ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE ȘI BĂNCI

DEPARTAMENTUL TEORIE ȘI POLITICI ECONOMICE

MACROECONOMIA

Tema 6 : ,,MODELUL AD-AS. ECHILIBRUL

MACROECONOMIC GENERAL”
Lucru Individual ,,Analiza structurei consumului in economia
R.Moldova. Analiza structurei PIB-ului pentru economia
R.Moldova”

A executat: Profesor:

Studenta gr.FBR 182, dr., conf. univ.

învăţământ cu frecvenţă redusă Aurelia Tomșa

Munteanu Valeria

Chişinău – 2018
 CUPRINS

1. Analiza structurei consumului in economia R.Moldova………………………………3

2. Analiza structurei PIB-ului pentru economia R.Moldova…………………………….5

Bibliografie…………………………………………………………………………………….....9

2
 1. Sistemul de indicatori ai consumului populaţiei

Nivelul şi structura consumului bunurilor şi serviciilor sunt principalele caracteristici ale

nivelului de trai al populaţiei. Dacă se analizează consumul bunurilor şi serviciilor la macronivel,
se ia în consideraţie totalitatea produselor alimentare şi nealimentare consumate şi a serviciilor
folosite de populaţie într-o anumită perioadă, inclusiv a celor ce se prezintă gratuit (asistenţă
medicală, medicamente, învăţământ, înlesniri şi compensaţii pentru achitarea serviciilor
comunale etc.).

Consumul care se manifestă prin actul cumpărării bunurilor şi serviciilor din contul
mijloacelor proprii al populaţiei se numeşte consum personal. Dacă produsele au fost fabricate în
gospodăria proprie, de exemplu, produsele alimentare, şi apoi consumate de familie, gospodărie
casnică sau de o persoană, ele se include în consum personal (numite şi autoconsumul
gospodăriilor).

Cheltuielile efectuate pentru cumpărarea mărfurilor şi serviciilor se numesc cheltuieli de

consum.

În analiza consumului populaţiei, actualmente, pe larg, se utilizează definiţia “coşul de

consum”, care reprezintă un anumit asortiment de produse alimentare, nealimentare şi servicii,
destinate pentru consumul de către populaţiei sau de anumite grupe al populaţiei.

În funcţie de scopurile concrete, obiectele cercetării pot fi diferite coşuri de consum:

minim – care include asortimentul minimal de produse alimentare, nealimentare şi servicii,
necesare pentru păstrarea sănătăţii al individului şi asigurarea activităţii vitale; coşul minim de
consum este acceptat în calitate de normativ special; raţional – alcătuit în baza normelor
raţionale de consum al mărfurilor şi serviciilor; real – care reflectă consumul efectiv de mărfuri
şi servicii de totalul populaţiei sau de grupe diverse al populaţiei.

În situaţia agravării condiţiilor de trai, o importanţă deosebită se acordă coşului minim de

consum, care se consideră pragul de jos admisibil de consum al produselor alimentare,
nealimentare şi servicii, care asigură reproducţia normală a populaţiei. Expresia valorică a
coşului minim raţional sau real (de consum) se numeşte respectiv bugetul minim, raţional sau
real de consum.

Consumul privat sau consumul final al gospodăriilor populaţiei cuprinde, în principal,

următoarele elemente:

3
  cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii efectuate de familii,
exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte, materiale, îmbrăcăminte specială
necesare activităţii profesionale;
 produsele agricole (alimentare şi nealimentare) consumate de populaţie, în scopuri
neproductive, din producţia obţinută în gospodăriile personale (autoconsumul
gospodăriilor);
 bunurile şi serviciile obţinute gratuit şi cu preţ redus (prestaţii sociale în natură
acordate gospodăriilor de către administraţiile publice şi private în cadrul securităţii
sociale şi al ajutorului social, avantajele în natură furnizate de patroni salariaţilor cu
titlu de complement la remuneraţie, donaţiile nete în natură făcute gospodăriilor de
către “străinătate”);
 chiriile imputate pentru locuinţele ocupate de proprietari.

Tabelul 1 ,,Structura cheltuielilor de consum”

2013 2014 2015 2016 2017

Total cheltuieli de consum, lei 1 775,8 1 816,7 2 048,5 2 116,8 2 250,3
Produse alimentare 42,8 43,8 42,1 42,6 43,4
Băuturi alcoolice,tutun 1,5 1,3 1,4 1,5 1,5
Îmbrăcăminte, încălțăminte 10,3 10,6 11,2 10,5 10,4
Întreținerea locuinței 19,2 18,9 17,9 17,8 18,6
Dotarea locuinței 3,6 3,5 3,9 4,0 3,9
Îngrijire medical și sănătate 5,7 5,6 6,5 6,4 5,9
Transport 4,7 4,3 4,5 4,7 3,7
Comunicații 4,2 4,3 4,3 4,7 4,5
Agrement 1,5 1,3 1,4 1,3 1,3
Învățământ 0,8 0,7 0,6 0,7 0,5
Hoteluri, restaurant, cafenele 1,5 1,4 1,7 1,5 1,8
etc.
Diverse 4,0 4,0 4,4 4,4 4,5
Sursa ,,Biroul Național de Statistică”

