UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BĂRNUȚIU

SPECIALIZAREA:ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ EUROPEANĂ
ANUL1

REFERAT LA DISCIPLINA:
DREPT EUROPEAN

TITLUL REFERATULUI:
CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI ȘI BUGETUL COMINITAR

STUDENT:

ANUL UNIVERSITAR 2018-2019

CUPRINS

1
1.GENERALITĂTI,STATUT ȘI ATRIBUȚII....................................................3
2.COMPONENȚA,ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA.............................6
3.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEMBRILOR...........................................6
4.PUTERILE PREȘEDINTELUI.........................................................................7
5.RELAȚIILE CURȚII CU CELELALTE INSTITUȚII ECONOMICE............7
6.COMPETENȚELE CURȚII DE CONTURI.....................................................8
7.CONCLUZII....................................................................................................11
8.BIBLIOGRAFIE..............................................................................................12

2
 CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI ȘI
BUGETUL COMUNITAR

GENERALITĂȚI

Curtea de Conturi, cu sediul la Luxemburg,a fost creată prin Tratatul din 22 iulie
1975,intrat în vigoare în iulie 1977.A fost creată la iniţiativa Parlamentului european, prin
Tratatul de revizuire a dispoziţiilor bugetare de la Bruxelles.
Înfiinţarea Curţii de Conturi se înscrie în contextul aplicării şi consolidării finanţării
Comunităţilor prin resurse proprii şi în cel al atribuirii Parlamentului european a
responsabilităţii de a descărca Comisia pentru execuţia bugetului.
Curtea de Conturi este inclusă în rândul instituţiilor comunitare prin Tratatul de la
Maastricht, din anul 1993, alături de Consiliu, de Comisie,de Parlament, de Curtea de justiţie
şi de Tribunalul de primă instanţă. Până atunci o regăseam între organele complementare
comunitare cu caracter tehnic.
A înlocuit, în acest fel, Comisia de control, înfiinţată prin Tratatele C.E.E şi EURATOM
şi Comisarii (delegaţii) pentru conturi prevăzuţi în Tratatul C.E.C.A.
Este o instituţie care, prin activitatea pe care o desfăşoară, urmăreşte scopuri financiare,
realizând controlul financiar.
Curtea de Conturi contribuie la îmbunătăţirea sistemului administrativ şi la eficienţa
folosirii mijloacelor financiare ale UE, în avantajul contribuabililor (plătitorilor de impozite).
Ea garantează o mai bună folosire a finanţelor Comunităţii şi este pentru contribuabilul
european cel mai bun izvor de informaţie despre modul de folosire a fondurilor comunitare.
Altfel spus, rolul acestui organism este de a verifica dacă fondurile europene, ce provin de
la contribuabilii europeni, sunt colectate şi cheltuite în mod corect şi legal.
Autonomia ei faţă de celelalte organe ale UE şi de statele membre îi oferă garantarea
îndeplinirii în cele mai sigure condiţii a funcţiei de control pe care o exercită. Acest control
este un control extern, independent de organele comunitare.

STATUTUL CURȚII DE CONTURI

Curtea de Conturi Europeană este o instituţie comunitară (articolul 7 din TCE).

Dispoziţiile TCE care o vizează sunt incluse la articolele 246-248 din TCE. Ea poate
formula acţiuni în anularea împotriva unui act de drept secundar dacă această acţiune vizează
protejarea prerogativelor sale (articolul 230 din TCE).

3
De asemenea, ca instituţie poate să formuleze o acţiune în constatarea abţinerii de a
acţiona împotriva Comisiei, a Parlamentului European sau a Consiliului (articolul 232 din
TCE).

ATRIBUȚIILE CURȚII DE CONTURI

Curtea de Conturi nu îndeplineşte o veritabilă funcţie jurisdicţională, în ciuda denumirii

