Proiect

la Turism Internațional
Țara - Franța

Bălți, 2019

Cuprins
Tema I : Analiza factorilor externi care influențează turismul Francez...............................................2
Capitolul 1: Schimbări demografice........................................................................................................2
1.1 Evoluția numerica a populației................................................................................................2
1.2 Modificarea duratei medii de viață..........................................................................................3
1.3 Structura pe virste și categorii socio-profesionale....................................................................4
Capitolul II: Evoluția tehnlogiei..............................................................................................................7
2.1 Performantele mijloacelor de transport....................................................................................7
2.2 Tehnologii în construcții........................................................................................................15
2.3 Tehnologii informaționale.....................................................................................................16
2.4 Infrastructura........................................................................................................................18
Capitolul III: Schimbările politice.........................................................................................................20
3.1 Facilități acordate în turism (regimul vizelor).....................................................................20
3.2 Formalitați la frontieră.........................................................................................................20
3.3 Cooperare internațională.......................................................................................................21
3.4 Dezechilibre politice.............................................................................................................22
Capitolul IV: Sustenabilitatea și protecția mediului...............................................................................23
4.1 Dezvoltarea economică, socială și de mediu.........................................................................23
4.2 Poluarea si degradarea mediului...........................................................................................24
Capitolul V: Securitatea și sănătatea.....................................................................................................27
5.1 Crizele economice................................................................................................................27
5.2 Catastrofe naturale...............................................................................................................28
5.3 Conflicte armate...................................................................................................................29
Capitolul VI: Dezvoltarea resurselor umane..........................................................................................30
6.1 Numărul de lucrători în turism.............................................................................................30
6.2 Ponderea în economie..........................................................................................................31
Tema II Evoluția pieței turistice............................................................................................................32
Capitolul I : Schimbarea preferințelor turiștilor....................................................................................32
Capitolul II: Dezvoltarea produselor și concurența................................................................................35
Bibliografie
Tema I : Analiza factorilor externi care influențează turismul Francez

Franța sau oficial Republica Franceză este o țară

situată în Europa de Vest care cuprinde și diverse insule
și teritorii situate în alte părți ale planetei. Are o sprafață
totală de 674,843 km². Dintre marile state europene,
Franța este cel mai vechi stat constituit în jurul unui
domeniu regal, capitala sa fiind Paris. Parisul este orașul
uunde se găsesc o serie de obiective turistice renumite în
întreaga lume pentru frumusețea și istoria acestora.
Franța este o națiune dezvoltată având cea de-a 5-
a economie de pe glob.

Capitolul 1: Schimbări demografice

1.1 Evoluția numerica a populației

 Numar de locuitori: 66,6 milioane
 Densitate: 103,8 locuitori / km²
 Distributie: 77% urban / 23% rural
 Rata anuala de crestere: 0,4%
 Speranta de viata: 82,27 ani
 Religie: romano-catolica
 Limbi vorbite: franceză

Între 2010 și 2017, populația franceză a crescut de la 64,613 milioane la 66,991 milioane, o
creștere de aproximativ 2,4 milioane de persoane pe o perioadă de șapte ani, ceea ce a făcut
Franța una dintre cele mai europene țări dinamic. Populația Franței crește cu aproximativ un
milion de oameni la fiecare trei ani.
Graficul 1.1 Evoluția numeric a populației Franței în prioada 1982-2018

Cu toate acestea, populația Franței continuă să crească datorită formei piramidei de vârstă,
imigrației și creșterii speranței de viață, care în 2017 este de 85,3 ani pentru femei și 79 , 5 ani
pentru bărbați.
Franța este o țară de veche tradiție catolică, dar în care ponderea bisericii a scăzut
considerabil. Potrivit unui sondaj doar 64 % dintre persoanele respondente se declară catolice în
sondajele publicate în 2017, și o mare parte se declară agnostică, atei sau fără religie.
Urbanizarea este definită ca procesul de creştere a ponderei populaţiei care trăieşte în mediul
orăşenesc, de creştere a numărului de oraşe şi deridicare a gradului de civilizaţie a tuturor
aşezărilor. În prezent Spania beneficiază de un urbanism ridicat de peste 80%.

1.2 Modificarea duratei medii de viață

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică pentru anul 2017, s-au obținut
următoarele informații cu privire la rata natalității în Franța.

 rata brută a natalității: 11/1000

 rata globală a fertilității (numărul de născuți la mia de femei cu vârste între 15 și

49 ani): 78/1000

Franța ocupă rangul 5 din lume privind speranța de viață.

Date referitoare la rata mortalității în Franța în anul 2017:

 rata brută a mortalității: 97/1000

 rata mortalității infantile: 3 la 1000 de născuți vii

Principalele cauze ale mortalității în Franța pentru anul 2017 au fost:

  pentru bărbați, principalele cauze ale mortalității au fost tumorele ,anume aceasta a fost
cauza a 30,25% din totalul deceselor, urmată de bolile sistemului circulator (28,57%),
boli ale sistemului respirator (12,95%), cauze externe (6,89%) si boli ale sistemului
digestiv (5,28%).

 pentru bărbați din Franța , cauzele concrete ale mortalității, ce au provocat un număr
mare de decese au fost cardiopatia ischemică (10,65%),cancerul pulmonar (9,43%), boli
cerebrovasculare (6,88%) și boli pulmonare obstructive cronice (6,21%).

 pentru femeile din Franța , principalele grupuri de cauze ale mortalității au fost bolile
sistemului circulator (38,75%), tumorile (19,29%), boli ale sistemului respirator (9,86%)
și boli ale sistemului digestiv (5,75%).

 pentru femei, cauzele concrete ale mortalității, ce au provocat un număr mare de decese
au fost bolile cerebrovasculare (13,42%), cardiopatie ischemică (8,96%), insuficiență
cardiacă (6,72%) și alte boli ale inimii (5,21%).

1.3 Structura pe virste și categorii socio-profesionale

Creșterea demografică înregistrată de Franța este una dintre cele mai dinamice din Europa și
se datorează unui nivel al natalității superior mediei europene și unui sold migrator pozitiv.

Graficul 1.3. Distribuția populației franceze pe grupe de vârstă din 2016 până în anul 2019
 Această histogramă reprezintă populația totală din Franța, pe grupe de vârstă, între 2006
și 2019, la milioane de oameni. În 2019, se estimează că au fost aproximativ 15,5 milioane de
francezi între 0 și 19 ani, față de 13,13 milioane în vârstă de 65 de ani.1

Franța a fost amenințată de o îmbătrânire a populației, proces ce a fost ameliorat însă de

sosirea imigranților începând cu anul 1990. Francezii ocupă locul 14 în clasamentul țărilor cu
cea mai învârstă populație.

Graficul 1.4. Număr de bărbați din populația franceză între 2004 și 2019 (în milioane)

Această statistică prezentată în graficul 1.4. arată numărul de bărbați din populația
franceză din 2004 până în 2019, în milioane. De la 30,15 la 32,4 milioane, populația masculină
din Franța a crescut cu mai mult de două milioane în decurs de paisprezece ani.2

Este un fenomen universal ca la naștere numărul de bărbați să fie mai mare decât cel al
femeilor, și cel mai frecvent în țările dezvoltate este ca femeile să dețină o rată mai mică a
mortalității decât bărbații, indiferent de grupa de vârstă. Însă în Franța raportul dintre
bărbați/femei este negativ, în sens că bărbați sunt mai puțini la număr.

1
https://www.worldometers.info/demographics/france-demographics/ ”France Demographics” accesat la
11.11.2019
2
https://fr.statista.com/statistiques/472093/nombre-hommes-population-france/ ” Nombre d'hommes au sein de
la population française de 2004 à 2019 (en millions)” accesat la 11.11.2019
Graficul 1.4. Număr de femei din populația franceză între 2004 și 2019 (în milioane)

Această statistică arată numărul de femei din populația franceză din 2004 până în 2019, în
milioane. În această perioadă, numărul femeilor din Franța a crescut constant. În 2019, în
populația franceză erau aproximativ 34,6 milioane de femei.3

Raport femei-bărbați în Franța

Femei Bărbați

49%
51%

Diagrama 1.3 Raport femei- bărbați în Franța

Conform diagramei 1.3. se scoate în evidență raportul dintre numărul de femei și bărbați
în Franța. În total, în anul 2019, Franța avea un numar total de populație 66.6 milioane , dintre

3
https://fr.statista.com/statistiques/472123/nombre-femme-population-france/ ” Nombre de femmes au sein de
la population française de 2004 à 2019 (en millions)” accesat la 11.11.2019
care 34,6 milioane sunt femei (51 %) și 32,4 milioane sunt bărbați (49%). După cum se observă
numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaților.

