Ptr edie at Ca eye baa iter neha ‘f te MeL a) ee ney iene Ne Ee dada ceva ar COE bee crt ee Rent belek Ciuic ry Wa tt eee Deane aerate Sergey iia Ue ee ree ele aie rere aria ae iciciecss nas Ey 5 fi 3 GHIDUL ARBORILOR $1 ARSUSTILOR DIM PaRcuL Nat Teme ont pasa sn 2 i) ras oe‘Mugurfi suntiner isinosi, cei terminaliconici, lar cei lateral ovoizi. Frunzete aciculare, lungi de 1-2,5 cm, rigide, brusc ingustote lo varf si terminate intr-un mueron intepSitor, rombice in sectiune transversal, cu 2-4 siruri de stomate, se dispun spiralat, find mai mult sau mai pugin ingrimBdite sub form’ de perie pa fate superioa’ a lujerului. Sunt de culoare verde inchis sb dureazé 4-7 ant, tar dupé useare cad imediat, pe lujer rimanand urmele pernitelor proeminente. Florite sunt unisexuat-m onolce; cole birbbtesth sunt amanth rogii: galbul, de 2-3 cm, raspanditi in toot coroana, pe lujerit anual Sau din anit precadantk: cele femete, terminala, erecta, alungit- cilindrice, rosti-purpurit sau golben-vergul, spre deosebire de brad, $e formaozi in porta superior’ 6 Coroanel din muguril terminal | a} ramuritor taterate. Molidul infl oreste in opritie-iunie, Conurile, da forms citindric’, au 10-15 cm, lungima st 4-5 em diamatru; stau pendent si in tinerete prezints culorl diferite, werzt sau rogibviolacee. Se compun din numerogi solzi Lemnos, persistent, rombicl. Bracteate, ascunse intre solzi, sunt mici, alungite st lipite de baza sotzulul. Seminteie sunt mai miei si mat usoare ca la brad, 4-5 mm lungime, de culoare brund inchisa, fre pungl de rising 51 se desprind usor de ariptoaré. Moturatia este anual, prin octombrie, tar dups coacare solzit se depdrteaz’ 51 eliberez’ somintele. Conurile cad intregh mult ‘mal tarziu. Maturitatea la 20 de ani izolat La 60 in masiv. Cresterile sunt incete in primil ani (5-6 em in primul an}, de la 8.10 ani devenind foarte active. Lemmul far duramen evident, mai alb decét la brad, este mosle, usor rezistent, superior calitativ celui de brad, in anumite statluni ape aga-numitul “lemn de rezonants” cu calititi tehnologice deoseb ite. * Areal Arealul general al molidului este exclusiv european, mai intins dacat al bradulul, cu un contur foarte neregulat, apirand in btlvald muntobss: Alph, dura, \bop, Padurse Naagd, Harz, Carpafi, Alpi Dinarici, Rodopi. Lipsaste din Pirinai giApenini, Inbor! pf arbuptt in Romania molidul este specie montané si subalping, constituind Subzona fitoclin ates a molidulul. Limits superioaré este de 1.800 m, coincide eu limita superioar a_pSdurilor. Ca arbore izolat ure’ La 2.000 m in Muntii Rednei si Calimani. Limita inferioara de aparitie a molidului este la (500) 700-800 m. Ecologie Molidul este ospeciec ontinentald, montané si subslpind, declimat: roce shumed, Este mai putin pretentios dacit bradul, dar mai exigent ca si pinul silvestru, find sensibil la seceth, in spacial in, ‘im ii 2-3 ani, S@ poote instalo si pe soluri cu exces de umiditote, in turbbril, Fags de sol, molidul este pun pratentios praferind solur! nisipos-lutoase, slab schelatice, afinata, ranvane, maderat. acide, per solur ile uscate ore o dezvoltore slabb, [Link] Lemperament de semiumbrd, rezisthnd sub masiv pind \o 20- 30 da ani. Litiara molidulut se descompune foarte grau si par tial, di nastere ta humus brut acidificénd solul, fapt ce daterming eraarme unut fitoclimat intern caracteristic acestel specil Print’e factoril limitotivi s@ pot mentions: vantul, zipado, ehiciura, insolatia, ingheturile tarzil, seceta, incendiile de litier’. Ca st diunitori: clupereile Lophodermium macrosporum (cugina acelor), Armillaria mellea, Fomes anosus, dintre insecte Lymantria monacha (dafolieri), gindaci de scoartS (Ipidoe), Hyloblus ableris {ataci plantatiile). Importanta Nolidul are o important economic’ foarte mare, find un lemn valoros. Importanta ecologic consti in: coronamentul retine ploile de slabé intensitate si o parte mare a z8pezii cizute, oferé litier3 bogats, pasloas3, greu alterabila, cu un consum ridicat de elemente nutritive, reduce scurgerile de suprafatl pe versanth, conferind astfel furctii de protectie hidrologice si antier ozionale. De asemenea, molidul este un creator de mediu specific (umbros, race si umed, lipsit de curenti puternici de aer). Parcut Ne ional Mun Rose= 3, Larix decidua Miller subsp. cerpatica (Domin) Siman, Larit’, '; European larch * Descriere Arbore inalt pand La 35m, grosimea ajunge pané la 2m, cucoroana rBstiratd st ramurt aproape ortzontale, in verticile neregulate. Inréidaicinarea este pivotanta la inceput, iar mai tarziu se dezvol ti ridicini laterale profunde ce ancoreazi foarte bine arberele in sol. Tuipina este dreapti, bine elagats, uneori cu fenomene de insbiere (geotropism accentust} sau infurcité {cresterile terminale incipiente sunt rupte cu usurintS de vant si zipads}. Scoarte in nerete este neted’ si cenusie, formeaz’ tmpuriu un ritidom gros {deseori peste 10 cm) crapat in placi neregulate, fundul crapsturilor si straturile inteme ale scoartei sunt rosii: violacee. Lujeri sunt de dous tipuri: cet lungi pendenti, subpiri, gblbui, glabri, brizdapi din cawza pernitelor decurente ale frunzelor; cai Scurti negriciog! cu céte un mugure terminal. Primi vara, dups inflorire, uni Lujert scurti se transforma in lujert tung). Mugurt sterici, bruni, glabri, rsinosi, dispusi altern, Inbor! pf arbuptt Coroana conicé, rara, uminoasé, relativ ingust, este concentrata in partaa superioaré a tulpinit; in conditii de luminare neuniform se dezvolti asimetric. Se compune din verticile neregulate st ramuri orizontale, find foarte raré si luminoass. Ace (frunze) de un verde deschis, caduce (cbzbtoara}, moi de 1-3 cm, solitare si spiralate pe lujerit lungi st adunate cate 30-40, in fascicula, pa microblaste. Toamna se color ear in galban intans. Fiorite sunt unisexuate, monolce: cele birbitesti, amanti gélbu, padicalati, cale femeiagti sunt conulete ovoide sferice, erecta, rogii-violacee sou verzul, cunumerogi solzt imbricati. Infloraste si frunzasta in acalasi timp, in opritte-mal, Conurfie da 2-3 em lungima, seurt ovoide sou aproape sterice, brun-concave, cu marginga neristranth, in tinerata glandulos pubascante si din bractee scurte, asculite, acoperite complet de solzi; stau prinse pe_un peduncul recurbat. Dup& diseminare mat rimin pe ramurt ine’ 2-4 ani, Samanta, impreuni cu aripa, de 8,5-4 mm. Moturatia @ste anual, prin octombrie-nolembrie, tar diseminaraa are loc in prim fvara urmitoare. Lemaul are duramenul brun daschis, de calitate eceptionall, cu multiple utiliziri, Areal Laricele este o specie exclusiy european’, cu un areal fragmentat fl concentrat numai pe teritorii montane, cu centrul cal mai important in Alpi, unde ajunge ls 2.200 m altitudine. in Cehia st Slovacla formeazé arborete de amestec cu fagul, lar in Polonia devenind arb ore de cdmpie (150-600 m] in Romania altitudines minim’ se invegistrearé la 650 m, iar cae ‘maxim a 1:800-2.000 m. Formeaz3 arborete pure sau in amestec cu molidul, zambrul, fagul, mesteacSnul ete. Ecologic Este o plant mezofilé, cu amplitudine largé fai de cbldura si reactia solului. Prefers regiunile inalte, bine aerisite, lipsite de vanturi reci si aspre de lars, este rezistent la gor: Dezvoltandu-se bine in regiunile inate cu climat continental, for8 oscilatit mari da temparaturé, aceste exigenta se dotoreazs faptulul cB laricale se caracterizeaz5 printr-o evapotranspiratie janet Mun il Rosoatputemnica. La altitudini mari se mul pumeste cu o perioada scurti de vegatatie, minim 45 