Drept civil.

Teoria generală
Cursul nr. 10
Conf. univ. dr. Andy Corneliu Puşcă
Asist. univ.drd. Varvara Licuţa Coman
Modalităţile actului juridic
În cadrul acestui curs vom analiza modalităţile
actului juridic:

1. Termenul
2. Condiţia
3. Sarcina
 Actele juridice pot fi pure şi simple sau
afectate de modalităţi

anumite împrejurări viitoare, numite

termen şi condiţie, de care depinde
executarea sau existenţa drepturilor şi
obligaţiilor ce rezultă din acele acte.
Prin modalitate a actului juridic civil, se
înţelege o împrejurare viitoare stabilită de părţi
prin voinţa lor, de lege ori de instanţa
judecătorească ce are influenţă asupra
efectelor pe care le produce sau trebuie să le
producă un asemenea act.
Codul civil prezintă şi reglementează aceste
modalităţi în Cartea a V-a – Despre obligaţii,
Titlul III intitulat Modalităţile obligaţiilor. În
lumina celor expuse, art. 1396 C. civ. clasifică
obligaţiile în „pure şi simple, obligaţii simple sau
afectate de modalităţi”, iar art. 1398 prevede că
„obligaţiile pot fi afectate de termen şi de
condiţie.”
Această împrejurare poate constă dintr-un
eveniment sau dintr-o acţiune omenească.
Dacă împrejurarea constă din:
scurgerea timpului dintr-un eveniment viitor dintr-o acţiune umană
sau dintr-o acţiune

modalitatea se numeşte
modalitatea se numeşte
modalitatea se
termen numeşte
condiţie

sarcină
Art. 1411 C. civ. prevede că „obligaţia este
afectată de termen atunci când executarea sau
stingerea ei depinde de un eveniment viitor şi
sigur.
(2) Termenul poate fi stabilit de părţi sau de
instanţă ori prevăzut de lege”.
 Termenul

Termenul este o dată calendaristică sau o

împrejurare viitoare a cărei realizare este
sigură şi la împlinirea căreia începe sau
încetează să-şi producă efectele un act juridic.
Termenul poate fi o dată calendaristică, scurgerea unei
perioade de timp, un eveniment viitor cert, cum ar fi spre
exemplu moartea unei persoane, începerea secerişului etc.
 În funcţie de criteriul cunoaşterii sale, la data încheierii actului
juridic civil, termenul este:

cert (precis) incert (neprecis)

când momentul împlinirii lui când nu se poate şti exact când se va

este cunoscut dinainte (o dată împlini, deşi realizarea sa este sigură
calendaristică) (moartea unei persoane)
 În funcţie de efectele pe care le produce termenul este:

suspensiv extinctiv

este acel termen care amână, până la acel termen care amână până la
împlinirea lui exerciţiul dreptului împlinirea lui stingerea exerciţiului
subiectiv civil şi executarea dreptului subiectiv civil şi a
obligaţiei obligaţiei corelative.
Art. 1.412. – „(1) Termenul este suspensiv atunci
când, până la împlinirea lui, este amânată scadenţa
obligaţiei”.
Art. 1.412. – „ (2) Termenul este extinctiv atunci
când, la împlinirea lui, obligaţia se stinge”.
 În raport de persoana care beneficiază de termen se
deosebesc trei feluri de termene:

termen în favoarea debitorului care constituie

regula, aşa cum rezultă, din prevederile art. 1413
alin. (1) C. civ.

termen în favoarea creditorului

termen în favoarea ambelor părţi, cum este

termenul stipulat într-un contract de asigurare
Art. 1.413. – „(1) Termenul profită debitorului,
afară de cazul când din lege, din voinţa părţilor
sau din împrejurări rezultă că a fost stipulat în
favoarea creditorului sau a ambelor părţi”.
 În funcţie de izvorul lor termenele pot fi:

termene legale stabilite

voluntare
printr-un act normativ termene judiciare
(convenţionale) ce
(termenul de 5 ani, prevăzut stabilite de instanţa de
se stabilesc de
de Legea nr. 17/1994 pentru judecată (termene de
părţile actului
prorogarea contractelor de graţie)
juridic
închiriere)
Art. 1.784. – „ (3) Dacă legea nu dispune altfel,
locaţiunile încheiate de persoanele care, potrivit
legii, nu pot face decât acte de administrare nu
vor depăşi 5 ani”.
Art. 1.783. – „Locaţiunile nu se pot încheia
pentru o perioadă mai mare de 30 de ani. Dacă
părţile stipulează un termen mai lung, acesta se
reduce de drept la 30 de ani”.
Art. 1.415. – „(1) Atunci când părţile convin să amâne
stabilirea termenului sau lasă uneia dintre ele sarcina de a-
l stabili şi când, după o durată rezonabilă de timp,
termenul nu a fost încă stabilit, instanţa poate, la cererea
uneia dintre părţi, să fixeze termenul ţinând seama de
natura obligaţiei, de situaţia părţilor şi de orice alte
împrejurări.
(2) Instanţa poate, de asemenea, să fixeze termenul atunci
când, prin natura sa, obligaţia presupune un termen şi nu
există nicio convenţie prin care acesta să poată fi
determinat.
(3) Cererea pentru stabilirea termenului se soluţionează
potrivit regulilor aplicabile ordonanţei preşedinţiale, fiind
supusă prescripţiei, care începe să curgă de la data
încheierii contractului”.
 Condiţia

un eveniment viitor şi nesigur ca realizare, de care

depinde existenţa, adică naşterea ori desfiinţarea
dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei
corespunzătoare.
Art. 1.399. – „Este afectată de condiţie
obligaţia a cărei eficacitate sau desfiinţare
depinde de un eveniment viitor şi nesigur”.
 În funcţie de posibilităţile de realizare distingem:

condiţii cazuale condiţii mixte condiţii potestative

când realizarea ei realizarea ei depinde de când realizarea ei

depinde de hazard, fiind voinţa uneia din părţile depinde de voinţa
independentă de voinţa actului juridic şi de voinţa uneia din părţi
părţilor unei alte persoane
determinate

Condiţia potestativă simplă constă dintr-un Condiţia potestativă pură

eveniment a cărei realizare depinde în acelaşi este atunci când realizarea ei
timp de voinţa unei părţi şi de un fapt exterior depinde exclusiv de voinţa
ori de voinţa unei persoane nedeterminate uneia din părţi (dacă voi dori)
 După efectele pe care le produce, condiţia poate fi:

suspensivă rezolutorie

acea condiţie de a cărei este acea condiţie de a cărei

realizare depinde naşterea realizare depinde desfiinţarea
efectelor actului juridic civil. retroactivă a efectelor actului
juridic civil.
 Sub aspectul valabilităţii lor condiţiile pot fi:

posibile şi imposibile

licite şi ilicite

morale şi imorale
Art. 1.402. – „Condiţia imposibilă, contrară
legii sau bunelor moravuri este considerată
nescrisă, iar dacă este însăşi cauza
contractului, atrage nulitatea absolută a
acestuia”.
Efectele condiţiei, ca modalitate a actului juridic, sunt guvernate
de două principii:
-condiţia afectează însăşi existenţa actului juridic civil, adică
naşterea sau desfiinţarea lui, spre deosebire de termen care
afectează numai executarea actului juridic şi,

- condiţia produce efecte retroactive, din momentul încheierii

actului juridic civil sub condiţie şi nu acela al realizării sau
nerealizării condiţiei
Art. 1.407. – „(1) Condiţia îndeplinită este
prezumată a produce efecte retroactiv, din
momentul încheierii contractului, dacă din
voinţa părţilor, natura contractului ori
dispoziţiile legale nu rezultă contrariul.
(2) În cazul contractelor cu executare
continuă sau succesivă afectate de o
condiţie rezolutorie, îndeplinirea acesteia,
în lipsa unei stipulaţii contrare, nu are
niciun efect asupra prestaţiilor deja
executate”.
 Sarcina
Ca modalitate a actului juridic civil sarcina constă în
obligaţia de a da, a face, sau a nu face, obligaţie impusă de
dispunător gratificatului în actele cu titlu gratuit.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Spre deosebire de termen şi condiţie care pot afecta orice act
juridic civil, sarcina poate afecta numai actele cu titlu
gratuit, iar dintre acestea numai liberalităţile. În raport de
persoana beneficiarului, deosebim sarcină în favoarea
dispunătorului, în favoarea gratificatului şi în favoarea unui
terţ.
morale şi imorale