Capitolul II: Evoluția tehnlogiei

2.1 Performantele mijloacelor de transport

- Rețeaua de căi ferate : 29 273 de kilometri
cu viteze maxime de 320 km/h, iar peste
14.000 km sunt electrificați.
- Rețele de metrou: Light Vehicle (VAL),
liniile 1 și 14 ale metroului din Paris și linia D
a metroului Lyon.
- Aeroporturi: 478, dintre care 176 sunt
aeroporturi cu piste pavate.
- Aeroporturi renumite: -
Charles de Gaulle și Orly-aeroporturi din
Paris, Côte d’Azur-aeroport din Nice, Saint Exupéry-aeroport din Lyon, Blagnac-
aeroport din Toulouse, Provence-aeroport din Marseille etc.
- Rețeaua rutieră - peste 890.000 km drumuri publice.
- Rețeaua de autostrăzi are peste 10.000 km.
- Porturi principale ale Franței sunt cele din Paris, Strasbourg și Lille.
- Căi navigabile: 8500 km, 6 700 km, este administrată de autoritatea publică Voies
Navigables de France (VNF), rețeaua „magistrală”, lungă de 4.100 km și rețeaua
regională, lungă de 2.600 km este dedicată turismului.

2.1.1 Transportul feroviar

Transportul feroviar 4este o modalitate eficientă și economică din punct de vedere

energetic de transport terestru cu mijloace mecanizate. Ea asigură o cale de rulare foarte dură, iar
în acelaşi timp netedă, pe care roţile trenului pot rula cu minimum de fricţiune. Spre exemplu, un
vagon simplu are posibilitatea de a transporta până la 125 tone de încărcătură. Comparativ cu
alte modalităţi de transport terestru, trenurilor îi sunt necesare cu pînă la 50-70% mai puţină
energie pentru a transporta o tonă de marfă (sau a unui număr dat de pasageri) în comparație cu
mijloacelor de transport rutier. Un alt avantaj faţă de transportul rutier: calea ferată . Utilizând
transortul feroviar se realizează o importantă economie de spațiu : o linie ferată dublă are
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Transportul_feroviar_al_Fran%C8%9Bei , accesat la 09.11.2019
posibilitatea de a duce mai multi pasageri, în același interval de timp, în comparație cu o
autostradă cu patru benzi.

Transportul feroviar al Franței este în mare parte operat de SNCF (Société Nationale

des Chemins de fer Français) (Societatea Natională de Transport Feroviar) acesta este una din
cele mai importante întreprinderi publice din Franţa. Aici este a doua cea mai mare rețea de cale
ferată din lume. 5

SNCF are o dublă activitate:

• Companie de transport feroviar însărcinată cu exploatarea comercială a serviciilor de transport

feroviar de călători precum şi marfă;

• Exploatarea şi întreţinerea, în numele RFF, a reţelei de căi ferate din Franţa.

SNCF s-a fondat în anul 1938, iar statul francez deținea aproximativ 51% din acțiuni. La
începutul electrificării, căile ferate franceze foloseau curent continuu de 1,5 kV, dar au adoptat
destul de repede noul sistem în curent alternativ de 25 kV-50Hz, care dispune de mai multe
avantaje. În acest context , o mare parte dintre locomotivele ce foloseau vechiul sistem de
electrificare au fost scoase, înlocuindu-se cu trailere și locomotive, din familia trenurilor de mare
viteza (TGV- in anl 1970), pe numeroase rute. Pentru toate trenurile noi s-a stabilit o limita de
viteza de 300 km/h.

Prima calatorie a unui TGV a avut

loc în anul 1981, de la Paris la Lyon, iar
de atunci liniile de căi ferate de mare
viteză s-au extins și în alte tări Europene,
chiar și în Koreea de Sud. Astăzi rețeaua
TVG are 29.273 km și vitezele maxime
sunt de 320 km/h. O parte dintre lecțiile
învățate în martie 1955 au ajuns să fie
aplicate și la crearea TGV-ului.

Stațiile de pasageri gestionate de SNCF sunt clasificate în cinci categorii:

 Tip 1: 33 de stații foarte mari pentru 656 de milioane de pasageri anual;

 Tip 2: 89 de stații majore, 325 milioane de pasageri;
 Tip 3: 244 stații de dimensiuni medii, 690 milioane de pasageri;
 Tip 4: 968 stații mici, 249 milioane pasageri;
5
https://www.mapsofworld.com/answers/travel/top-ten-countries-longest-railway-networks/, accesat la
09.11.2019
 Tipul 5: 1.717 opriri, 32 de milioane de pasageri.

Graficul de mai jos arată datele despre traficul de pasageri de la începutul transportului
feroviar în Franța. Traficul este exprimat în ceea ce privește volumul de transport, ținând cont
atât de numărul de pasageri, precum și de distanța pe care o parcurg.

Graficul 2.1.1: Evoluția volumului de transport și numărului de pasageri

Transporturile urbane și suburbane6 includ rețelele de metrou, tramvaiele din marile

orașe și multe linii care oferă servicii suburbane, care sunt totuși parte integrantă a rețelei
feroviare naționale și operate de SNCF.

În Franța, metroul din Paris domină în numeroase linii, kilometri de cale și pasageri
transportați, fiind de aproximativ 63% din lungimea totală a liniilor țării. Deschisă în 1900, a
fost singura rețea în funcțiune până în 1974.

Noile rețele sunt încă destul de

embrionare și se bazează din ce în ce mai
mult pe metroul automat Light Light
Vehicle (VAL). Trebuie menționat că, pe
lângă rețelele VAL, există și alte trei linii
de metrou automate printre rețelele
anterioare, liniile 1 și 14 ale metroului din
Paris și linia D a metroului Lyon.

6
https://biblioteca.regielive.ro/referate/comert/sistemul-feroviar-din-franta-72523.html , accesat la 09.11.2019
 Un bilet de metrou te va costa 1,90 €. Puteți să-l utilizați pentru o singură călătorie și
conexiunile de asemenea. Puteți alege, de asemenea, să cumpărați zece bilete de culoare albă
într-o carte, la 16 €. Acestea sunt disponibile fie la aparatele de bilete, la birouri, la stațiile de
metrou sau la tutun. Nu uitați să păstrați biletul cu dvs. până la sfârșitul călătoriei, deoarece vi se
poate cere să le arătați în timpul inspecțiilor. Neprezentarea unui bilet poate atrage o amendă.

Tramvaiele sunt primul mijloc de

transport feroviar urban din Franța. Rețelele
de tramvai s-au dezvoltat în multe orașe în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea și până
la începutul secolului XX. Ele treptat dispar,
dar, aproape toate din anii 1930 și mai ales
din perioada postbelică, în favoarea
mașinilor. Ultimul tramvai se rulează la Paris
în 1937. Sunt menținute doar rețelele Lille-
Roubaix-Tourcoing, Marsilia și Saint-
Etienne, dar cu o singură linie fiecare.

Un nou interes pentru tramvaie, datorită congestionării centrelor orașului și șocurilor de

petrol, s-a născut în anii 1970. În anul 1985 este pus în funcțiune primul tramvai pe o linie de
tramvai modernă. De atunci, acest mod de transport s-a dezvoltat, iar până astăzi echipează
douăzeci și șase de aglomerări franceze, fără a număra rețelele străine care au parte din traseul
lor în Franța.

2.1.2 Transportul aerian

Transportul aerian se referă la activitatea de transport a pasagerilor ori a mărfurilor

transportate pe calea aerului, precum și la sectorul economic care grupează principalele activități
sau anexe referitoare la acest mod de transport.7

În Franța, 170 de milioane de pasageri sunt transportați (+ 18% din 2012). La nivel
mondial, Asociația Internațională a Transportului Aerian intenționează să dubleze traficul de
pasageri pe drum în perioada 2019-2037, acesta fiind unul dintre obiectivele bine-stabilite.

7
https://fr.wikipedia.org/wiki/Transport_a%C3%A9rien , accesat 06.11.2019
 Este suficient să cităm o cifră pentru a lua măsura evoluțiilor recente: traficul aerian s-a
dublat la fiecare cincisprezece ani din anii 70. O altă cifră este uimitoare: în 2015, 3,3 miliarde
de pasageri au zburat.

Prin dimensiunea sa, transportul

aerian8 face parte din cea mai mare
economie din lume. Nu numai că s-a
democratizat, dar companiile s-au
înmulțit, în special cele la prețuri mai
mici, cu consecințe directe asupra
sănătății companiilor convenționale.
Serviciile, în special între orașele
secundare, au favorizat o nouă rețea, în timp ce pasagerii zboară pe distanțe mai lungi.

Paris este deservit de 3 aeroporturi internaționale cu peste 90,6 milioane de pasageri pe an,
două aeroporturi Roissy Charles de Gaulle (CDG) și Paris Orly (ORY) operate de ADP și un
aeroport low cost Beauvais Tillé (BVA) operate de compania SAGEB.9

Este de menționat că cea mai mare parte a traficului este centralizată în aeroporturile din
Paris, Charles de Gaulle și Orly. Pe cont propriu, aceștia concentrează puțin peste 60% din
pasagerii aerieni pe solul francez. Aceasta este o particularitate franceză. Nici o altă țară
europeană nu deține un astfel de record de concentrare a traficului aerian în același oraș.