zile. Printre preferinte se inregistreazé solurilecalcar oase si cel econg) om erate poligene. Are unpronuntat temperament de lumin3, nesuportind umbrires, de asemanea nu ii priese solurite compacte, argiloase cu exces de umiditate, pseudogielzate, caz in care specia este atacath de cluperca Dasyseypha wilikornm |, Réspandité mai ales in molidisuri, pe alocuri dominant spre limita superioar’ a acastora; cu exemplare disem inate sou nici palcurt in cuprinsul fl gatalor, amastacuriior de fag cu riginoase f1 pinetelor naturale relictare de pin silvestru, adasea impreund cu Sesteria, "4, Pinus sylvestris L. Pinulde pidure; Scots pine * Categoria de periclitare: in atentie se afl indeosebl populatile naturale de pe stinci si din turbBril. * Deseriere Arbore de talie mare, care realizeaz’ frecvent inéltim | de25-30 m, ungor! pind la 40 (50) m, avénd diametrul in functie de conditiile ecologice in care se dezvolts Inbor! pf arbuptt Tnrtidicinarea variabili, cu mare capacitate de adaptare, de le superficial, in turbérit sou pe st&nebrit, pind la foarte profunds, pe soluri nisipoase. Tulpina este mai putin deeapt decét la ceilalti arbori risinogi in multe cazurl, mai ales in pSduci rrite sau le arborii izolag, ist lerde ractitudinga in partes superioar’, se bifurc’ sau se des face intr-o serie de ramuri groase. Scaarta dezvolti de timpuriu un ritidom de culoare roplatick- CSrkmizie, care se wctoliozS in foige subjirt, iar la warste mari, in portta bazolé @ trunchiulul, s@ ingrongb 51 se inchide la culoare, davanind erSpat, brun-canushu. Coraana este piramidal’ numai in tinerete; la maturitate caphth uneor! form’ caracteristed tobular’, neragulatromificatl Muguril sunt ovelz, acugl, de 6-12 mm lungima, pubin rbzinogh Acele, céte dous intr-o track, de 3-7 cm lungime, sunt ascupite, putin rlisucite, relotiv rigide, de culoore deschisé, verde-alblstrule sau cenusie, acestea razistd 3 ani, dupb care sunt inloculte, la chdara lasind cicatric! proaminente. In caz de datoliera, aparatul follar se raface din mugurlt dorminz! at lujeriior. Lujerti galben-cenusil, muguri ovoid ascutiti, 6-12 mm, cu solzt alipiti si marginea franjurats, putin rBsinost. Fiori unisexuate, monoice, imprigtiate in intreaga coroan’, cele barbstasti grupate in amenti ovolzi galbeni, ta randul lor grupati in buchete, tar cele femetesti rosiatice, solitare saucéte 2-3, apar in luna mai. Conurile, scurt, dar evident pedunculate, ovo-conice, brune- cenugii, in primul an avand dimensiunea unui bob de mazire, ‘jung la maturitate in anul al doilea, cind ating 3-7 em lungime $1 SolzHI sunt usor desprinsi. Apofiza este rombic’, plramidala sau pland, umbel cul este putin proeminent plasat la mij locul apof izel, lar carena este putin evident’ Semingele de 3-5 mm lungime, aripate, cenugil-negricioase, incol tase repede dup’ semanare si sunt relativ usoare. Maturatia este bienal3, conurile se coc prin octombrie nolembrie 51 se desfac in primBvara anulul al treiiea, ele cad abla toamna urmatoare. Lemnud are un duramen rosiatic Rofo Wa ianel WrAreal Pinul de pdure este 0 specie cu areal vast, ocupind peste 145 milioane de hectare. El apare de la vest la est, de ls Oceanul Atlantic la Oceanul Pacific (Europa, Asia}, iar de la nord la sud, de la paste 70° latituding nordic’ (nordul Scandinaviei) La sub 40° latitudine (Peninsula Ibericd). In vostul areal, apare compensarea latitudinit cu altitudinea, astfel incét in regiunile nordice apare fracvant ca arbore de cimpie (Scandinavia, Siberia, finuturile baltica}, lar la ast si sud doar in regiuniie montane (Pirinal, Alp|, Balcant, Carpati), inconcluaie la nivelul sr@alului general, limita altitudinal creste de la nord a sud st dela vestla ast In Roménia este pugin rispandith comparativ cu alte srk, vegetind spontan, insular, in Lungul Corpotilor si in Apuseni, pa stincbrit aide, turbirit ate. Atitudinal, pind de pBdure apare inte 300 m 411.900 m. Este o specie nepretentioasé {a5 de clim’ si sol. Are o-amplitudine ecologic’ larg’, suportind gerurile din regiunile nordice, precum st seceta din ragiunile sudice ale arealuul. Solurile pe care vegeteazi sunt in general nisipoase, slab humifere, turbarii, soluri uscate, pseudogeizate, podzoluri, puternic acide, extrem oligotrofe. Se poate caracteriza ca fiind o specie rustic, haliofil, eur itermé si eurifilé. Prefer’ zonele de munte, eu mult luminozitate. Durata viegii este intre 300 51 600 ani. Ca si factor limitativi am intim 23pada givantul mai ales la altitudini mai mici, unde cauzeoz3 rupturi masive. Dounétorli pinului de pidure sunt: dintreciuperci Melampsora pialtarqua, Fares anosus etc., iar dintre insecte Ipidoe, Criocephalus rusticus etc Pinul de plidure are o impor tang economic’ ridicata, find un lemn de calitate superioars. De asemenea, creeaz’ un fitocl imat intern propiee dezvoltirit altor specii de arborist arbugti; flind 0 specie plonieré, este specie de prim3 impidurire in cadrul terenuriler dagradate, la ftarea coastelor supuse erozhunil. Jneapinul este o specie arbustiva, alcdtuieste wile compacta, greu de stribatut; are tulpini culcate st ascendente, Tnrdiddcinarec este trasantd, puternic intinsé lateral, unele ramuri marcoteazi natural. Scearta este brun-cenusie si formeaz3 un ritidom subtire neexto- liabil: Lujerii sunt bruni pan’ la cenusiu-negriciogi, grosi si elastici; mugurff sunt bruni, rBsinogi; oeete cate dou intr-o tock, de 3-6 em lungime, asem Snitoare celor de pin silvestru, dar de un verde vviu, inchis, rigide, ingramadite spre varful lujerulul sl incovoiate cao sacera. Fiorite unisexuate monoice, cele birbStegti sunt in amenti gaibent grupati in buchete si se plstrez’ useate pind in toamn’, iar cele Femeiegti sunt conulete rogii-violacei. Conurfie solitare sau in verticile, cate 2-4, ovoid globuloase, de 2-5 cm lungime, sunt aproape sesile, brune, cu apofiza Lat-rombich, putin proeminenta, carena evident’ si umbelic central, adeseort CU Un Inel negeu imprejur, ebisnuit scurt mucronat.Semintele sunt mici, galbene, brung sau cenugii, aripate. Maturatia aste bienala, iar conurile se desfac in prim vara celui de-al weilea an. Maturitatea exemplarelor este timpuria, la 6-10 ani, Lar eriodicitatea fructificatiel este anual’. Cresteran este foarte ineaati, producénd un lemn dens, bogat in rBsiné, * Areal Arealul general al jneapiinulul este european montan si subalpin, la nol in far’, Jneapinul apare de ta 1.400 m i pinb ta 2.000 m altitudine, Formeaz’ tufdrigurt dense, spare fracvant in rarigtile subalpine de molid, zimbru, larice, scorus, pe olocuri asocint slcu Alnus viridis, Salix silesiaca, Juniperus communis ssp. nana, * Ecologic JnaapBnul aste o specie adaptath te cele mai aspre conditit climatice, caracteristice @tajulul alpin, soluri feriiluviale, cu humus brut, extrem oligotrofe st acide. Este sporadic in etajul boreal, subalpin; specie mezotils, mezo- higrofil8; medicinal. Zépada din microdeprasiunt ii asigued umiditates necesar’. Pref erk luminozitates difuzi sau indirect, evitand pantele insorite Statiunile propice sunt versanbil nordicl sinord-estici, cu um iditate suficientd si lumin’ difue’. Ca important, jnepenisurile sunt principala vegetatie lemnoasi in zonele de inalta altituding, avand un rol tampon intre limita supertoar’ a padurilor si golul olpin, rol de protectie gi de fixere a coastelor erodate, scheletice, grohotigurilor, precum si rol de reglare a regimului hicrologic. Inbor! pf arbuptt © 6. Plaus cembra L. Lambru; Swiss pine " Categoria de periclitare: Taxon