sale.Ea examinează “legalitatea şi regularitatea cheltuielilor şi a încasărilor” şi “asigură buna
gestiune financiară” în cadrul Comunităţilor.
Competenţele Curţii de Conturi sunt foarte largi. Se ocupă cu examinarea aspectelor de
Legalitate şi regularitate a totalităţii veniturilor şi cheltuielilor celor trei Comunităţi,
indiferent că sunt bugetare sau nu. Controlul nu se extinde şi asupra bunei gestiuni financiare
a operaţiunilor.
Totodată, Curtea îşi exercită controlul pe domenii şi asupra instituţiilor şi statelor membre,
în măsura în care acestea au beneficiat şi au folosit fonduri comunitare, cum ar fi
:ajutor,servicii de vamă, organisme de intervenţie agricolă ş.a.Şi din acest motiv se apreciază
ca atribuțiile (puterile) Curţii au fost considerabil consolidate, în raport cu cele ale
precedentei Comisii de control.
Pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, Curtea de Conturi colaborează cu alte instituţii
internaţionale similare şi cu organismele naţionale de control.
Curtea de Conturi este chemată sa joace un dublu rol. Astfel, ea exercită o funcţie de
asistenţă a autorităţilor bugetare (Consiliul şi Parlamentul) şi, în special, a Parlamentului
pentru materializarea propriului său drept de control politic în domeniul executării
bugetului,colaborând îndeaproape cu Comisia de control bugetar a Adunării.
De asemenea, Curtea are responsabilitatea exercitării controlului permanent al conturilor.
Această responsabilitate o realizează în mod autonom, fapt care o deosebeşte de simplele
organe auxiliare, cum este cazul Comitetului economic şi social. Este aspectul esenţial care o
apropie de instituţiile Comunităţilor. Astfel Curtea de Conturi examinează conturile tuturor
veniturilor şi cheltuielilor oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul
fondator nu exclude acest control.
Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de asigurare
privind fiabilitatea conturilor, precum şi legalitatea şi regularitatea operaţiilor subiacente.
Controlul veniturilor se efectuează atât pe baza sumelor stabilite ca datorate, cât şi a
vărsămintelor către Comunitate.
Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor asumate precum şi a plăţilor
efectuate. Aceste controale pot fi efectuate înainte de închiderea conturilor exerciţiiului
financiar în cauză.
Controlul are loc pe baza documentelor şi, dacă este necesar, se desfăşoară la faţa
locului, în celelalte instituţii ale Comunităţii şi în statele membre. Controlul în statele
membre se realizează în colaborare cu instituţiile de control naţionale sau, dacă acestea nu
dispun de

4
competenţele necesare, cu serviciile naţionale competente. Aceste instituţii sau servicii aduc
la cunoştinţa Curţii de Conturi dacă intenţionează să participe la control.
Orice document sau orice informaţie, necesare pentru îndeplinirea misiunii Curţii de
Conturi, îi sunt comunicate, la cerere, de celelalte instituţii ale Comunităţii şi de instituţiile de
control naţional sau, dacă acestea nu dispun de competenţele necesare, de serviciile naţionale
competente.
Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu
financiar.Acest raport este transmis celorlalte instituţii ale Comunităţii şi este publicat în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, alături de răspunsurile formulate de aceste
instituţii la observaţiile Curţii.
Totodată, Curtea de Conturi îşi poate prezenta, în orice moment, observaţiile, mai ales
sub forma rapoartelor speciale, asupra unor chestiuni specifice și poate emite avize la cererea
uneia din celelalte instituţii Comunitare.
Rapoartele anuale, rapoartele speciale sau avizele se adoptă cu majoritatea
membrilor Curţii de Conturi.
Diferitele instituţii interesate pot lua poziţie cu privire la observaţiile şi
caracteristicile înscrise în rapoarte.
Ea asistă Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei lor de control privind
executarea bugetului.
Prin dispoziţiile Tratatului de la Amsterdam, Curtea de Conturi dobândeşte prerogativele
de a introduce acţiuni în faţa Curţii Europene de Justiţie în vederea
asigurării,respectării,exercitării atribuţiilor sale. Tot prin dispoziţiile acestui Tratat, Curtea de
Conturi poate efectua controale în localurile oricărui organism care gestionează venituri sau
cheltuieli în numele Comunităţii, chiar şi în statele membre. De asemenea, ea poate efectua
astfel de controale şi în localurile persoanelor fizice sau juridice, care beneficiază de
vărsăminte ce provin din bugetul Comunităţii.
Cele spuse mai sus, ar putea fi sintetizate astfel, în ceea ce priveşte atribuţiile Curţii de
Conturi:
-atribuţii de control asupra bugetului Uniunii, asupra operaţiunilor financiare bugetare şi
extrabugetare, asupra fondurilor structurale, precum şi asupra acţiunilor finanţate din bugetul
Uniunii Europene;
-rol consultative în ceea ce priveşte proiectele de acte juridice referitoare la finanţele
comunitare;
-urmăreşte legalitatea şi regularitatea încasărilor şi a cheltuielilor;
-întocmeşte rapoarte generale asupra întregii activităţi de control.
La fel ca şi Curtea Europeană de Justiţie, ca şi Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea de
Conturi îşi desfăşoară activitatea la Luxemburg.