Air France este compania națională, în curs de privatizare, parte a concernului Air France-

KLM, care este cea de a treia companie mondială de transport aeronautic.

2.1.3 Transportul rutier

În Franța, infrastructura de transport este foarte bine dezvoltată cu un număr mare de

kilometri de cale ferată, autostrăzi și drumuri naționale.

Următoarele elemente stau la baza transportului rutier:

 La începutul anilor 2000, 79% din mărfurile terestre sunt transportate prin intermediul
transportului rutier în Franța.

8
https://www.franceculture.fr/emissions/les-enjeux-internationaux/aviation-transport-aerien-les-evolutions-
mondiales-cles?xtor=SEC-500-GOO
[searchdyn]&gclid=CjwKCAiAqqTuBRBAEiwA7B66hcSIOn1Nt1wt5Z5oEf2KUJDthRZDoRHNpxFohnYHsmW5mZtIuL6X
hoC5ogQAvD_BwE, accesat la 06.11.2019
9
https://fr.wikipedia.org/wiki/Volume_de_transport, accesat la 6.11.2019
  În jurul anilor 2000-2005, în Franța sunt utilizate aproximativ 50 de milioane m3 / an de
combustibil rutier.
 Din 2004 până în 2017 consumul variază între 51.131 (în 2004) și 49.711 milioane m3
(2017). De fapt, a scăzut până în 2013 (47.824 Mm3) pentru a crește din nou până în
2017 (49.711Mm3) în ciuda consumului unitar la 100 km pe vehicul coborând ușor, dar
constant (în 2017, o mașină de
călători pe benzină Necesarul de
7,31 L / 100 km) , care este
compensat cu o creștere medie a
kilometrajului anual din 2012 până
în 2017, în timp ce a scăzut
semnificativ din 2004 până în
2012 pentru autoturismele.
 Până la sfîrșitul anului 2019, aproximativ 80% din mărfuri se deplasează pe drum, iar
numărul de camioane aflate în circulație este de așteptat să crească cu 40% în următorii
cinci ani.

Lumea transportului rutier, 10despre care se crede că este fixată în tradițiile sale, devine
obiectul unei schimbări considerabile. Se adaptează în funcție de dezideratele contemporanilor
săi, abonîndu-se la urgența ecologică.

Există servicii excelente de autobus în toate orașele și orașele mari din Franța și servicii
cuprinzătoare de autocar pe distanțe lungi între orașe. Autobuzele sunt cea mai ieftină și cea mai
comună formă de transport public în Franța. Calitatea și vârsta autobuselor variază considerabil
de la vehiculele luxoase moderne în majoritatea orașelor mari până la relicvele vechi, în unele
zone rurale.11

Sunt o gamă de servicii regulate de

transport cu autobusul între orașele mari din
Franța și alte orașe europene, care în funcție de
nivelul de clasă achiziționat, se poate oferi un
set diferit de avantaje, cum ar fi:

 Premium: controlul bagajelor, meniuri

speciale, ecrane tactile pentru

10
https://www.persee.fr/doc/geo_0003-4010_1954_num_63_336_14382 , accesat la 06.11.2019
11
https://www.la-croix.com/Economie/France/Le-transport-routier-pleine-revolution-2019-07-26-1201037724 ,
accesat la 06.11.2019
 divertisment (cu o gamă decentă de canale, filme, muzică, jocuri), WiFi gratuit asistență
specială pentru copii, vârstnici, precum și persoane cu handicap, spațiu pentru animale de
companie etc.
 Econom: Wi-Fi gratuit, securitate suplimentară la călătorie, sticle gratuite de apă și
transport animale.

Dacă utilizați autobuzul, utilizați bilete similare cu cele ale metroului. Nu există limite
de distanță în afară de Noctilien, Balabus și rutele 221, 297, 299, 350 și 351. Există, de
asemenea, opțiunea de a cumpăra bilete unice de la șoferul autobuzului, dar acestea vin cu
restricții, deoarece biletul este valabil doar pentru călătoria respectivă - și fără conexiuni. Ca
atare, dacă, din orice șansă, schimbați ruta autobuzului sau decideți să vă conectați cu un alt
tip de transport public, veți avea nevoie de un alt bilet. Pachetul de zece bilete sau permisul
de călătorie va veni la îndemână în astfel de cazuri. Transportul este gratuit pentru copiii cu
vârsta sub patru ani. Copiii între patru și unsprezece ani plătesc jumătate din preț.

2.1.4 Transport fluvial

Transportului fluvial12  îi revine un rol esential în realizarea circulatiei marfurilor, atat din
punct de vedere cantitativ cat si ca operativitate.

Franța are cea mai mare rețea de căi navigabile din Europa, iar printre tipurile de transport
utilizate avem:

 Transportul de pasageri, care acoperă

în principal activități de mers pe jos și
de croazieră (transport de pasageri) și
activități recreative:
- promenada râului: cu sau fără
catering, timp de câteva ore în timpul
zilei;
- croaziere pe râu: aburi fluviale sau
barje hoteliere. Această activitate se
dezvoltă puternic, în special în
bazinul Rhône-Saône.

12
https://www.spedorient.com/transport-maritim-naval/?
gclid=CjwKCAiAzanuBRAZEiwA5yf4uqLKOosHQ_pEXXe5Q_Wwy3nQWCNBDSyAKgEnJ-ph94TP0-
5hsrQxBhoCmdcQAvD_BwE, accesat la 07.11.2019
 Transportul public regulat de persoane pe râu este încă subdezvoltat, în afară de câteva
site-uri specifice (pe Lacul Geneva, în Guyana Franceză), dar diverse proiecte sunt treptat în
curs de dezvoltare (Nantes, Paris).13

 Transportul pe căile navigabile interioare este economic, curat, fiabil și sigur. Transportul
fluvial în Franța își scoate competitivitatea din natura sa în masă, adaptată în special la
anumite încărcături (grele) și proiectanți, dar și la transportul de materiale periculoase sau
la convoiuri excepționale. Are multe avantaje pentru dezvoltarea durabilă:

- rezerve de capacitate semnificativă în special în rețeaua navigabilă, pentru a ajunge la

marile aglomerări;
- fiabilitatea timpului și siguranței transportului;
- consum redus de energie și emisii de gaze cu efect de seră pe tonă-kilometru transportat.

Între 1995 și 2005, activitatea maritimă a crescut de la 5,8 la 7,9 miliarde de km în 2005,
reprezentând o creștere medie de 3% pe an. Această creștere a traficului este rezultatul unui efort
major al sectorului:

- reducerea supracapacității flotei, ca parte a unui plan de casare;

- reînnoirea cadrului legislativ și de reglementare cu privire la navlosire și condițiile de
acces la profesie;
- un efort major al statului și al Voies Navigables de France (VNF) pentru menținerea și
restaurarea rețelei.

Cele trei porturi principale ale

Franței sunt cele din Paris, Strasbourg și
Lille, acestea gestionează rețeaua fluvială
situată în zona lor portuoasă respectivă.

Creată în 1994, Asociația Franceză a

Porturilor Interne (AFPI) reunește 20 de
porturi reprezentând principalele bazine de
navigație din Franța. Printre acestea
enumerăm: Portul râului Arles, Portul Avignon Le Pontet, Portul Chalons-en-Champagne, Portul
Rin din Colmar Center-Alsacia, Platforma Delta 3 Dourges, DPHP (Port Development of Haute-
Picardie), Terminalul Lyon, Porturile din Mulhouse Rin, Portul Paris, Portul Strasbourg etc.
13
https://www.europages.ro/firme/Franta/transport%20maritim%20de%20marfuri.html , accesat la 07.11.2019
 Domeniul căilor navigabile publice franceze include aproximativ 18.000 km , din care
8.500 km sunt navigabile. Acestea din urmă sunt defalcate în râuri, râuri și canale dezvoltate,
echipate și deschise pentru transportul de pasageri, mărfuri și agrement.

Franța are cea mai lungă rețea de căi navigabile din Europa,14 care acoperă 38.000 km.
Cea mai mare parte a rețelei franceze, 6 700 km, este administrată de autoritatea publică Voies
Navigables de France (VNF), care asigură întreținerea, operarea și modernizarea:

- rețeaua „magistrală”, lungă de 4.100 km, este utilizată pentru transportul de mărfuri,
2.000 km au dimensiuni mari, adică permit trecerea navelor peste 1000 t, în timp ce 2 100
km au dimensiuni mici;
- rețeaua regională, lungă de 2.600 km este mai dedicată turismului.

2.2 Tehnologii în construcții

Acest sector economic deține un loc important, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Suferă de criza din 2008, dar, în conformitate cu producătorii, dacă considerăm că vânzarea
betonului gata amestecat ca un indicator al activității, Franța a fost în 2011 printre cele mai mari
producători de aceste betoane, cu peste 40 de milioane de metri cubi. Chiar dacă ar fi nevoie de
un milion pentru a rezolva „criza locuințelor” din Franța, ea construiește 300.000 de locuințe noi
în fiecare an. Și notarii înregistrează anual 600.000 de tranzacții imobiliare.

