Sunteți pe pagina 1din 10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE ȘI BĂNCI

DEPARTAMENTUL TEORIE ȘI POLITICI ECONOMICE

MACROECONOMIA

Tema 5 : ,,INFLAŢIA ŞI ASIGURAREA STABILITĂŢII


PREŢURILOR”
Lucru Individual ,,Istoria inflaţiilor in ţarile Europei. Analiza
proceselor inflaţioniste in economia RM. Politicile antiinflationiste
promovate de BNM si de alte economii.”

A executat: Profesor:

Studenta gr.FBR 182, dr., conf. univ.

învăţământ cu frecvenţă redusă Aurelia Tomșa

Munteanu Valeria

Chişinău – 2018
CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………….3

1. Istoria inflaţiilor in ţarile Europei……………………………........................................4


2. Analiza proceselor inflaţioniste in economia RM……………………………….……. 6
3. Politicile antiinflationiste promovate de BNM si de alte economii……………………8

Bibliografie……………………………………………………………………………...……....10

2
Introducere

Fenomenul denumit inflaţie constituie o problemă complexă de analiză


macroeconomică şi una dintre cele mai importante forme ale dezechilibrului economico-social.
Termenul de inflaţie a început să fie frecvent utilizat în rândul oamenilor de ştiinţă şi al
oamenilor de afaceri (bancheri), abia pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, deşi fenomenul
inflaţionist exista cu mult înainte de această perioadă.

Acest fenomen a apărut cu mult înainte ca ştiinţa economică să se fi constituit, iar teoria
inflaţiei s-a conturat mult mai târziu decât ştiinţa economică, astfel că inflaţia rămâne cea mai de
temută şi controversată formă a dezechilibrului macroeconomic, din punct de vedere al analizei
naturii sale şi a cauzelor şi mecanismelor declanşatoare.

Pornind de la premisa că inflaţia este în primul rând un fenomen monetar (inflaţia există
doar în prezenţa banilor), explicarea genezei şi naturii acesteia trebuie să înceapă de la formele
istorice pe care le-au îmbrăcat banii de-a lungul secolelor. În acest context, se pot sintetiza trei
forme istorice ale fenomenului inflaţionist.

Prima formă a inflaţiei a fost cea monetaro-bănească, care s-a manifestat sub forma
devalorizării mascate a monedelor din metale preţioase, prin punerea în circulaţie a unor monede
false, cu o greutate mai mică sau un conţinut în aur mai redus decât cele oficiale.

Elementele definitorii ale acestei forme de inflaţie au fost:

 conţinutul real în aur al monedelor metalice era mai mic decât conţinutul nominal, deci s-
a separat conţinutul nominal de cel real al monedelor;
 transformarea existenţei-aur în aparenţă-aur a monedei;
 aglomerarea circulaţiei cu monede ieftine fără valoare deplină, toate acestea conducând la
scăderea puterii de cumpărare a acestora.

Cea de-a doua formă a inflaţiei a fost inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur, care s-
a manifestat în perioada trecerii de la feudalism la capitalism, când statele europene au început să
înlăture haosul monetar medieval, creând sisteme naţionale prin emiterea biletelor de bancă cu
acoperire deplină în aur. S-a urmărit crearea unor sisteme băneşti stabile, care să asigure
o circulaţie monetară normală (sănătoasă).

Cantitatea banilor de hârtie se limita la aurul pe care aceşti bani îl reprezentau în


circulaţie. Această corespondenţă dintre cantitatea de aur existentă în depozitele băncilor de
emisiune şi volumul bancnotelor din circulaţie asigura optimizarea sau echilibrul circulaţiei

3
băneşti într-o economie. În această situaţie, cel puţin temporar, inflaţia nu putea să apară, ea
neavând bază de desfăşurare.

După o anumită perioadă însă, s-a creat un dezechilibru între mărimea depozitelor de aur-
monedă, care era în funcţie de producţia de metal preţios sau de posibilităţile fiecărei ţări de a
procura aurul monetar, şi cantitatea de semne monetare (bilete de bancă) emise, care era
dependentă de volumul tranzacţiilor. Inflaţia de acest gen apărea atunci când cantitatea banilor
de hârtie aflată în circulaţie devenea excedentară faţă de cea care rezulta din raportul dintre masa
de aur monetar şi etalonul aur (cantitatea de aur aferentă unei unităţi monetare).

