Tudor Arghezi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Pagină semiprotejată
Pagina „Arghezi” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Arghezi (dezambiguizare).
Tudor Arghezi
Tudor Arghezi.jpg
Date personale
Nume la naștere Ion N. Theodorescu Modificați la Wikidata
Născut 21 mai 1880
București, România
Decedat 14 iulie 1967 (87 de ani)
București, Republica Socialistă România
Părinți Nae Theodorescu și Maria
Căsătorit cu Constanța Zissu
Paraschiva Burda
Copii Eli Lotar (cu Constanța Zissu)
Mitzura (cu Paraschiva Burda)
Barutu (cu Paraschiva Burda)
Naționalitate România
Cetățenie Flag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Religie creștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupație poet, prozator, jurnalist
Pseudonim Tudor Arghezi
Limbi limba română[1] Modificați la Wikidata
Studii Colegiul Național „Sfântul Sava” din București Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1896 – 1967
Mișcare/curent literar Modernism, Simbolism
Poporanism
Specie literară poezie lirică, ficțiune, satiră, pamflet, literatură pentru copii
Operă de debut 1896[2] în ziarul "Liga ortodoxă":
* 25 iulie - proza „Din ziua de azi”
* 30 iulie - poezia „Tatal meu”
Opere semnificative „Flori de mucigai”, ”Ochii Maicii Domnului”, „Cuvinte
potrivite”, „Bilete de papagal”
Influențe[ascunde]
Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe, Alexandru Macedonski, Anton Pann
A influențat pe[ascunde]
Eugen Barbu, Benjamin Fondane, Gala Galaction, Tudor Vianu, Mircea Cărtărescu
Note
Premii Premiul Național pentru Literatură
Ordinul Meritul Cultural
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Semnătură
TudorArghezi Autograph.jpg
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, București – d.
14 iulie 1967) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la
dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică,
de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii
române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul
Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru
copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română.
Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis - vechiul nume
al Argeșului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului
din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicație,
pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie și Geza.
Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română. După o altă
ipoteză, numele poate veni de la numele bonei (Ergézi Rozália) care de fapt ar fi
adevărata mamă