Covid- 19

COVID-19 (abreviere din engleză coronavirus disease 2019), de asemenea cunoscut

sub numele de sindromul respirator acut 2019-nCoV[], sindromul respirator acut sever
2 și pneumonia Wuhan, este un sindrom respirator viral cauzat de coronavirusul
sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2). Acesta este sindromul implicat
în epidemia de coronavirus 2019-20.
Modul primar de infecție la om este transmiterea om-om, care are loc în general prin picături
de secreții respiratorii de la persoane infectate care sunt expulzate prin strănut, tuse sau
expirație[8]. Virusul are o perioadă de incubație în general de între 2 și 14 zile[], cu o medie de
3 zile, deși au fost raportate cazuri cu o perioadă de incubație de până la 24 de zile.
Transmiterea poate fi limitată prin spălarea pe mâini, igienă și purtarea de măști chirurgicale.
1. Există un vaccin împotriva virusului?
Compania de biotehnologii, Moderna Therapeutics (din Cambridge, Massachusetts) a
livrat primele flacoane ale vaccinului său contra COVID-19 către Institutul Național de
Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), parte a Institutelor Naționale de Sănătate (NIH) din
Statele Unite, care se va ocupa de pregătirea vaccinului pentru testare umană. Această
testare va începe în luna aprilie și va fi efectuată pe un număr de 45 de subiecți sănătoși,
pentru a evalua siguranța vaccinului. Această etapă inițială va dura aproximativ 3 luni.
Vaccinul a fost creat la doar 42 de zile după ce genomul viral SARS-CoV-2 a fost publicat de
către cercetătorii chinezi, pe 10 ianuarie 2020. Acest răspuns a fost posibil datorită
tehnologiilor moleculare și de secvențiere genetică de ultimă generație, căilor de comunicare
a datelor aproape în timp real, dar și deschiderii către colaborare și împărtășire a datelor a
specialiștilor.
Vaccinul Moderna împotriva COVID-19 (mRNA-1273) este deja înregistrat
pe clinicaltrials.gov și a fost dezvoltat într-un timp record, deoarece se bazează pe o metodă
genetică relativ nouă, care nu necesită creșterea în laborator a virusului. Tehnica transformă
corpul uman într-un „laborator viu”, deoarece întregul proces nu se mai desfășoară în
laborator, ci direct în organismul care a primit vaccinul.
Vaccinul mRNA-1273, diferit de vaccinurile clasice
Tehnica se bazează de fapt pe fragmente de acid ribonucleic mesager (ARNm), materialul
genetic care este copiat din ADN și codifică proteinele. Moderna își încarcă vaccinul cu
ARNm-ul viral, care codifică proteinele noului coronavirus, iar apoi îl injectează în organism.
Celulele imune din ganglionii limfatici prelucrează ARNm-ul și sintetizează antigenele
proteice virale specifice pentru ca alte celule imune să le recunoască.

Alte vaccinuri aflate în dezvoltare

 Vaccinul subunitar recombinant al Clover Biopharmaceuticals

Clover Biopharmaceuticals (o companie biotehnologică din China) dezvoltă un vaccin

subunitar recombinant (recombinant subunit vaccine), un vaccin constituit din antigen de
suprafață inactivat, preparat în culturi celulare, folosind tehnologia brevetată Trimer-Tag.
Compania dezvoltă vaccinul pe baza proteinei S-Trimer a virusului SARS-CoV-2.
Elementele subunitare au fost produse cu succes într-o cultură de celule mamifere pe data de
10 februarie. Au fost identificați și anticorpi specifici antigenului viral în serul sanguin al
pacienților recuperați complet, care au fost anterior infectați de virus.
Clover colaborează, de asemenea, cu GSK pentru a dezvolta un vaccin folosind platforma sa
deja consacrată de tehnologii utilizate pentru realizarea diverșilor adjuvanți pentru vaccinurile
pandemice. GSK și-a oferit sprijinul în urma unui apel EFPIA către toate companiile sale
membre pentru a oferi soluții și resurse pentru lupta împotriva noului coronavirus.

 Sanofi Pasteur intră în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin

Compania se va alia cu Biomedical Advanced Research and Development Authority

(BARDA, Autoritatea de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală Avansată) din S.U.A pentru
dezvoltarea vaccinului, utilizând platforma de tehnologii de tip ADN recombinant a
companiei. Sanofi a încercat anterior să dezvolte un vaccin pentru SARS, acesta fiind punctul
de plecare pentru dezvoltarea vaccinui COVID19 (o boală dată de noul coronavirus,
asemănător SARS).

