Sunteți pe pagina 1din 15

Proiect Componente Mecatronice

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Inginerie Mecanica si Mecatronica

Nume student: Fronoiu Anca-Elena

Profesor indrumator: Bogatu Lucian


Victor Constantin
Introducere

Cerinta:
Realizati un driver pentru motoare pas cu pas bipolare, cat si documentatia aferenta utilizand
urmatoarele componente:
- Motor pas cu pas bipolar;
- Punte H (ex: L298);
- Controller (pentru L298 puteti folosi L297);
- Circuit generator de ceas de tip NE555 (optional);
- Regulator de tensiune;
- Componente pasive;

Schema de principiu
Stadiul actual:

Motorul pas cu pas este un motor sincron care transforma impulsurile de comanda in miscare
de rotatie. Acestea pot imparti o rotatie completa de 360˚ a axului intr-un numar de pasi. O
caracteristica importanta care il diferentiaza de motorul DC este faptul ca puterea consumata
este constanta, independenta de cuplul rezistiv. Puterea este egala cu produsul dintre viteza
unghiulara si cuplu, ceea ce inseamna ca daca se doreste cuplu mare viteza trebuie sa scada,
iar la viteze mari cuplul este mic.

Motoarele pas cu pas sunt utilizate in situațiile in care nu se cer puteri mari si asigura in
domeniul de lucru , porniri, opriri si reversări bruște fără pierderea informației, adică
omisiuni de pași. Caracteristicile de mișcări rapide , precise si repetabile fac din motorul pas
cu pas candidatul potrivit pentru aplicații de mica putere cum ar fi: mese de poziționare 2D,
mașini de găurit, acționarea mecanismelor de orientare si presiune la roboti, deplasarea
capului de imprimare la imprimante, plottere x-y, etc…

Din punct de vedere al construcției circuitului magnetic sunt :


 MPP cu reluctanță variabilă (de tip reactiv);
 MPP cu magnet permanent (de tip activ);
 MPP hibride.
Exemplu:

MPP cu reductanta variabila/ MPP cu magnet permanent/Mpp hibride

Motoarele pas cu pas se impart in doua categorii:

-unipolare: Trebuie spus de la inceput ca desi e cel mai simplu si cel mai ieftin mod de
comanda a unui motor pas cu pas, se obtine un cuplu cu aproximativ 30% mai mic decat in
cazul unui motor bipolar.Acest tip de driver poarta numele de L/R driver sau driver in
tensiune constanta. Asta inseamna ca pentru energizarea bobineor se foloseste o tensiune
constanta.Valoarea maxima a curentul care strabate infasurarile depinde astfel de rezistenta ei
si de tensiune I=U/R. 

-bipolare:  Acest tip constructiv de motoare pas cu pas are cate o infasurare pe fiecare pol.
Comanda acestui tip de motor pas cu pas presupune si schimbarea sensului curentului prin
bobina. Astfel nu mai poate fi folosit un circuit de comanda cu doar un element de comutatie
pentru fiecare dintre cele doua infasurari. Un tip de driver foarte raspandit este alcatuit din
doua punti H, una pentru fiecare bobina.
 Driver-ele folosite pentru comanda motoarelor pas cu pas unipolare sunt ieftine si mai simple
dar viteza de comanda este destul de redusa. In schimb driver-ele de tip “chopper” pot atinge
o viteza de comanda mai ridicata. In plus motoarele biploare au un cuplu mai ridicat cu
aproximativ 30-40% decat cele unipolare.