5
COMPONENȚA ,ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII

Curtea de Conturi se compune din câte un cetăţean al fiecărui stat membru. Membrii
Curţii de Conturi sunt aleşi dintre persoanele care fac ori au făcut parte, în ţările lor, din
instituţiile de control financiar extern ori au o calificare deosebită pentru această funcţie.
Aceştia trebuie să prezinte toate garanţiile de independenţă.
Membrii Curţii de Conturi se numesc pentru o perioadă de şase ani. Consiliul hotărând
cu majoritatea calificată, după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor
stabilită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru. Mandatul membrilor
Curţii de Conturi poate fi reînnoit. Membrii Curţii de Conturi desemnează dintre ei pe
preşedintele Curţii de Conturi pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi
reînnoit.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEMBRILOR CURȚII DE CONTURI

În afară de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Curţii de Conturi

încetează în mod individual, prin demisie sau prin destituire declarată de Curtea de
Justiţie.Membrii Curţii beneficiază, de asemenea, de protecţiile prevăzute de Protocolul
privind privilegiile şi imunităţiile Comunităţilor Europene. Pentru exercitarea funcţiilor de
control, sunt constituite grupuri de audit ce repartizează respectivele competenţe între
membrii care le compun şi au ca funcţie principală pregătirea deliberărilor Curţii de Conturi.
Dispoziţiile tratatelor (articolul 247 din TCE) au scopul de a asigura independenţa şi
imparţialitatea membrilor în exercitarea funcţiilor lor, întrucât ele stipulează că: „ Membrii
Curţii de Conturi îşi exercită funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al
Comunităţii. În îndeplinirea îndatoririlor lor, aceştia nu solicită şi nici nu accepta instrucţiuni
de la nici un guvern şi de la nici un alt organism”. Tratatul adaugă: “ Pe durata mandatului
lor,membrii Curţii de Conturi nu pot exercita nici o altă activitate profesională, remunerată
sau nu. La instalarea în funcţie, ei se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului şi
după încetarea acestuia obligaţiile impuse de mandate, în special obligaţia de onestitate şi
prudenţă în a accepta după încetarea mandatului anumite funcţii sau avantaje”. Formula este
identică celei aplicate comisarilor.
Textele comunitare prezintă condiţiile de decădere din drepturi a unui membru care
numai îndeplineşte obligaţiile: “Membrii Curţii de Conturi pot fi destituiţi din funcţiile lor
sau pot fi declaraţi decăzuţi din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente numai în
cazul în care Curtea de Justiţie constată, la cererea Curţii de Conturi, că au încetat să
corespundă condiţiilor cerute sau să îndeplinească obligaţiile care decurg din funcţia lor”.

6
PUTERILE PREȘEDINTELUI

Preşedintele Curţii este desemnat de colegii săi pentru o perioadă de trei ani, iar
mandatul său poate fi reînnoit. Modalităţile de alegere a preşedintelui sunt stabilite de
articolul 9 din Regulamentul de procedură (aşa cum a fost adoptat de Curte la 31 ianuarie
2002).
Preşedintele dispune de competenţe (articolul 10 din Regulamentul de procedură) în
ceea ce priveşte procedura: el convoacă şi prezidează reuniunile colegiului şi asigură buna
desfăşurare a dezbaterilor. În conformitate cu articolul 19 din Regulamentul de procedură,
preşedintele adoptă proiectul de ordine de zi al fiecărei şedinţe. El trebuie comunicat
membrilor Curţii, cel târziu cu cinci zile lucrătoare înainte de reuniune. Şedinţele Curţii sunt
prezidate de preşedinte şi,în caz de imposibilitate de exercitare sau de absenţă a acestuia din
urmă, sunt prezidate de un membru, desemnat în conformitate cu regulile
precedenţei(articolul 20 din Regulamentul de procedură),care asigură interimatul.În al doilea
rand,președintele dispune de competențe executive și administrative definite de articolul 10
din Regulamentul de procedură al Curții de Conturi.
Aceste competenţe executive sunt prezentate în termeni foarte generali:
preşedintele“asigură aplicarea deciziilor Curţii”.Din punct de vedere administrativ,
preşedintele trebuie să asigure“buna funcţionare a serviciilor, precum şi buna gestionare a
diferitelor activităţi ale Curţii”.
  În sfârşit, el este însărcinat cu reprezentarea Curţii de Conturi în toate relaţiile sale
externe. De asemenea, preşedintele desemnează agentul însărcinat cu reprezentarea Curţii în
toate procedurile contencioase în care este ea implicată.

