Cercertari Marketing .

Capitolul 1. Grile.

1.Conform Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing,cercetarea de marketing

reprezinta :

a)Culegerea ,masurarea si inregistrarea datelor referitoare la aspecte legate de marketingul bunurilor;

b)Culegerea,analiza si interpretarea sistematica a datelor referitoare la orice aspect de marketing

c)Culegerea,inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la marketingul bunurilor si

serviciilor

d)Specificarea,masurarea si diseminarea informatiilor legate de marketingul bunurilor,serviciilor si

ideilor.

2. Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele domenii:

a)firma,mediul extern,interfata intreprindere-mediu

b)piata,mediul extern,firma

c)piata,mediul intern,mediul extern

d)firma,piata,anagajatul.

3.Cercetarea exploratorie poate avea urmatoarele particularitati.

a) definirea vaga a nevoilor de informatii, abordarea in general nestructurata , flexibila;

b) desfasurarea pe scara mare , utilizarea de esantioane reprezentative sub aspect statistic;

importanta extrem de mica a creativitatii cercetatorului , caracterul nestructurat;

d) definirea precisa a nevoilor de informatii , formularea de concluzii empirice, nu neaparat finale.

4.In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive se pot clasifica in:

a) cercetari transversale si cercetari longitudinale.

b) cercetari transversale simple si cercetari transcersale multiple;

c) cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundare;

d)cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe paneluri.

5. Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru:

a) formularea sau mai buna definire a problemei;

b) sugerarea de noi idei de produse;

c) familiarizarea cu un anumit context de marketing;

d) oferirea unor probe concludente , care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune.

6.In functie de frecventa de desfasurare , cercetarile de marketing se pot clasifica in:

a) cercetari de birou, cercetari de teren;

b) cercetari calitative ,cercetari cantitative;

c) cercetari permanente , ocazionale si periodice;

d) cercetari transversale si cercetari longitudinale.

7.In functie de locul de desfasurare ,cercetarile de marketing se pot clasifica in:

a) cercetari de birou, cercetari de teren;

b) cercetari calitative, cercetari cantitative;

c) cercetari permanente , ocazionale periodice;

cercetari transversale si cercetari longitudinale.

8. In functie de tipul informatiilor generate de cercetare ,cercetarile de marketing se pot clasifica in:

a) cercetari de birou, cercetari de teren;

b) cercetari calitative, cercetari cantitative;

c) cercetari permanente , ocazionale periodice;

d) cercetari transversale si cercetari longitudinale.

9. In functie de scopul functional ,cercetarile de marketing se pot clasifica in:

a) cercetari de birou, cercetari de teren;

b) cercetari calitative, cercetari cantitative;

c) cercetari permanente , ocazionale periodice;

d) cercetari exploratorii,cercetari instrumente,cercetari descriptive,cercetari explicative, cercetari

predicative.
10.Redefinirea continutului cercetarii de marketing a avut loc in perioada?

a) 1910-1920;

b) 1920-1940;

c) 1940- 1960;

d) dupa 1960.

Capitolul2.

1. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape.

a) Alegerea surselor de informatii, selectarea modalitatii de culegere si sisteatizare a
informatiilor , stabilirea bugetului si programarea de timp a cercetarii;
b) Recoltarea , prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor;
c) Identificarea obiectivelor cercetarii , elaborarea ipotezelor , elaborarea propunerii de cercetare
de marketing ;
d) Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor , recoltarea informatiilor.
2. In principiu ultima etapa a procesului de cercetare este :
a) Implementarea cercetarii;
b) Elaborarea raportului de cercetare;
c) Prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor;
d) Interpretarea informatiilor.
3. Din faza preliminara a cercetarii de marketink , fac parte urmatoarele etape:
a) Definirea problemei decizionale, alegere surselor de informatii , stabilirea bugetului
ercetarii;
b) stabilirea scopului cercetarii , definirea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor;
c) Estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetarea , stabilirea
bugetului si programarea in timp a cercetarii;
d) definirea problemei decizionale, selectarea modalitatii de culegere si sistematizarea
informatiilor.
4. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing , situatia critica pe care trebuie sa o rezolve
decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice , este
denumita:
a) Obiectiv de cercetare;
b) Scopul cercetarii;
c) Ipoteza;
d) Problema decizionala.
5. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa:
a) Definirea scopului cercetarii;
b) Elaborarea ipotezelor;
c) Estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare;
d) Recoltarea informatiilor.
 6. In principiu , prima etapa a procesului de cercetare este :
a) Definirea scopului scopului cercetarii;
b) Elaborarea ipotezelor;
c) Definirea problemei decizionale;
d) Definirea obiectivelor cercetarii.
7. Precizarea la nivel operational a informatiei necesare pentru alegerea variantei decizionale se
realizeaza prin intermediul:
a) Obiectivele cercetarii;
b) Scopul cercetarii;
c) Ipotezele cercetarii;
d) Problemele decizionale.
8. Culegerea informatiei face parte din:
a) Faza preliminara;
b) Faza de proiectare;
c) Faza de realizare,
d) Nici una.
9. Elaborarea ipotezelor face parte din :
a)Faza preliminara;
b)Faza de proiectare;
c)Faza de realizare,
d)Nici una.