rar. * Deseriere Arbore pan’ La 25 m {in Carpagi pind la 20 m) i in diamatru lnrdddcinarea esta pivotantS; ridicinile laterale puternice ii asigur’ 0 bund rezistentS la vant Tulpina conic’, (pita la baz; ramificata la ineeput verticila! devine apoi neregulats, asa incét dup 30 de ani arborele capé un aspect tufos, éu coroan’ ovelds, compact’. Seearta, in tinerate verde-cenugie si neteds, formeaz3 de timpurlu ritidom brun-cenusiu, subtire si adine brazdat. Lemnui cu duramen rogcat-furnuriu, inele anuale inguste si egale, ‘ste fin ujor, moale, foarte durabil Coraana ovoidi, compact cu iujerit tomentasi, galben-rogcati flaxcibill, Mugurll sunt ovatzl, ascutit, brun-rogcayi, rBpinost. indlpime gi 2 m Parcut Ne ional Mun RoseAcele, cate cinci intr-o teacé, de 5-10 cm lungime, drepte, fine, dastul de rigide, verzi-intunseate, lucitosre, ingrbmédite La virful lujerilor, dureaza 3-5 ani Florite sunt unisexuat-monoice; cele birbitesti elipsoidale, rogii, carmin si sesile; cele femeiegti violet-roz, cite 2-4 in verticile Infloragte téreiu, prin tunie-iutie Conurile ovoldale, terminate, erecta, subsesila de 5-8 cm, clirnease, violaceu brumate in tinerae, brune la coscera; solzi Clirnogl, Cu apofied slab convex’ gi umbatic redus, keminge mari da 8:12 cm, nearipate, ovoide cu tegument tare, brun-rogcate, comestibil. Maturapia este bienal®, tar conurile cad nedesticute in primiivara anulul al trailaa, uneori sunt roase de vaverife si gaige de munte, ajungind ostfal la diseminagie. Maturitates se inragistreazb la 15. 25 de ani, cragteraa este inceath, iar longevitates mare. * Areal Arealul general at zimbrului este exclusiy european, find caractaristic etajulul subalpin al Apilor si Carpal or In Romania vegeteaz’ lo limita superioard 9 zonet forestiere, in statiunile circurilor gaciore. Limita minima de altitudine este de 1,200-1.400 m si ured pang la 1.800-2.000 m. Formeaz’ arborete pure sau amestecuri cu molidul, laricele, jneapinul, ienupérul pitic, seorusul. * Ecologic Zémbrul este adaptat la un climat aspru, cu veriatii termice extreme, vanturi puternice de mare altitudine si geruri puternice iarna, aici perioads medie de vegetatie este de 3 luni. Se dezvol ti pe solurl acide, bogate in humus, cu regim normal de umiditate, formate pe gnaisuri, granite, sisturi clorito-serieitoase. Specie mezofilé adaptaté ls temperaturile sciute ale climatulul subalpin {psichr oterm3-mieroterm3}, acidofild Inbor! pt arbupt © 7. duniperus communis L. lenupir; Common juniper * Descriere Specie arbustivi, cu indltimi ce wee rareort de 5 m, formeazi tufisuri dese, cu ramuri numeroase cu varfurile indreptate in sus Acele; cite trel in verticile perpendiculare pe ax, distontate la circa 3-10 mm, sunt persistente, lung) de 1-1,5cm, drepte, acuminate, puternic ingepitaare, canaliculate sicu odungé albistruie pe fa5, carenate si verzui deschis pe dos. Fioriie sunt unisexuat dioice, iar fructificatia anual si ab undenti Conurfle sunt caracteristice genului, cSrnoase (pseudobace}, suculente, sferiee, eu diametrul de 0,6-0,9 mm, negre-albastrut la maturitate. Seminjele cate wel, au culeare brun3, eu trei muchil. Fructificd bogat si anual; germinatia se produce anevoie. Plantula prezints wel cotiledoane. Maturatia este bienall sau trianual, * Areal lenupirul are un areal larg, fiind natural din regiunile reci ale Americii de Nord, trace in Europa i Asia si ajunge insular pani in nordul Afric e(lanel Mun RavenIn Romania este raspandit in tot lanl carpatic, obignuit la altitudini mici si mijlocii {600-1400 mj, uneori chiar si in zona de eimpie + Ecologie Rezistés la ger, ingheturl, arsith si are capacitate ridicati dee vegeta pe solurilecele mai putin fertile (sirace, acide, avandregim de umiditate varlabll ete). se poate instala pe soluri bathtorite, acide, curegim varlabil de umiditate, putand devant invadant. Are un rol aco-protectiy major in zona montan’ inalté (ficaree grohotipurlon, raduceraa avolangaloc reduce @razhunen, avortzeez® ratinarae apal) * 8, Taxus baccate L. Tist; European yew * Categoria de periclitare: Taxon winerabil/rar. * Deseriere Arbust sau arbore pang la 15-20 m ingitime 3m indiametru, cu ritidom e@ se exfeliaz’ in ple, este timpuriu, subir, eenugiu- roscat, confine un alcaloid numit taxing, toxic pentru animale. Inrdddeinarea este [Link]é. Inbor! pf arbuptt Lemn omogen, cu duramen brun-ropcat, cu inele anuale inguste fine. Tulpina este dreapts: la exemplarete provenite din lEstari, tulping devine ascendenta sau culcata, chpitind forma de tufi. Lujerii sunt verzi deschis. gilbui, iar mugurli ovaizi, cu solzi verzuh, aghomerati spre virful Lujerilor. Coroana ovoid-conicd sau rotunjit, la arborti tzolati, dezvoltath pink aproape de sol cu ramuri dispuse neregulat, are cetini foarte bogat®, deasi, deculoare intungcath. Exemplarale biwane sicale erascute sub masty, ca gi cele varstnice, aucoroane mult mot rare #1 mal putin compacte. ‘Mugue(l, grupapi La vérful [ujeritor, sunt ovotzi, de-culoare verzute, ca si lujeri, Acele Lintar-Lipita, plang, au lungimea de 2-3 em ji liximaa de circa 2 mm, (a baz’ abrupt ingustate inty-un pafiol scurt, decurent, pe lujer, s@ osmomBN’ cUcele de brad, ins vartUl lor asta Vaptat acuminat, sunt mai moi; stou dispuse in acelast plan si nu congin canale razinifere, Fioriie sunt uniseuat-dioke, cele birbStes se dezvolti din muguri inc’ din toamna precedent’, flind constituite din B-10 stam ine, in forma de seut, peduncul ate, cu 5:9 saci polenicipe fata inferioar’; cele femele, inconjurate de 3 perechi de solzi, solitare, Sunt agezate pe un lujer scurt, cu un singur ovul, terminal, erect. Semingele sunt de Up globulos, Tem, ovalde, cu tegnentul Lemnos acoperit pan’ aproape de virf cu un aril rogu cSmos, brumat, comestibil. Maturatia anual’, prin august-septembrie, diseminatia zocor’ {pasiri], periodicitatea anualS. Neturitates survine la apraximativ 20 ani, eresterea foarte inceat. Areal Tisa are un larg areal european, flind intainits de la. Oceanul Atlantic pind la sud de Marea Caspica, in bazinul Mediteranei, cantrul Europel si pan’ in nordul Afric, in Romania apare diseminat de Is colina, ts Cazane coboars ta 90 m altitudine. Este réspindith in zone cu relief accidantat, pe stéreBrli, grchotiguri sub form de axem plare izolate sau buchete. Parcut Ne ional Mun RoseIn tracut avea o raspandire larga, dar, daterita lemnulul pretios ji frunzelor otrvitoare tisa a fost exterminat, asttel incat in pregent este declarata specie monument al naturi Tisa este o specie de climat montan oceanic, ce preferd statin adapostite, umbrite cu umiditate atmosfaricd ridicaté. Sulers la geruri axcesive, saceth gi inghaturi tirzil. Se dezvolth bine pe soluri brune eumezobazice, aerisite, suficient de umade, Este o specia ombrofil, mul fumindu-se cu 1/100 din juminozitate normala, In tinerate nu se dezvolth decit la addpostul pidur i 9. Fagus sylvatica L. Fag; Common beech Arbore de mari dimensiuni, fagul atinge indi timi de pané ta 45 m st diametre de maximum 2 m, f6r3 5 putea rivaliza totugi cu bradul sau eu molidul. Rédéeina plotanti in primul deceniu se destace mai tirziu in humaroase romificatii oblice si orizontale, ce se intind mult in suprafaté, se intretes si:concresc, dind astfel o bun’ ancorare in sol. Tulping in unela eazuri peezintS tending de infurcire Scearta, neteda, subtire, cenusie pind la albicioass, cu pete mari de culoare mai deschisi, nu formeaz’ ritidom decat rareor|, in statiuni neconvenabile 51 numai la baza trunchiului, Lemnui alb-roscat, for