Sunteți pe pagina 1din 8

DATA: MATERIA: PROF:

03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana


ATEROSCLEROZA (ATS)

Definitie: Boala multivasculara care afecteaza arterele mari si mijlocii cu leziuni


care se afla in diferite stadii evolutive, clinic se manifesta sub diferite forme:
- Cardiopatie ischiemica (angina pectorala de efort stabila, IMA, ischemie
miocardica silentioasa, insuficienta cardiaca);
- ACO – arteriopatii cronice obliterante ale membrelor inferioare;
- AVC – accident vascular cerebral;
- Alte localizari: renala, mezenterica.

Terminologie:
- Ateroscleroza - “skleros” = tare si “athere” = artere;
- Aterotromboza – tromboza suprapusa peste o placa de aterom (placa
“rupta”);
- Arterioscleroza – rigiditatea peretelui arterial datorita ATS + reducerea
elasticitatii peretelui la varstnici;

Factori de risc:
1. Sexul masculin:
- Sub 50 de ani, riscul de ATS la barbati este de pana la 5 ori mai mare;
- Dupa menopauza, creste riscul la femei;

2. APP – antecendente personale patologice:


- IMA si/sau moarte subita:
 Tata sau ruda de gradul I masculina, sub 55 de ani;
 Mama sau ruda de gradul I feminina, sub 65 de ani;

3. Colesterol total (mai mare sau egal cu 200%);


- LDL-C (colesterol) mai mare sau egal cu 130%;
- TG (trigliceride) mai mare sau egal cu 150%;
DATA: MATERIA: PROF:
03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana
4. HDL-C (colesterol) – mai mic de 35%:
- Riscul de aparitie a CI (cardiopatie ischiemica) si IMA este in stransa
corelatie cu profilul lipidic al pacientului!
- Exemple:
 La barbati: colesterol total mai mare de 240% rezulta in cresterea de
3 ori a riscului aparitiei cardiopatiei ischiemice decat colesterolul
total mai mic de 200%;
 Cresterea nivelului colesterolului total cu 1% duce la cresterea cu 2 –
3% a riscului de aparitie a CI (insiferent de nivelul colesterolului);
 Cresterea nivelului HDL-C cu 1 mg/dl duce la scaderea riscului de
evenimente acute cardiovasculare cu 2 – 3%.
 Hipertrigliceridemia pura NU creste riscul de evenimente
cardiovasculare, dar asociata cu HDL-C scazut are efecte negative;
 Scaderea nivelului colesterolului cu 10% duce la o scadere de:
 22% risc IMA;
 13 – 30% risc de evenimente cardiovasculare;
 3 – 16% risc de mortalitate totala prin CI.

5. Fumat (mai mult de 10 tigari pe zi):


- Prezinta risc, inclusiv fumatul pasiv;
- Influenteaa prin:
 Numar de tigari;
 Intervalul de timp in care s-a fumat;
 Varsta de debut.

6. Tensiunea arteriala (mai mare sau egala cu 140/90 mmHg):


- Incepand de la TA 115/85 mmHg exista o corelatie liniara intre valorile TA si
riscul de CI;
- Mortalitatea cardiovasculara se dubleaza daca TA sistolica creste cu 20
mmHg, iar TA diastolica creste cu 10 mmHg;

7. Diabetul zaharat:
- Duce la o crestere de 2 – 3 ori a riscului de boli cardiovasculare;
- Scaderea tolerantei la glucoza creste riscul cu 15%!
DATA: MATERIA: PROF:
03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana
8. Obezitatea abdominala:
- Daca valorile IMC = h/g2 sunt (unde IMC = indice de masa corporala, h =
inaltime si g = greutate):
 18,5 = subponderal;
 18,5 – 24,9 = normal;
 25 – 29,9 = supraponderal.
 Mai mare decat 30 = obezitate:
 30 – 34,9 = obezitate gradul I;
 35 – 39,9 = obezitate gradul II;
 Peste 40 = obezitate gradul III.
- CA (circumferinta abdominala) cu valorile:
 Mai mare de 102 cm, la barbati;
 Mai mare de 88 cm, la femei.
- Nu exista un consens clar pentru definirea obezitatii. Se stie ca IMC crescut
este un predictor independent pentru ATS, dar IMC are doua limite notabile
(nu diferentiaza masa musculara de cea adipoasa, nu reflecta distrubutia
tesutului adipos subcutanat, visceral). In ultimul timp se vorbeste despre un
“paradox” al obezitatii, in sensul ca unii pacienti obezi/supraponderali ar
avea un prognostic mai bun (nu exista explicatii stintifice clare);