Alegerea componentelor:
-Circuit generator de ceas de tip NE555
-Cele doua integrate L297 si L298
-Motor pas cu pas
-Doua rezistente de 10k
-1 condensatoare C de 0.33uF
-1 condensatoare C de 0.1uF
- un led

Proiectarea solutiei proprii:

→ Temporizatorul NE55:
Circuitul 555 a fost supranumit The IC Time Machine. Datorita versatilităţii sale acest circuit
este încă actual, (spre exemplu prin 2003 se produceau, la livel mondial, peste 2 miliarde de
circuite). În prezent este produs atât în tehnologie cu tranzistoare bipolare (LM555, NE555),
cât şi în tehnologie CMOS (LMC555).
NE555 este un circuit integrat relativ ieftin, ușor de folosit si foarte stabil, ce poate fi utilizat
pentru aplicații atât monostabile cat si cele din cazul nostru , astabile. Rolul acestuia este de a
întârzia semnalul sau de a crea oscilații. In cazul nostru creează oscilații Toate circuitele de
temporizare cu NE555 au integrat in structura lor un condensator (C) extern cu simplul rol de
a determina intervalele de timp on-off ale pulsului de intrare. O a doua componenta foarte
importantă este rezistorul (R) care are rolul de a încărca sau descărca condensatorul (C) intr-
un interval finit de timp. Timpul poate fi determinat de constanta de timp RC si poate fi
calculat din valorile (R) si (C).

Caracteristici:
 Circuitul funcţioneaza la tensiuni între 4.5V şi 16V.
 Circuitul de temporizare 555 constă din două comparatoare de tensiune, un bistabil (în
engleză - flip-flop), un tranzistor de descărcare și un divizor rezistiv, format din 3 rezistenţe
de 5k, conectate în serie, între pinul Vcc şi pinul de masă .
 În lipsa unui control din exterior (un potenţial aplicat pe pinul 5), potenţialul intrării de
control (CV - Control Voltage) este poziţionat aproximativ la 2/3 din potenţialul Vcc.
→L297:
Circuitul integrat L297 are capacitatea de a genera intern semnale de comanda pentru fazele
MPP. Acesta are nevoie numai de 3 semnale, cel de tact ( frecventa ) – CLOCK ce provine in
cazul nostru de la oscilatorul NE-555, de selectare a sensului de rotație - CW/CCW si de
selectare a modului de lucru – HALF/FULL steps. Oscilatorul (simbolizat cu OSC) determină
un semnalul chopper rate (rata de tăiere a semnalului). Pentru a genera semnale (A,B,C,D),
pentru comanda bipolara a motorului pas cu pas, L297 trebuie conectat la un circuit de putere
care sa amplifice curenții necesari alimentarii înfășurărilor MPP. De aceea am ales ca L297
sa lucreze in tandem cu circuitul L298.
Pinul 16 ( OSC ) - compară rata de tăiere a semnalului între cele 2 blocuri FF1, FF2.
În momentul în care Vref va fi egală cu tensiunea de pe R6 și R7, curentul de pe o
înfășurare a motorului este maximă, astfel comparatorul trimite un semnal spre blocul flip –
flop oprind curentul și se așteaptă următorul semnal dat de NE555.
Pinii 5,8 – transmit către driver semnalul pentru a opri curentul din înfășurările
motorului.
Pinul 11 – controlează chopperul.
Pinul 1 – folosit în momentul în care se utilizează mai mulți L297.
Pinul 18 – receptează semnalul de la NE555 care determină frecvența de rotație a
motorului.
Pinul 17 – trimite semnal cu privire la sensul de rotație.

Schema bloc a integratului:


→L298:

Conexiunea pinilor

Acest integrat transmite puterea motorului, conform semnalelor de comandă de la


controller-ul L297.

Pinii 1,15 – rezistențe pentru controlul curentului de sarcină.


Pinii 2,3,13,14 – se conectează la înfășurările A,B ale motorului pas cu pas.
Pinul 4 – alimentarea etajului de putere.
Pinul 9 – alimentarea etajului logic.
Pinii 5,7,10,12 – semnale de comandă pentru fiecare înfășurare a motorului pas cu pas.