Acest indicator (CP) cumulează (prin formula CP=Σqp) întregul consum al populaţiei, evaluarea
realizându-se prin intermediul preţurilor:

 preţuri de achiziţie – în cazul cumpărărilor de mărfuri şi servicii de pe piaţă, precum şi în

cazul bunurilor primite ca donaţii din străinătate (prin asimilarea cu produsele
echivalente);
 preţuri de producţie – în cazul produselor autoconsumate de gospodării şi a celor
furnizate gratuit şi cu preţ redus.

4
 Pe baza consumului final al populaţiei se calculează un indicator esenţial în analiza stării
economice şi sociale a unei ţări şi anume, ponderea consumului privat în PIB (γCP):

CP
γ CP= ⋅100
PIB (%)

Tabelul 2. Evoluţia ponderii consumului privat în PIB în Republica Moldova – % din PIB

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

CP 107,4 107,6 104,6 104,6 105,1 109,7 106,4
Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2017
În analiza structurii consumului populaţiei (C), se utilizează un indicator cu o sferă mai
restrânsă decât cea a consumului privat şi anume, cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor
(CT), care nu includ: chiriile imputate pentru locuinţele ocupate de proprietari, îmbrăcămintea şi
hrana furnizată militarilor etc.
2. Analiza structurei PIB-ului pentru economia R.Moldova
În Republica Moldova, ca şi pretutindeni, baza creării PIB-ului o constituie activitatea
organizată pentru producerea bunurilor materiale şi a serviciilor. În economia de piaţă,
majoritatea absolută a acestora îmbracă forma de marfă şi sunt destinate pieţei.
Producţia de bunuri şi servicii destinată pieţei reprezintă acea producţie, care se schimbă
pe piaţă la un preţ care îi permite producătorului, cel puţin, acoperirea costului de producţie.
Toate bunurile sunt considerate, prin convenţie, a fi destinate pieţei.
Producţia de servicii destinată pieţei este formată din servicii furnizate de administraţia
publică şi privată colectivităţii, în ansamblul ei, sau anumitor grupuri ale gospodăriilor
populaţiei, cu titlu gratuit sau cvasi gratuit.
Aşadar, PIB-ul reprezintă rezultatul activităţii de producţie şi care corespunde valorii
bunurilor şi serviciilor produse pentru consumul personal sau productiv.
În cele ce urmează, vom supune analizei evoluţia dinamicii PIB-ului în Republica
Moldova, ponderii principalelor tipuri de activităţi în crearea acestuia şi structurii PIB-ului pe
surse de formare.
Produsul intern brut (PIB), conform datelor preliminare, în anul 2017 a însumat 150,4
mild. lei, revenind 42,4 mii lei pe locuitor. Comparativ cu anul 2016 PIB, în termeni reali, s-a
majorat cu 4,5%, iar PIB pe locuitor – cu 4,6%.

Valoarea adăugată brută înregistrată a fost de 126,4 mild. lei şi a depăşit cu 3,8%, nivelul
anului precedent reprezentând 84,1% din PIB.

5
 Din punct de vedere al utilizării PIB creşterea s-a datorat, în principal, consumului final
al gospodăriilor populației (+4,2%), cu o contribuție la formarea PIB de 85,8% şi o majorare a
volumului cu 4,9%.
Tabelul 3. Dinamica PIB-ului în ansamblu pe economia naţională şi pe locuitor.

2014 2015 2016 2017

Produsul intern brut 112050 122563 135397 150369
(preţuri curente), mil. lei
pe locuitor, lei 31506 34485 38119 42367
Indicele volumului fizic al 104,8 99,6 104,5 104,5
PIB,
în % faţă de anul precedent
pe locuitor 104,9 99,6 104,5 104,6

Sursa ,,Moldova în Cifre” ediția 2018 pagina 68

Diagrama 1. Produsul intern brut, miliarde lei preţuri curente

45 42.4
40 38.1
34.5
35
31.5
30 28.2

25

20

15

10

0
2013 2014 2015 2016 2017

Produsul intern brut Exponential (Produsul intern brut)

Sursa ,,Buletin trimestrial”ediția 2017 pagina 6

La crearea PIB-ului participă diferite ramuri, subramuri şi sectoare ale economiei naţionale. În
Republica Moldova, ponderea principalelor tipuri de activităţi economice la producerea PIB-ului
în intervalul de timp examinat se prezintă astfel.
Tabelul 4. Ponderea principalelor tipuri de activităţi economice în crearea PIB-ului