9. APP de AVC/ACO (antecedente personale patologice de accidente


vasculare cerebrale/arteriopatie cronica obliteranta);

10.Varsta:
- Sex masculin, mai mare sau egala cu 45 de ani;
- Sex feminin, mai mare sau egala cu 55 de ani. Riscul creste in menopauza
precoce si nesuplinita hormonal, iar dupa menopauza diferentele dispar.

11.Factori proinflamatori:
- Astazi, ATS este considerata o boala inflamatorie;
- Exista mai multi markeri inflamatori (CRP = proteina C reactiva este un
predictor al evenimentelor cardiovasculare).
DATA: MATERIA: PROF:
03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana
12.Alcoolul:
- Riscul apare la marii consumatori (mai mult de 90 gr/zi, minim 5 ani
consecutiv);
- Se pare ca consumul moderat de alcool (vin rosu) are rol protector;

Patogeneza:
- ATS este rezultatul unor interactiuni complexe intre:
 Elemente sanguine;
 Perturbari ale fluxul sanguin;
 Modificari ale peretelui arterial;
- Exista doua leziuni fundamentale: aterom si scleroza;
- Procesele patologice includ:
 Inflamatia locala;
 Cresterea si proliferarea celulelor musculare netede;
 Degenerarea peretelui si acumularea de lipide;
 Necroza locala/calcificare;
 Tromboza;
- In centrul fenomenului ATS se situeaza LDL-C modificat + inflamatia locala
care activeaza o cascada de factori ce duc la aparitia ATS (disfunctie
endoteliala –> formarea striurilor de grasime –> leziuni intermediare si
avansate).

Simptomatologie clinica:
- Manifestarile clinice ale ATS apar doar in stadiile avansate ale bolii si sunt
specifice organului afectat;
- Stadiul preclinic se intinde pe 15 – 20 ani anterior manifestarilor:
 Apar doar tulburari ale metabolismului lipidic (Col. Total, TG LDL-C
crescute);
 Aceste modificari trebuiesc analizate in contextul existentei APP, AHC
(antecedente heredocolaterale) si a factorilor de risc;
- Stadiul clinic manifest - apar in plus tulburari locale ale vaselor afectate;
- Stadiul complicatiilor - apar anevrisme, tromboze, embolii, rupturi
vasculare.
DATA: MATERIA: PROF:
03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana
Formele clinice sunt corelate cu localizarea ATS:
1. ATS aortica:
- Este cea mai frecventa localizare din punct de vedere anatomic si apare la
barbati cu varste mai mari de 40 de ani;
- Diagnosticul se pune pe baza examenului radiologic (dilatarea, alungirea si
cresterea opacitatii aortei);
- Manifestarile clinice sunt nespecifice/necaracteristice (sensibilitate la
palpare in epigastru, palparea pulsatiilor aortei langa stern);
- Complicatii: anevrim, tromboza, ruptura aortica.

