Scoala Postliceala Sanitara Hunedoara

Referat
(Acordarea primului ajutor in stopul cardio - respirator)

Prof. Antonescu Valerica

Cozoroc Maria Dana

Anul III AMG Buget

2020
 Acordarea primului ajutor in stopul cardio-respirator

Stopul cardio-respirator (SCR) înseamnă absența respirației și circulației spontane.

Oprirea simultană a respirației și circulației este extrem de rară și se produce atunci când
organismul este distrus brusc și masiv, ca de exemplu în accidentele foarte grave. În
majoritatea cazurilor una dintre funcțiile vitale oprește prima și secundar cealaltă.

În cazul unui stop cardiorespirator primar, inimă va continuă să bată un interval variabil de
timp. Schimbul gazos la nivel pulmonar continuă până se epuizează “rezerva” de aer din
plămâni. În perioadă cât inimă bate, pulsul arterial este prezent. Apoi lipsă oxigenului la
nivelul mușchiului inimii va conduce la oprire cardiaca. Timpul în care survine oprirea
cordului, secundară opririi respirației, este variabil și depinde de mai mulți factori.

Primele simptome

 Victima este inconștienă (pierderea cunoștinței apare în 10-15 secunde de la stop)

 Lipsa respirației sau respirații agonice
 Pielea este palidă, iar apoi devine cenușie (cianoza)
 Absența pulsului la carotidă (nu are rost să îl căutăm mai mult de 10 secunde)
 Pupilele dilatate (se numește midriază fixă, dar nu este un totdeauna un semn sigur)

Măsuri de prim ajutor în cazul unui stop cardiorespirator: îngrijirea pacientului

În cazul unui stop cardiorespirator, șansele de supraviețuire cresc dacă se începe imediat

resuscitarea. Măsurile trebuie aplicate hotărât, altfel șansele bolnavului cu stop cardio-
respirator scad.

 În primul rând sunați la 112 și anunțați situația de urgență, este vital să ajungă cât mai
repede un echipaj de medici specialiști.
 Verificați dacă persoana respectivă răspunde când vorbiți cu ea.
 Eliberați căile aeriene prin hiperextensia capului (înclinare pe spate) și ridicarea
bărbiei. Pune-ți una dintre mâini pe fruntea victimei, astfel încât degetul mare și cel
arătător să rămână libere pentru a putea pensa nasul victimei când i se face respirație gură
la gură. În acelaşi timp, cu două degete de la mâna cealaltă ridică bărbia victimei. Dacă
victima este inconștientă este posibil ca limba să-i cadă în spate, spre faringele posterior,
blocând astfel căile aeriene superioare, deci este important să fim atenți și la acest aspect
 Verificarea respirației
În cazul în care persoana nu răspunde, verificați dacă respiră sau nu. Apleacă-te asupra
victimei cu fața către torace și ascultă respirația la nivelul cavității bucale a victimei. Încearcă
să simți dacă există schimb de aer apropiind obrazul de nasul şi gura victimei. Observă
mișcările pieptului pentru a decide dacă respiră.

 Cum se ia pulsul
Pulsul se poate simți cel mai bine pe artera carotidă care este situată în șanțul format de unul
din mușchii gâtului şi mărul lui Adam. Degetele arătător și mijlociu localizează mărul lui
Adam şi vor aluneca lateral pe gât până se simte pulsul în vârful acestora. Această etapa poate
fi executată simultan cu verificarea respiraţiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.

 Cum facem respirația gură-la-gură corect?

Respirațiile durează peste o secundă și cu volum suficient pentru a observă ridicarea toracelui,
dar se evită respirațiile prea puternice. Respirația gură la nas este o alternativă eficientă în
cazul în care cea gură la gură nu este posibilă.

Inspiră profund aer, așează-ti etanș gura pe gura victimei și insuflă aer timp de 2-3 secunde; În
același timp trebuie să verifici dacă toracele se ridică atunci când insufli. Fiecare respiraţie
trebuie să fie suficient de puternică, astfel încât toracele să se ridice.

 Cum se face masajul cardiac

Masajul cardiac extern își propune să înlocuiască funcția de pompă a inimii, care trimite în
circulație cantitatea de sânge oxigenat. Bolnavul trebuie să fie așezat imediat pe o suprafața
dură și plată (de exemplu: masă, pat rigid, scândură). Se realizează apoi compresiuni cu podul
palmei pe treimea inferioară a sternului – cealaltă palmă se suprapune peste prima, pentru a
întări forță de presiune.

Compresia asupra toracelui victimei se realizează cu un ritm de 50-60 compresii pe minut. La

patru-cinci compresii ritmice pe stern se realizează o respirație artificială gură la gură.

Stopul cardio-respirator: șanse de supraviețuire și urmări

Șansele de supravițuire în urma unui stop cardio-respirator sunt reduse, în special în cazurile
persoanelor cărora li se face rău pe stradă, acasă sau la birou - și anume - de 4%. Stopul
cardio-respirator scade cu 10% șansele de supraviețuire la fiecare 1 minut de la instalarea
acestuia.

Șansele de supraviețuire în stopul cardio- respirator pot crește dacă se intervine rapid, dacă se
poate chiar până la sosirea ambulanței, deoarece, începerea precoce a manevrelor de
resuscitare și apelarea serviciului de urgență 112 pot fi făcute chiar și de către cei prezenți în
jurul victimei.

Dacă o persoană a trecut prin astfel de evenimente trebuie făcute investigaţiile recomandate
de medic pentru depistarea cauzelor şi apoi urmate recomandările şi evident tratamentul
prescris de medic în funcţie de rezultatul analizelor şi al diagnosticului pus.