10. Dupa originea sursei in raport cu organizatia care solicita informatiile , sursele de informatii se
clasifica in:

a) Surse interne , surse externe;

b) surse primare , surse secundare;

c) surse care ofera informatii gratuite , surse care ofera informatii pe baze comerciale;

d) individual , gospodaria , organizatii si organisme.

Capitolul 3.

1. Masurarea in cercetari de marketing reprezinta:

a) Procesul de exprimare simbolica , numerica si nenumerica a gradului in care un obiect sau
un fenomen poseda o anumita caracteristica sau propietate.
b) Procesul de culegere a datelor primare si secundare;
c) Activitatea de constructie a scalelor;
d) Procesul de stabilire a variabilelor de cercetari.
2. Scala reprezinta :
a) Activitatea de constructie a scalei;
b) Procesul de stabilire a variabilelor cercetarii;
 c) Instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea;
d) Procesul de exprimare simbolica , numerica si nenumerica a gradului in care un obiect
sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau propietate.
3. Se considera ca scala preferata de respondent este:
a) Scala nominala;
b) Scala ordinala;
c) Scala interval;
d) Scala proportionala.
4. In cadrul unei cercetari selective , efectuate pe un esantion de 2000 de persoane , privind
preferintele subiectilor cercetati pentru televizorul ,,X’’ s-a utilizat scala lui Likert.Repartitia
opiniilor cu privire la designul produsului a fost urmatoarea:
Televizorul ,,X’’ are un design atragator:

Opinia Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord

+2 +1 0 -2 Total -1
Nr per. 2000 400 500 400 350 350

Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului

a) 0,057;b) 0,125; c) 1,285; d) -0,125.
Rezolvare : Datorita faptului ca afirmatia are un caracter pozitiv vom avea:
Acord+2,acord total +1, indiferent 0 ;dezacord -2 ,dezacord total -1( am atasat si in
coloana de sus al tabelului)
Se va calcula astfel:
(400x 2)+(500x1)+(400x0)+(350x -2)+(350x -1)/2000=0,125
Raspuns -0,125
5. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 150 persoane , opinia
utilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei
difrentiale sematice cu cinci trepte.Distributia opiniilor a fost urmatoarea:

