut dinspre mare.
Situl nu are vecinătăți contruite către nord și est,
aflându-se la capătul unui front de clădiri unitar,
bordat de vegetație matură pe două laturi, într-o
zonă liniștită cu caracter pietonal și în imediata
vecinătate a treptelor care coboară spre plaja
„Modern”.
Întreaga zonă are un pronunțat caracter multicultural
ce străbate în numele străzilor și prezența în
apropiere a Bisericii Grecești și a celei Armene,
precum și un potențial cultural actual care nu trebuie
neglijat - Teatrului Elpis ca reper cultural. Vila Suțu
este un reper vizual important în perspectiva dinspre
plajă. Locul beneficiază de o distanță relativ mică
față de mijloacele de transport în comun.
Pentru a putea evolua echilibrat, peninsula are
nevoie de locuire permanentă, în pofida tentației
turistice invocate prea facil de apropierea mării.
Orașele port sunt orașe în care s-a locuit și se
va locui întotdeauna, într-un mod particular cu
siguranță, însă nu mai puțin statornic.
Pornind de la statutul eterogen și cosmopolit al zonei,
pentru acest sit cu privire către mare, provocarea
estea aceea a unei teme mixte: locuire completată
de o altă funcțiune. Miezul central al proiectului
rămâne „casa”, o locuință pentru o familie, într-un
scenariu de locuire pe care îl veți dezvolta fiecare
în parte, cu o anumită structură familială, dar nu
mai puțin de trei dormitoare. Spațiile casei, atât
cele interioare, cât și cele exterioare, își propun
să devină locuri potrivite pentru principalele rutine
cotidiene: prepararea hranei și masa, relaxarea,
discuțiile, întâlnirea, lucrul, studiul, retragerea și
odihna, igiena - locuri destinate atât întregii familii,
cât și intimității fiecăruia dintre membrii acesteia.

Foarte important în proiect este dialogul permanent
stabilit între viața din interiorul casei și cea din
proximitatea acesteia (curte, stradă, etc.) și proiecția
în depărtare, în orizontul stabil și în același timp
niciodată la fel al mării.
Locuirea va fi completată de o funcțiune
complementară, compatibilă și la o scară adecvată
în raport cu funcțiunea principală, fie cu o
adresabilitate publică (cafenea, hub de lucru, etc.),
fie privată sau comunitară (atelier, spațiu de lucru,
etc.), fie destinată locuirii temporare, sezoniere,
etc.. Funcțiunea complementară poate fi gândită ca
posibilă sursă de profit material sau doar ca un plus
de valoare adăugat locuirii.
Scenariul de locuire, în dualitatea sa, locuire
și funcțiunea complementară, își propune să
folosească optim terenul, interpretând critic limitele
trasate de regulamentul de urbanism al zonei, cu o
atitudine responsabilă și atentă față de vecinătate
(caracterul zonei, atmosfera, istoria, memoria
locului) și explorând creativ situarea împreună,
proximitatea, construirea pe aceeași parcelă.
Dată fiind situația excepțională a sitului, relația cu
orizontul și marea, va căpăta o importanță cel puțin
similară cu cea a relațiilor stabilite cu vecinătățile
imediate.
BRIEF
17
Proiectele vor fi elaborate individual și vor fi
prezentate în concurs conform detaliilor din
regulament. Se cer următoarele piese, paginate pe
trei formate A1 portret:
Plan de situație cu vecinătăți, scara 1: 500;
Desfăşurată la stradă, scara 1:500;
Planuri, scara 1:100;
Secțiune caracteristică, scara 1:100;
Fațada la stradă și la mare, scara 1:100;
Imagini de atmosferă, cel puțin câte una pentru
interior și exterior;
Text de sinteză în limba engleză, scurt eseu
argumentativ de maxim 300 de cuvinte;
Scheme, diagrame, referințe, alte materiale
necesare pentru o mai bună înțelegere a proiectului.
18
BRIEF