A treia formă a inflaţiei este cea contemporană şi anume inflaţia banilor de hârtie


neconvertibili în aur. Inflaţia contemporană constă în deprecierea banilor de hârtie şi a banilor
de credit, care se exprimă prin creşterea generalizată a preţurilor şi prin lipsa de încredere a
agenţilor economici în moneda existentă; ea este expresia unui dezechilibru dintre banii
depreciaţi şi nevoile circulaţiei bunurilor economice. Realităţile inflaţioniste diferenţiate pe ţări
şi etape au făcut posibilă apariţia unor numeroase şi controversate puncte de vedere cu privire la
natura însăşi a formei contemporane de inflaţie.

1. Istoria inflaţiilor in ţarile Europei

Inflația se referă la o creștere generală a prețurilor de consum și este măsurată printr-un


indice care a fost armonizat în toate statele membre ale UE: Indicele armonizat al prețurilor de
consum (IAPC). IAPC este măsura inflației pe care Consiliul guvernatorilor o folosește pentru a
defini și evalua stabilitatea prețurilor în zona euro în ansamblu în termeni cantitativi.

Diagrama 1,,Inflația în zona UE anii 1996-2018”

Sursa ,,Banca Centrală Europeană”

4
Astfel, în mai 2018, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din UE provine
din servicii (0,72 pp) şi energie (0,58pp). 

În comparaţie cu luna aprilie 2018, în luna mai 2018 inflaţia anuală HIPC a scăzut
într-o singură ţara (Slovacia), a stagnat în UK şi a crescut în 26 de ţări, România având a
noua cea mai mică creştere din UE. 

Sursa ,,Eurostat”

Ritmul de creştere a inflaţiei în România în perioada februarie-mai 2018 s-a micşorat


şi a variat cu mai puţin de 0.1pp faţă de media UE. Astfel, rata lunară HIPC a inflaţiei în luna
mai 2018 a fost în România de 0,6%, situându-se sub rata inflaţiei din Ungaria, Portugalia,
Spania, Slovenia, Cipru şi Malta şi cu doar 0,1pp peste media UE şi a zonei euro (0,5%).

Inflaţia anuală IAPC are o valoare mare în România în luna mai, de 4,6%, deoarece se
calculează ca raport între indicele în bază fixă 2015, din luna mai 2018 şi luna mai 2017, iar
valoarea acestuia a fost foarte redusă anul trecut. Ținând cont că indicele în luna mai 2017 a
fost subunitar, atunci valoarea anuală a inflaţiei are mai mult un caracter statistic şi este
afectată puternic de efectul de bază. Indicele în bază fixă va deveni supraunitar tocmai în
luna octombrie (valoarea va fi 101,03) iar inflaţia anuală va scădea semnificativ şi va fi mai
puţin influenţată de efectul de bază. Dacă se calculează inflaţia IAPC în mai 2018 faţă de
ultima luna în care indicele în bază fixă este subunitar (în luna septembrie 2017 valoarea a
fost de 99,92) atunci inflaţia este de 4,36%, iar dacă se calculează faţă de luna octombrie
2017 inflaţia este de 3,2 %. Deci efectul de bază este semnificativ şi are un impact asupra
inflaţiei de peste 1% doar pentru o perioadă de o luna de zile. Astfel, efectul de bază  
pentru perioadă respectivă reprezintă mai mult de 25% din inflaţie . Mai mult, dacă se
calculează inflaţia IAPC în luna mai 2018 faţă de luna decembrie 2017 (când indicele a fost
5
de 101,98), atunci valoarea acesteia este de 2,25%. Ce înseamnă acest lucru? Că în luna mai
2018 preţurile au crescut faţă de decembrie 2017 cu doar 2,25%. Pentru a micşora şi mai
mult efectul de bază şi pentru că rată inflaţiei să fie şi mai relevantă, se calculează rata
inflaţiei în mai 2018 faţă de luna februarie 2018, iar valoarea este de doar 1,33%, ceea ce
face că România să fie sub media UE (1,54%), să urce mai mult de 10 locuri şi să fie pe locul
17 în UE. 

Sursa ,,Eurostat”

Deci tendinţa la nivel european este de creştere a raţei inflaţiei, în timp ce în România
tendinţa este de scădere spre sfârşitul anului, începând cu luna octombrie, atunci când se
diminuează considerabil efectul de bază. Inflaţia medie în ultimele 12 luni, calculată după
metodologia Eurostat (IAPC Indicele armonizat al preţurilor de consum) a fost în România
de 2,6% şi a crescut în cea mai mare parte a ţărilor din UE. În mai 2018 faţă de mai 2017,
inflaţia a crescut cu aproximativ  60% în UE, Italia, Ungaria, cu aproximativ 40% în Cehia,
Germania, Austria, cu aproximativ 85% în Polonia şi a crescut cu mai mult de două ori în
Danemarca, Lituania, Olanda, România, Slovacia, Anglia. În SUA inflaţia a crescut cu 50%
în perioadă respectivă. Mai mult, inflaţia anuală calculată după metodologia Eurostat (IAPC
Indicele armonizat al preţurilor de consum) a fost în România de 4,6% şi a crescut, de
asemenea, în aproape toate ţările din UE şi zonă euro. În mai 2018 faţă de mai 2017, inflaţia
a crescut cu aproximativ 25% în UE, 36% în zona euro, 21% în Belgia, 65% în Bulgaria,