duramen evident, cu raze medulore Coroana, ovold-ingust® in masiz, bogotS in ramurh si frunte, se dezvolth mult lateral s1in profunzime, la arbortl izolapl. Lujerii anuali sunt geniculagi, bruni sou verzul, la incaput plrogh, apol glabel Muguril sunt caracteristicl, fusiform), mari de 2-3 cm lungime, ASC, CU HuMerog solz! brunt, foarte depbrtat! de Lujar, Mugurit Horifert sunt mai lungh st mai umflaph Frunzele aliptice pin’ la ovate, de 5-10 cm lungima, sunt ta virf acute, la bozi ingustate sau rotunjite, pe margini sinuate, dinjat denticulate sau aproape intregi, prinse pe petioll de circa 1 cm; in tinarete au pert mot pe ambele fete. La inceput de prim’ vara frunzele sunt de culoare verde daschis, apol se inchid dince in ce mai mult si capitis un lucia discret. Fiorite, unisexuat-monoice, apar prin aprilie-mai, dupa statiune, concomitent cu infrunzires. Flore brbStesti, constitulte dintr. un perigon campanulat, pros, cu 4-7 lacinil profunde, divizate si 8-16 stamine sunt grupate in capitule pendente, lung pedunculate; cele famaiasti cate dous, cu tei stile, inconjurate de numercase bractee, unite la baz’, fermand un involucru plros cu patru diviziuni, sunt erecte si scurt pedunculate. Fructete, jire, ascunse-cate dou intr-o capsulé acoperit cu tept Moi, sunt mai intéi verri, apal cand se coc davin maronil. Acestan se deschid ca s8 elibereze semintele. Fagul fate fructe doar din 2 in2 saudin3 in 3 ani Maturatia este anuala prin septem brie-oc tombrie, iar periodicitatea aste ded.6 ani, fructificatii siabe intre dou’ fructificatii succesive. Durata de via pani la 400 antFagul este specie europeans, find raspandité in vestul, centrul si sudul continentulul, dé La Atlantic, pind in nordul Moldovel si din Pirinel, trmul Mirii Mediterane si Grecia, pBni in sudul Scotiel 4 al Scandinavial. In Europa de nord-vest devine arbore de cimpie sidaaluri, lar in sud apare ta peste 1.500 m (Alpi, Pirinel, Etna) In Romania fagul aste intBinit de ts 300-500 m ta 1.200-1.400 m altitudine, fracvent in zonele deluroase si montan’. In vastul araal formaazé arborete pure pe mar\ suprafaje sou amestecuri cu gorunul, carpanul, bradul, molidul In Europa Central fagul vagateoz’ inclimate montane cu cor acter atlantic, tar lanolin tard este adaptot (a unclimatmal continental Praferé climatele in core umiditates aerulul aste suficienti, cu excaptio ragiunilor secetoase, De asemenea, este sensibil la inghoturi thrzit si timpurll, precum gerurile mcesive, acestes din urmé provecéndu-t ,gelivuet”. Prefers umbra, fagetele inchegate, prin coronament realizeazi o puternich umbrire, motiy pentru care arbustilipsesc, lar covorul erbaceu este sbrac Manifesti o productivitate ridicotd pe solurile brune embrobazice, CU confinut ridicat de humus, bogate, aerisite, reavene st pe solurile mai sérace, mai acide, mai afénate, permeabile, suficient de umeda, aerisite si texturate (sisturi cristaline, granite, gresit sl conglomerate). Nu it priese solurile prea umede, argiloase, pseudoglelzate, cu apd stagnant, precum si cele uscate, cele aluvionare si turbarille. Se reproduce cu dificultate devarece Samintela gale se conserv’ greu gi sunt consumate mei alas de rozStoare. Are ca si diunBtock: insecte precum Orchestes fagl, MfAlola fag! care ataci frunzele si mugurii si dintre ciuperci: Phytophthora omntvora {frunze), Nectria ditissima (cancer), Fomes fomenterlus (lasea faguiui) "10. Quercus petraea (Mattuschka) Liebl. Gonun; Cornish oak Arbore cu trunchiul drept, continuat aproape pin’ la virf, cu ritidom subtire, poate atinge 45 m inal time inrddacinarea este pivotanté, mai putin profunds decat la stejar. Tulpina, dreapté aproape pané la vart, cilindricé, este mai bine conformati st elegats decat la stejar Ritidomul este cenusiu inchis, relativ subtire, mai superficial, mai ingust i mai regulat brzdat, cu solzt mrunt. Scearta conting tanin in proportil ridicate. Corcana este relativ bogats si uniformé, frunzigul acoperind destul de bine solul, mai strins’ si mairegulats decat la stejay, cu ramurile indreptate in sus. Lujerii de culoare verde-intunecat, glabri, au putine lenticale eliptice, iar mugurii, de circa & mm lungime, sunt ovoizt sau oyoeoniel, ingrimaditi spre varful lujeritor. Frunzele, ca si mugurii, stau ingrSmBdite cBtre varful Lujerttor, rombic-obovate, in general mai mici dacat la ste) ar, de 8-16 em lungime, prinse pe un petiol lung de 1.2,5 cm, pa dos la‘maturitate fin pubescente sau, cel putin, cu smecuri mici de peri la subsuoara ner vurilor. Pe margini, frunzele sunt sinuat-lobate pan’ la penat-fidate, cu 5-8 perechi de obi, rotunjiti, intregi sau slab lobulati, evident. mai simetric dispusi decit la stejar, de dimensiuni descresc inde incapind dela mijloe spre viet Flor! unisaxuate monoke, cele béebatesti grupate in omentt, iar cole female ingrimidite aproape sesil spre varful \ujerilor, epar prin aprilia-m al. Fructele {ghindala) sunt (Bit ovolde, in forms de butoias, de 15-25 mm, grupate cite 1-5 oproope sasile, cupb cu perati subtir|, solzt slab bombatl, das pubescenticu marginile coner ascute. Maturatia aste anuall, iar ghindele se coc prin saptembria- octombrie, Periodicitotes fructificatiel este o dath la deb ani, LastBragte puternic ji drajonaozb slob. Longevitatea rar depbsajte 600-760 ani. * Areal Gorunul este rispandit din nord-vestul Europel (Marea Britania, sudul Scandinaviel) pans lo Morea Maditerand st de le Oceanul Atlantic pani in vestul Ucraine!, Nordul Crimeei, Coucaz, trecand sin Asta Mic3. In Romania, gorunul ured mai mult in altitudine decat stajarul, zona lui de optim ecologic fiind in regiunea colinard. Este prazent, in Intervalul altitudinal de 400-900 m. pare in arborete pura, in amestec cu fagul sau in sleaurile de deal. * Ecalagic Gorunul nu suport climatul continental exeesiv. Creste bine pe soluri drenate, afanate, cu texturs mai grosiers si cu umiditate relativ constants. Este tolerant fatS de aciditate, realizesz’ cragteri bune in amester cu fagul, pe soluribrune acide, slab pan’ la puternic podzolite, pe conglomerate, gresil. Este mai mazofil decat calelalte specii de stejar indigene, ca adaptari morfologice remarcindu-se frunzele subtiri fr8 perl, ritidom, subtire. Detarmin’ pedeolirea solului, datoriti litierei bogate in substante tanante. Este o specie care preferd luminozitatea. Are diunitorit: Metofonthe mefolontha (larvele atack rédbcinile puletilor, lar adultit defoliez’), Lymantia dispar, Tortrix ‘Aebarl pl avtnyt) viridana, Malacosoma neustria, Operophtera brumata (defoliazi arborli), Balonfnus glandium (atac ghindele}, Cymips sp. (produc gale pe frunze si fructe), Microsphaera abbreviata (produce Fiinarea frunaelor) 11, Betula pendula Roth. Mesteacin; Silver birch Deseriere Este un arbere ce dep3seste rareori 25 m inéltime; de regu, la varste mari atinge 15-20 m in ingltime, tor cbteodats rimine arbus tv. inridfcinarea este la inceput pivotanté, iar dup& 6-8 ani sub colet se produce o gilmd cu muguri adventivi din care tau nastere numeroase radacini trasante_ Tulpina asta zvelts, Beit la baz’, conic’, eu unele neregularitht de crestere, Seaarta, de culoare alb3 pronuntats, neted’, cu epiderma ce se ‘exfoliazé circular in fépii subtiri, dezvol ti la batanete in partes bazali un ritidom nogricios, adine erBpat. Percul ie {hanal Mun ih ResetLemnul fri duramen evident, alb-gilbui, destul de fin, \ucios, moale, mogen, putrezeste extrem de upor in aer liber, tp variatit de umiditate. Coroana, neragulati, usor de recunoscut de la distanti, este