În 2015, construcția 15a reprezentat o cifră de afaceri totală de 169,9 miliarde de euro în
Franța, din care 148,3 miliarde în Franța continentală și 21,6 miliarde în export. Clădirea în sine
este o cifră de afaceri de 119,3 miliarde de euro, în timp ce lucrările publice produc 50,6 miliarde
rămase. Ponderea construcțiilor și a lucrărilor publice în valoarea adăugată totală reprezintă în
2018 5,5% în Franța, față de 5,2% în Uniunea Europeană.

În Franța în 2018, în
Corsica construcțiile sunt cea mai
importantă parte a sistemului
productiv, cu 10% din valoarea
adăugată regională, 10.600 de
locuri de muncă (17% din
angajații insulei); a existat o
creștere destul de mare din 2000
14
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/nava-comerciala-italiana-quot-grande-americaquot-se-scufunda-la-300-de-
kilometri-vest-de-coastele-franceze--213867.html ,accesat la 07.11.2019
15
https://www.industrie-techno.com/batiment, accesat la 07.11.2019
până în 2010, o cerere susținută pentru locuințe colective, precum și investiții publice mari. În
principiu piața s-a extins începând cu 2010, dar există încă 6.200 de unități de cultură în anul
2015, care angajează în jur de 10.600 de angajați sau auto-antreprenori.16

Dacă să ne referim la perioada iunie-august 2019 au fost permise 113.500 de locuințe noi, o
scădere de 2,5% față de aceeași perioadă din 2018. Luna august a fost marcată de o ușoară
îmbunătățire, fiindcă în perioada mai-iulie, cifrele ministerului au arătat scăderi mai mari ale
autorizațiilor, precum începerea construirii locuințelor. Deja în iunie-august, conform ultimelor
cifre, situația s-a îmbunătățit în special pentru case, numărul permiselor cărora a crescut în
comparație cu un an mai devreme. 17

2.3 Tehnologii informaționale

TIC joacă un rol major în competitivitatea întreprinderilor și în eficiența serviciilor și

administrațiilor publice (sănătate, educație, securitate).

Sectorul de tehnologii inforrmaționale în Franța 18

contribuie la dezvoltarea tuturor celorlalte sectoare
economice, reprezentând peste 50% din creșterea
productivității, perspectiva de creștere a științelor și
tehnologiilor informației și comunicațiilor crește, de
asemenea, în tempouri foarte bune, cu + 8% pe an
pentru economia internetului până în 2016, conform
raportului de la Boston Consulting Group.

În Ile-de-France găsim o gamă largă de

oportunități de dezvoltare excepționale în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor:
primul pol de înființare în Europa a celor mai mari 500 de companii internaționale, care
găzduiește și o țesătură de IMM-uri și start-up-uri foarte inovatoare. Cel mai important centru
european de cercetare și dezvoltare, acesta are cea mai mare concentrare de forță de muncă
specializată în TIC din Uniunea Europeană.

16
https://www.lefigaro.fr/flash-eco/france-la-construction-de-logements-continue-de-baisser-20190927, accesat
la 07.11.2019
17
https://www.gouvernement.fr/action/la-strategie-pour-un-tourisme-francais-leader-mondial, accesat la
07.11.2019
18
https://www.latribune.fr/technos-medias/technologies-de-l-information-ce-qui-freine-la-performance-de-la-
france-468815.html, accesat la07.11.2019
 Île-de-France - un ecosistem complet în domeniul tehnologiilor informației și
comunicațiilor:

 Aproape 70.000 de afaceri;

 Sectorul care creează cele mai multe locuri de muncă în Europa: 358.000 de angajați.

Sectorul care creează cele mai multe locuri de muncă în Europa: 358.000 de angajați.

Toți actorii din lanțul valoric:

- software Enterprise (cloud, date mari, mobilitate, sisteme încorporate, securitate); Open
Source; software educativ; fabrica viitorului etc.

- Telecomunicații: Orange, Alcatel-Lucent, Siemens, Motorola, Huawei, ZTE etc.

- Conținut digital: Technicolor,

Vivendi, Ubisoft, Lagardère,
Orange, Deezer, Publicis, Havas,
Dailymotion, Withings ...

- Apărare și securitate: Thales,

Safran, Gemalto etc.

- Optică: Airbus Group, GE

HEalthcare, Valeo etc.

- Electronică: Sagem, Thales etc.

În jur de 70 de instituții de învățământ superior formează peste 20.000 de studenți în

domeniul TIC în fiecare an. Putrm vorbi aici despre școli și universități la un nivel foarte
ridicat: Supélec (Școala de Științele Informației și Energie), Ecole Centrale Paris, Ecole
Nationale Superieure de Cachan, Institut Electronique Fondamentale.19

În Franța distingem 2 poli de competitivitate în serviciul Tehnologiilor Informației și

Comunicării:

 Regiunea Paris sistematic: proiectarea, realizarea și controlul sistemelor complexe;

 Regiunea Cap Digital Paris: industrii de servicii și conținut digital.

19
https://www.culture.gouv.fr/Sites-thematiques/Etudes-et-statistiques/L-actualite-du-DEPS/Les-menages-et-les-
technologies-de-l-information-et-de-la-communication-TIC-en-France-et-en-Europe-en-2012-CC-2013-2 , accesat la
07.11.2019
 În ceea ce privește comunicațiile, 20 infrastructura franceză ocupă un nivel ridicat în ceea
ce privește evoluția, comparativ cu cea a altor țări. În Europa, Franța are a treia cea mai mare
piață de telecomunicații. Grupul Telco Orange domină telecomunicațiile. Sectorul mobil are
patru furnizori dominanți. Franța are un sistem de comunicare robust și extrem de diversificat.
Guvernul francez a jucat un rol major pentru a asigura disponibilitatea serviciilor cheie de
comunicare, inclusiv telefoane, radio și televiziune, precum și servicii poștale. Presa are o istorie
destul de lungă în țară și este considerată la nivel internațional drept clasa I. Revistele și ziarele
naționale și regionale sunt difuzate pe scară largă în țară și, de obicei, oferă informații cruciale
pentru oamenii care locuiesc în Franța.

Atunci când apelăm în Statele Unite și Canada din Franța, folosind un telefon mobil
preplătit, ne va costa aproximativ 1 € pe minut și aproape de două ori din acest lucru atunci când
vom efectua apeluri către alte părți ale lumii. Toate apelurile primite nu ne costă nimic. Dacă
ducem un telefon mobil cu noi în Franța, apelurile telefonice ne vor costa foarte mult.
Majoritatea operatorilor de telefoane mobile locale oferă un pachet all inclusive de 35 de euro,
care cuprinde internetul, televiziunea franceză, apeluri locale și internaționale gratuite.

2.4 Infrastructura
Franța este cel mai mare receptor turistic din lume. Calitatea industriei turistice și a
infrastructurii sale au fost esențiale pentru realizarea acestui loc privilegiat.21

Aici găsim:

 11 aeroporturi
internaționale;
 28 de stații TGV (tren
de mare viteză) care fac
legătura cu 230 de
destinații din Franța și
Europa;
 rețea de 2000 de
kilometri de căi ferate
de mare viteză etc.

Franța are una dintre cele mai sofisticate infrastructuri din lume, dezvoltată prin investiții
guvernamentale în domeniu și posibilă prin tehnologie avansată. O rețea de diferite moduri de
20
https://america.france.fr/es/preparate/la-infraestructura-francesa, accesat la 07.11.2019
21
http://www.infrastructure-intelligence.com/article/oct-2015/high-speed-rail-time-en-france, accesat la
07.11.2019
transport, inclusiv transport aerian, terestru și feroviar. Transportul este posibil și prin râuri.
Sistemul feroviar avansat din punct de vedere tehnologic - utilizând unele dintre cele mai rapide
trenuri din lume - este operat de companiile naționale de căi ferate franceze (SNCF), o companie
de stat.

În compartimentul infrastructurii hoteliere putem spune că țara are peste 18.000 de hoteluri
menite să atragă și să mulțumească turiștii străini. Toate hotelurile construite sau renovate în
ultimii ani au la dispoziție săli de conferințe sau spații de întâlnire și evident toate facilitățile
necesare.22

Pe teritoriul țării avem aproximativ o sută de centre de convenții, țara avînd o structură
mare disponibilă pentru evenimente, de la întâlniri de masă până la grupuri mai mici.

Printre parcurile din țară putem menționa: Parcuri de distracții Disneyland Paris, parcul
Asterix, Futuroscope sau Puy du Fou. Acestea sunt doar câteva dintre parcurile de distracții pe
care le are Franța. Cele mai multe dintre ele au soluții eficiente atât pentru realizarea de
evenimente, cât și pentru călătorii în timpul liber și în familie.