 De asemenea, Janssen Pharmaceutical (o companie Johnson&Johnson) s-a aliat

cu BARDA pentru dezvoltarea unui vaccin.
 Pfizer se alătură cursei dintre Moderna, Sanofi și Johnson și ia în considerare un
parteneriat cu BioNTech, o companie producătoare de medicamente din Germania.
Vaccinul pe care urmează să îl dezvolte ar fi bazat, de asemenea, pe tehnologia ARNm.

Există și alte companii biotehnologice de mici dimensiuni care au intrat în cursa pentru

dezvoltarea unui vaccin, multe dintre ele provenind din China, însă este necesar ca ele să se
afilieze cu o companie mare farmaceutică, pentru a avea șansa ca vaccinul lor să înceapă
etapa studiilor pe oameni și apoi să fie aprobat de autoritățile de reglementare. Cel puțin 37 de
companii și grupuri academice, inclusiv 25 din China, au anunțat programe de dezvoltare a
vaccinurilor COVID-19.
Oamenii de știință din cadrul companiilor biofarmaceutice, universitățile și agențiile de
reglementare s-au întâlnit în perioada 11-12 februarie cu reprezentanții Organizației Mondiale
a Sănătății pentru a întocmi un plan pentru dezvoltarea de vaccinuri împotriva COVID-19, pe
fondul unei situații care se schimbă de la o zi la alta. Prioritățile setate în cadrul întrunirii
OMS includ elaborarea unui profil de produs-țintă (TPP), proiectarea unui protocol principal
pentru testarea mai multor vaccinuri cu potențial, în paralel, și coordonarea lucrărilor
internaționale privind testările vaccinurilor.

2.Cât va dura dezvoltarea unui vaccin?

Conform specialiștilor, deși vaccinul ar intra într-un mecanism de aprobare accelerată, în stare
de urgență, și deși etapa preclinică se desfășoară într-un ritm fără precedent, acesta nu ar fi
disponibil mai devreme de 3-4 ani publicului larg. Un principal obstacol în acest sens este
producerea vaccinului la scară globală. În mod normal, etapele dezvoltării unui vaccin
durează aproximativ 10 ani.
De asemenea, este mai probabil ca medicamentul împotriva infecției să fie dezvoltat înaintea
vaccinului. Oamenii de știință au început să lucreze la medicamente pentru tratarea
coronavirusurilor în timpul focarelor SARS și MERS, dar, deoarece focarele s-au stins,
eforturile nu s-au concretizat. Odată cu izbucnirea noului focar, cu SARS-CoV-2,
cercetările vor fi reluate. Candidatul principal este un medicament numit Remdesivir, care a
fost dezvoltat de compania farmaceutică Gilead. Cercetările au arătat că ar putea bloca SARS
și MERS în celule și în modele animale (șoricei). În plus, Remdesivir a fost utilizat într-un
studiu clinic în căutarea tratamentelor pentru Ebola – și, prin urmare, acesta a trecut deja prin
testele de siguranță.
Așadar nu există așteptări pentru utilizarea vaccinului în actuala epidemie, ci pentru
prevenirea unei viitoare epidemii cu acest tip de coronavirus. Având în vedere că este
deja a treia tulpină de coronavirus (după SARS și MERS) care pune omenirea în alertă,
șansele ca de data aceasta să fie dezvoltat un vaccin funcțional și un medicament
aprobat pentru tratament sunt mai mari.
De asemenea, este important de menționat că Organizația Mondială a Sănătății a avertizat
încă din 2018 asupra riscului apariției unei pandemii cu un patogen necunoscut la acel
moment, prin introducerea pe lista de priorități, a Bolii X – un îndemn către cercetare și
dezvoltare nu doar în aria medicală, ci și între diversele domenii care au rol în menținerea
siguranței sănătății, o metodă în plus de prevenție pentru cazurile neașteptate de boli.

