Solurile sunt și habitatul multor specii, de la microbi și insecte

minuscule, la vietăți mai mari cum ar fi iepurii și cârtițele. Natura are nevoie
de mii de ani pentru a produce doar câțiva centimetri din solul pe care
călcăm cu picioarele. Aceasta înseamnă că, practic, el nu poate fi reînnoit.
Oamenii depind de sol pentru a trăi, însă activitățile umane au
consecințe negative asupra lui. Din cauza anumitor practici agricole, unele
soluri devin vulnerabile la eroziune. Suprafețe mari de soluri foarte fertile
sunt acoperite de beton sau asfalt, pe măsură ce orașele continuă să
crească. În unele regiuni, ca urmare a irigațiilor, solul a devenit sărat și mai
puțin fertil. În alte zone, procesele industriale au contaminat solurile cu
substanțe cum ar fi plumbul, petrolul și solvenții. Acestea poluează apele
subterane, dăunează sănătății umane și au efecte nocive asupra
organismelor care trăiesc în sol. Calitatea produselor alimentare este
afectată, deoarece culturile de pe solurile poluate absorb substanțe
contaminante, punând în pericol sănătatea consumatorilor. Schimbările de
temperatură și intensificarea ploilor ca urmare a schimbărilor climatice vor
face ca solurile să fie din ce în ce mai vulnerabile. Multe dintre aceste
probleme sunt abordate de legislația UE privind apa, deșeurile, produsele
chimice, poluarea industrială, protecția naturii și pesticidele. UE a elaborat și
o amplă strategie de protecție a solului, care abordează aceste amenințări.
Strategia se axează pe cauzele degradării solului și subliniază necesitatea de
a gestiona terenurile în mod durabil, pentru a se evita pierderea
productivității solurilor. Murdărie, noroi, argilă, pământ, sol: avem multe
cuvinte pentru el dar puţine sunt acelea care îl denumesc de drept. În lumea
virtuală de azi mulţi dintre noi au pierdut literalmente legătura cu solul. Dar
solul este învelişul viu al pământului care se întinde pe stratul de rocă de
dedesubt şi care face posibilă viaţa pe pământ. La fel ca şi aerul şi apa, solul
face parte din sistemul care ne întreţine viaţa. Strămoşii noştri au avut o
relaţie mult mai strânsă cu solul. Mulţi dintre ei îl lucrau în fiecare zi. Apoi,
până în zilele noastre, solul a jucat un rol crucial în asigurarea hranei. Ceea
ce nu s-a înţeles în trecut este rolul esenţial pe care îl are solul în schimbările
climatice, acesta fiind un depozit natural uriaş de carbon. Solul este format
din roci și plante, precum și animale aflate în descompunere Solul și plantele
care cresc în acesta captează în jur de 20 % din emisiile de CO2 la nivel
global Solul ajută la curățarea apei pe care o bem si la calitate aerului și a
aerului pe care îl respirăm Echivalentul a cinci tone de viață animală poate
locui într-un hectar de sol Un sol sănătos reduce riscul inundațiilor și
protejează rezervele de pânză freatică prin neutralizarea sau filtrarea
poluanților potențiali
In concluzie solul este o resursă esenţială şi foarte complexă a cărui
valoare o ignorăm totuşi foarte mult. Legislaţia UE nu abordează toate
ameninţările în mod cuprinzător, iar unora dintre statele membre le lipseşte
legislaţia specifică privind protecţia solului. De mai mulţi ani, Comisia
Europeană dezvoltă propuneri pentru politica solului. Dar mai multe state
membre le privesc ca fiind controversate, iar dezvoltarea politicii a fost
blocată. Ca urmare, solul nu este protejat la fel de mult ca alte elemente
cruciale, precum apa şi aerul.