Țara are 41 de monumente desemnate

drept patrimoniu mondial de către UNESCO și
mai mult de 40.000 de monumente, castele,
abații, biserici, precum și 8.000 de muzee.
Multe dintre aceste site-uri primesc turismul de
afaceri și oferă combinații între design și
tehnologie de ultimă oră cu artă și istorie.

În Paris, puteți trăi fericit fără mașini, plimbându-vă oriunde doriți să mergeți. Măcelarul,
brutarul, magazinul, vineria, are o jumătate de duzină de cafenele ocupate și la 15 minute de
mers pe jos de centrul Parisului. Și, atunci când doriți să vă aventurați dincolo de cartierul dvs.,
metroul vă va transporta de la restaurant la club de noapte, de la muzeu la cafenea pentru
aproximativ 2 USD. Toate într-un singur cadru de delicii arhitecturale, repere istorice, grădini
îngrijite și parcuri bine îngrijite.

22
https://www.liveandinvestoverseas.com/country-hub/france/france-infrastructure/, accesat la 07.11.2019
 Capitolul 3: Schimbările politice

3.1 Facilități acordate în turism (regimul vizelor)

Cetățenii străini pot călători în Franța cu pașaport simplu, fără viză, pentru o perioadă de
maxim 90 de zile.
Condiţiile de intrare în țară sunt cele prevăzute de sistemul de reglementări care
guvernează admisia în spaţiul Schengen (statele membre ale spaţiului Schengen sunt
următoarele: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia,
Luxembourg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Islanda şi Norvegia). Aceste condiţii sunt
următoarele:

 deţinerea unui paşaport/carte de identitate valabile (valabilitatea paşaportului/cărţii de

identitate trebuie să depăşească cu cel puţin trei luni data încheierii călătoriei);
 deţinerea vizei valabile aplicată în paşaport, în cazul deplasărilor pentru care este
necesară viza;
 absenţa unei interdicţii de intrare în spaţiul Schengen (aceasta poate fi verificată de
autorităţile de frontieră prin consultarea Sistemului Informatic Shengen).

3.2 Formalitați la frontieră

Franța ocupă o suprafață totală de 674.843 km² (din care 551.695 km² partea
continentală, iar restul teritorii extra-europene) , se găsește în vestul Europei.
Datorită formei geometrice a teritoriului Franței continentale, țara este denumită colocvial
ca Hexagonul. Aceasta se învecinează cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania
(450 de km), Elveția (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) și
Spania (650 de km). Franța are frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km) și o
frontieră nematerializată cu Antilele Olandeze (10,2 km) în Insula Sfântul Martin.
Regulamentul de examinare la intrarea în Franța este identic cu cel al restul țărilor care
fac parte din Uniunea Europeană. Dacă cei care călătoresc sunt cetăţeni europeni, aceștia nu au
nevoie de viză pentru a călători în Franţa. Intrarea în țară este permisă cu paşaportul sau cartea
de identitate în curs de valabilitate.

Nu exista controale la granitele interne, dintre statele semnatare ale Acordului Schengen:
Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia,
Spania, Suedia, Ungaria, precum si Islanda, Norvegia si Elvetia (ultimele trei nefiind membre ale
UE).

3.3 Cooperare internațională

Concepută și pusă în aplicare sub conducerea lui Jacques Delors în 1988, politica de
coeziune împlinește acum 30 de ani. Aceasta s-a adaptat neîncetat, rămânând în același timp
fidelă principiilor inițiale: ajutorarea regiunilor celor mai dezavantajate, programarea
multianuală, investițiile strategice și implicarea partenerilor regionali și locali.

Politica de coeziune a Uniunii Europene este complexă, dar ea reprezintă o oportunitate

reală pentru toate regiunile Franței. Cota medie a fondurilor europene în investițiile regionale
este de 20 % în Franța continentală, iar în cazul regiunii Auvergne, această proporție atinge 76
%. Prin urmare, această politică este vitală pentru funcționarii publici care doresc să mobilizeze
investitorii în jurul proiectelor structurale din regiuni.

Autoritățile franceze sprijină un buget proactiv pentru o Europă suverană, care

garantează securitatea și se pregătește pentru viitorul tinerilor europeni ,deci un buget mai
echitabil și mai previzibil. Acestea și-au confirmat atât sprijinul față de politica de coeziune, cât
și dorința de a vedea o reformare profundă a acesteia. Pentru a aborda mai bine provocările
teritoriale actuale, politica trebuie să aibă o concentrare mai precisă și să fie guvernată de o
convergență socială și fiscală sporită. Pentru Franța, o Europă puternică este singura opțiune
logică pentru ca pe viitor să își poată proteja, apăra și sprijini pe deplin cetățenii într-o lume
globalizată.
 Politica de coeziune economică, socială și teritorială are două obiective principale:

 investiții pentru creștere și locuri de muncă, în vederea consolidării pieței muncii

și a economiilor regionale;
 cooperarea teritorială europeană, al cărei obiectiv este de a sprijini coeziunea în
Uniunea Europeană prin cooperare transfrontalieră, transnațională și
interregională.

Pentru perioada 2014-2020, Franței îi sunt alocate 15,1 miliarde EUR pentru
implementarea acestei politici.23

3.4 Dezechilibre politice

Atacul terorist demonstrează că ceva nu merge în Franţa, protestele din cursul ultimelor
săptămâni - este trist. Există o ameninţare puternică pentru statul de drept în Franţa, în sensul
respectării criteriilor privind deficitul finanţelor publice.
Politica Franței are loc în cadrul unei democrații reprezentative organizată ca o republică
semi-prezidențială cu puternice tradiții democratice guvernată conform constituției celei de-a
Cincea Republici Franceze aprobată prin referendum în 28 septembrie 1958. Republica Franceză
este o republică unitară semi-prezidențială.

Puterea executivă este reprezentată de Președinte Emmanuel Macron.

Franța este o țară dezvoltată, mediul politic este stabil în sensul că nu mai sunt probleme
politice, nici războie, nici o criză politică și nici un conflict. Aceasta este un factor bun care pote
atrage investitori și turiști.

23
https://www.europe-en-france.gouv.fr/fr/fonds-europeens/politique-de-cohesion-economique-sociale-et-
territoriale ” Politique de cohésion économique, sociale et territorial” accesat 11.11.2019
 Capitolul IV: Sustenabilitatea și protecția mediului
4.1 Dezvoltarea economică, socială și de mediu
Membru al grupului celor șapte (fostul grup al celor opt), țări industrializate lider, din
2018, este clasat ca fiind al zecelea ca mărime din lume și a doua cea mai mare ca economie a
Uniunii Europene prin paritatea de putere de cumpărare. Franța s-a alăturat altor 11 membri ai
Uniunii Europene pentru a lansa euro în anul 1999, monedele și bancnotele euro înlocuind
complet francul francez (₣) în 2002. 24

Franța face parte din grupul celor

șapte (fostul grup al celor opt), țări
industrializate de tip lider, din 2018, este
clasat ca fiind al zecelea ca mărime din
lume și a doua cea mai mare economie a
UE prin paritatea de putere de cumpărare.
Franța s-a alăturat altor 11 membri ai UE
pentru a lansa euro în anul 1999, monedele
și bancnotele euro înlocuind complet francul francez (₣) în 2002.

În Franța avem parte de o economie mixtă care combină întreprinderi private extinse cu
întreprinderi de stat substanțiale și intervenție guvernamentală. Guvernul păstrează o influență
considerabilă asupra segmentelor cheie ale sectoarelor de infrastructură, cu o proprietate
majoritară a căilor ferate, a energiei electrice, a aeronavelor, a energiei nucleare și a
telecomunicațiilor. Guvernul corporatizează lent sectorul de stat și vinde participații în France
Télécom, Air France, precum și în industriile asigurărilor, bancare și de apărare. Franța are o
industrie aerospațială importantă. condus de consorțiul european Airbus și are propriul său spațiu
național, Centrul Spațial Guyanais.

Începând cu 2009, Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a raportat că Franța era al

șaselea cel mai mare exportator din lume și al patrulea cel mai mare importator de mărfuri
fabricate. Iar începând cu 2016, World Factbook a clasat Franța pe locul al șaptelea. În 2008,
Franța a fost cel de-al treilea primitor al investițiilor străine directe în rândul țărilor Occidentale,
la 118 miliarde de dolari, plasîndu-se în spatele Luxemburgului și Statele Unite (316 miliarde de
dolari), dar mai presus de Statele Unite.
24
https://en.wikipedia.org/wiki/France, accesat la 08.11.2019
 Conform unui sondaj din 2010, bazat pe 29.977 de respondenți în 28 de țări, Franța este
văzută la nivel global ca o influență pozitivă în afacerile lumii: 49% au o opinie pozitivă asupra
influenței țării, în timp ce 19% au o opinie negativă. The Nation Brand Index din 2008 a sugerat
că Franța are a doua cea mai bună reputație internațională, doar în spatele Germaniei. Un alt
sondaj global de opinie pentru BBC a relatat că Franța a ocupat a patra națiune cea mai pozitivă
din lume (în spatele Germaniei, Canada și Regatul Unit) în anul 2014.