3.Dacă sunt vaccinat antigripal anul acesta , sunt protejat împotriva infecției cu noul
coronavirus?
Gripa si virusul care provoaca COVID-19 sunt doua virusuri foarte diferite, iar vaccinul
antigripal sezonier nu protejeaza impotriva COVID-19. Vaccinul impotriva gripei este indicat
pentru a te proteja de gripa.
4Vaccinarea impotriva pneumoniei va protejeaza de infectia cu noul coronavirus?
Nu. Vaccinul pneumococic nu ofera protectie impotriva noului coronavirus. Noul coronavirus
a aparut foarte recent si are o structura diferita de alte virusuri sau alte bacterii, de aceea este
nevoie de realizarea propriului sau vaccin.
Chiar daca vaccinurile gripale sau pneumococice nu sunt eficiente impotriva noului
coronavirus, vaccinarea impotriva bolilor respiratorii este recomandata pentru protectia
sanatatii.
5.Care sunt simptomele infectiei cu noul coronavirus?
Virusul poate provoca simptome usoare, asemanatoare gripei, precum: febra, tuse,
respiratie dificila, dureri musculare, oboseala. Cazurile mai grave dezvolta pneumonie
severa, sindrom de detresa respiratorie acuta, sepsis si soc septic, situatii care pot duce la
deces.
6.Care sunt diferentele dintre coronavirus si gripa?
Coronavirusul si gripa au multe simptome similare, ceea ce face dificil diagnosticul doar
pe baza simptomelor, fara realizarea unui test specific. Principalele simptome ale infectiei
cu noul coronavirus la care trebuie sa fii atent sunt febra si tusea. Gripa are adesea si alte
simptome, cum ar fi durerea in gat, in timp ce persoanele infectate cu noul coronavirus pot
simti mai degraba dificultate in respiratie.
Persoanele care considera ca ar putea fi afectate de coronavirus trebuie sa apeleze telefonic
medicul de familie pentru mai multe sfaturi. Recomandarile sunt ca in cazul unor
simptome similare celor determinate de infectia cu noul coronavirus sa evite sa mearga la
medicul de familie si sa evite sa mearga direct in clinici sau la spital, ci sa se adreseze
telefonic medicului de familie sau directiilor de sanatate publica.
7.Cat de severa este infectia COVID-19?
 Pana la acest moment se estimeaza ca rata mortalitatii pentru COVID-19 este de 20-30 de
decese la 1.000 de persoane diagnosticate. Aceasta este semnificativ mai mica decat
focarul SARS din 2003. Cu toate acestea, este mult mai mare decat rata mortalitatii pentru
gripa sezoniera.
8. Cand trebuie sa faci un test pentru coronavirus?
Persoanele care au simptome de infectie si au calatorit recent in anumite parti ale lumii unde
ratele de infectie sunt mari trebuie sa fie testate. De asemenea, este posibil sa ai nevoie de
testare daca ai avut un contact strans cu cineva care a calatorit intr-una din aceste zone.

9. Ce medicamentele par sa fie promitatoare pana in present?

Datorita necesitatii de interventie, medicii si cercetatorii si-au indreptat atentia spre
medicamente care sunt utilizate in alte afectiuni, pentru ca siguranta utilizarii acestora la
oameni a fost deja testata, astfel ca sunt in desfasurare studii clinice cu o serie de astfel de
medicamente.
Un medicament care a fost testat anterior pentru tratamentul persoanelor infectate cu Ebola si
a celor cu sindrom respirator acut sever din Orientul Mijlociu (MERS) (remdesivir) pare sa fie
una dintre optiunile care vor fi disponibile cel mai curand. De asemenea, printre
medicamentele existente, utilizate pentru tratamentul altor afectiuni, dar care par promitatoare
sunt incluse:
 clorochina, medicamentul utilizat pentru tratamentul malariei
 medicamente utilizate pentru tratamentul infectiei HIV (lopinavir/ritonavir)
 medicamente utilizate pentru, care este utilizata pentru tratarea virusului sincitial
respirator (RSV) si hepatitei C (ribavirina).
10.Sunt antibioticele eficiente in prevenirea si tratarea noului coronavirus?
Nu, antibioticele nu funcționeaza impotriva virusurilor, au numai actiune impotriva
bacteriilor. Noul coronavirus SARS-CoV-2 este un virus si, prin urmare, antibioticele nu
trebuie utilizate nici ca mijloc de preventie, nici ca mijloc de tratament. Este posibil ca o
persoana care are boala COVID-19 sa primeasca antibiotic, in situatia in care exista in
acelasi timp cu infectia virala si o infectie bacteriana.
11.Ce implica autoizolarea?
Autoizolare inseamna sa stai acasa timp de 14 zile, sa nu mergi la serviciu, la scoala sau in
alte locuri publice, sa nu utilizezi transportul public sau taxiurile. De asemenea, ar trebui sa
stai separat de alte persoane din casa ta. In situatia in care ai nevoie de alimente, alte
cumparaturi sau medicamente solicita ajutor. Acestea ar trebui lasate la usa, fara sa ai
contact cu persoana care le aduce. Nu ar trebui sa ai vizitatori. Recomandarile sunt sa stai
departe inclusiv de animalele de companie, iar daca acest lucru nu este posibil, sa te speli
pe maini inainte si dupa ce le atingi.