ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

REFERAT

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL FINANCIAR

BUCUREȘTI,

2019
CUPRINS

Introducere..............................................................................................3;

Definiția și obiectul dreptului financiar.................................................4;

Subramurile dreptului financiar............................................................4;

Izvoarele dreptului financiar..................................................................5;

Principiile dreptului financiar................................................................5;

Raporturile juridice de drept financiar.................................................6;

Concluzii.................................................................................................7.

Bibliografie ..................................................................................................7.

2
 Prin „sistemul dreptului românesc” înțelegem totalitatea normelor juridice în
vigoare și aflate într-o strânsă unitate. Acestea sunt subordonate acelorași principii și
grupate în părți înterdependente – ramurile de drept, care la rândul lor sunt alcătuite
din instituții juridice.

Sistemul dreptului românesc este alcătuit din mai multe ramuri, spre exemplu:

- Drept constituțional ;
- Drept administrativ;
- Drept financiar;
- Drept penal;
- Drept comercial;
- Dreptul familiei;
- Dreptul muncii;
- Dreptul internațional public;
- Dreptul internațional privat;
- Drept procesual civil;
- Drept procesual penal;

Sistemul de drept cuprinde două domenii distincte:

- Dreptul privat;
- Dreptul public.

Din dreptul public fac parte, spre exemplu:

- Dreptul constituțional;
- Dreptul administrativ;
- Dreptul financiar;
- Dreptul penal;
- Dreptul procesual civil;
- Dreptul procesual penal;
- Dreptul mediului.

Relațiile financiare sunt realizate în cadrul unei activități complexe desfășurate

de organele statului și agenții economici numită activitate financiară.
Activitatea financiară se desfășoară în cadrul fiecărui nivel al sistemului
financiar, notând forme specifice cum ar fi activitatea bugetară, activitatea bancară,
activitatea fiscală și așa mai departe. Activitatea financiară se realizează prin acte și

3
operațiuni specifice fiecărei forme (operațiuni de încasare și plată, finanțare bugetară,
împrumuturi etc.)1.

Definiția și obiectul dreptului financiar

Dreptul financiar public reprezintă totalitatea normelor juridice care

reglementează formarea, administrarea, angajarea, utilizarea și controlul fondurilor
publice, precum și atribuțiile și răspunderea entităților publice implicate în procedura
financiară.
Obiectul dreptului financiar îl reprezintă „constituirea şi utilizarea fondului
bugetar al statului, constituirea şi utilizarea fondurilor băneşti proprii, ale regiilor
autonome şi ale instituţiilor publice, constituirea şi utilizarea fondurilor de asigurări
sociale de stat şi a fondului pentru ajutor de şomaj, emisiunea monetară, circulaţia
monetară cu numerar şi fără numerar, regimul juridic al valutelor, politica fiscală a
statului, organizarea şi funcţionarea aparatului financiar, bancar şi de credit, precum
şi controlul financiar”.

Subramurile dreptului financiar

Subramurile dreptului financiar sunt:

- Dreptul bugetar: are ca obiect bugetul public şi procedura elaborării,
adoptării, executării şi încheierii exerciţiului bugetar;
- Dreptul fiscal: are ca obiect impozitele, taxele şi celelalte venituri ale
bugetului public, precum şi normele referitoare la procedura fiscală.

Disciplina de învătământ a dreptului financiar studiază noțiunile teoretice și

ale aplicării practice a normelor juridice privind:
- Organizarea bugetului de stat și procedura întocmirii, adoptării și
executării acestui buget;
- Veniturile bugetului de stat și realizarea lor;
- Cheltuielile bugetare și realizarea lor;
- Formarea și repartizarea fondurilor bănești ale unităților locale și
organizațiilor economice de stat;
- Datoria publică;
- Formele și condițiile creditului;

1
Gelu Mărunțelu, Drept financiar și fiscal, Editura Ovidius University Press, Constanța, 2005, pag 5.
4
 - Constituirea, administrarea, repartizarea şi utilizarea fondului de asigurări
sociale de stat şi a fondului de ajutor de şomaj;
- Emisiune monetară, planificarea circulației bănești interne, decontările
fără numerar, precum și alte mijloace de plată străine;
- Organizarea, formele și procedura controlului finaciar.