Dacă să ne axăm pe un sondaj publicat în 2011, francezilor li s-

a dovedit că au cel mai înalt nivel de toleranță religioasă și că este țara
în care cea mai mare proporție a populației își definește identitatea în
primul rând în termeni de naționalitate și nu de religie. Iar înainte de
acest sondaj, în ianuarie 2010, revista International Living a clasat
Franța drept „cea mai bună țară în care să trăiască”, înaintea celorlalte
193 de țări, pentru al cincilea an consecutiv.

Revoluția franceză continuă să pătrundă în memoria colectivă a

țării, astfel încît steagul tricolor al Franței, imnul „La Marseillaise” și deviza Liberté, égalité,
fraternité, definite în titlul 1 al Constituției drept simboluri naționale, au apărut toate în timpul
fermentului cultural al revoluției timpurii, împreună cu Marianne , o personificare națională
comună.

Franța se angajează, în același timp, să protejeze mediul: în anul 2018, țara s-a plasat pe
locul 2 în Indicele de performanță de mediu (în spatele Elveției vecine), din cele 180 de țări
clasate de Universitatea Yale în studiul dat. Aceasta a fost țara gazdă a Conferinței privind
schimbările climatice din 2015 din Paris, guvernul francez a contribuit aici la asigurarea
acordului de la Paris din 2015, un succes care a fost creditat „deschiderii și experienței sale în
diplomație”.

4.2 Poluarea si degradarea mediului

Turismul internațional este influențat atît
în mod direct cât și în mod indirect de-o
gamă de factori. Printre aceștia avem -
Poluarea mediului și degradarea, care se
rasfrînge continuu asupra turismului
intern și anume, dezvoltarea economică
are un impact pucternic asupra mediului
incojurator, unde influența umana își
pune tot mai mult amprenta ceea ce duce la un dezechelibru în natură, acest lucru poate fi
justificat prin următorii factori:

- Industria poluează absolut toate mediile (aer, apa, sol), provocand prejudicii sănătății
oamenilor, viețuitoarelor, agriculturii, transporturilor, construcțiilor, culturii etc.

Franța a fost una dintre primele țări care a creat un minister al mediului, în 1971. Deși este
una dintre cele mai industrializate țări din lume, Franța este clasată doar pe locul 17 la emisiile
de dioxid de carbon, în spatele națiunilor mai puțin populate, precum Canada sau Australia.
Aceasta se datorează investițiilor puternice ale țării în energia nucleară în urma crizei petrolului
din 1973 , care acum reprezintă 75% din producția de energiei electrice și duce la reducerea
poluării.25

Franța este adesea numită ca una dintre cele mai ecologice țări din lume. Un studiu
american al universităților Yale și Columbia a clasat Franța în 2010 pe locul 7 în lume pentru
mediu, apoi pe 27 în 2014 și pe locul 2 în 2018, fapt uimitor că aceasta a ajuns printre primele
țări ecologice pînă în ultimul an.

Industriile din Franța eliberează de la 45% la 50% din emisiile totale de gaze cu efect de
seră din țară. Transportul public reprezintă 22% din emisiile de gaze cu efect de seră, în ceea ce
privește locuințele, emisiile lor sunt în jur de 20-25%. Producția de plastic în Franța a crescut cu
7,8% între 2016 și 2017.

În domeniul transportului, în 2003, două treimi din mașinile vândute sunt alimentate cu
motorină. Biocombustibilii reprezintă doar 0,7% din consumul național. Franța produce în jur de
300 000 de tone de diester în fiecare an.

Dacă să ne referim la poluarea apelor, menționăm că 66% din volumele prelevate pentru
furnizarea apei potabile provin din apele subterane, a căror stare este foarte degradată. Din 2000,
aproximativ 2.400 de capturi au fost abandonate din motive de poluare excesivă, din aproape
22.000. Primul responsabil este nitratul, a cărui prezență rămâne excesivă, în ciuda scăderii
utilizării îngrășămintelor cu azot: în 2017, 35% din teritoriul național a depășit pragul de 25
miligrame pe litru dincolo de care devine foarte dificil să păstrezi resursa adecvată pentru
producerea apei potabile. În perioada 2015 - 2017, în analizele probelor au fost găsite
aproximativ 400 de substanțe: metale (în 40% din punctele de măsurare, ratele lor depășesc în
mod regulat standardele respective), plastic, solvenți, detergenți, produse cosmetice sau încă
treizeci de molecule farmaceutice.
25
https://www.lemonde.fr/planete/article/2015/03/03/biodiversite-etat-des-sols-pollution-l-environnement-se-
degrade-en-europe_4586006_3244.html, accesat la 07.11.2019
 Poluarea apelor de suprafață și subterane 26 de către pesticide este, de asemenea, o
preocupare. Scăderea cantității de pesticide utilizate, dar moleculele utilizate sunt din ce în ce
mai eficiente în doze mici. În plus, anumite pesticide persistă în mediu timp de zeci de ani de la
aplicarea lor și, în această perioadă, moleculele părinte pot fi transformate în produse de
degradare care sunt la fel de nocive ca molecula mamă. 90% din pesticidele utilizate provin din
activități agricole (culturi de câmp, viticultură, grădinărit de piață) și 10% din comunități locale
(tratarea spațiilor publice, marginea rutelor de transport) și gospodării (grădini de legume, spații
verzi, căi).

Întreaga linie de coastă este afectată și de poluarea cauzată de deșeuri (aproximativ 60%
din deșeurile de plastic, apoi deșeurile foarte variate, de la diverse metale la scutere electrice). În
fiecare an, 11.200 de tone de deșeuri de plastic franceze sunt aruncate în Marea Mediterană.
Această poluare continuă să crească și afectează în special coasta Marsilia și nordul Corsica.

Activitățile umane emit diverse

substanțe poluante în aer: emisiile de
evacuare, industriile și activitățile agricole,
emisiile legate de încălzirea lemnului. O
multitudine de poluanți (oxizi de azot,
dioxid de sulf, compuși organici volatili ,
pesticidele, particulele, ozonul
troposferic ...) sunt astfel suspendate în aer.
Acești poluanți pot avea efecte negative asupra sănătății. Se crede că poluarea aerului cauzează
19.000 de decese premature în fiecare an.

Sub impulsul reglementării europene privind emisiile de poluanți în aer, în perioada 1990-
2018, descărcările principalilor poluanți au scăzut considerabil. Dar, în timp ce emisiile de oxizi
de azot au scăzut cu 49% între 2000 și 2017, mai multe aglomerări se confruntă cu depășirea
pragurilor de reglementare pentru protecția sănătății umane. O comisie parlamentară de anchetă
indică în 2015 că poluarea aerului reprezintă un cost anual de 101,3 miliarde de euro pentru
Franța. Iar în cazul Franței și solurile sunt supuse unor presiuni: extinderi urbane, dezvoltare,
infrastructură de transport, facilități de agrement, activități industriale, activități agricole,
defrișări.

26
https://www.statistiques.developpement-durable.gouv.fr/lenvironnement-en-france-edition-2019-focus-
environnement-sante , accesat la 08.11.2019
 Capitolul 5: Securitatea și sănătatea
5.1 Crizele economice
Cea mai vizitată țară din lume continuă să ramînă Franța, cu o cotă de piața de aproape
10% din totalul vizitelor înregistrate, urmata, pe podium, la ceva distanța, de Spania si SUA.
Franta se apropie, de pragul de 80 de milioane de turiști anual. Turismul este foarte dezvoltat
(inclusiv turism cultural). Creşterea şomajului este o problemă majoră.

Creșterea economica a Frantei a fost de 0,5% în primul trimestru (T1), față de aceeași
perioadă a anului trecut, în special pe seama consumului mai ridicat și exporturilor în creștere,
informează Bloomberg. Rezultatul este peste cel înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut
de 0,3%, însa sub așteptarile analiștilor care previzionau în medie o creștere de 0,6%.
Șomajul mai scăzut a impulsionat consumul în a treia mare economie a Europei, Ministrul
francez de finante Thierry Breton, așteptîndu-se ca rata somajului să scadă la 9% pîna la finele
acestui an, de la 9,5% cît se înregistrează în prezent.

Creșerea în zona euro a fost de 0,6% în primul trimestru, conform oficialilor Comisiei
Europene, intarind previziunile investitorilor legate de majorarea ratei dobînzii de referință la
euro. Creșterea Produsului Intern Brut al Franței a atins 1,2% în al doilea trimestru din 2018 în
comparatie cu primul trimestru, a anunțat Institutul National de Statistică și de Studii Economice.

Această crestere s-a datorat consumului, investițiilor și schimbării de acțiuni care au

condus la o majorare cu 0,4 % a PIB-ului, în primul trimestru.Ținta de creștere pentru anul 2006,
în situația în care nu vom avea recesiune în a doua jumatate a anului, este de 1,9%.