RELAȚIILE CURȚII DE CONTURI CU CELELALTE

INTITUȚII ECONOMICE

a)Relaţiile cu Comisia Europeană

În conformitate cu articolul 85 din Regulamentul financiar, fiecare instituţie dispune
crearea unei funcţii de audit intern care trebuie îndeplinită cu respectarea standardelor
internaţionale
adecvate.
Curtea de Conturi are numeroase contacte cu controlorul financiar al Comisiei, din
moment ce aceasta din urmă este responsabilă de execuţia cheltuielilor de intervenţie, cele
mai importante din punct de vedere cantitativ.
Auditul intern al Comisiei se realizează prin intermediul Direcţiei Generale de Control
Financiar care întreţine în mod necesar contacte stranse cu Curtea.Competenţele generale ale
auditorului intern sunt definite de articolul 85 din Regulamentul financiar. El dispune, după

7
exemplul Curţii de Conturi, de putere de verificare a înscrisurilor şi de cercetare la faţa
locului.
b) Relaţiile cu Parlamentul European
Pentru Parlament, Curtea de Conturi reprezintă un important organ de informare.
Contactul se realizează în principal prin intermediul Comisiei pentru control
bugetar(articolul248 din TCE). Comisia pentru control bugetar este competentă în chestiuni
privind analizarea rapoartelor şi avizelor Curţii de Conturi şi relaţiile cu aceasta şi numirea
membrilor săi.

COMPETENȚELE CURȚII DE CONTURI

COMPETENȚELE DE CONTROL
Domeniul de aplicare a controlului exercitat de Curtea de Conturi
Curtea de Conturi examinează totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale
Comunității.De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale
oricărui organism creat de Comunitate, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest
control.
Controlul vizează nu doar bugetul general al Uniunii, ci și împrumuturile, veniturile și
cheltuielile Fondului European de Dezvoltare, ale Centrului European pentru Dezvoltarea
Formării Profesionale, ale Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de
Muncă, ale Agenției de Aprovizionare a EURATOM, ale proiectului comun de cercetare
JointEuropean Torus, ale Școlii Europene și ale altor organisme, inclusiv ale noilor
organisme-satelit.De asemenea, Curtea este invitată să verifice utilizarea, de către
organismele externe instituțiilor,a fondurilor comunitare primite cu titlu de subvenție pe baza
articolului 142, alineatul 5 din Regulamentul Financiar, care stipulează că: „finanțările din
bugetul comunitar către beneficiarii din afara instituțiilor necesită acordul în scris al
beneficiarilor sau, în lipsa acordurilor acestora,al contractanților sau subcontractanților cu
privire la auditul efectuat de Curtea de Conturi vizândutilizarea finanțărilor acordate„.
Curtea de Conturi examinează conturile veniturilor și cheltuielilor
comunitare,controlează legalitatea și corectitudinea celor din urmă și se asigură că există o
bună gestiune financiară.
1.CONTROLUL CONTURILOR
Obiectivul controlului conturilor este de a asigura că ceea ce se datorează Uniunii și
ceea ce ea datorează este constatat, contabilizat, perceput sau plătit în mod exact. Dar aceasta
permite șiverificarea faptului că ansamblul operațiunilor efectuate este susținut de documente
justificative și că informațiile disponibile permit autorităților responsabile cu gestiunea și
controlul să își îndeplinească în mod eficient misiunea.
Tratatele prevăd efectuarea controlului veniturilor pe baza constatărilor precum și a
vărsămintelor veniturilor Comunității, în timp ce controlul cheltuielilor se efectuează pe baza