Pentru a limita curentul pe fază a motorului pas cu pas la valoarea de 2 A, conform


temei de proiectare, rezistențele de pe pinii 1 și 15 vor fi calculate după următoarea formulă:
V ref
R 2=
I
unde R este valoarea rezistențelor, V ref este tensiunea de referință (valoare la care controller-
ul va limita curentul prin înfășurări), iar I este intensitatea curentului, cu o valoare impusă
de 2 A.
Schema bloc a integratului:

→LM7805/LM7812
Circuitul este alimentat de o sursa de 24 V. Pentru a asigura tensiunile necesare etajelor de
putere si de comanda vom folosi 2 regulatoare de tensiune. LM7805 va fi folosit pentru a
asigura tensiunea de 5V necesara etajului de comanda iar LM7812 va fi folosit pentru a
asigura tensiunea de 12V pentru etajul de putere.
LM7805, ca multe alte regulatoare de tensiune, este un circuit integrat cu 3 pini. Acesta
reglează tensiunea si o distribuie etajului de comanda 5V. În schema noastră LM7805 se
utilizează pentru alimentarea CI NE555 și L298. Deși acest regulator accepta pana la 36 de
V, este recomandat sa limitam tensiunea la cel mult 2-3V peste tensiunea de la ieșire. In cazul
nostru 8V la intrare este maximul in cazul in care nu folosim un heatsink.
Pinul 1 (Input) este pinul ce accepta tensiunea de intrare, in cazul nostru de 24V.
Pinul 2 (GND) este împământarea circuitului.
Pinul 3 (Output) este ieșirea regulata de 5V.
Testarea solutiei prorpii:
Cablajul realizat in Eagle:
Concluzii:

In acest proiect a fost realizat un driver pentru un motor pas cu pas bipolar. Sistemul este
alimentat de o sursa de 24 V ce folosește stabilizatoarele de tensiune LM7805 / LM7812
pentru a regla tensiunea necesara de 5-12 V. Driverul folosit pentru acest proiect este L298
împreună cu controllerul L297 si circuitul oscilator NE-555.
Astfel acest sistem este interactiv si utilizatorul este cel care decide utilitatea lui pentru
diferite functii de putere mica, fie ca vorbim de cnc-uri sau diverse masini de strunjire,
gravare, debitare.
Pentru proiectarea schemei si a altor desene din cadrul proiectului am folosit Eagle.
Bibliografie:

 http://www.st.com/web/en/resource/technical/document/datasheet/CD00000063.pdf
 https://www.scribd.com/doc/61351615/CNC
 https://www.sparkfun.com/datasheets/Robotics/L298_H_Bridge.pdf
 http://www.ti.com/lit/ds/symlink/ne555.pdf
http://www.atelierulelectric.ro/articole/Actionarea%20motoarelor%20pas%20cu
%20pas.pdf
 http://vega.unitbv.ro/~ogrutan/Microcontrollere2011/5-motoare.pdf
 http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-
Napoca/grupa7/Peter_Arpad/site/pascomanda.pdf
 http://www.qreferat.com/referate/mecanica/Motorul-pas-cu-pas939.php
 http://web.ulbsibiu.ro/laurean.bogdan/html/MPP_Constructie_Functionare.pdf
https://www.youtube.com/watch?v=i0SNb__dkYI
Datasheet L297
Datasheet L298
Datasheet NE555
Datasheet LM338
Cuprins:
Introducere..........................................................................................................2
Stadiul actual.......................................................................................................3
Categorii de motoare pas cu pas.........................................................................4
Proiectarea solutiei proprii..................................................................................5
NE-555.................................................................................................................6
L297.....................................................................................................................7
L298.....................................................................................................................8
LM7805/LM7812.................................................................................................9
Testarea solutiei proprii....................................................................................10
Cabloaj realizat in Eagle.....................................................................................11
Concluzii.............................................................................................................12
Bibliografie.........................................................................................................13

S-ar putea să vă placă și