Cheltuielile de consum casnic au incetinit ușor creșterea în trimestrul doi, în scadere cu

0,1% față de cele 0,9 procente din trimestrul întîi. Aceste aprecieri au contribuit la o creștere de
0,4 la suta a PIB-ului. Investițiile, formarea brută a capitalului fix, au fost în creștere netă de
1,7% in perioada menționata după stagnarea din trimestrul unu.

Exporturile și-au incetinit creșterea la 1,6%, în trimestrul doi, după creșterea de 3,2% din
primul trimestru, în timp ce importurile au accelerat creșterea la 3,2%, după creșterea de 1,4%
din trimestrul unu. Balanța exterioară de plăți s-a redus și a încetinit creșterea la o jumătate de
procent. Balanța comercială este echilibrată, principalii parteneri fiind țările CEE. Turismul are
ocontribuție însemnată (peste 20 miliarde USD anual) la balanța de plăți. Ajutorul financiar
extern acordat de Franta însumează 7,5 miliarde USD anual.
5.2 Catastrofe naturale
Stare de catastrofă naturală în
Franța a fost declarată cu o săptămână
înainte de Euro 2016! Muzeul Louvre și
Musée d’Orsay, au fost închise! Cel
puțin 11 oameni au murit în urma
inundațiilor devastatoare din Franța și
Germania, în timp ce mii de persoane au
fost evacuate sau lăsate în beznă, fără
curent electric. Apele Senei au ajuns să
măsoare peste șase metri, acesta fiind
cel mai mare nivel înregistrat din 1910, când a depășit 8,6 m și a provocat inundații masive în
capitala Franței.  Președintele Francois Hollande a declarat stare de urgență în cele mai afectate
zone. Luvrul și Musée d'Orsay din Paris au rămas închise, iar mai multe opere de artă au fost
duse în locuri sigure, în care să nu fie afectate de inundații. Mai mult, metroul din capitala
Franței și-a închis mai multe linii din motive de securitate.
Situația 27era atât de gravă încât muzeul Louvre, cel mai vizitat din lume, a fost închis
vineri pentru ca toate operele de artă din subsol să fie mutate la ultimul etaj, întrucât Sena
continuă să crească să iasă și ea din matcă și să inunde capitala Franței, autoritățile fiind nevoite
să închidă și o linie de metrou, iar circulația pe maluri a fost restricționată. Apele Senei au ajuns
la picioarele vechii statui care decoreaza Pont de l’Alma, un pod legendar al Parisului. În timpul
viiturii istorice din 1910, când raul a atins peste 8 metri si 60 de centimetri, Sena s-a ridicat până
la umerii sculpturii care reprezinta un luptător din Războiul Crimeei. Pe lângă inundații și
situația catastrofală, guvernul socialist al acestei ţări se confrunta în continuare cu o criză socială
şi cu greve care îi subminează economia şi îi alarmează pe profesioniştii din sectorul turistic din
cauza unui proiect de reformă a dreptului muncii.28
În iulie 1987, dezastrul Grand-Bornand (Haute-Savoie), cauzat de o inundație excepțională
a torentului Borne în urma unei furtuni de violență rară, a lăsat 21 de morți și 2 dispăruți. În
februarie 1999, avalanșele au ucis cel puțin 60 de persoane în Alpii francezi, austrieci, elvețieni
și italieni, inclusiv 12 în valea Chamonix-Mont-Blanc. În plus, riscul de cutremure de pe Coasta
de Azur este crescut de o intensă urbanizare costieră. Dezvoltări hidraulice semnificative,
însoțite de instalații hidroelectrice (baraje și rezervoare), au fost realizate de autoritățile publice
pentru reglementarea regimului fluvial și, în consecință, limitarea pericolelor inundațiilor. Au
beneficiat toate marile râuri franceze și afluenții lor.
27
https://fr.wikipedia.org/wiki/Grandes_catastrophes_en_France_depuis_1900, accesat la 10.11.2019
28
https://www.voyagesphotosmanu.com/catastrophes_naturelles.html , accesat la 10.11.2019
 5.3 Conflicte armate

Numărul de turiști și veniturile din turism înregistrate în capitala Franței și regiunea

învecinată au atins cele mai mari valori din ultimii zece ani, revenindu-și după o scădere drastică în
2016 din cauza atentatelor teroriste. 
Conform cifrelor publicate de
Comitetul regional al turismului
(CRT), în primele șase luni ale
anului, 16,4 milioane de turiști au
vizitat Parisul și regiunea Île-de-
France, cel mai ridicat număr din
ultimii 10 ani, cu 1,5 milioane de
turiști mai mulți decât în perioada
similară a anului trecut. Astfel, a
crescut atât numărul turiștilor străini, cu 14,9%, cât și cel al turiștilor francezi, cu 6,4%.
Numărul turiștilor japonezi este cu 40,5% mai mare decât în 2016, iar cel al turiștilor chinezi
a crescut cu 29,5%. Numărul turiștilor americani, cel mai important grup de turiști străini în
regiunea Parisului, a crescut cu 20,5%, până la 1,14 milioane.De asemenea, sumele totale cheltuite
de către turiști în regiunea Parisului au crescut cu 10,5%, până la 10,1 miliarde de euro în primul
semestru.
"Semnalele sunt în mod clar pozitive pentru industria turismului din Paris și regiunea Île-de-
France. Cu toate acestea, evenimentele tragic de la Barcelona ne obligă să rămânem prudenți în
lunile următoare", a declarat Frédéric Valletoux, președintele CRT din regiunea Parisului.
Evoluțiile pozitive din acest an vin după ce, în 2016, industria turistică în regiunea Parisului a
înregistrat o scădere drastică din cauza atentatelor care au lovit capitala Franței în lunile ianuarie și
noiembrie 2015, urmate în luna iunie 2016 de atentatul de la Nisa.
Franța este prima destinație turistică mondială, urmată de SUA și Spania. Potrivit cifrelor
publicate la începutul acestei luni de Organizația Mondială a Turismului (OMT), Franța a găzduit
82,6 milioane de vizitatori în 2016, în scădere cu peste 2%, comparativ cu 2015.

Capitolul VI: Dezvoltarea resurselor umane

 6.1 Numărul de lucrători în turism
Turismul a fost unul dintre principalele motoare din spatele recuperării economice a Franței și
în prezent este cea mai importantă sursă de ocupare a forței de muncă.
Resursele umane constituie un potenţial uman deosebit, unic, rar, dificil de imitat şi relativ de
înlocuit, ce trebuie înţeles, motivat sau antrenat, în vederea suprapunerii scopurilor
sale peste cele ale organizaţiei. Potenţialul lor este singurul potenţial inepuizabil de creativitate, desol
uţii şi de idei noi, originale şi valoroase. Dezvoltarea de succes şi durabilă a turismului depinde nu
doar de peisajul atractiv şi defacilităţile turistice, ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul
ospitalităţii şi turismului este unul pentru oameni, oameni care oferă servicii pentru oameni.
Dacă să ne referim la Sectoarele de activitate caracteristice turismului, 29acestea au reprezentat
aproape 1,27 milioane de angajați la 31 decembrie 2015. Dintre acestea menționăm:

 catering tradițional (aproape 363.000 de angajați);

 transport non-urban (aeronave, trenuri, autocare) ..., aproape 270.000 de angajați);
 restaurante fast-food (peste 187.000 de angajați);
 hoteluri (mai mult de 172.000 de angajați);
 parcuri de distracții și alte servicii recreative (mai mult de 56.000 de angajați).

Această statistică prezintă numărul de locuri de muncă aferente sectorului turism din Paris
în 2016, pe sectoare de activitate. Astfel, peste 70.000 de angajați au lucrat în catering tradițional

29
https://www.economie.gouv.fr/entreprises/tourisme-en-france-chiffres-cles-secteur, accesat la 11.11.2019
 și aproximativ 21.000 pentru fast-food. Un alt domeniu în care s-au creat numeroase locuri de
muncă este industria hotelieră. De fapt, în 2015 au activat în acest sector aproximativ 35.500 de
angajați.