8
angajamentelor, ca și a plăților. De asemenea, ele precizează că aceste controale pot fi
efectuate înainte de încheierea conturilor exercițiului financiar avut în vedere.
Articolul 140, alineatul 2, din Regulamentul financiar prevede că, „la cererea Curții de
Conturi, fiecare instituție autorizează organismele financiare deținătoare de depozite
comunitare să permită Curții de Conturi să se asigure de faptul că datele externe corespund
situației contabile”.
2.CONTROLUL LEGALITĂTII ȘI CORECTITUDINII VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR

Este vorba despre verificarea conformității veniturilor și cheltuielilor cu actele cu putere

de lege și cu normele administrative aplicabile (legislație sectorială, convenții, mandate,
acorduri,contracte) și despre controlarea legalității lor în raport cu tratatul și cu sursele
dreptului secundar(bugetul și nomenclatura sa, Regulamentul Financiar, reglementarea
internă în materie de gestiune).
3.EXAMINAREA BUNEI GESTIUNI FINANCIARE

Intenționează să stabilească dacă obiectivele de gestiune au fost atinse și, dacă este cazul,
în ce măsură și cu ce preț. Nu este suficientă deținerea unor credite disponibile în cadrul unei
linii bugetare, ci ele trebuie folosite în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.
Articolul 27, alineatul 1, din Regulamentul financiar prevede: „creditele bugetare se
utilizează în conformitate cu principul bunei gestiuni financiare, adică în conformitate cu
principiile economiei, eficienței și eficacității“.
În îndeplinirea funcției sale, Curtea de Conturi poate consulta toate documentele și
informațiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau organismelor în ceea ce
privește operațiunile finanțate sau cofinanțate de Comunități. Curtea de Conturi are
competența de aaudia orice funcționar responsabil de o operațiune de venituri sau de
cheltuieli și de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate departamentelor sau
organismelor menționate anterior.
În orice moment și după efectuarea anumitor operațiuni bugetare, Curtea de Conturi poate
trimite scrisori cu observațiile statelor membre, corespondența sectorială adresată unui
membru,unei Direcții Generale sau Comisiei. Aceste mijloace de exprimare rămân
confidențiale. Ea poate contacta, dacă este necesar, un stat membru.
În statele membre controlul se efectuează în colaborare cu instituțiile naționale de control
sau, în cazul în care acestea nu dispun de competențele necesare, cu serviciile naționale
competente. Curtea de Conturi și instituțiile naționale de control ale statelor membre practică
o cooperare bazată pe încredere și pe respectarea independenței acestora. Aceste instituții sau
servicii informează Curtea de Conturi în cazul în care intenționează să participe la control.
Raporturile dintre Curtea de Conturi Europeană și instituțiile superioare naționale de
control s-au dezvoltat progresiv și s-au instituționalizat sub diferite forme. La începutul anilor
’80,Curtea a creat în cadrul său o divizie responsabilă de contactul cu agenții curților
naționale și de organizarea reuniunilor semestriale. Curtea a mai stabilit circuite de cooperare
și de schimb de informații, programe de verificare comune care generează comunicări
reciproce cu instituțiile superioare de control ale statelor membre.

9
CONTROLUL DUPĂ EXECUTAREA BUGETULUI
a)Rapoartele anuale
Raportul anual cel mai important este, bineînțeles, raportul anual privind
executarea bugetului Uniunii Europene. După încheierea fiecărui exercițiu, Curtea de Conturi
întocmește un raport anual. Acesta include observațiile grupate în opt categorii: resursele
proprii, Politica Agricolă Comună, acțiunile structurale, politicile interne, ajutoarele externe,
cheltuielile administrative, instrumentele financiare și activitățile bancare. De asemenea,
include și declarația de asigurare privind activitățile care intră sub incidența bugetului
general, precum și declarația de asigurare privind activitățile Fondului European de
Dezvoltare. Acest raport este transmiscelorlalte instituții ale Comunității și este publicat în
Jurnalul Oficial al Comunităților Europene,împreună cu răspunsurile instituțiilor la
observațiile Curții de Conturi.
b)Rapoartele speciale
Curtea de Conturi notifică instituțiilor în cauză toate observațiile care, în opinia sa, sunt
de natură să apară într -un raport special. Ele trebuie să rămână confidențiale. Rapoartele
speciale prezintă rezultatul controalelor efectuate, în general pe mai multe exerciții și în
domenii specificede gestiune. Procedura urmată este asemănătoare celei instituite pentru
rapoartele anuale.
c)Declarația de asigurare și de veridicitate a conturilor 
După Tratatul de la Maastricht și intrarea sa în vigoare la 1 noiembrie 1993, Curtea de
Conturi furnizează Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare privind
veridicitatea conturilor, precum și legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în
conturi.Aceasta are scopul de a da o asigurare globală cu privire la faptul că banii
contribuabililor europeni au fost folosiți așa cum trebuia.