Opinia Foarte Favorabil Nici-nici Nefavorabila Foarte

favorabila (4) (3) (2) nefavorabila
(5) (1)
Nr persoane 15 20 38 45 32
150
Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre pretul produsului respectiv?
a) -0,39; b) 3,01, c) 2,61, d) 0,39.
Rezolvare: aceasta problema reprezinta metoda de scalare ,,Diferentiala
semantica’’,dupa cum ati observat am adaugat in prima linie 5-Foarte favorabil,4
favorabil,3 nici nici ,2 nefavorabil,1 foarte nefavorabil.
Modul de calcul:
(15x5)+(20x4)+(38x3)+(45x2)+(32x1)/150=2,62
Raspuns 2,61.
6. Transformarile de tipul f(x)=ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor
 a) Nominale si ordinale;
b) Ordinale si interval;
c) Nominale si proportionale;
d) Interval si proportionale.
7. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de telefoane , notate A,B,C ,
se utilizeaza scala cu suma constanta.Respondentul repartizeaza 100 de puncte in functie
de preferintele sale , astfel:
1. Marca A 70 Marca B 30;
2. Marca B 60 Marca C 40;
3. Marca A 80 Marca C 20.
Scorul calculat , pentru fiecare marca , in ordinea A, B, C , este:
a) ( 30 , 50 ,20), b) ( 50, 30 ,20), c) ( 50 ,20 , 40 ) d) ( 50 , 40 , 20 )
Rezolvare:
Marca unui telefon reprezinta un stimul , deci noi avem in cazul nostru 3 stimuli
:A,B,C.
Si=valoarea pe scala a stimulului i
Sic- scorul acordat stimulului in timpul comparatiei ,,c’’
n= numarul stimulilor comparati
c=(n-1)=2.
SA= 70+80/3=50;
SB= 60+30/3=30;
SC= 40+20/3 =20
Raspuns corect ( 50,30,20).
8. O ancheta realizata pe un esantion de 500 de persoane a soliciatat subiectilor intervievati
sa indice ordinea importantei ( locul I, II, III, IV , V) a cinci atribute ce stau la baza imaginii
unui magazin .Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Caracteristica Rangul Rangul II Rangul III Rangul IV Rangul V

I(5) (4) (3) (2) (1)
Caliataea servirii 186 124 101 66 23
Diversitatea sortimentala 65 145 146 76 68

Amabilitatea personalului 153 154 73 41 79

Suficienta spatiului de 53 51 63 148 185

comercializare
Programul de functionare 43 26 117 169 145

Care este ierarhia celor 4 atribute de cumparare ( de la cel mai important la vel mai pitin
important)
a) Calitatea servirii , diversitatea sortimentala , programmul de functionare ,
suficienta spatiului de comercializare);
b) Amabilitatea , diversitatea sortimentala , calitatea servirii , programul de functionare,
 Suficienta spatiului de comercializare;
c) Calitatea servirii , amabilitatea personalului, diversitatea sortimentala , suficienta
spatiului de comercializare , programul de functionare;
d) Amabilitatea personalului , diversitatea sortimentala , programul de functionare ,
suficienta spatiului de comercializare , calitatea servirii.
Rezolvare.
Pentru a putea calcula media aritimetica ponderata a tuturor opiniilor
respondentilor , pentru fiecare criteriu evaluat trebuiesc acordate puncte fiecarui
rang in parte in functie de importanta lui ( am scris si in tabel in dreptul fiecarui rang
numarul care il primeste)
Rang I=5,Rang II=4,Rang III=3, Rang IV=2,Rang V= 1.
Caliataea servirii=(186X5)+( 124x4)+(101x3)+(66x2)+(23x1)/500=3,76;
Diversitatea sortimentala=(65x5)+145x4)+(146x3)+(76x2)+(68x1)/500=3,126;
Amabilitatea personalului=(153x5)+(154x4)+(73x3)+(41x2)+(79x1)/500=3,522;
Suficienta spatiului de
comercializare=(53x5)+(51x4)+(63x3)+(148x3)+(185x1)/500=2,278;
Programul de functionare=(43x5)+(26x4)+(117x3)+(169x2)+(145x1)/500=2,306

Raspuns corect : a) Calitatea servirii , diversitatea sortimentala , programmul de