Izvoarele dreptului financiar

Izvoarele dreptului financiar reprezintă totalitatea actelor normative care

reglemenetează această disciplină de drept și, în funcție de emitentul lor se pot
clasifica astfel:

- Acte normative unionale: sunt adoptate și emise la nivelul Uniunii

Europene ( tratate unionale, regulamente, directive sau deciii ale Curții de Justiție a
Uniunii Europene );
- Constituția României, în care sunt reglementate principiile de bază
aplicabile dreptului financiar;
- Acte normative naționale, emise de autoritățile publice naționale, sub
formă de legi, ordonanțe de urgență, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, hotărâri ale
consiliilor județene sau locale.

Principiile dreptului financiar

Principiile aplicabile dreptului financiar sunt:

- Principiul legalității: este un principiu având o consacrare constituțională
expresă în art. 137, alin. (1): „ Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul
resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale
instituțiilor publice sunt reglementate prin lege.“ și în art. 139, alin. (1): „ Impozitele,
taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale
de stat se stabilesc numai prin lege.“;
- Principiul planificării financiare: este un principiu având o consacrare
constituțională expresă în art. 138. Acesta se referă atât la veniturile publice, care
includ veniturile fiscale, cât și cheltuieli publice care trebuie să fie incluse în bugetul
public național, care cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și
bugetele locale ale județelor, orașelor și ale comunelor;

5
 - Principiul verificării modului de utilizare a resurselor financiare: este un
principiu având o consacrare constituțională expresă în art. 40, alin. (1). Astfel, se
prevede că modul de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare
ale statului și ale sectorului public se realizează de către Curtea de Conturi, organ
specializat în acest tip de control, care prezintă anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat,
cuprinzând și neregulile constatate.

Raporturile juridice de drept financiar

Dreptul financiar asigură norma de reglementare pentru relaţiile sociale privind

constituirea şi utilizarea finanţelor publice. Raporturile de drept financiar pot fi:
raporturi juridice bugetare, raporturi juridice fiscale, raporturi juridice de creditare. 2

Raporturile juridice financiare sunt formate din relațiile sociale care iau naștere
și se sting în procesul constituirii, repartizării și utilizării fondurilor bănești ale
statului și care sunt reglementate de normele juridice financiare.
Subiectele raporturilor juridice de drept financiar sunt:
- Statul, reprezentat de reprezentat printr-un organ de specialitate în
activitatea financiară ( Ministerul Finanțelor Publice, unitățile administrativ
teritoriale, instituțiile publice cu perosnalitate juridică, alte persoane juridice de drept
public);
- Persoanele fizice sau juridice.

Conținutul raporturilor de drept financiar reprezintă drepturile și obligațiile

subiectelor participante și pot fi stabilite prin acte normative sau prin contracte
încheiate între subiectele raporturilor juridice de drept financiar.

Obiectul raporturilor de drept financiar este reprezentat de acțiunile, respectiv

inacțiunile subiectelor pe care le efectuează în realizarea drepturilor și obligațiilor
izvorâte din conținutul raportului juridic.

2
D.D. Şaguna, op. cit., p. 6.
6
 Concluzii

Fenomenele dreptului financiar și fiscal sunt deosebit de complexe, având

conexiuni și repercusiuni în toate domeniile activității economice și sociale, atât
publice cât și private. În domeniul public, normele juridice financiare asigură
formarea fondurilor necesare pentru finanțarea acțiunilor de interes general ale
societății, administrarea lor, precum și reglementarea destinațiilor.

În domeniul privat, normele legale acționează pe de o parte, pentru

determinarea și colectarea veniturilor publice de la toți contribuabilii. In același timp
au rolul de a stimula activități prin facilități fiscale, sau descuraja anumite activități în
vederea protejării intereselor publice.

Pe de altă parte, normele de drept financiar pot interveni pentru sprijinirea

agenților economici în dezvoltarea lor sau desfășurarea anumitor activități prin
diferite instrumente financiare (împrumuturi externe, impozite). Dreptul financiar are
un rol special, mai ales în această etapă a tranziției către economia de piață, deoarece,
prin normele legale care o compun, poate acționa pentru a stabili și stimula sectoare
productive ale economiei, în special în sectorul privat.

Bibliografie

Dr. Marilena Ene, Drept financiar și fiscal - Note de curs.

Gelu Mărunțelu , Drept financiar și fiscal - Editura Ovidius University Press;

Dan Drosu Șaguna, Drept financiar și fiscal – Editura Hamangiu.