2014 2015 2016 2017

Produsul intern brut 100,0 100,0 100,0 100,0
Valoarea adăugată brută 84,3 84,8 85,5 84,1
Agricultură, silvicultură şi pescuit 13,0 12,2 12,1 12,2
Industria 15,1 15,2 15,1 14,6
6
 Construcţii 3,6 3,6 3,4 3,3
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 13,7 13,7 14,2 14,4
Transporturi şi depozitare 4,9 5,0 5,1 4,9
Informații și comunicații 5,9 5,9 5,9 5,7
Tranzacții imobiliare 5,2 5,2 5,1 4,8
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 1,8 1,9 2,0 2,0
tehnice
Administraţie publică şi apărare; 14,0 14,1 13,7 13,7
asigurări sociale obligatorii;
învăţământ; sănătate şi asistenţă
socială
Alte activități 9,0 11,2 10,2 9,9
Serviciile intermediarilor financiari -1, 9 -3,3 -1,5 -1,4
indirect
Impozite nete pe produse 15,7 15,2 14,7 15,9
Sursa ,,Moldova în Cifre” ediția 2018 pagina 70
O ţară se numeşte agrară sau industrială în dependenţă de ponderea agriculturii sau a
industriei în componenţa PIB-ului. Dacă ponderea agriculturii depăşeşte 50 la sută în structura
PIB-ului, ţara se numeşte agrară şi, invers, atunci când producţia industriei constituie mai mult
de 50 la sută, este vorba de o ţară industrială. Secole de-a rândul Moldova a fost o ţară agrară. În
ultima treime a secolului XX, în perioada dezvoltării intense a ramurilor industriale, Republica
Moldova devenise o ţară industrial-agrară, deoarece ponderea producţiei industriale în
componenţa PIB-ului atinsese 52-54 %.
În anii tranziţiei la economia de piaţă s-au produs schimbări radicale în participarea
agriculturii, industriei şi a altor domenii în crearea PIB-ului. Compararea datelor statistice
incluse în tab. 2 demonstrează că ponderea agriculturii a scăzut de la 13,0% în anul 2014 la
12,2% în anul 2017. În acelaşi interval de timp ponderea industriei s-a redus de la 15,1% la
14,6% sau. De la 13,7 la 14,4% sau de două ori a sporit ponderea comerţului cu ridicata şi
amănuntul. Ponderea transporturilo şi depozitare a informații și comunicații nu au înregistrat
schimbări în ultimii 4 ani.
Ponderea altor activităţi (remitenţele sau transferurile de bani ale emigranţilor la muncă)
s-au majorat de la 9 % în 2014 la 11,2% în anul 2015. În ultimii ani, peste o treime din PIBul
Republicii Moldova este alcătuit din remitenţele emigranţilor. Deci evoluţia ponderii
principalelor tipuri de activităţi economice în formarea PIB-ului atestă că în prezent Republica
Moldova este o ţară nici agrară, nici industrială şi nici agrar-industrială, ci mai degrabă un
conglomerat de activităţi economice în care predomină exportul forţei de muncă şi importul de
bunuri şi servicii.
Schimbări esenţiale s-au produs şi în structura PIB-ului pe categorii de resurse de
formare. Despre astfel de schimbări demonstrează datele statistice prezentate în tab. 3.

7
 Tabelul 5. Evoluţia structurii PIB-ului în Republica Moldova pe categorii de resurse

2014 2015 2016 2017

Produsul intern brut 100,0 100,0 100,0 100,0
bunuri 25,2 26,6 27,6 26,9
servicii 60,3 58,4 58,6 60,6
serviciile intermediarilor -2,0 -1,7 -1,9 -2,8
financiari indirect
impozite nete pe produs 16,5 16,7 15,7 15,3
Sursa ,,Moldova în Cifre” ediția 2018 pagina 72
Datele prezentate în tab. 3 atestă că în ultimii 4 ani au avut loc modificări esenţiale în
raportul dintre resursele de formare a PIB-ului. Astfel, ponderea bunurilor materiale în structura
acestui important indicator macroeconomic a crescut de la 25,2 % la 26,9%. Observăm o
diminuare a ponderii impozitelor nete pe produs de la 16,5% la 15,3%.
Diagrama 2. Structura produsului intern brut pe forme de proprietate
100%
90%
80%
70%
60%
Mixtă
50% Privată
40% Publică
30%
20%
10%
0%
2012 2013 2014

Sursa ,,creație proprie”

Din datele diagramei 2. observăm că ponderea cea mai mare în structura PIB-ului o
deține întreprinderiile private circa 58%, urmată de cea publică și mixtă circa 21% și respectiv
2%.

BIBLIOGRAFIE

1. Aurelia, Tomșa,Teoria Economică, vol.II,,Macroeconomia”, 2013 pag.153

2. http://agora.md/analize/62/comportamentul-consumatorului-in-republica-
moldova
3. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6205

8
4. http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Statistica_teritoriala/St
atistica_teritoriala_2018.pdf