2. ATS coronariana:
- Tabloul clinic al cardiopatiei ischiemice;

3. ATS cerebrala:
- Din punct de vedere clinic:
 Acuta (AVC);
 Cronica.

4. ATS arterelor abdominale:


- Din punct de vedere clinic:
 Forma acuta (angina abdominala) – durere abdominala violenta
accentuata de alimentatie, care cedeaza la nitriti;
 Forma cronica – manifestari clinice nesemnificative (dispepsie si
tulburari de tranzit);

5. ATS arterelor periferice;


6. ATS arterelor renale:
- Poate fi:
 Asimptomatica;
 Poate cauza dureri in loja renala si hematurie;
DATA: MATERIA: PROF:
03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana
Tratament (e mai usor sa previi!):
1. Regim igieno-dietetic:
- Stabilirea dietei:
 Hipocalorica/echilibrata;
 Se evita grasimile de origine animala;
 Cafeaua, alcoolul, fumatul;
- Combaterea factorilor de risc;
- Cultura fizica medicala (masaje, fizioterapie, gimnastica circulatorie etc.);
- Reglmentarea activitatii fizice si psihice.

2. Tratament medicamentos:
- Exista mai multe categorii de medicamente, dar efectul lor este discutabil;
- Exemple: acid nicotinic, hormoni tiroidieni, acid fenilcetic.

3. Tratament chirugical:
- Indicat in formele avansate urmarind dilatarea vaselor si/sau inlocuirea
segmentelor afectate.

(verificati urmatoarea pagina pentru “Anevrismul arterial”)


DATA: MATERIA: PROF:
03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana
ANEVRISMUL ARTERIAL

Definitie: Proces de dilatare partiala a peretelui arterial cu pierderea


paralelismului acestuia (fusiform/sacciform).
Etiologie:
- Ateroscleroza (pentru aorta/a membrelor inferioare);
- Sifilis (pentru aorta toracica);
- Traumatisme (pentru aorta toracica);
- Aortita reumatismala (poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoietica,
artrita psoriazica);
- Leziuni congenitale.

Tabloul clinic general:


- Localizarea cea mai frecventa a anevrismelor este la nivelul aortei sau a
arterelor poliptee;
- Anevrismele sunt adesea asimptomatice;
- Tabloul clinic depinde de localizare, marime si evolutie:
 Anevrisme superficiale – pulsatii, suflu sistolic, “tumori”;
 Anevrisme profunde – fenomene compresive (durere, insuficienta
venoasa);
 Anevrisme disecante – apar la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne,
clivarea peretilor si patrunderea sangelui in grosimea peretelui aortic.

Forme clinice:
1. Anevrism de aorta toracica:
- Asimptomatic - este diagnosticat cu ocazia unui examen radiologic;
- Simptomatic – sindrom de compresiune mediastinala:
 La nivelul traheei si a bronsilor – deviere traheala, tuse, stridor, vertij;
 La nivelul plamanilor – dispnee, hemoptizii;
 La nivel faringian – disfonie;
 La nivelul esofagului – disfagie;
DATA: MATERIA: PROF:
03 Decembrie 2018 Cardiologie Dr. Păcurar Diana
- Ruptura anevrismului determina durere violenta.

2. Anevrism de aorta abdominala:


- Asimptomatic – 60% din cazuri;
- Simptomatic:
 Durere difuza in epigastru;
 Ruptura anevrism/durere intensa in abdomenul inferior cu iradiere in
spate –> soc hemoragic (hipotensiune arteriala, transpiratii profuze,
oligurie, hemoragie grastro-intestinala masiva, ileus paralitic).

3. Anevrism disecant:
- Reprezinta o urgenta majora cu prognostic extrem de rezervat;
- Clinic: durere extrem de intensa, violenta, cu localizare
abdominala/toracica si iradiere spre omoplati, cervical, asociata cu
transpiratii, dispnee, coma, deces;

Evolutie/prognostic:
- Prognosticul pacientilor depinde de marimea anevrismului si de
comorbiditatile cardiovasculare/cerebrale asociate;

Tratament:
- Obiectivele tratamentului constau in:
 Prevenirea rupturii anevrismului;
 Prevenirea mortii subite cardiaca prin disectie de aorta;
- Tratamentul este:
 Medicamentos (vizeaza controlul optim al TA);
 Chirurgical (protezarea anevrismului)