19
20

sit, scara 1/10 000

 BRIEF

21

zali
arat
ide K
r. Arist
Str. D

sit, scara 1/500

 4 5

22

2 3 6
 BRIEF

8 9

23

imagini cu situl propus spre studiu

10
 INSTRUMENTE OPȚIONALE DE STUDIU
24

CHESTIONARUL
Am conceput această unealtă de lucru pentru a
oferi structură demersului. Folosiți acest chestionar
pentru a vă clarifica care este specificul locuinței pe
care o veți proiecta.
Este important să răspundeți onest la întrebări
dar mai ales să țineți cont de aceste răspunsuri
în evoluţia proiectului. Etapa chestionarului este,
totodată, un exercițiu de introspecție și un punct de
pornire pentru aprofundarea temei.
JURNALUL DE ARHITECTURĂ
Jurnalul este, în primul rând, o formă de indexare,
ordonare şi ierarhizare a informaţiilor cu care
intrăm în contact zi de zi şi, în al doilea rând,
un instrument de lucru, un suport de discuţie cu
îndrumatorul sau colegii pentru chestionarea,
explorarea şi reevaluarea unor idei. Jurnalul vă
oferă posibilitatea de a reevalua în orice moment
o etapă anterioară a conceptului, facilitează
comunicarea facilă a procesului din spatele oricărui
produs de arhitectură și funcționează ca un fir roșu al
exercițiilor connectând intenția de rezultat. Jurnalul
este un dicționar organic în care înțelesurile nu sunt
înghețate, ci cresc și se adaptează într-o spirală
ascendentă a cunoașterii.
INSTRUMENTE OPȚIONALE DE STUDIU
25
ATELIER COMUN
Vă propunem, prin atelierul comun din acest an o
întâlnire în spaţiul FabLab din Iaşi, un loc de adunare
al oamenilor creativi din Iaşi.
Pe lângă un atelier deschis și o dezbatere asupra
proiectelor în lucru, cu participarea mai multor
studenți și profesori din diferitele școli participante
la concurs, vom fi prezenţi la un workshop de
grafică digitală menit să aprofundeze posibilităţile
de exprimare în desenul de atmosferă ce însoţeşte
soluţia propusă de fiecare.
 2-8 9-15 16-22 22-29 30-5
cuvânt #1 cuvânt #2 cuvânt #3 cuvânt #4 cuvânt #5
.................................. .................................. .................................. .................................. ..................................
.................................. .................................. .................................. .................................. ..................................
CHESTIONAR
26
Chestionarul este un instrument de introspecţie menit Întrebări: 6. Care este întrebarea a cărui răspuns este
să ajute procesul de lucru - este o invitaţie de a căuta, cuvântul?
sintetiza şi chestiona pentru a construi un discurs al
propunerii. Chestionarul este, în primul rând, o punte 1. De ce participi la acest concurs? 7. Care sunt cuvintele cu care se înţelege cel mai
între intenţie şi propunere şi un exerciţiu recurent de bine cuvântul tău?
aprofundare. Chestionarul nu îngheață cuvântul 2. Scrie cuvântul care defineşte propunerea ta:
în proiect sau vice versa, ci le ajută pe ambele să ....................................................................................... 8. Ce adaugă cuvântul ales de tine propoziţiei pe
devină într-un raport de reciprocitate. Cu fiecare care o spune strada?
exerciţiu de aprofundare a propunerii, cuvântul 3. Care este emoţia pe care o trăieşti în contextul
definitoriu poate fi confirmat sau poate deveni urban dat? 9. Foloseşte cuvântul ales de tine în cea mai
un altul. Calendarul din dreapta va fi folosit drept frumoasă propoziţie despre locuirea la mare.
arhivator al parcursului de la intenţie la propunere în 4. Cum interacţionează universul emoţiei identificate
cuvinte. În ajutorul reprezentării grafice a proiectului, cu cel al cuvântului care defineşte propunerea? 10. Este ceva ce ţi-ai propus să exprimi şi nu ai reuşit
povestea acestuia va fi ilustrată în 300 de cuvinte, prin propunerea ta?
într-un scurt eseu argumentativ. Acesta va fi cuprins 5. Care este locuinţa lexicală a cuvântului tău?
în planşele de concurs şi va constitui subiectul unui (câmpul lexical) *Scrie cuvântul care defineşte propunerea ta:
premiu special. .......................................................................................

