Alte componente ale vinului sunt:

 alcool metilic: în special toxic; se formează prin acțiunea enzimelor asupra pectinelor
conținute în pielea strugurilor; [4]
 alcooli mai mari (adică cu atomi de carbon mai mari de 2);[4]
 butilenglicol și acid succinic: produse secundare ale fermentației alcoolice;[4]
 acid acetic: produs secundar al fermentației alcoolice; concentrația sa poate fi ridicată dacă
nu există o curățare adecvată a recipientelor utilizate pentru producerea vinului; [4]
 zaharuri: unele fermentează pentru a da alcool (fructoză, glucoză), astfel încât există doar o
fracțiune dintre ele care nu a finalizat fermentația, în timp ce altele nu suferă fermentație
(arabinoză și xiloză); uneori, zahăr este adăugat la vin în timpul producției sale, dar acest zahăr
nu este prezent în produsul final, deoarece reacționează rapid; [4]
 acid citric: este un acid organic prezent în struguri;[4]
 compuși de azot și săruri minerale: deja prezenți în struguri;[4]
 compuși fenolici: în parte sunt prezenți în struguri și în parte sunt eliberați de lemnul butoiului
în timpul îmbătrânirii;[4]
 compuși aromatici: pot fi deja prezenți în struguri sau sub formă în timpul procesului de
producție și îmbătrânire a vinului; [4]
 vitamine: sunt prezente în struguri; Vitamina C nu este prezentă în vin, deoarece este
consumată în timpul procesului de vinificație; [4]
 dioxid de carbon: produs în timpul fermentației alcoolice; are o concentrație mai mică în
vinurile îmbătrânite;[4]
 oxigen: absorbit de vin în timpul procesului de producție; [4]
 dioxid de sulf: este deosebit de toxic; se adaugă în procente mici pentru reglarea
fermentației și ca conservant.[4]

Clasificare[modificare | modificare sursă]
Clasificarea generală, propusă pentru sublinia „vinuri” din linia de produse vitivinicole include zexe
nivele ierarhice, și anume (în descendență)[5]:

 clasă: caracterizează prezența în vin a dixidului de carbon, care este criteriul de distingere a
vinurilor în clase. În funcție de prezența CO2 în vinuri, ele se împart în două clase:
o liniștite (line): fără surplus de CO2;
o efervescente: conțin surplus de CO2, ce creează în butelii o presiunede cel puțin 0,5
bar la temperatura de 20°C;

 subclasă: caracterizează componența sortimentală de soiuri de struguri a materiei prime,

care este criteriul divizării claselor de vin în subclase. În funcție de componența sortimentală de
soiuri de struguri , vinurile se divizează în trei subclase:
o de soi: obținute prin preluclarea strugurilor de un soi ampelografic sau cu adaos a cel
mult 15% de struguri de alte soiuri ampelografice, care să corespundă soiului respectiv
după specia botanică și culoarea boabelor;
o cu un soi de bază: obținute prin sepajul strugurilor la recoltare sau prelucrare ori la
cupajarea vinurilor materie primă cu ponterea soiului de bază de cel puțin 51% și alte, unul
sau două, soiuri corespunzătoare soiului de bază după specia botanică;
o din amestec de soiuri: obținute dintr-un sortiment de soiuri de struguri de aceiași
specie botanică culeși separat sau laolaltă ori prin cupajarea vinurilor materie primă dintr-un
sortiment de soiuri în proporții stabilite pentru fiecare denumire de vin;

 secție: indică proveniența soiurilor de struguri, din care sunt obținute vinurile și care pot fi:
o din soiurile europene: sunt obținute din struguri de soiuri de proveniență europeană;
o din soiuri hibrizi: sunt obțtinute din struguri de souiuri hibrizi simpli (direct
producători), care au la baz provenienței și soiurile de struguriamericane. subclasele
vinurilor efervescente nu se disting în secțiuni;
 categorie: caracterizează gradul de naturalitate și proveniența alcoolului etilic sau a
dioxidului de carbon, ce se coțin învinuri, care sunt semne de divizare în categorii a secțiilor
(subclaselor) de vinuri. În funcție de proveniențaslcoolului etilic, vinurile liniștite (line) din soiuri
de struguri europene și din soiuri de struguri de hibrizi se disting în 2 categorii:
o naturale: sunt integral naturale și obținute doar pe cale a fermentației alcoolice,
conțin alcool etilic de proveniență exclusiv endogenă (naturală);
o speciale: sunt obținute din struguri, mustuială, must sau vinuri brute prin îmbinarea
fermentației alcoolice și alcolizării suplimentare cu aplicarea unor procedee tehnologice
speciale autorizate, care le atribuie proprietăți consumiste specifice, vinurile efervescente
sunt divizate în funcție de originea dioxidului de carbon în 4 categorii, și anume:
o spumante: sunt autosaturate cu dioxid de carbon exclusiv de origine endogenă,
obținut prin fermentația alcoolică secundară a vinurilor brute, în care prealabil este introdusă
licoarea de tiraj (soluție de zahăr), la sticlă, în rezervoare sau în sisteme de rezervoare, care
dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produse finite o presiune de cel puțin 3,0 bari
la temperatura de 20°C, cu concentrația alcoolică dobândită de cel puțin 6% în volum și
concentrația alcoolică total de cel puțin 9,5% în volum;
o petiante: sunt autosaturate cu dioxid de carbon de origine endogenă, obținut prin
fermentația malo-lactică sau fermentația alcoolică a zahărului remanent, care dezvoltă în
sticlele în care sunt îmbuteliate ca produse finite o presiune cuprinsă între 1,0 și 2,5 bari la
temperatura de 20°C, cu concentrație alcolică dobândită de cel puțin 7% în volume și
concentrație alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
o perlante (frizante): sunt saturate cu dioxid de carbon de origine, total sau parțial,
exogenă care dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produse finite o presiune
cuprinsă între 1,0 și 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentrația alcoolică dobândită
decel puțin 7% în volume și concentrația alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
o spumoase (gazate); sunt saturate cu dioxid de carbon de origine exclusiv exogenă
gazificat sau lichefiat prin impregnarea lui în vinurile deja tratate definitiv în butelii,
rezervoare ermetice, care dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produs finit o
presiune de cel puțin 3,0 bari la temperatura de 20°C, cu concentrația alcoolică totală de cel
puțin 9% în volume;

Floarea vinului[modificare | modificare sursă]

Floarea vinului este denumirea unei boli care se produce la vinurile mai slabe de 12 o alcoolice,
păstrate în butoaie neumplute complet. Este provocată de
dezvoltarea ciupercii microscopice Candida mycoderma. Vinul se acoperă cu o pieliță (floare)
formată din celulele acestor microorganisme, se tulbură și capătă un gust apos și un miros ușor
rânced. Boala se poate preveni prin aerisire moderată și prin sulfitare.