foarte afinats si luminoasi, constiwité din numerosi lujert pandenti, subtiri, supli, elasticl, glabri, presBrati cu o seria de glande-Verucozita tt albictoase Lujerit subpirl, Floxibili, glabri, prasbragi cu verucozititi alb icioase mat ales cei din partes superioars a cornanal sau cei de la examplarele tinere. Muguril alterni sunt ovoldconkl, bruni, cu 2-4 solzi imbrbcagl, glabrl, acoperith cu o secratie vascoash Frunzete sunt romboidale pani ls ovat-thunghiulare, de 6 (7) em lungime, prelung acuminate, dublu:serate pink lo lobat-sarate, glabra, lucitoare pe fats, mai mult sau moi putin glanduloasa, prinse pe patioll de 2-3 crn lungime. Florite sunt unisexuat-monoice grupate in amenti. Amentit birbStesti se formeaza in vara precedent, te varful lujerilor, Usor incovolati si stau cdte 2-3 atémnind de virful lujerilor. Cet fameli apar numal primavera devreme, odaté cu infrunziras, sunt cilindrict, tar la fructificatie devin lung! si grogi. Fructele sunt samare foarte mici si usoare, previzute cu 2 ariploare de 2-3 ort mal mari decdt siménts, tar in varf pists eaz8 stilele. Naturatia este anuald, prin hulie-august. * Areal Mesteacnul are un areal larg. comparabil cual plopului tremur Ztor, in Europa de la Atlantic pans in Siberia si Altai, iar la nord urc’ pan dincolo de Cereul Polar, in sud coboar’ pin’ in Apenini si Baleani, iar spre est ajunge pani in stepa rusease3, in Romania este freevent in parchete tlate ras, locuri deschise, pe stancérii, din zona colinaré pana in zona montané superioara. La munte poate dap3yi 1.500 m altitudine, iar la ebmpie poate cobori sub 250 m Optin ul de vagatatie esta in pidurile de deal, fgatale montane, amastacuri fag-riginoase * Ecalagic Inbor! yf Mesteaciinul este o specie cu o foarte larg emplitudine ecologics {oaracum similar pinuluide pSdure}, flind o specie plonier’. Are un pronuntat caracter de lumin’, cu exigente pedoclimatice reduse. Se dexvolta bine pe soluri profunde, dar fipe cele superficiala, se instaleazé in turbirti, soluri uscate, pe cele eutrofe, calcaroase, grasit etc. Manifests vitalitate ridicath pe solurila usoare, silicionse, cu regim de pracipitatii abundente Climatel@ stapice, aride, solurile compacte si uscate nu il priesc. 412, Almus glu tino (L) Gaertner, Anin negru; Descricre Aninul negrueste un arbor ece atinge frecvent in jar uneori, ti Tnrdddcinarea de la superficial’ pan’ le pivotant-trasanté, vartabili in funetie de sol; pe ridicinile unere so dezvolts adeseor! o serie de nodazitati, ca niste mar gale portocalii, in care Walesc simblotic bacteril si actinomicete asimilatoare de azot; de asemenga, radacinile contin tesuturl parenchimatice, in care se e(lanel Mun Ravenformeazé rezerve de aer pentru respiratia rédacinilor in statiuni Cu soluri submerse. Tuiptne dreapté, de o rectitudine remareabilé, continu’, poate fi urmériti pind la vart Scoorta esta nated’, cenusie in Unereye, dupi 15-20 de ani formeazd un ritidom negricios cu solzi colturosi; contin tanin in proportit agate cu stajarul. Lemnul fri duramen evident, in sectiunea proaspitl alb-roge at care in contact cu aerul devine portocaliu. Lujert sunt muchiagi spre vir, brunvergul seu rogeatt, glabri, acop aif in tinerate cu o brumé lipicioass, Coroana asta ingusté, ragulots, afimatbcuromurt subfiri or kontolla, Mugurt oltarni, pediceloti, cu 2 solzi, alungit ovolzi, deplirtat! de lujer, brun rocapi brumagi, cu ganda ceroase albicioase, viscost ca si lujeril Frunzete alterna, obovate sau aproape rotunda, de 6-10 em lungim e, cunaate la bozé, au varfud rotunjit saucarectaristic, lar emarginat, marginea intreags spre bazé, neregulat-dublu serata in rest. Pe fat sunt veri-inchis, lucitoare gi lipictoase, mai ales in tinerete, pe dos verzi gélbul cu smocuri de peri ruginii in axila nervurilor, lar toamna se innegrese Florite sunt unisexuat-monoice, grupate in amenti, se formeaz’ mai multi la un loc din vara precedent. Infloreste primavara devreme, inaintea infrunzirii. Nucule obovate, comprimate, nearipate saucuaripi laterale, foarte inguste: Conuletele au 1-2 em, sunt vezi la inceput apoi nagricioase, grupate cate 3-5 in eiorchine, cele laterale evident pedicelate. Fructele sunt samare pentagonale, 2-3 cm, de culoare bruné, ingust inaripate cu saci de aer (plutesc la mari distante}. Maturatia este anual’ prin septembrie-octombrie. Diseminatis are loe toamna sau iarna. Arealul aninului negru este larg, exclusiv european, lipsind din regiunila septentrionale (dincolo de 63-64° latitudine nordica) si din stepele dela nord de Marea Neagss si Marea Caspicis in Romania apare pe vaile réurilor din zona dec ampie side deal uri. Sporadic, ure’ in zona montan’ a fagetelor (800-900 m} sub form’ de paleuri. Este o spacie razistent’i la geruri, inghaturl timpuril sl tirzit ji este pratentionss fot de chldure estivala. Réspindirea ei Aste conditionats de conditile edafice: foarte exigent fayi de umiditatea solului, craste bine pe soluri umeda, argiloasa, psqudoglatzate la mich adancime sou cu nival freatic ridicat, de unde caracterul de specie hidrofits. Avansew’ pa terenurt miBstinoase cu ph stagnant, dar nu suport varlatiiie accentuate cauzate de inundagiiie mark. Cras te normal pa soluri mazo-eubozice, bogate in humus, slab acide, sbrace in calciu. Are un temperament de Luming "13, Alnusineana (L.) Moench, Anin alb ; Grey ald Este un arbore de talie mai micd decdt aninul negru, atingdnd rareori indlgimi de 18-20 mTnrdddicinarea este mai superficial gi mai intinss, Tuipina este canelats, adeseoci strimba si neregulats. Scoarte nated’, cenusie albicioas’, lucioass, are crépituri putin adinci, numai spre baza exemplarelor batrine. Lujerif sunt pubescent), nemuchiagi si nalipiciagi, iar muguril cu dol solzi, pubescenti, mai scurt padicalagi, mai micl si mai apropiati de ax Lemnul este mai fin, dar cu intrebuingiri puting, datorith dimansiunilor reduse, Coroana bogatii, cu ramuri indreptate in sus. Frunzete sunt ovate sau ovat aliptice, de 4-10 em lungime, dublu sarate, glabra pe fat, cenughepubescente pe dos, caractaristic aeuminote sou acute le vbrt Flori monolea, grupateinamenticese formaaz’ malmulti taun toc pe vcelast Lujer din vara precedents si care se deschid inainte de infrunaire, prin fabruaria-martie, cu 2-3 shptimini mat devreme dacétla aninul negru Conulerele de 1 em, cate 4.8 clorchini, cele Laterale apronpe sasile. Fructele sunt samare, pentagonale si ingust aripate, dar da culoare mai deschiss, de 2-3 mm, de culoare Brun’. Lastireste mat slab decat aninul negru. Cresterea este rapidi la inceput, dar numal pan la varste mici de 20-30 de ani, Longevitatea acestel specil se mentine mai reduss, incepind de la circa 50 de ani, dand semne de evidenti slabire a vitalitatli, Aninul alt este o excelentS specie amelioratosre de sol, pe care il feruil rears prin Litiera sa bogaté in azot si ugor alter abild. Este folosit, de asemenea, cu bune rezultate ca ameliorator si fixator de sol si pe terenuri degradate, pe versanti reper Areal Aninul alb are un areal vast, in Europa depigeste mult granite septentrionalé a aninului negru, ajungind dincolo de Cercul Polar, mai apare si in Asia estie’ s1 America de Nord. Geup’ regiuni mai reci altitudinal si latitudinal decat aninul negru. in Romania preia tocul aninulul negeu ta altitudini mai mari, frecventiniuncite montane. Apare [a poalele versanpilor Carpatilor, Constituind limita sud-estic’ @ arealului shu european. * Ecole Specia este adaptat la climate reci si aspre cu sezon de vegetatie