10
CONCLUZII:

Curtea de Conturi a fost creată prin Tratatul din iulie 1975 și are sediul la
Luxemburg.Curtea de Conturi ajută Parlamentul și Consiliul de Miniștrii în exercitarea
funcției de control al execuției bugetului comunitar, și asigură gestiunea financiară a UE,
conform Trataului de la Maastricht.
Curtea de Conturi numără, în prezent 15 membri. Ei trebuie să fie aleși
dintre personalitățile care aparțin sau au aparținut în țările lor instituțiilor de control extern sa
u care posedă o calificare specială pentru această funcție și trebuie să prezinte toate garanțiile 
de independență. Ei sunt numiți de către Consiliul Uniunii Europene pentru o perioadă de 6
ani, cu posibilitate reînnoirii mandatului lor.
Membrii Curții de Conturi trebuie să-și exercite funcțiile în deplină independență, în
interesul general al Comunității; ei nu trebuie să solicite sau să accepte instrucțiuni de la nici
un guvern sau alt organism; ei trebuie să se abțină de la orice act incompatibil cu natura
funcției lor.Dispozițiile privind interdicția exercitării altor activități profesionale, datoria de
probitate și discreție, acceptarea de funcții sau avantaje după încetarea funcțiilor, cazurile de
încetare a funcțiilor, privilegiile și imunitățile sunt, în general, identice cu cele prevăzute
pentru judecătorii Curții de Justiție a Comunităților Europene, fiind conforme cu Protocolul
de la Bruxelles.
La preluarea funcției, ei se angajează solemn că, pe durata exercitării funcțiilor și după
încetarea ei, să îndeplinească oligațiile care rezultă din funcția respectivă, mai ales datoria de
a manifesta onestitate și circumspecție în acceptarea anumitor poziții sau avantaje după
încetarea funcției lor.
În afară de situația în care se ajunge la termen, mandatul membrilor Curții de Conturi
încetează prin demisia voluntară sau prin decizia din oficiu, pronunțată, la cererea Curţii de
Conturi, de către Curtea de Justiţie, când aceasta constată că cel în cauză a încetat să răspundă
condițiilor cerute sau să-și îndeplinească obligațiile care decurg din însărcinarea pe care o are.
Înlocuitorul va continua mandatul până la împlinirea termenului de 6 ani. Indemnizațiile și
drepturile la pensie sunt stabilite prin hotărârea Consiliului, luată cu majoritatea calificată.
Personalul Curții se încadrează în jurul cifrei de 550 de funcționari cu un nivel înalt de
calificare.
În virtutea autonomiei de care dispune, Curtea de Conturi își adoptă propriul Regulament
intern.Pentru exercitarea funcțiilor de control, fiecărui membru îi este repartizat un sector

11
specific de activitate, diviziunea riguroasă a muncii răspunzând întru-totul caracterului
colegial al instituției.
  Curtea adoptă avize sau rapoarte anuale, cu majoritatea membrilor care o compun.

BIBLIOGRAFIE

1.Chirițescu Dorel Dumitru (coord.),Popescu-Duduială Lorena, Vasilescu Maria,

 Instituțiile Uniunii Europene Târgu-Jiu, Academia Brâncuși, 2008
2.Fuerea Augustin,Instituțiile Uniunii Europene, București, Universul Juridic, 2002
3.Sauron Jean-Luc,Curs de Instituții europene: Puzzle-ul European, Iași, Polirom 2010
4.Vădăsan Ioana,Instituțiile și economia Uniunii Europene: Mecansim și fincționare,
Editura Universițății de Vest, Timișoara 2010

12
.

13