functionare , suficienta spatiului de comercializare.
9. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei :
a) Ordinale;
b) Interval;
c) Proportionale;
d) Parametrice.
10. O scala de tipul urmator :Foarte favorabil…. Foarte nefavorabil este denumita:
a) Scala cu suma constanta;
b) Scala comparativa;
c) Diferentiala semantica;
d) Scala Likert.
Capitolul 4.
1. In privinta cercetarilor calitative putem afirma:
a) Costul mai mare , comparativ cu cercetarea cantitativa;
b) Imposibilitatea de a identifica motivatiile si sentimentele profunde a
respondentilor;
c) Utilizarea de esantioane de dimensiuni mari , reprezentative,pentru populatia
tinta;
d) Permite obtinerea informatiilor ,, sensibile’’ de la repondenti , in cazul in care
aspectele cercetate sunt stanjenitoare , fie au un impact negativ asupra
propriului statut.
2. Cel mai mare dezavantaj al cercetarii calitative este:
a) Costul relativ ridicat;
 b) Subiectivitatea;
c) Perioada mare de realizare;
d) Cercetarea calitativa nu are nici un avantaj.
3. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor :
a) De asociere;
b) De constructie;
c) De complementare;
d) De exprimare.
4. Brainstormingul face parte din categoria :
a) Metodelor de studiere a mutatiilor;
b) Metodelor intuitive de creativitate;
c) Metodelor rationale de creativitate;
d) Metodelor proiective.
5. Care din urmatoarele aspecte pot constitui scopul unei cercetari de tip interviu in
profunzime:
a) Identificarea motivatiilor de utilizare a unui anumit produs;
b) Estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata romaneasca
c) Cunoasterea structurii demografice a populatiei Bucurestiului;
d) Determinarea cotelor de piata ale producatorilor.
6. Testul aperceptiei tematice face parte din:
a) Tehnicile de asociere;
b) Tehnicile de constructie;
c) Tehnicile de complementare;
d) Tehnicile de exprimare.
7. Tehnica asocierilor de cuvinte presupune:
a) Prezentarea unor fraze;
b) Prezentarea tuturor cuvintelor din lista simultan;
c) Chestionarea subiectilor privind primul cuvant care le trece prin minte , cand
aud un cuvant din lista;
d) Ignorarea raspunsurilor nonverbale.
8. Sinectica face parte din categoria:
a) Metodelor de studiere a motivatiilor;
b) Metodelor rationale de creativitate;
c) Metodelor intuitive de creativitate;
d) Metodelor proiective.
9. Metoda calitativa ce prezinta o serie de imagini vagi , cu o semnificatie ambigua ,
pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o,, poveste’’ poarta denumirea de:
a) Testul frustrarii;
b) Testul Y;
c) Testul aperceptiei tematice;
d) Sinectica.
10. In medie , focus grupul are o durata de:
 a) Aproximativ 15 minute;
b) Aproximativ 20-30 minute;
c) Aproximativ 2-3 ore;
d) Aproximativ 60 minute.

Capitolul 5.

1.Observarea este o metoda de cercetare tip:

a) exploratoriu sau descriptiv

b) descriptiv sau cauzal;

c) explicativ;

d) cauzal

2. In functie de natura cercetarii , putem clasifica observarile in:

a) observari umane si mecanice;

b) observari nedisimulate si observari disimulate;

c) observari directe si observari indirecte;

d) observari structurate si observari nestructurate.

3.Dupa gradul de disimulare , putem clasifica observarile in:

a) observari umane si observari mecanice;

b) observari nedisimulate si observari disimulate;

c) observari directe si observari indirecte;

d) observari structurate si observari nestructurate.

4. Dupa modalitatea de masurare se pot distinge urmatoarele tipuri de observari:

a) observari umane si observari mecanice;

b) observari nedisimulate si observari disimulate;

c) observari directe si observari indirecte;

d) observari structurate si observari nestructurate.

5. Psihogalvanometru reprezinta:

a) un instrument ce inregistreaza reactia respondentilor la vizualizarea anumitor stimului;

b) un instrument ce masoara gradul de dilatare a pupilei individului;

c) un instrument ce masoara reactia galvanica a pielii, ca urmare a expunerii la un anumit stimul;

d) un tip de cercetare

6.Printre limitele observarii regasim:

a) eroarea de reamintire;

b) existenta erorilor sistematice datorate operatorului de interviu;

c) eroarea datorata modului incorect de a formula intrebarile;

d) imposibilitatea de a observa procesele de ordin cognitiv precum atitudinile , motivatiile si

preferintele oamenilor.

7.In cazul unei observari de tipul ,, clientul misterios’’ , prima etapa a cercetarii o reprezinta:

a) identificarea clientului misterios;

b) construirea programului;

c) stabilirea scopului si a obiectivelor;

d) culegerea datelor.

8. In general pentru masurarea frecventelor de trafic se utilizeaza instrumentele:

a) contoarele de trafic;

b) camerelor video;

c) analizator perceptive;

d) scannerele.

9.Instrumentul cu ajutorul caruia se masoara gradul de dilatare a pupilei individului in prezenta

actiuni diversilor stimuli se numeste:

a) Psihogalvanometru;

b) pupilometru;

c) ochiometru;

d) viziometru.

10.Observarea de tipul ,, clientul misterios’’ este o cercetare de tipul:

a) observare personala;

b) observare bazata pe echipamente;

c) observare on-line;

d) toate cele de mai sus.