Scurt, suportand astfel gerurile si ingheturile, Se lncalizeaz’ frecvent in statiuni umede, prundisuri, pe lingi izvoare, in ungul paraielog pe pajisth, taluzuri mlastinoase, mai rar in turbaril Aninul alb este mai putin pretentios fat de umiditates edefic’ in raport cu aninul negru, poate vegeta st pe terenuri mal uscate. Se dezvolti destul de bing pe soluri sirace, acide Nu suport apa stagnant, prefers solurile aluvionare, crude, anrisite gi umbrite © 14, Alnus viridis (Eth) € Koch, Anin de munte; Green alder + Descriere Este un arbust cu ini! timi pana fa 3 m, cu aspect de tufa sl tulpint Urdtoare elastice.Lujerff sunt flexibili, verzi-mastinii, comprimati; mugur'l Nepedicelati, cu trai solzi, [Link], lipieiogi, adeseort asezati distic. Frunzete sunt mici, de numai 3-4 cm lungime, rownd-ovate, cu virf acut, serate sau dublu-serate, lipicioase in tinerege, pe dos palid-verzul, cu smoeuri de perils baze nervurilor Flor! monoiea, amantiibirbStestise formeard din vara precedents, jar cal Famalasti apar din muguri numai primBvara; amentil s@ daschid mai tirziu, dup8 infrunzira, prin maichunte, end conditille climatica se imbundthtesc, Frunzele |b inceput verzi, vBsconse, apel brune, sunt dispuse in clorchint, lung peduncul ate, Samarete lat-oripate, —Lstiiraste, —drajonew—_puternic simarcotaaz’ + Areal Aninul de munte se intilneste spontan in Alpi si in Carpati, le altitudini marl, cbtre limite superioorh o pbdurilor, in rarigule de molid s1 in golul alpin. Aj unge (a limita latitudinal a plidurilor din nordul Eur opel, Siberia, Groenlanda si Anerkca de Nord, In Romania apare frecvent in etojul subalpin si alpin asociat cu jneapinul, flind localizat pe voile alpine cu umiditote otmosferkcd ridieaté si stagnari pretungite de zapad8, pe ville reci si umede poate coborila 1.000-2.000 m, intéinindu-se cu animal alb. + Ecologic Aninul de munte este adaptat la climat aspru, de mare altitudine, a zone cu sezon scurt de vegetatie. Are exigente fa! instaldndu-se pe grohotisuri, soluri superfielale, excesiv scheletice, crude, silicioase sau conglomeratice. Aceasts spacie indeplineste functii eco-productive majore, in etajul subalpin st alpin, alSturt de jneapin: foarea grohotigurilor si a euloarelor de avolans3. Inbor! pf arbuptt "15, Sorbus aucuperia L. Scorus de munte; Mountain-ash * Descriere Este un arbore de mici dimansiuni, pind la 10 m inéltime, dar frecvant este doar o specie arbustiva. Tulpina dreapti sau sinuoass, cu scoarte exemplarelor tinere canugie-lucioass, mal térziueuritidem inchis, brézdat longitudinal Coraana rar’, globuloass, cu lujeri cenusii, la inceput tomentosi, apoi glabri, lucitori, kruni-roseati Lujerii vigurogi, La inceput previzuti cu o pieligé ce se exfoliaz’, brunerojeatl, glabri, lueitori, cu lenticele mari, prezints branchiblaste viguroase, terminate cu un mugure. Muguril necleinsi, matisos-pSrosi, cel terminal este mai mare, de 1-2 em Lungime, curbat, solzii sunt negri-violacei, cenusli, cet later ali mai mici, alipiti de lujer, cu varful deplasat lateral. Frunzele sunt imparipenst-compuse, lungi de 10 (16) em, cu 9-17 foliole oblong-lanceclate, d2 4-5 cm lungime, acute sau obtuze, sasile, pe margini acut-serate, pe dos glabre sau piroase; toamna se colorear in ropu-intunecat. Fiortie complete, hermatrodite, albe, mici, grupate in corimbe term inale erect. anal Nun i RewFructele, poame ovoide sauglobuloase, de 8-10 mm Lungime, rosli, mat rar gblbul, cBrnoase cu seminge alungite, roglatice, cman pe arbore pang iarna trziu Fructifici abundent, de la varste mick, Listareste gi mal rar Longavitatea aste reduss, nedepisind circa 100 de ani. Spacia prezent® in Europe, Asio, Lipsaste din Peninsula Bolconic’ gh ajunge la limita polar’ a vagetatial forestiere, In Romania, este frecvent intiinits in zona montan’, pani la jn@peniguri, rarigti liziere, unde se monifesth ca specie cu comportament plonier Scorusul da munte ore pratentil raduse taf de climi gt sol, s@ dezvolts bine inclimat mentan-continental, race, umed, Prat ars solurile brun-acide, cu humus de tip moder, putandu:se instale sl p@ stancbril gi chiar turbiril, Este edaptobil ta climate calde, Uscate si prefard semiumbra 16, Sorbus dacica Borbas. Seorus de munte; Mountain-ash ¢ He pe Taxon rar. Acbust ori arbore scund (inaltime 2-9 m) Frunze de 10x7 cm, ovate, cu 8-9 perechi de nervuri, relativ adine incizate {lobii cei mai mari pang la 4-2/5 din jumitatea lafim i frunzelj, cu aspect pielos, pe das cu toment alb sau cenusiu albicios; pafiol i tung! pina la 1,5 cm. Inflorescenta alb-cenugiu tomentoosé. Fruct circa 10 mm [Link]-mezoti®, mazoterms, de staplunicu solurl slab acide: nautre, * Cor Tufbirigurt gt piduel da povbrnigurt "17, Acer pseudopl atanus L. Paltin de cmp; Sycamore maple Arbore indigan de 30 m inditime si 1m diametru, tulpind dreapti, bine olagats in masiy, la arbor! wolatieu trunchi seurt Scaarta noted’ la inceput, cenusie, mai tarziu, dup’ 50-40 ani se exfoliazi in pliici mari neregulate.Inridcinarea este putemica, pivotent-trasanta. Coroana Largs, bogoti, ovoid’, neregulat intrerupts. Lujeett verzui-brunt, glabri cu multe Lenticete. Mugurit opugi, ovolzl, dapartati de lujer cu solzi verzi vith pe marging cu o dung’ kun’, cel terminal este mai mare, iar cai laterall uniti printr-e linie stipelar’ orizontalé, Frunzete meri de 10-20 cm lungime, palmat-lobate (5 tobi) cu Scoblturil ¢inguste si oscutite (a bazd, lobli ou cresthturi neragulate slvdrful ascufit, verde-deschis pa fata superioar’ siverde albastrul pe cad inferioard, unde se mai mentin perigort numai pe ner vurl, papiolul da 5:15 cm nuconting suc lBptos. Florite unt sou bisexuate (poligoma), ondromonoice, grupate in panicula tung), pendente, da 5-15 em, apar inainte de infrunzire, prin apr iliaem ab Fructele sunt bisomare cu aripite deschise ta 90°, cu nucule convexe si aript de 3:6 cm Fructificatia apare de ls 30-40 ani in masi, aproape anual st abundent, lar maturarea are loc prin septembrie. Longavitatea paltinulul de munte este de 400-500 ani. Spacie rispindiné in Asia de Vast, Europa Centralé si de Sud, depisind 55° Latitudine nordic3. in Romania specia este prezen in regiunea colinar’ $1 montan’, pani fa 1.500-1.600 m altitudine, diseminat apare in sleaurile de deal si molidipuri, izolat in rarigti subalpine, pe grohotisuri montane Paltinul de munte prefer climatul umed si ricoros specific zonei montane, dar poate supor ta siclimatecalde, uscate {zone de deal}, ingheturile tarzii ii produc vatiméri. Specia este pretentloasé fats de sol, cregte riguros pe soluri fertile, afénate, reavane, chiar umede. De asemenea, pe soluri formate pe substrate calcaroase, de conglomerate poligene sau reci vuleanice. Uneori paltinul de munte are un comportament de specie pionier’, instalanduse pe conurl de de) ectie inaintes fagulul © 18. Frexinus excelsior L. Frasin comun; Common ash <''Deenibed Arbora indigen de 35-40 m indltime si 1 m in diametru, cu tulpina dreaptii, bine elagata in masiy, ramificata in partea superioara Scoartt nated’ si de culoare cenusie-verzuie care lo bitrinete devine negricioasé, mécunt erpats inrdiddcinarea este puternic’, ramificati si profund’, cu o retea deasi de ridicini superficiale subtici care usucd orizonturile super ieare de sol. Coroana aste regulat ovoids, rar, luminoas’, cu ramuri si Lujeri ascendenti Lujerii grosi, in dreptul mugurilos, verzui-cenusii, glabri, pe arborii bw ani apar brachiblaste noduroase, curbate in sus. Mugurif negri mat, cei Laterali opusi sau imperfecti