Analiza de presa privind caracterizarea situației economico-sociale a

Romaniei si tarilor membre UE în perioada 2018-2020, prin prisma unor

indicatori statistici specifici.
Sursa informatiilor prezentate: Agerpres si Institutul National de Statistica (INS)

Economia României a crescut cu 4,1% în 2019, faţă de anul precedent (INS) Produsul intern
brut (PIB) al României a crescut, în 2019, cu 4,1%, până la valoarea de 1.059 miliarde de lei
în preţuri curente, comparativ cu anul anterior, potrivit datelor provizorii publicate de
Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie Agerpres. 

Ca serie brută, acelaşi indicator estimat pentru anul trecut a fost de aproape 1.060 miliarde de
lei în preţuri curente, mai mare - în termeni reali - cu 4,1% faţă de anul 2018. Potrivit datelor
INS, PIB-ul estimat pentru trimestrul IV din 2019 a fost pe serie ajustată sezonier de 275,347
miliarde de lei preţuri curente, în creştere (în termeni reali) cu 1,5% faţă de trimestrul III
2019, respectiv cu 4,2% comparativ cu trimestrul IV din 2018. De asemenea, PIB-ul estimat
pentru trimestrul IV 2019, ca serie ajustată, a fost de 321,360 miliarde de lei preţuri curente,
în creştere cu 4,3% faţă de trimestrul IV 2018, în termeni reali.

"Pe categoriile de resurse, în anul 2019, dinamica PIB nu s-a modificat în varianta provizorie
(2) comparativ cu varianta provizorie (1), iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1
puncte procentuale (de la 103,5% la 103,6%). Volumul valorii adăugate brute a înregistrat
modificări mai importante în: Construcţii (+0,5 puncte procentuale), de la 116,8% la 117,3%;
Comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi
depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,3 puncte procentuale), de la 104,8% la 105,1%", arată
comunicatul INS. În plus, volumul impozitelor nete pe produs s-a redus cu un punct
procentual. INS arată că din punct de vedere al utilizării PIB, modificări mai mari ale
contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, a înregistrat Consumul final al
administraţiilor publice. "Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări mai mari ale
contribuţiei la creşterea PIB în anul 2019, între cele două estimări, a înregistrat Consumul
final al administraţiilor publice, de la +1,2% la +1,0%, ca urmare a reducerii volumului său
de la 107,3% la 106,4%", conform datelorINS. 

INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a
revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2019, nefiind înregistrate modificări
semnificative faţă de varianta publicată în data de 10 martie 2020. Seriile ajustate sezonier se

Pagina 2 din 7
recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori
folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.

Anterior aparitiei crizei generate de aparitia virusului SARS COV 2, in România, pentru
anul 2020 era preconizata creșterea PIB cu 3,6%, scaderea inflatiei la 3,5%, cresterea ratei
șomajului la 4,2%. Deficitul bugetar era previzionat cu o creștere de 4,4% din PIB, iar în
zona euro va fi de 0,9%. Datoria publică brută va crește la 37,2% din PIB, iar în zona euro va
ajunge la 85,1%. Balanța contului curent va ajunge la 5,3% din PIB. Tot pentru România, se
preconizează o creșterea Produsului Intern Brut cu 3,3% în 2021, inflația va scădea la 3,4%,
rata șomajului va crește la 4,3%. Deficitul bugetar va crește la 6,1% din PIB, iar în zona euro
va ajunge la 1,0%. Datoria publică brută va crește la 40,6% din PIB, iar în zona euro va crește
la 84,1%.

Mediul extern a devenit însă mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate,
ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări
structurale. În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă
prelungită de creștere mai modestă și inflație foarte redusă. 

Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va crește cu 1,2 % în 2020 și
2021. Față de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile
de creștere au scăzut cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este
de așteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4 % în 2020 și 2021. Previziunile pentru 2020 au fost și
ele revizuite în sens descendent față de cele din vară (de la 1,6 %).