6-12 13-19 20-26 27-3 11-15 4-10
cuvânt #6 cuvânt #7
.................................. .................................. .................................. .................................. .................................. ..................................
.................................. .................................. .................................. .................................. .................................. ..................................
„Uneori lumea întreabă care au fost intențiile mele
atunci când am început să construiesc. Ei bine, cu
fiecare ocazie ivită, ceea ce îmi propun e poezia.
Fie că e vorba de sculpturi, clădiri sau spaţii,
rezultatul e musai să fie poezia, ceea ce consider a
fi măsura tuturor lucrurilor. Pentru mine, o casă e un
jurnal. Fiecare obiect are o poveste a lui. Locurile îşi
comunică povestea la un nivel primar. Aşa a fost în
cazul străzii din Esplugues, localitate din periferia
Barcelonei, ultimul loc potrivit încă nelocuit. Mi-am
imaginat cum neajunsurile sitului pot fi transfigurate
în frumos. Totul a început în 1968 şi, de atunci, am
construit, am construit şi-am construit. Tot ce am
făcut vreodată poate fi găsit aici. Începuturile te fac
să crezi că ceea ce ai conceput sau, mai degrabă,
imaginat se va traduce mot-a-mot în realitate.
INSTRUMENTE OPȚIONALE DE STUDIU
cuvânt #8 cuvânt #9 cuvânt #10 cuvânt #11
27
În fapt, procesul devine o luptă. Tocmai acolo, în Raţiunea face ca lucrurile să stea, să nu se fărâme.
miezul luptei, surprizele capătă contur, pentru că, Motivaţiile din spate, sunt, însă, altele - estetice,
în realitate, ceea ce ţi-ai imaginat constituie un etice şi chiar divine. Uneori, ajung acasă atât de
procent din ceea ce ajunge proiectul să devină. obosit, încât devin imun la mediul înconjurător, iar
Un gând recurent este acela de a avea un loc din când mă trezesc, trăiesc surpriza de a vedea ceva
care totul să devină vizibil - să creez, pe cât posibil, ce nu am mai văzut.”
un continuum - un loc în care spaţiul mental are
întâietate în faţa celui real. Întotdeauna consider „Xavier Corbero”, In Residence, episodul 17,
lucrurile în sine. Spaţiul posedă utilitate indiferent realizat de Albert Moya - NOWNESS
de funcţiune. Am fost sedus de ideea unui patio
octogonal cu ferestre circulare, asemenea unui
caleidoscop. Şi funcţionează ca atare, pentru că
eşti martor la un set poetic de raze de lumină. În
plus, experienţa m-a învăţat că alegerea scării
potrivite face ca muzica să sune armonios. Ceea ce
fac nu îzvorăşte din raţiune, ci din raţiunea de a fi.
 SUPORTUL COMUN DE STUDIU
28

BROŞURA TEMEI DE PROIECTARE
Acest material vă oferă datele consursului C|A|S|A
2020, explicate pe larg. În acelaşi timp, broşura
conţine câmpul semantic şi grafic al temei de
proiectare propuse prin concurs. Este o invitaţie la a
explora direcţii de studiu, referinţe vizuale, teoretice,
conceptuale, grafice, literare, filozofice şi de orice
natură vă inspiră.
SUPORTUL COMUN DE STUDIU
29
STUDII ȘI DOCUMENTAŢIE FOTOGRAFICĂ DESENE 2D ȘI 3D
Alături de această broşură, veţi găsi o serie de studii Veţi avea la dispoziţie un document digital cu
(istoric, arheologic, urbanistic) și o documentaţie desene 2D ce descriu amplasamentul, precum şi un
fotografică preliminară pentru a vă ajuta să document 3D prin care veţi putea explora relaţia
identificaţi şi să înţelegeţi locul propus, aşa cum a între volumetrie şi context.
fost anterior studiat de către specialişti, echipa de
organizare, etc.. Vă invităm să exploraţi mai departe
cu propriul obiectiv şi prin propriul filtru sensibil.
 DESFĂŞURAREA ACŢIUNII
30

28-1 2-17 21
28 februarie - 1 martie: lansarea consursului și a temei;
2 - 17 martie: Q&A 1
21 martie: publicarea răspunsurilor Q&A 1
1 - 27 martie: Q&A

