TEHNICI DE ÎNGRIJIRE CHIRURGICALĂ: INGRIJIREA PLĂGILOR

SIMPLE ȘI SUPRAINFECTATE; SUPRIMAREA FIRELOR DE SUTURĂ

I. ÎNGRIJIREA PLĂGILOR SIMPLE ȘI SUPRAINFECTATE

Definiție: Plăgile sunt leziuni traumatice caracterizate prin întreruperea continuității

tegumentelor sau a mucoaselor.

Clasificare:
- după tipul de acțiune a agentului vulnerant: plăgi mecanice, termice, prin agenți ionizanți,
prin agenți chimici
- după circumstanțele de producere: accidentale, intenționale, iatrogene
- după timpul scurs de la producere: recente - sub 6 ore și vechi - care depășesc 6 ore,
considerându-se infectate
- după profunzime: superficiale și profunde
- după evoluție: necomplicate, complicate.

Simptomatologie:
a) simptome locale:
- prezența unei soluții de continuitet
- sângerarea
- durerea
- impotență funcțională.
b) semne generale:
- puls tahicardic și hipotensiune arterială în plăgi însoțite de hemoragii masive
- febra în plăgile infectate.

Definiție: In sens larg, pansamentul reprezintă totalitatea mijloacelor şi metodelor care

realizează protecţia unui ţesut sau organ faţă de acţiunea agresivă adiversilor agenţi, iar în sens
restrâns pansamentul chirurgical este actul  prin care se realizează şi se menţine asepsia unei plăgi,
în scopul cicatrizării ei.

TIPURI DE PANSAMENTE
Pansamentul protector are ca obiectiv acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezintă tub
de dren (plaga operatorie, locul unei injecţii sau puncţii, locul unde este montat un cateter venos)
pentru a realiza protecţia faţă de mediul înconjurător.
Pansamentul absorbant are ca obiectiv acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un
strat de comprese şi un strat de vată.
Pansamentul ocluziv are ca obiectiv acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoţite de
leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat pentru imobilizare.
Pansamentul compresiv are ca obiectiv acoperirea unei plăgi sângerânde în scop
hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaţii în caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavităţi
superficiale după puncţionare.
Pansamentul umed are ca obiectiv diminuarea edemului inflamator.

Pansamentul trebuie să:

 acopere complet plaga (conferind izolare faţă de mediul extern);
 materialul din care se realizează pansamentul să aibă o bună putere absorbantă (pentru
plăgile secretorii),
 să fie confecţionat din materiale sterile, să nu conţină particule sau componente toxice;
 să fie atraumatic (executarea pansamentului să nu provoace durere);
  materialul de fixare al pansamentului să fie suficient de elastic, dar suficient de bine strans,
încât să menţină pansamentul fix, fără să producă constricţie.

“ Pansamentul ideal “ trebuie să asigure:

 înlăturarea excesului de exudat şi a toxinelor – previne macerarea
 umiditate crescută la interfaţa plagă-pansament – mediul uscat întarzie vindecarea plăgii
 permisivitatea schimburilor gazoase dintre plagă şi exterior
 izolaţie termică – reduce temperatura la nivelul patului plagii
 protectie impotriva infectiilor secundare- previne patrunderea microorganismelor in plaga
 schimbarea atraumatica a pansamentului – nu afectează procesul de vindecare şi reduce
durerea.

TIPURI DE VINDECARE A PLĂGII

Vindecarea primară “per primam”:este vindecarea care se obţine de la început, fără
complicaţii.Este vindecarea ideală pentru orice plagă. Se produce in 6-8 zile.
Vindecarea “per secundam” : în acest timp este întotdeauna prezentă infecţia.
Vindecarea terţiară :se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia vindecării
secundare şi apoi se suturează în scopul scurtării evoluţiei.
Tehnica Medicală vine în ajutorul dumneavoastră cu o variată gamă de pansamente care
îndeplinesc condiţiile enumerate în descrierea de mai sus cât şi cu întreaga gamă de materiale
necesare în tratamentul plăgii.
Tehnica pansamentului se efectuează în funcţie de stadiul de vindecare al plăgii,
respectându-se urmatoarele reguli:
 îngrijirea plăgii să se facă în condiţii de asepsie perfecta
 să se asigure prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
 plaga să fie protejată de factorii nocivi-termici, infecţioşi, mecanici, din mediul înconjurător
 să se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grăbi cicatrizarea
 să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare

PREGĂTIREA PENTRU PANSAREA PLĂGIILOR

Materiale necesare
 mănuşi sterile şi mănuşi de control
 trusă de instrumente sterile: foarfece, pense sterile, bisturiu, chiureta, ;
 comprese sterile ambalate individual;
 câmp steril,
 seringi sterile,
 anestezic local,
 soluţii antiseptice; alcool 70 de grade; tinctură de iod sau alcool iodat2%, acid boric 4%,
betadină, rivanol1%,
 apă oxigenată,
 unguente şi pulberi cu antibiotice, sulfamide,
 feşi de diferite mărimi,
 leucoplast sau adeziv, plasturi adezivi,
 plasă de fixare tip ciorap,
 recipiente speciale pentru colectarea deşeurilor( pericol biologic),
 muşama şi aleză(în funcţie de regiune).

Pregătirea psihică a pacientului :

 se explică necesitatea efectuării sau schimbării pansamentului
 se obţine consimţământul pacientului
 se explică modul de desfăşurare al procedurii
Pregătirea fizică și procedura de lucru:
 se asigură intimitatea pacientului, dacă este cazul
 se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie pansat, cât mai comod
 dezinfectarea mâinilor
 îmbrăcarea mănuşilor
 se examinează plaga şi tegumentele din jur. Dacă plaga a fost pansată se desface faşa şi se
ridică pansamentulvechi cu multă blândeţe, pentru a nu produce dureri prin dezlipire
brutală; dacă nu se desprinde se înmoaie cu cloramina şi apoi se ridică pansamentul cu
pensa sterilă.Îndepărtarea vechiului pansament se poate face şi cu mănuşile, care ulterior se
aruncă şi se îmbracă altele pentru toaleta şi dezinfecţia plăgii:

În cazul unei plăgi operatorii cu vindecare per primam:

 se aseptizează plaga cu soluţie betadină prin ştergere,
 se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
 se acoperă plaga cu 2-3 comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu cel puţin 1-2
cm,
 se fixează cu leucoplast.

În cazul pansamentului per secundam

 se observă plaga, se curăţă tegumentul din jurul plăgii de urmele de leucoplast cu substanţe
degresante, se dezinfectează tegumentul din jurul plăgii cu tampon steril îmbibat cu alcool
iodat 1%; tinctură de iod sau alcool sanitar,circular, de la interior spre exterior în cazul
pansamentului per primam, şi invers în cazul celui per secundam.
 se îndepărtează din plagă eventualele secreţii prin tamponare cu comprese sterile uscate
 se aruncă fiecare compresă utilizată în tăviţă,
 se toarnă în plagă apa oxigenată, având rol dezinfectant, hemostatic şi de îndepărtare a impu
ritaţilor şi secreţiilor (prin efervescenţa produsă),
 se curăţă marginile plăgii periferic, de câteva ori, la fiecare ştregere se foloseşte un alt
tampon steril,
 se şterg marginile plăgii cu un tampon uscat
 se dezinfectează tegumentele sănătoase din jurul plăgii cu alcool iodat 1%; tinctură de iod
sau alcool de 70 grade
 se acoperă plaga cu 2-3 comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu cel puţin 1-2
cm, sau îmbibate cu soluţii antiseptice indicate,
 se fixează pansamentul cu leucoplast sau prin bandajare cu o faşă în funcţie de regiune.

Îngrijirea pacientului după tehnică:

 bolnavul se aşează în poziţie cât mai comodă
 regiunea lezată se pune în repaus pentru a se reduce durerea şi a asigura vindecarea cât mai
rapidă
 se acoperă bolnavul ,se observa faciesul şi comportamentul pacientului la durere
 se analizează aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulaţia

Complicaţii posibile
 hemoragia – sângerare
 nevralgia traumatică – durere vie , continuă şi intermitentă în interiorul plăgii sau la
distanţă. Este datorată interceptării unor terminaţii nervoase de excitaţiile mecanice din
plagă
 edemul traumatic – este determinat de acţiunea directă a agentului traumatic
 embolia şi tromboza venoasă post traumatică
 supuraţia plăgii
 cangrena