apusl, mai micl, globulogi, cel terminal mare, tetragonal si intr’ in vegetatie intea eelor laterall fexpusla inghepuri tarzii) Frunzele de 30-40 em lungime, imparipenat-compuse, cu 7-15 foliole oval-lanceolate, sesile si cu marginile marunt dintate, pe dos verzi deschis, uneori piroase de-a lungul nervurli mediane.Florite hermafradite sau unisexuate, mici, fir invelis floral, cu stamine rogii-purpurli, grupate in panicule erecte la inceput, apoi pendente, ce apar inainte de infrunzire prin luna aprile. Fructele sunt niste semare, cenugkegilbui, oblong-lanceolate, de 2-4 cm lungime, la vari tunchiate sau emarginate, cuneate 51 formanza nista clorchint core atrns Maturatia este anual, prin septembrie-cctombrie, ioe fructle: rémén pe arbore paste tard. * Areal Frasinul comun are un areal lorg european, dar nu depigaste 60° lotitudine nordic’ In Roménia opare tracvent de lo cémpie gi pan’ in zona mentan’, urcind pind (a 1.400 m altituding. Creste sporadic in amastee cu alte foloase de la cample, Prater’ padurile umede si répole Ourate de viagé inte 120 91 200 ant * Ecologic Spacia este caracterizats cu o ampls plasticitate acologicd remarcabild, adapténdu-se ta climate difer ite Prafer’ solurile din statiunile de luncd, soluri fertile, reavin: jilave, pand la umede, profunde. Suport’ inundatii de durata, apa stagnanti, la supr af at sau adancime {solurigleice, pseudogleice} In zona montana se comport ca specierelativ xerofita, instalandu- se pe substrate calearoase, soluri scheletice, superficiale, de asemenea are o larga plasticitate fat de lum ini pe soluri fertile s@ comporté ca specie de umbré, la moturitate devenind sensibil la umbrire, cand se manifest’ ca specie de luminé. Sub forma de ceal, frunzele de frasin ou un efect laxativ. Sunt, de asemenea, un adjuvant in tratamentul gutel gi al reumatismulul. Inbor! pf arbuptt © 19, Salix bicolor Muh. Salcie de munte; American willow * Descriere Este un arbust care ajunge lao inditime de 1-2 m. Frunzele sunt piroase. Frunzele de 5 [8] x 2-3 cm, oblonge, eliptice, rareort lanceolate, apex acut, rareori recurbat, baza rotunjits sau doar atenuati; patiol de cbicei peste 0,5 cm, spin sau cu céteva fire de par si baza larg’ si stipule persistente prezente, mai ales la frunzele de la sfarsitul ramurilos. Nétigori pani la 3x1 em, pe peduncull lung cu bractee, bractee florale lanceolate, alungite, ovale, apex acut sau obtuz si mai inchise decdt restul, cu par lung, drept Flori de birbitesti, cu stemine filam entoase, piroase exceptional, cele femeiesti cu pistil, tomentoase, pedicelate, stil lung ji stigm ate intregt sau bifide. * Areal Salfx bieoler este o specie de salcie din familia Salfcacece rispandit in Europa * Ecalogie Se gliseste in zone umade, pe sol bogat in humus i argill, dar sérac in baze, ta 0 altitudine de 1.200-2.300 m. Plan’ mezo-higrofili Ne (ianel Mun Resethechistoterma (de locuri foarte reci) pani la microterm’, de statiuni cu Solurl acide. Vegatear® mat ales prin pSdurl gi tuféripuri dee onifere 20, Salix eleagnos Scop. Richiti albi; Hoary willow Descriere Specie indigen’, arbustiva. Tuiptnite se dezvol ti mai mult dela baz, cu ramuri erecte, sub tir, Lujerif tineri tementosi, apoi pirosi sau glabri, brun- gilbul. Frunze ingust-lanceolate sau liniare, de 4-11 cm, acute, cuneate, CU margini slab sinuate spre varf mBrunt serate, réstrénte, tementoase la inceput pe ambele fete, apol numai pe dos, cu nervura mediana galbena si evident. Flori grupate in amenti, la bazi cu cate o glandi nectariferé, apar prin mal odaté cu frurzirea. Areal Speeia are un areal specific regiunil or montane din Europa Centralé side Sud, Asia Mics. In Romania sporadic in etajul montan, pe prundisul réurilo, pe conurile de dejectie, prin zivoalele de Alnus incana. Are pratentil raduse fat de clin’ si sol. 21. Salix purpurea L. Rachit3 rosie; Purple willow Descere Specie indigand arbustivl, cu talia pind la 4m Lujerii lungi, subtiri, flexibili, glabri, lucitori de culoare rosit: purpuril Mugurit alungiti, tot de culosre rogie-purpurie, asezati neregulat, adesea opust Frunze obovat-lanceclate de 4-10 em, cu lSgimea maxim’ in 1/3 superioar, cu margine numai spre varf erat, pe fat verzi inchis, pe dos verti albSstrui mat, la useare se innegrese. Fiori in amenti mici de pind le 4 em, negriciogi, cu cate o glands nectariferd si apar inainte de infrunzire. Areal si ecok Specia are un areal larg. fiind raspandit3 in regiunile meridionale, subm eridionale si temperate din Europa gi Asia La nol in tard, rachita rosie opare ca o specie comuna de La cdmpie 31 pan’ ia etajul montan superior. Se instaleaz’ pe prundisul rdurilor, prin locuri umede si pietroase. In asociere cu Alnus incona formaaza tufdrisurt intinse.© 22, Salix alba. Sale abi; White willow * Descriere Arbore indigen de-25-30 m indltime si 2.m diametru. Inrédacinarea este trasantS, mult intins’ lateral. Cu trunchiul adesea strimb, cu scoarta cenusiv-verzuie, neteda, care lo maturitate devine groasi d2 culoare cenusiu-brund. Coreana rari, ramificati nereguat cu tuferii zvelti, flexibili, verzi-gilbui, pirosicel putin in tinereze. Mugurt alterni, alungit ovoizi, alipiti, galben-roscati Frunzete alterne, lanceolate, cu o lungime pani la 10 cm, marginile mBrunt-dintate, la inceput cu peri pe ambele fete, ceen cele da un aspect argintiu, apoi numai pe dos, scurt petiolate, stipele cad devreme. Floritewnisexuate-dioice, amentiiblrb Stesti de culoare galben’ de 2-6 em, cu cite dou’ stamine, la baz cu dou’ glande nectarifere, lar cel femeiesti verzui, de 4 em, cu ovar glabru, scurt pedicelat, la bazi cu o gland’ nectarifera. Infloraste in acelasi mp cu infrungir@a, in lunile aprilie-mai. Fructele sunt niste capsule alungite si contin numeroase seminje previizute cu egrate, se coc prin mai-iunie find astfal usor impragtiate de vant. Longevitates de 80-100 de ani, dar partes inter ioard @ tulpinil putrezeste la un timp, devenind seorbura, Ave un areal vast, Europa (fir pleuturile nordice extreme), ajungind in Caucaz, Asia Mic, China, Himalaya, Algeria In Romania ured de-alungul vilor la deal, iarca exemplare zolate ajunge in ragiunaa montans inferior’ Richita alb este nepratantionsh fayh da clim’, prafardnd luminazitatea, dazvoltindu-sa bine pe soluri aluvionara, fartile, bine oprovigionate cu aps. Supor ti inundagiile de \ungi durath Coaja sa asta intrabuinjats ca plantd medicinal pentru combataraa fabeat s1 colmaraa duraritor reumatica, © 23, Salix caprea L. Salcie cipreasea; Goat willow Desc Arbore scund cu pind la 100 en indltime, deseori arbust. Inrdidacinarea este plvotent-trasanta, des ramificat® superficial Cu o tuipin® strimbS, seoarta la inceput netedi, cenusie ceformeazé un ritidom putin dezvoltat cenusiu-deschis, verzul cu cripituri ondulate, fujerii sunt grogi, verzi-rogcati panb Lo rogii- pur purli, cenusiu- tomentosi la inceput, apoi glabri. Mugurii alterni, cei foliacei ovo-conici, rogiatici, cei floriferi mai mari, ovald-globulog | Frunzete sunt lat-eliptice de 4-12 cm, groase cu marginile intragi Saunera gulat sinuat-dingate, cu nervatiunas proaminants, arculta, pa dos canusiu-tomentoase cu patiolul lung de 2 cm pravizut cu stipele reniforme. Florite unisexuate, grupate in ameni, cel birbitast) mal scurti, @lipsoldali de 2-3¢m, cal fameiesti mai lung) de 6-10 em, ovar tung, padicalat sheenusiu paras, Inflorasta in martie-aprilie, inaintes intrunziri * Areal Are un areal vast, prezents in Europa siAsio, pénbila 70" latitudine nor dicB, altitudinal ajungind pini