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul

social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de
capital, a declarat: „Economia europeană a demonstrat până acum reziliență în contextul
unui mediu extern mai puțin favorabil: creșterea economică a continuat, crearea de locuri de
muncă a fost puternică, iar cererea internă mare. Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm
cu dificultăți: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni
geopolitice crescânde, deficiențe persistente în industria prelucrătoare și Brexitul. Rog
insistent toate țările UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare
prudente și să înceapă își reducă nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele membre care
dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze acum.”

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare

și vamă, a afirmat: „Conform previziunilor, toate economiile din UE își vor continua

Pagina 3 din 7
expansiunea în următorii doi ani, în pofida situațiilor potrivnice tot mai accentuate.
Fundația economiei UE este solidă: după șase ani de creștere, șomajul din UE se află la cel
mai scăzut nivel de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne
așteaptă un drum dificil, nu ne putem complăcea în situația actuală. Vor trebui folosite toate
pârghiile politice pentru a se consolida reziliența Europei și pentru a se sprijini creșterea.”

Creșterea va depinde de sectoarele orientate către piața internă

Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite și China și gradele ridicate de

incertitudine politică, în special în ceea ce privește comerțul, au determinat reducerea
investițiilor, a activităților industriei prelucrătoare și a schimburilor comerciale internaționale.
Având în vedere că se preconizează menținerea creșterii lente a PIB-ului mondial, creșterea
economică din Europa va depinde de robustețea sectoarelor orientate mai mult către piața
internă. Aceste sectoare se vor baza, la rândul lor, pe o creștere a salariilor benefică pieței
forței de muncă, pe condiții de finanțare favorabile și, în unele state membre, pe măsuri
bugetare de sprijin. Deși se preconizează că economiile tuturor statelor membre își vor
continua expansiunea, este puțin probabil ca doar factorii de creștere interni să fie suficienți
pentru a genera o creștere puternică.

Piețele forței de muncă vor rămâne solide, deși ritmul îmbunătățirilor se va încetini

Crearea de locuri de muncă s-a dovedit a fi peste tot în UE surprinzător de rezilientă. Această
situația este, pe de o parte, rezultatul faptului că, de obicei, evoluțiile economice nu se
repercutează imediat asupra locurilor de muncă, iar, pe de altă parte, este determinată de
orientarea forței de muncă înspre sectorul serviciilor. Rata de ocupare a forței de muncă este
la un nivel record, iar cea a șomajului la cel mai mic nivel de la începutul secolului încoace.
Deși se preconizează că ritmul creării nete de locuri de muncă va încetini, rata șomajului în
zona euro va scădea, conform previziunilor, de la 7,6 % în acest an până la 7,4 % în 2020 și
la 7,3 % în 2021. În UE, se estimează că rata șomajului va scădea, ajungând la 6,3 % anul
acesta, și se va stabiliza la un nivel de 6,2 % în 2020 și 2021.

Inflația va rămâne foarte redusă

Pagina 4 din 7
Ritmul inflației în zona euro a încetinit până acum în acest an datorită scăderii prețurilor la
energie și firmelor care, în marea lor majoritate, au ales să acopere costurile salariilor
majorate din marjele lor în loc să transfere aceste costuri clienților. Se estimează că presiunile
inflaționiste vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform previziunilor,
inflația în zona euro (indicele armonizat al prețurilor de consum) va fi de 1,2 % anul acesta și
în anul următor, crescând până la 1,3 % în 2021. În UE, se preconizează că inflația va ajunge
la 1,5 % în anul în curs și în cel ce va urma, respectiv la 1,7 % în 2021.

Se estimează că nivelurile datoriei publice vor scădea pentru al cincilea an consecutiv,

iar deficitele vor crește ușor

Conform previziunilor, finanțele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte
mici ale dobânzilor plătibile pentru datoria restantă. În pofida creșterii mai modeste a PIB-
ului, se preconizează că în zona euro ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să scadă
pentru cel de-al cincilea an consecutiv, până la 86,4 % anul acesta, 85,1 % în 2020 și 84,1 %
în 2021. Același lucru este valabil și pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în
PIB va scădea până la 80,6 % anul acesta, la 79,4 % în 2020 și la 78,4 % în 2021.