6
43% în Danemarca, 57% în Germania, 155% în Franţa, 80% în Croaţia, 38% în Ungaria,
171% în Olanda. De asemenea, în SUA inflaţia a crescut cu 86% în perioada analizată.

2. Analiza proceselor inflaţioniste in economia RM

Deşi Republica Moldova numără 20 ani de istorie economică, lista succeselor de politică
economică este destul de limitată. O problemă ce a persistat de-a lungul întregii perioade şi în
ultimul timp devine o prioritate primordială a decidenţilor de politici economice, pentru a asigura
stabilitatea macroeconomică a ţării, este inflaţia.Republica Moldova nu a repurtat succese
remarcabile la acest capitol. Astfel, inflaţia în ultimii ani a crescut, în termeni reali, cu
aproximativ 200 %.
Тabelul 2 ,, IPC 2010-2017, %”

  2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017


Indicele preturilor de consum (IPC) 107,4 107,6 104,6 104,6 105,1 109,7 106,4 106,6
Sursa,,Biroul Național de Statistică”
Problema devine şi mai acută, dacă facem referinţă la faptul că din 2006 obiectivul Băncii
Naţionale a Moldovei (BNM) este stabilitatea preţurilor şi renunţarea la menţinerea cursului de
schimb. Şi, asta în condiţiile în care leul moldovenesc se apreciază, iar prin esenţa lor, măsurile
de menţinere a stabilităţii preţurilor şi de menţinere a cursului de schimb sunt obiective mai mult
de natură divergentă.

Sursa,,Biroul Național de Statistică”


În contextul creşterii preţurilor mondiale la produsele energetice şi agricole, autoritatea
monetară din
 Perioada III (2000) – perioadă de dezinflaţie (de la 43.8 la sută la 18.5 la sută) şi
începutul stabilizării situaţiei macroeconomice Moldova va fi impusă să restructureze şi
să eficientizeze instrumentele şi canalele de transmisie a politicii monetare.

7
Existenţa unor studii efectuate în ţările în tranziţie1 prezintă lupta împotriva inflaţiei nu
doar ca un fenomen ce ţine exclusiv de datoria autorităţilor monetare, ci ca un fenomen care are
componente ce ţin de structura economiei. Respectiv, cunoaşterea determinanţilor inflaţiei şi
căilor de propagare este esenţială.
În acest context, scopul prezentului studiu este studierea premiselor şi condiţiilor
necesare pentru atingerea obiectivului de ţintire a inflaţiei, analiza şi estimarea mecanismelor de
transmisie a politicii monetare în Republica Moldova.
Studiul prezintă informaţii despre experienţa internaţională în procesul de trecere spre
ţintirea inflaţiei, evidenţiind aspectele ce ţin de interacţiunea cu flexibilitatea cursului de schimb.
Sunt analizate condiţiile necesare ţintirii inflaţiei, precum şi instrumentele monetare utilizate în
Republica Moldova.De asemenea, au fost apreciate canalele de transmisie monetară a ratei
dobânzii şi cursului de schimb.În contextul celor menţionate mai sus, considerăm că analiza
procesului inflaţionist din Republica Moldova, din punct de vedere al cadrului macroeconomic
de realizare a politicii monetare, poate fi analizat prin prisma a patru perioade:
 Perioada I (1990 – XI. 1993) – ce se poate caracteriza prin începutul trecerii de la
economia planificată la economia de piaţă, liberalizarea preţurilor şi introducerea
monedei naţionale;
 Perioada II (XII. 1993 –VII.1998) – perioada ulterioară introducerii monedei naţionale;
 Perioada III (VIII.1998-1999) perioada crizei financiare regionale din 1998 şi a
consecinţelor acesteia;
 Perioada IV (2000-prezent) – perioada de începere a stabilizării macroeconomice şi de
demarare a creşterii economice.
Astfel putem constata urmatoarele caracteristici a acestor periode esentiale dini stria
dezvoltarii economiei din Republica Moldova si mai ales cind vorbim de evolutia inflatiei.
 Perioada I (1990-1993) – perioada slumflaţiei, caracterizată prin hiperinflaţie (peste
100% anual) şi reducere substanţială a PIB real (de circa 40.0 la sută), şomaj sporit (de
peste 10.0 la sută);
 Perioada II (1994-1999) – perioada stagflaţiei concretizată prin inflaţie galopantă însoţită
de recesiune economică; în urma crizei financiare regionale din anul 1998;
 Perioada IV (2001-2002) – perioada inflaţiei rapide, manifestată printr-o majorare a
preţurilor bunurilor şi serviciilor ce s-a încadrat în limitele de 5.0-10.0 la sută.
 Perioada V (2003-prezent) – perioada inflaţiei deschise caracterizată printr-o majorare
anuală a preţurilor la bunuri şi servicii între 10.0-20.0 la sută.