Capitolul 6.

1.In functie de gradul de cunoastere a scopului cercetarii de catre respondent , sondajul se poate
clasifica in:

a) nedisimulat si disimulat;

b) transversale si sondaje;

c) sonadje clasice; sondaje asistate pe calculator; sondaje online;

d) transversale si personale.

2. In functie de criteriul temporal se disting sondaje:

a) nedisimulat si disimulat;

b) transversale si sondaje;

c) sonadje clasice; sondaje asistate pe calculator; sondaje online;

d) transversale si personale.

3.Printre avantajele oferite de sondajele personale regasim:

a) feedback-ul operatorului;

b) caracterul anonim al cercetarii;

c) absenta erorilor sistematice datorate operatorului.

d) cost mic comparativ cu alte tipuri de sondaje cum sunt cele telefonice; postale sau online;

4. Printre caracteristicile sondajului postal , se regaseste :

a) absenta asistentei din partea operatoruli;

b) posibilitatea clarificarii si detalierii de catre operator;

c) absenta erorilor datorate identitatii persoanei care raspunde ;

d) rata de raspuns mare.

5. Printre avantajelr oferite de sondajele clasice telefonice regasim:

a) durata foarte scurta de obtinere a informatiilor;

b) subiectul poate raspunde in ,, ritmul’’ lui la intrebari;

c) uneori chestionarului nu I se acorda nici o atentie si este aruncat;

d) cu instructiuni adecvate pot fi completate chestionare.

6.Printre avantajele sondajului regasim:

a) flexibilitatea comunicarii verbale si scrise cu respondentii;

b) obtinerea informatiilor ,, sensibile’’ de la respondenti;

c) utilizeaza instrumente calitative;

d) nu are avantaje.

7.Printre avantajele utilizarii paneurilor regasim:

a) cunoasterea evolutiei in timp a comportamentului consumatorului;

b) schimbarea in permanenta a membrilor esantionului;

c) caracterul anonim al cercetarii;

d) durata foarte scurta de obtinere a informatiilor.

8.Paneurile au fost utilizate pentru prima data in S U A in anul

a) 1929;

b) 1919;

c) 1939;

d) 1950.

9. Sondaje bazate pe paneluri fac parte din categoria sondajelor:

a) personale;

b) asistate de calculator;

c) speciale;

d) publice.
10.Sondajele asupra ,, populatiilor rare ‘’ fac parte din categoria sontajelor:

a) personale;

b) asistate de calculator;

c) speciale;

d) publice.

Capitolul 7.

1. Cel care a afirmat ca ,, o cercetare nu poate fi mai buna decat chestionarul sau’’ se numeste:
a) Philip Kotler;
b) S. I. Chelcea;
c) C. A. Moser;
d) V. Alexandrescu.
2. Principiul care impune respondentul ca intrebarile ce necesitand un effort mental mai mare
pentru a raspunde sa fie amplasate in ,, miezul ‘’ chestionarului , poarta denumirea de:
a) Principiul ,, palniei’’;
b) Principiul ,, palniei rasturnate’’;
c) Principiul sarcinii efortului respondentului;
d) Principiul selectionarii chestionarului.
3. In literatura de specialitate despre o intrebare cum ar fi ,, La ce va ganditi cand priviti
aceasta reclama’’ se spune ca este:
a) O intrebare inchisa;
b) O intrebare cu ,, masura dubla’’( double-barreled);
c) O intrebare mixta;
d) Intrebare deschisa.
4. Informatiile legate nemijlocit de problematica investigata sunt:
a) Informatiile de baza;
b) Informatiile de clasificare;
c) Informatiil;e de identificare;
d) Informatii clasificate.
5. Procesul de proiectare si realizare a unui chestionar incepe cu:
a) Specificarea informatiilor dorite si a obiectivelor cercetarii;
b) Stabilirea metodei de culegere a datelor;
c) Proiectarea caracteristicilor fizice ale chestionarului;
d) Elaborarea intrebarilor.
6. Intr-un chestionar atunci cand fluxul intrebarilor merge de la intrebari introductive spre
intrebari specifice cercetarii se spune ca acesta are la baza:
a) Principiul ,, palniei’’
b) Principiul sarcinii respondentului;
c) Principiul sectionarii chestionarului;
 d) Principiul ,,palniei rasturnate’’.
7. Efortul ce se manifesta atunci cand mai multe intrebari asemanatoare ca mod de formulare ,
au acelasi tip de scala pentru masurarea raspunsurilor respective se numeste:
a) Efect de pozitie;
b) Efect de indifereta;
c) Efect de halo;
d) Efect de contaminare.
8. Intr-un chestionar atunci cand intrebarile care necisita efort mental mai mare sunt plasate in
miezul chestionarului se spune ca acesta are la baza:
a)Principiul ,, palniei’’
b)Principiul sarcinii respondentului;
c)Principiul sectionarii chestionarului;
d)Principiul ,,palniei rasturnate’’.