Q&A Q&A
- STUDIU: gândirea şi formularea unei viziuni asupra locului
în relație cu țesutul de inserție, formularea unei idei principale,
traducerea viziunii printr-un concept, analiza vecinătăților;
- LUCRU: completarea chestionarului, schiţe conceptuale care
să explice viziunea şi abordarea asupra proiectului;
PREZENTAREA TEMEI RĂSPUNSURI
27 - 29 martie:
- ATELIER COMUN: atelier deschis, workshop, dezbatere,
conferinţe;
6-21 25 26-14
6 aprilie - 21 aprilie: Q&A 2 INSPIRATION EXISTS, NO ONE EVER
25 aprilie: publicarea răspunsurilor Q&A 2
28 martie - 15 mai:
- LUCRU și STUDIU: aprofundarea și redactarea soluțiilor;
BUT IT HAS TO FIND
YOU WIRKING Q&A DISCOVERED ANYTHING
NEW BY COLORING
INSIDE THE LINES
15 mai, ora 23:00: PREDARE pe site-ul concursului; Pablo Picasso RĂSPUNSURI Thomas Vasquez
20 - 22 mai: JURIZARE
21 mai: ANUNȚAREA FINALIȘTILOR
23 mai: PREMIERE
 DESFĂŞURAREA ACŢIUNII

31

22-26 27-29 30-5 23

IT’S A LONG GAME, GOD
TAKE YOUR TIME IS IN THE DETAILS

Neasden Control Center ATELIER COMUN Ludwig Mies van der Rohe

15 16-19 20-22
DONE IS BETTER THAN
NONE
PREMIERE
PREDARE RILLA ALEXANDER JURIZARE
 CRITERII DE EVALUARE
32
INTEGRAREA ÎN VECINĂTATE - lectura,
interpretarea și abordarea argumentată și
pertinentă a vecinătății;
CLARITATEA CONCEPTUALĂ - formularea
unui concept și a unui scenariu coerent în acord
cu datele inițiale, lectura proprie a acestora/
răspunsurile personale date chestionarului;
 CRITERII DE EVALUARE

CALITATEA LOCUIRII - capacitatea de a
organiza coerent diferitele locuri și spații, raportat
la funcțiune, relații, atmosferă, orientare, etc.;
STRUCTURA ȘI MATERIALITATEA - adecvarea
sistemului constructiv şi a materialităţii la scenariul
de locuire propus şi la principiile arhitecturii
durabile;
33
CALITATEA ȘI COERENȚA REPREZENTĂRII
corelarea modului de reprezentare cu scenariul,
conceptul, atmosfera proiectului; claritatea și forța
de expresie;
 Doina Păuleanu - „Constanța. 1878-1928, Spectacolul Doina Păuleanu - „Constanța. 1878-1928, Spectacolul
modernității târzii volumul I”, (Editura Arcade, 2006) modernității târzii volumul II”, (Editura Arcade, 2006)

ÎNDEMN LA LECTURĂ
34

Doina Păuleanu - „Constanța, Aventura unui proiect european” Alina Șerban, Kalliopi Dimou, Sorin Istudor - „Vederi Încântătoare:
(Ex Ponto, 2003) Urbanism și Arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră
în anii ‘60-’70”, (Asociația Pplus4, 2015)

A. Bittel, A. Blandiana, A. Pleşu, A. Ralian, B. Cioculescu, D.C.

Mihăilescu, G. Liiceanu, G. Tabacu, H.R. Patapievici, I. Pârvulescu, Adina Nanu - „Călătorie în jurul casei mele”, (UNARTE, 2014)
M. Ghiţescu, M. Pillat, R. Paraschivescu, T. Radu, V.I. Stoichiţă -
„Casele vieților noastre” (Humanitas, 2014)
 ÎNDEMN LA LECTURĂ

Peter Zumthor - „Thinking Architecture”, Peter Zumthor - „Atmospheres”, Gaston Bachelard - „The Poetics of Space”,
(Birkhauser, 2006) (Birkhauser, 2008) (Beacon Press, 1994)

35

Margaret Forster - „My life in houses” Sarah Robinson - „A-ți face cuibul trup, casă, minte” Alain de Botton - „Arhitectura Fericirii”
(Vintage, 2014) (Editura Fundației Arhitext design, 2019) (Vellant, 2019)

Bill Bryson - „Acasă, O istorie a vieții private” Xavier de Maistre - „Călătorie în jurul camerei mele”
(Editura Polirom, 2017) (Editura All, 2010)
AU SCRIS TEMA:

Cristina Constantin, Cosmin Pavel - UAUIM București, Facultatea de Arhitectură, Specializarea Conservare și Restaurare de Arhitectură, Sibiu
Ramona Costea, Tiberiu Teodor Stanciu - UTI Iași, Facultatea de Arhitectură
Sebastian Ionescu, Cristina Gioadă - arhitecți consultanți, Constanța
SUCCES!