3. Politicile antiinflationiste promovate de BNM si de alte economii.

8
Desprindem că principalele instrumente monetare utilizate actualmente în Republica
Moldova sunt:
 Operaţiunile Open Market, ce sunt dominate de tranzacţiile cu CBN-uri. Ultimele
sunt folosite şi la sterilizarea lichidităţilor.
 Vânzările de Certificate ale BNM. Pe parcursul anului 2010, au fost vândute
certificate în valoare de aproximativ 27000 mil. lei sau 50 % din PIB, pe când soldul
mediu zilnic este aproximativ 1300 mil. lei4, rata medie fiind de 14,17 la sută anual.
Această evoluţie a acestui instrument este impulsionată de dorinţa BNM de a scoate
lichiditatea excesivă din sistem.
 Acceptarea de depozite, ca instrument al politicii monetare, a fost neînsemnat, mai
puţin de 1000 mil. Lei, termenul mediu fiind de 69 de zile.
 Facilităţile permanente sunt prezente prin prisma depozitelor şi creditelor overnight.
 Operaţiunile overnight au fost dominate de depozitele overnight, care au avut o
valoa¬re aproximativ egală cu 10300 mil. lei sau 18 % din PIB. Soldul mediu zilnic
constituie 52,8 mil. lei. Creditele overnight nu sunt folosite din cauza excesului de
lichiditate.
 Rezervele obligatorii au atins nivelul de 2000 mil. Lei şi reprezintă un instrument
direct al politicii monetare, fiindcă influenţează direct baza monetară. Acest
instru¬ment este rar utilizat de către autorităţile monetare ale altor state, din cauza
con¬strângerii imediate a creditelor acordate economiei.
In final observăm că Banca Naţională, prin dirijarea instrumentelor sale monetare,
influenţează poziţiile de lichiditate a băncilor şi, respectiv, conturile curente deţinute la
banca centrală. Operaţiunile BNM ce vizează ratele rezervelor obligatorii şi ste¬rilizările
influenţează direct baza monetară. La rândul lor, baza monetară, rata overnight, şi cursul de
schimb influenţează pe termen lung ratele dobânzilor, inflaţia şi aşteptările asupra cursului
valutar, masei monetare în sens larg şi creditele private.
Acest grup de variabile influenţează cererea agregată în Republica Moldova. În final,
inflaţia este influenţată de cererea agregată, impulsurile din partea preţurilor importate, a
preţurilor reglementate şi ofertei prea mici în comparaţie cu necesităţile ţării.
Mecanismul de transmisie include trei canale: canalul creditului, canalul cursului valutar şi
canalul aşteptărilor inflaţioniste.Canalul averii nu este funcţional în cadrul mecanismului de
transmisie în ţara noas¬tră, deoarece piaţa valorilor mobiliare este puţin dezvoltată şi doar
sistemul bancar şi Ministerul Finanţelor beneficiază de o credibilitate suficientă pentru
emisiunea şi plasarea valorilor mobiliare pe piaţa de capital, iar agenţii economici şi
populaţia sunt participanţi relativ pasivi în tranzacţiile cu valori mobiliare. Astfel, în lipsa
9
unei pieţe de capital suficient dezvoltate, economiile populaţiei nu pot fi prezentate altfel
decât sub forma depozitelor plasate în sistemul bancar şi deţinerea bunurilor reale.

BIBLIOGRAFIE

1. Aurelia, Tomșa,Teoria Economică, vol.II,,Macroeconomia”, 2013 pag.114


2. Dumitru, Moldovanu, Curs de Teorie Economică, Editura Arc, 2006, pag.340
3. https://europa.eu/european-union/documents-publications/statistics_ro
4. https://www.capital.ro/cresterea-inflatiei-un-fenomen-intalnit-in-toata-europa-
1.html
5. http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=407&nod=1&
6. https://biblioteca.regielive.ro/referate/banci/evolutia-inflatiei-in-republica-
moldova-economie-finante-240107.html

10