În schimb, se preconizează că soldurile bugetelor publice vor scădea ușor din cauza
impactului creșterii mai reduse și a unei relative relaxări a politicilor bugetare discreționare
din unele state membre. Se estimează că deficitul cumulat al zonei euro va crește de la cel
mai mic nivel înregistrat vreodată, de 0,5 % din PIB în 2018, la 0,8 % anul acesta, apoi la
0,9 % în 2020 și 1,0 % în 2021, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Cu toate acestea,
conform previziunilor, orientarea bugetară agregată în zona euro, și anume variația agregată a
soldului bugetar structural din cele 19 state membre ale zonei euro, va rămâne în general
neutră. În UE, se preconizează de asemenea că deficitul cumulat va crește de la 0,7 % din PIB
în 2018 până la 0,9 % anul acesta, la 1,1 % în 2020 și la 1,2 % în 2021.

Riscurile la adresa perspectivelor economice in cotextul SARS COV 2 mențin balanța

înclinată preponderent în jos

În timp ce consensul printre strategi şi instituţiile de prognoză tinde să fie acela că recesiunea
care probabil că a şi venit este severă şi va fi de durată, iar recuperarea lungă, o amploare

Pagina 5 din 7
exactă a scăderilor economice este greu de calculat. Ce este cert însă, este că unele state vor
suferi mai mult decât altele, iar nimeni nu are un scenariu cu final sigur.

Dată fiind complexitatea fără precedent a problemelor economice şi sociale pe care le creează
pandemia, modelele folosite de experţi pentru predicţiile privind traiectoriile economiilor,
bazate pe ciclurile de afaceri de după cel de-al Doilea Război Mondial, sunt depăşite, arată
The Economist. Unele companii, precum Starbucks şi Dell, au renunţat la a mai face estimări
privind veniturile anuale, refuzând chiar şi să hazardeze în a ghici cum va fi viitorul. În cel
mai bun caz, instituţiile de prognoză şi strategii pot anticipa tendinţe.

Chiar preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a explicat că este „extrem de
dificil“ de ştiut cât de mult timp va rămâne zona euro împotmolită în recesiune, sau cât de
mult va cădea economia în gol. Cele mai recente date arată o prăbuşire bruscă a încrederii
companiilor şi a dinamismului activităţii economice, notează Financial Times. Lagarde a
avertizat că zona euro se îndreaptă spre „o contracţie a PIB-ului mare“ şi spre o „deteriorare
rapidă a condiţiilor de pe piaţa muncii“ din cauza pandemiei de COVID-19. De asemenea, a
spus Lagarde, prespectiva preţurilor este „înconjurată de incertitudini ridicate“. Ca să fie clar
cum stă situaţia cu prognozele în această criză, şefa FMI a aratăt că „incertitudinea este la
cote foarte înalte şi va rămâne acolo, ceea ce face extrem de dificil de estimat amploarea şi
durata recesiunii iminente şi a revenirii“. Estimarea de moment a FMI este că economia zonei
euro se va prăbuşi cu 7,5% anul acesta - cea mai gravă recesiune din istoria blocului monetar
-, creşterea urmând să atingă doar 4,7% anul viitor. Altfel spus, zonei euro îi va lua mai mult
de un an pentru a-şi reveni. Acelaşi lucru este valabil şi pentru economia mondială.

Context

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de

schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile
disponibile până la data de 21 octombrie 2019. Pentru toate celelalte date integrate, inclusiv
ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile
disponibile până la data de 24 octombrie 2019, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile
sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la
ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

Pagina 6 din 7
Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor consta într-o actualizare a previziunilor
privind PIB-ul și inflația în cadrul previziunilor economice intermediare din iarna anului
2020.

Pagina 7 din 7