Atenționări și precauții
Toaleta plăgii şi a tegumentelor din jur se face în condiţiile unei asepsi perfecte
Sunt categoric interzise apăsarea, stoarcerea sau masajul plăgii sau a regiunilor învecinate; prin
aceasta s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plagă determinându-se o septicemie
Nu se introduc în casoletă instrumentele cu care se lucrează în plagă.
Pentru păstrarea asepsiei se poate întrebuinţa o pensă numai pentru servirea materialului
necesar(alta la fiecare pansament)
În cazul pansamentelor care produc dureri se administrează înaintea efectuării pansamentului,
antialgice.
În cazul nerespectării asepsiei se pot produce infecţii sau contaminări după cum urmează:
Contaminare. Plaga contaminată este caracterizată de prezenţa bacteriilor în plagă fără
reacţie din partea organismului gazdă
Colonizare. Plaga colonizată este caracterizată de prezenţa bacteriilor în plagă cu iniţierea
unei reacţii din partea organismului gazdă (răspuns inflamator)
Colonizare critică. Colonoizarea critică reprezintă multiplicarea bacteriilor în plagă cu
determinarea unei întarzieri în vindecarea plăgii, de obicei asociată cu o exacerbare a durerii, încă
fără o reacţie extinsă din partea organismului
Infecţie. Plaga infectată este rezultatul multiplicării şi supraîncărcării plăgii cu bacterii cu
reacţie puternică a organismului gazdă (reacţie semnalată prin prezenţa celor patru semne clasice
ale inflamaţiei: rubor, calor, tumor şi dolor) .

II. SUPRIMAREA FIRELOR DE SUTURĂ

SUTURA CHIRURGICALĂ

Definiţie – Sutura chirurgicală reprezintă totalitatea manevrelor de refacere anatomică a

continuităţii planurilor unei plăgi şi de menţinerea a lor în contact, în scopul unei cicatrizări rapide
şi cît mai funcţionale a ţesuturilor. Formaţiunile sau straturile anatomice respective au fost
secţionate anterior de către un agent, fie accidental, fie in cursul unui act operator.
Sutura chirurgicală este una dintre cele mai utilizate manopere în chirurgie. Ea s-a perfecţionat mult
în ultimii ani, atât în ceea ce priveşte tehnica chirurgicală, dar şi in ceea ce priveşte materialele
folosite, ceea ce explică succesele obţinute în chirurgia de transplant, vasculară, digestivă, etc.
Practic, ea se adresează tuturor ţesuturilor şi organelor corpului uman.

Clasificarea suturilor
Suturile chirurgicale se clasifică după mai mulţi parametri:

a) După momentul efectuării ei – în funcţie de timpul scurs de la producerea plăgii vom
avea:
Sutura primară – se efectuează imediat sau la scurt timp după traumatism sau secţiunea
operatorie, fără a depăşi „cele 6 ore de aur” ale lui Friedrich. Este de dorit ca sutura primară să fie
executată cît mai frecvent, cu condiţia siguranţei unei asepsii perfecte, ceea ce asigură „vindecarea
per primam intentionem”. În cazul unor plăgi cu marginile zdrenţuite, neregulate, cu porţiuni a
căror vitalitate este dubioasă, se practică mai întâi excizia teritoriilor compromise, până în ţesut
sănătos. Vom căuta să obţinem prin aceasta şi o regularizare a marginilor plăgii. După aceea se
execută sutura primară.
Sutura primară întârziată – se utilizează la plăgile cu potenţial supurativ. Plaga se lasă
deschisă ş i se supraveghează câteva zile (de obicei 5-7 zile). Firele de sutură nu vor fi strânse decât
după trecerea perioadei de aşteptare, interval în care plaga va fi pansată zilnic ca o plagă supurată.
Dacă supuraţia nu a apărut se pot strânge firele, eventual sub protecţia unui drenaj cu tub subţire.
Sutura secundară – este indicată plăgilor cărora li s-a efectuat în primul timp o sutură
primară, care au supurat, ceea ce a impus scoaterea firelor. Acestea se tratează prin pansamente
zilnice, până când dispariţia infecţiei este confirmată bacteriologic, iar în plagă se formează ţ esut
de granulaţie. Primul timp al suturii secundare presupune avivarea ţesuturilor de la nivelul tuturor
straturilor anatomice. Urmează sutura 73 propriu-zisă, ce trebuie să respecte, pe cât posibil,
planurile anatomice, fapt ce va conduce la obţinerea unor cicatrici suple şi funcţionale. Sutura
secundară se poate efectua având un dren subţire de protecţie. Dacă plaga suturată secundar
supurează din nou se repetă procedura de îndepărtare a firelor, pansamente zilnice iar sutura se va
numi terţiară, cuaternară, etc.

b)După lungimea firului utilizat pentru executarea suturii se deosebesc:

Suturi discontinue, făcute cu puncte separate; firul de cusătură se înnoadă ş i se
secţionează după fiecare trecere prin ţesuturi; se poate face şi cu ajutorul agrafelor.
Suturi continue, făcute pe toată lungimea plăgii, cu un singur fir lung, fără a fi secţionat
decât la terminarea suturii; poară numele de „surjet” şi se utilizează de obicei la ţesuturile profunde
sau in suturile intradermice C. După numărul straturilor pe care le suturează la acelaşi ţesut, suturile
se împart în: – suturi într-un singur plan (monoplan), la care marginile ţesutului se unesc printr-un
singur strat de fire;
Suturi în mai multe planuri (de obicei duble), la care ţesuturile se refac prin două sau mai
multe straturi de fire suprapuse.

c)După natura materialului folosit  suturile pot fi:

Resorbabile, cu materiale ce sunt resorbite de ţesuturi in câteva săptămâni sau luni
Neresorbabile, cu materiale care rămân ca atare şi care produc o uşoară reacţie din partea
organismului

PREGĂTIREA PENTRU SUPRIMAREA FIRELOR

Materiale folosite
 mănuşi sterile
 trusă de instrumente sterile: foarfece, pense sterile, bisturiu, etc.
 comprese sterile ambalate individual;
 câmp steril,
 seringi sterile
 anestezic local
 soluţii antiseptice; alcool 70 de grade; tinctură de iod sau alcool iodat2%, acid boric 4%,
betadină, rivanol1%,
 apă oxigenată,
 feşi de diferite mărimi,
 leucoplast sau adeziv, plasturi adezivi,
 plasă de fixare tip ciorap,
 recipiente speciale pentru colectarea deşeurilor( pericol biologic),

Pregătirea psihică a pacientului :

 se explică necesitatea scoaterii firelor de sutură
 se obţine consimţământul pacientului
 se explică modul de desfăşurare al procedurii

Pregătirea fizică și procedura de lucru:

 se asigură intimitatea pacientului, dacă este cazul
 se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul de unde trebuie suprimate firele de sutură
 dezinfectarea mâinilor
 îmbrăcarea mănuşilor
 se examinează plaga şi tegumentele din jur. Dacă plaga a fost pansată se desface faşa şi se
ridică pansamentul vechi cu multă blândeţe, pentru a nu produce dureri prin dezlipire
brutală; dacă nu se desprinde se înmoaie cu cloramina şi apoi se ridică pansamentul cu
pensa sterilă.Îndepărtarea vechiului pansament se poate face şi cu mănuşile, care ulterior se
aruncă şi se îmbracă altele pentru toaleta şi dezinfecţia plăgii:
 se aseptizează plaga cu soluţie betadină prin ştergere,
 se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii
 se aplica un câmp steril pentru a asigura sterilitatea locului de sutura
 se efectuează suprimarea firelor de sutură
 se verifică daca plaga sa vindecat corespunzător
 se curață cu soluții dezinfectante
 se acoperă plaga cu 2-3 comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu cel puţin 1-2
cm,
 se fixează cu leucoplast.

Complicaţii posibile
 hemoragia – sângerare
 nevralgia traumatică – durere vie , continuă şi intermitentă în interiorul plăgii sau la
distanţă. Este datorată interceptării unor terminaţii nervoase de excitaţiile mecanice din
plagă
 edemul traumatic – este determinat de acţiunea directă a agentului traumatic
 supuraţia plăgii
 deschiderea plăgii

Atenționări și precauții
 Se face în funcţie de factorii locali şi generali ce favorizează sau întârzie cicatrizarea.
 Vascularizaţia bogată a regiunii (de exemplu la gât), favorizează cicatrizareaşi permite
scoaterea firelor după 2-4 zile.
 Diabetul zaharat, hipoproteinemia, neoplaziile, infecţia locală, imunodepresia, întârzie
procesul de cicatrizare, deci şi scoaterea firelor.
 De obicei, firele se scot la 7 zile, iar în zonele supuse tensiunii (cot, genunchi) se vor scoate
după 10-12 zile.
 Se dezinfectează plaga, după care se prinde firul cu o pensă de unul din capete, se
tracţionează uşor si se taie unul din braţele firului sub nod, la nivelul părţii curate a aţei din
derm, pentru a nu infecta plaga prin trecerea porţiunii de fir ce a fost în exteriorul plăgii.
 Secţiunea se face cu ajutorul foarfecelui sau a bisturiului. Se trage de fir până acesta este
scos, după care plaga se pansează.
 După suprimarea firelor de sutură, se menține pansamentul înca 2 zile.