9. Intrebarile ce nu pun la dispozitia respondentilor variante prestabilite de raspuns poarta

numele de:

a)O intrebare inchisa;

b)O intrebare cu ,, masura dubla’’( double-barreled);

c)O intrebare mixta;

d)Intrebare deschisa.

10. Informatiile ce se refera la caracteristici socio-economice si demografice sunt:

a)Informatiile de baza;

b)Informatiile de clasificare;

c)Informatiile de identificare;

d) Informatii clasificate.

Capitolul 8.

1. In cazul esantionarii probabiliste , marimea esantionului creste in cazul in care:

a) Nivelul maxim al erorii admisibile este mai mic;
b) Nivelul de precizie dorit este mai mic;
c) Nivelul de confidenta dorit este mai mic;
d) Abaterea standard este mai mica.
2. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie utilizat in cercetarea imaginii
autoturismului ,,X’’, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de
95% (t=1,96) si a unei marje de eroare de +_ 5% , va fi de:
a) 191,b) 196, c) 201, d) 385.
3. In cazul esantioanelor ce ofera tuturor unitatilor colectivitatii investigate aceeasi sansa de a fi
selectate este:
a) Interoperabilitatea;
b) Masurabilitatea;
c) Reprezentativitatea;
d) Validitatea.
4. Metoda de esantionare ce ofera tuturor unitatilor colectivitatii investigate aceeasi sansa de a
fi selectate este:
a) Esantionarea simpla aleatoare;
b) Esantionarea stratificata proportionala;
c) Esantionarea sistematica aleatoare;
d) Esantionarea multistadiala.
5. Daca cercetatorul decide sa lucreze la conditiile unei probabiliati de garantare a rezultatelor
cercetarii de 95% si a unui nivel de incredere de 0,05 ( rezulta din tabelul statistic o valoare a
lui t de 1,96) si a unei marje de eroare de +- 5% pentru o valoare p de 0,70 ( presupunand ca
atributul cheie evaluat este raportul calitate pret al autoturismului, iar 70% dintre posesori
sunt multumiti de acest raport) .Dimensiunea calculata a esantionului va fi:
a) 323,b)196, c) 201, d) 385.
6. Esantionarea cota – parte face parte din :
a) Esantionarea aleatoare;
b) Esantionarea probalistica;
c) Esantionarea de grup;
d) Esantionarea nealiatoare.
7. Procesul de selectie a unei parti din colectivitatea generala analizata in scopul desprinderii
unor informatii ce caracterizeaza intreaga colectiviate vizata poarta numele de:
a) Esantionare;
b) Unitate de sondaj;
c) Unitate de selectie;
d) Metoda de esantionare.
8. Metoda ce presupune alegerea esantionului in functie de locul de cumparare a unor bunuri
sau servicii , poarta numele de:
a) Esantionarea din aproape in aproape;
b) Esantionarea la locul de cumparare sau la locul de consum;
c) Esantionare conventionala;
d) Esantionarea logica;
9. Metoda ce presupune alegerea componentelor esantionului in cel mai simplu mod posibil ,
poarta numele de:
a)Esantionarea din aproape in aproape;
b)Esantionarea la locul de cumparare sau la locul de consum;
c)Esantionare conventionala;
 d)Esantionarea logica;

10. Metoda ce presupune ca pornind de la o marime data a esantionului , se determina

subesantioanele corespunzatoare fiecarei caracteristici si fiecarei modalitati de manifestare a fiecarei
caracteristici in parte , se numeste:

a)Esantionarea din aproape in aproape;

b)Esantionare cota- parte

c)Esantionare conventionala;

d)Esantionarea logica;