6.2 Ponderea în economie

Dezvoltarea turismului are o serie de consecinţe asupra utilizării resurselor umane însensul
creării de noi locuri de muncă, determinării unui nivel relativ ridicat de instruire a unorstructuri
profesionale şi pe funcţii. Specificitatea activităţii turistice, completitatea sa, dată demultitudinea şi
varietatea componentelor, îşi pun amprenta asupra necesarului de personal şi structurii acestuia,
asupra exigenţei lor privind pregătirea şi selecţia, asupra eficienţei utilizăriiforţei de muncă.$rearea
unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şicursuri de pregătire
profesională, precum şi pregătire continuă practică la locul de muncă.30
Resursele umane în turism au un rol important în stimularea cererii, crearea unei atmosfere de
destindere, formularea deciziei de cumpărare, formarea şi menţinerea interesului,simpatiei pentru un
anumit produs turistic sau destinaţie de vacanţă, unitate
hotelieră sau dealimentaţie, mijloc de transport sau formă de
agrement etc. şi respectiv în determinarea revenirii turistului.
În 2016, Franţa a găzduit 83 de milioane de turişti străini. Cu
un an mai devreme, veniseră 85 de milioane.Lovită de
atentatele din Paris în noiembrie 2015 iar apoi din Nisa, în iulie 2016, Franţa, prima destinaţie
turistică mondială a înregistrat astfel o scădere a numărului de turişti anul trecut.
În primele luni din 2017 însă s-a înregistrat o creştere a numărului de turişti germani şi spanioli
- cu 3% mai mulţi comparativ cu 2016, în timp ce dinspre Japonia, Rusia şi Brazilia au venit cu 30%
mai mulţi turişti decât anul trecut. Totodată – americanii s-au interesat mai mult ca niciodată de
Turnul Eiffel, Champs Elysées şi de Louvre căci s-a înregistrat un nivel record de turişti americani.
Ministrul atribuie această creştere companiilor aeriene care au decis să micşoreze tarifele de
transport. Tinta Franţei este 100 de milioane de turişti străini până în 2020 şi crearea a 300.000 de
locuri de muncă suplimentare pe ansamblul teritoriului, în cadrul sectorului turistic. În Franţa acest
sector reprezintă deja aproape 8% din Produsul Intern Brut şi 2 milioane de locuri de muncă.

30
http://www.ziare.com/articole/criza+economica+franta , accesat la 11.11.2019
 Tema II Evoluția pieței turistice
Capitolul I : Schimbarea preferințelor turiștilor

În 2017 Franța a stabilit un record pentru fluxul turistic: țara a fost vizitată de 89 de
milioane de turiști
Franța își menține poziția record pe fluxurile turistice mondiale - în 2017 țara a primit un
număr record de turiști străini. Numărul lor total a fost de aproape 89 de milioane - aceasta a fost
raportată de Departamentul de Ministerul Afacerilor Externe al Franței, responsabil pentru
dezvoltarea turismului. Numărul total de înnoptări a fost de 132,7 milioane de persoane, cu 6,8%
mai mult decât în anul precedent.
Conform estimărilor până în 2020, Franța se așteaptă să primească 100 de milioane de
turiști. Printre destinațiile principale sunt excursiile în Paris.
Franța a depășit în același timp ratingul celor mai încărcate destinații turistice din lume,
prezentat de Consiliul Mondial pentru Turism și Călătorii (WTTC). Conform raportului
prezentat Consiliului, circa două treimi din fluxul turistic global se distribuie doar în 20 de țări.
Pe primul loc este situată Franța - 82 de milioane.

Graficul 1.1 Numărul turiștilor în Franța în perioada 2012– 2017

Acest grafic arată numărul de turiști internaționali care efectuează călătorii de agrement și
de afaceri în Franța între 2012 și 2017. Conform prognozelor ,se presupune că până în anul 2025
se va ajunge la cifra de 110 milioane de turiști.

Graficul 1.2 Număr înnoptări în Franța în funcție de țara de reședință (milioane)

 Cele aproximativ 401,1 milioane de înnoptări din anul 2017 sunt realizate preponderent
de turiștii francezi, respectiv aproximativ 277,9 milioane înnoptări , față de cele 123,2 milioane
înnoptări realizate de turiștii străini.

Graficul 1.3. Originea clientelei europene exprimată în milioane înnoptări

Potrivit datelor furnizate de INSSE , turiștii din Marea Britanie au realizat cele mai multe
înnoptări pe teritoriul francez, respectiv 19,8 milioane înnoptări. Olandezii și germanii au realizat
de asemenea un număr impresionant de înnoptări, peste 15 milioane fiecare.

Tabelul1.1. Preferințele turiștilor

Conform datelor pbținte de pe Institutl Național de Statistică , aproximativ 31.3 % din

turiști aleg să își organizeze călătoriile în marile orașe ale Franței în timp ce 24,7 % aleg să
exploreze satele din împrejurimile acestor orașe. Se observă o preferință a turiștilor în a merge în
excursie la malul mării față de excursiile în zonele montane.
Cu toate că doar 23 % din turiști aleg o excursie la malul mării în dauna celorlalte locații,
în proporție de 32,5 % din acești turiști aleg să înnopteze în aceste stațiuni turistice, aceștia
petrecând în medie 7.3 zile la malul mării.După cum s-a observat și anterior cei mai mulți turiști
aleg ca destinație mediul urban unde petrec în medie 3.8 nopți, cele mai puține de astfel ,
raportându-ne la celelalte destinații. Caracterul sezonier al stațiunilor de ski face ca acestea să
atragă doar 6.2 % din excursioniști dar care în medie petrec 6.7 nopți. Mediul rural este una din
destinațiile preferate ale turiștilor care în proporție de 21 % aleg să se cazeze în aceste zone și să
petreacă în medie 4.4 nopți.

Graficul1.4. Cele mai vizitate obiective turistice din Franța în 2017 după numărul de vizitatori

După cum se observă în graphic, cel mai vizitat obiectiv turistic al anului 2017 din Franța
a fost parcul de distracții Disneyland Paris care s-a bucurat de vizita a aproximativ 13,4 milioane
turiști, în timp ce obiective precum Muzeul Luvru a atras prezența a aproximativ 7 milioane de
vizitatori iar Castelul Versailles și împrejurimile sale au atras aproximativ 6,7 milioane turiști.
Cei aproximativ 6 milioane de vizitatori care au pășit pragul Turnului Eiffel fac din acesta unul
din cele mai vizitate obiective turistice ale Parisului și totodată ale Franței.

Alte obiective turistice reprezentative ale Franței pentru anul 2017 au fost Centrul
Pompidou din Paris, Muzeul Orsay din Paris, Insula Mont Saint Michel sau parcul de distracții
Le Puy du Fou situat în vestul Franței în localitatea Les Epesses din regiunea Loara, toate cele
mai sus menționate adunând cel puțin 2 milioane vizitatori fiecare.
 Capitolul II: Dezvoltarea produselor și concurența

Turismul este rezumat din ce în ce mai mult ca „o schimbare temporară a obiceiurilor”. Zona
turistică, atât teritoriul străbătut, cât și teritoriul gazdă pot fi considerate într-adevăr „drept„ materia
primă a activităților de agrement și turism, fiind atât sprijinul, cât și inima „geosistemului turistic”. În
Franța „Parametrii teritoriali naturali și antropici sunt la baza paradigmei atractivității turistice”
Aceștia determină „turismul” teritoriului, potențialul său atractiv. Inovația trebuie să contribuie la
creșterea acestui „turism”. Este nevoie să contribuie la notorietatea locului monumentului, a
evenimentului, la îmbunătățirea logisticii de acces, recepție, cazare.
În turism, conceptele de „produse” și „atracții” sunt utilizate pe scară largă, atât în literatura
științifică, cât și în limbajul și publicitatea de zi cu zi. În mod curios, în Franța, precum și în alte țări
aceste concepte nu au încă un sens, clar și recunoscut. În ceea ce privește noțiunea de „atracții”, nu
pare să fi fost subiectul unei atenții prea mari și nu este foarte conceptualizat. Aceste concepte, în
special cele ale produsului, sunt importante în turism.
Franța este una dintre cele mai frumoase țări din lume, fiind vizitată de milioane de turiști în
fiecare an. Aceata devenit prima ţară cea mai vizitată din lume şi a depăşit Statele Unite - cu 84 de
milioane de turişti străini. În primele șase luni ale anului, un număr record de 30 de milioane de
turiști au vizitat Franța. Datele publicate de Ministerul Industriei, Energiei și Turismului arată că
numai în iunie Spania a fost vizitată de 6.9 milioane de turiști. Cei mai mulți au venit din Marea
Britanie, apoi din Germania și Spania. Procentual, americanii au înregistrat cele mai mari creșteri, cu
15.7% mai mulți ca în 2017.
Franța este una dintre destinațiile turistice preferate de către turiști pentru vacanțele lor.
Cultura, istoria și arta, romantismul, precum și distracția, relaxarea se impletesc perfect în cele mai
căutate destinații turistice franceze. Aici fiecare regiune în parte are propria strategie de afaceri a
turiştilor. Banii investiţi în promovare sunt mulţi, dar imaginaţia este cea care face diferenţa.

Motivele principale ale creșterii segmentelor speciale de servicii, de calatorie și produse sunt:

 Franța are unele dintre cele mai frumoase și apreciate plaje din lume - vom putea
gasi plaje intinse, cu nisip fin si ape limpezi, care dispun de toate facilitatile turistice
pentru un sejur de neuitat.
 Tradițiile culturale și istoria bogată recunoscute în întreaga lume. Orașe cu influențe
mature, centre istorice perfect păstrate de-a lungul timpului, numeroase atractii si
obiective turistice pe care le intalnesc la tot pasul “vorbesc” despre cultura și tradițiile
bogate ale locurilor.
 Bucataria franceză ofera experiențe culinare dintre cele mai savuroase și sănatoase.
Bibliografie