lo limita superioar a vegetatik forestier In Romania apare freevent in zona colinari, de asem enea comun’ in zona montana; este frecvent rispandit in thieturile de padure, in rarigti, poleni unde are caracter de specie plonierb, aléturl de plopul tramurBtor si mesteacin. * Eeolagic Salela clipreased este nepretentioas’ fat de conditiile stapionale, in spacial fa declima. Suporta bine climatele aspre din regiunile nordice sau din subalpin. Edafic, speci are o larg’ amplitudine, craste pe soluri uscate pané la miléptinoase, dar nu suports inundatiile mari si de lungs durati. Inbor! pf arbuptt © 24, Salix hasteta L. Salcie de munte; Halberd willow * Descriere Sallx hastate este o specie de plantd cu flori din familia séteiilor, Cunoscut sub denum irea comuns de salcie de munte. Aceast salcie variezi foarte mult in oparenté, in functie de conditiile de mediu. In general, este un [Link] dimensiuni de 1 pind la2 mewi indltime, darcunoscut si lad meti. Formeazé tuférisuri. Foioase, frunzele alternative sunt de pind la 9,2 centimetri in Lungime. Frunzete sunt adesea piroace, in special de-a Lungul pirtil inferioare. Speeia este dioicd, cu plese de reproducere birbitesti si femelestt care apar pe indivizi separati. Inflorescenta este un matisor pang la 5 centimetri lungime. Flore sunt polenizate in principal de albing. Semintele germineaz3 imediat la contactul cu substratul. Arbustul formeaz’ tuffriguri care apar pe _pantele si malurite raurilor in Arctica, in zonele alpine cu clima rece si in zona de tundra. Este 0 specie pionier, colonizeazé habitatul recent format, cum ar fizonele de inundare, care au fost recent ecupate de apa. Apare ji in zonele recent arse. Percul ie {hanal Mun ih ResetRegenerarea naturala a salciilor cucrestere lent, cum ar fi Satlx hasteta @ avut succes in Zonele umede riverane, cu soluri prifoase sau useate, cu soluri bine texturate Sotix hasteta este o sursh de hrang pentru un num&r mare de mamitere i psi Acmasti specie ore o distributie circumpolard, apare in emistera nordic, cet mai freevent find gasite in aproplere de costa Oceanului Arctic. De asemenea, apare in nord-vestul Conadel si in Norvegha s1 Rusia, pracum gi diverse zone alpine sou montane din Eurasia, Vageteazi mol ales prin tufSrigurile de Atnus virtdls Ue limita superioar’ a molidigurilor, in lung vBilor, la intrapitrunderea CU molidisurile, 25, Salix herbecea L. Salete; Dwarf willow Arbust pitic, tarator, cu tujerit glabri, frunzerotunde, late elip tice. Element circumpolar arctic-alpin ce spare in muntii ina din Europa, Islanda, Urali, Siberia de Nord, America de Nord, Groenlanda Specie oligotrofé, oligotermi, chiono-higrofits, calcifugs, ce apare pe soluri acide, scheletice umezite prin apa stagnanti din topirea Ziper lor 26. Salix alpina L. Salcie alpina; Alpine willow arbust pie de 40 cm indltime, cu lujeri cenugiu-tomentosi La inceput apol glabni, frunze eliptice pang la obovate, 2-4 em Este un element cireumpolar arctic-alpin, rspéndit in Alpi estici, Croatia, Tatra, Carpatii Orientali si Meridionali, unde apare mai ales pe seluri scheletice, calcaroase= 27. Salix retusa kitaibeliang. Salcie de munte; Blunt leaved willow * Deseriere Arbust pitic, de 30 em, cu tulpial naduroase, ramurt incovolate, Frunze variabile, lat-obovate, de0.5-3 cm, glabre. Apare in zona alpiné @ muntilor inalti din Europa ji Asin {Altai} La not in tard este prezenta in special in zonele cu mart depunert de zipada. 28. Salix reticulata L. Salcie pitic’; Net-leaved willow Arbust indigen de pin’ la 30cm indltime cu tulpint tar sol, cu tujeri bruni, glabri formand un covor dens. Frunzele lat-ovate, pand la 3m lungime, verziedeschis, luctoase, lar pe partea inferioar’ verzut-alburil cu o reqea densi de nervur. Fiorile grupate in amenti erecti de 2-3 em indlyime, rosiatiel Este un element circumpolar arctie-alpin. Spacie chionofili, higrofits, subcalcicoll, ce formeaz’ pdlcuri in etajul alpin si subalpin. Cregte in zona alpin’ impreund cu afinul xi sm ardarul care pe© 29, Salix silesiaca. Salcie; Silesian willow Salela de Silezia (Salix silesiard) este o specie de arbust apartinand familial Salicaceae. Aceasta are distributia Carpatl. Ea apare mat ales in mun Europa, in special in in intregul lant Carpatic si al Muntilor Sudeti. Apare rar in etajele jozse, numai in zona sudica [Link] ramuri proeminente, de obicel, ajungénd la o inéltime de 3 m {uneori pana la 4 m) Listarii au ramuri tinere lungi gi groase, de culoare bruni, paroase atunelcénd sunt tineri, apol golage. Ramurile mari sunt goale sicu bobooi steSluciteri Frunzele sunt ovate, cu margine crestat-zimtata, paroase doar pe nervii din partea inferioar3 a lamei. Lungimea de 10 cm, Ustime de 5 cm. Patiol scurt. 0 wisturé caracteristicd a special este culoarea rosie a frungelor tinere, frunzele mari isi schimb3 culoarea in verde inchis. Frunzele au bracteele destul de mari. Este o specie dioicd. Floarea este o inflorescent: fem elastt au tulpinile mart si alungite Fructul este o achen’ Indivizti Infloreste din aprilie pan’ in iulie. Semintele sunt dispersate de vant Habitat: gésite in munti si la poalele mungilor (rar}, formenzé sufdri puri 30, Juniperus nana / Juniperus sibirica, lenupir pitic; Procumbens nana juniper Arbust indigen, trator foarte ramificat si des cu fujeri seurti si ron Acele mai mici (4-8) mm decSt la ienupir, relativ mol, ascutite bruse, asezate verticile, neingepStware pe fat concave, wtedte 3 in verticile Fiorite sunt unisexuat dioice, iar fructificatia anual si abundents Conurtle sunt caracteristice genulul, cirnoase (pseudobace), suculante, sferice, cu diametrul de 10 mm, negre-albSstrul t maturitate. Semingele cate rel, au culoare bruns, eu tral muchil. Fructificd bogat 1 anual; germinatia se produce anevole. Plantula prezint® val cotiladoane. Are rmaturapia la 2 si 3 aniEste rispandita in golurile subalpine i alpine gi are importants pentru fixarea grohotisurilor, lar prin invadarea pésunilor subalpine Cauzeazi deg adarea acestora. Vegetesz’ in zonele inalte, 1.500: 2.000 m {subalpin-alpin}, fiind asociat cu jneapinul, smardarul, Zambrul, searugul ete. Rezisté la gar, inghepuri, arsith si ore eapacitate ridicath deo vogeta pe solurilecele maiputintertile (sbrace, acide, avindragim da umiditate variabil atc). S@ poate instala pe soluri bittorite, acide, curegin variabil de umiditote, putand daven! invadant Are un rol ecoprotectly major in Zona montan inalth (fbcaree grohotisurilor, reducerea avalangelo, reduce arozhunea, favortzeozd ratineraa apa} 34, Thuja orientatis (L.} Franco, Tula ortentals; Oriental thuja * Descriere Arbore exotic, originar din China si Coreea, de forma piramidala de pani la 10 m indltime, dens-ramifieat, stufos, cu ramurile in forms de evantal, scoarti maro-rosiatic’ ce se axfoliaz Tulpina s@ ramificd neregulat de la baz’, iar ramurile sunt ascendente. Scaarta subtire si nated3, brun-rogeath, exfol iobild inv fast Lujerié sunt subtiei si mai putin turtiti, dispusi in planuri verticale. Frunze verzi-deschis ea niste solzi asezate imbricat cu glande adincite ca niste gropita. larna au o culoare maronie, ca ji cnd frunzisul ar incape sb s@ usuce. Fiorile unisexuate monote. Conuriie sunt mari, de 10-25 mm, cimoase, ovoida, verzi cu raflaxe maronil, cu 6-8 solzi Lemnos! incovalafl cart la maturitate s@ dasfoc mult in lateral. Tula orientold are seminfe brune nmaripate. Sa cultivi co arbore omamental izolat sau in grupuri, dar mai frecvent sub form® de gard via Specie are o amplitudine acologicd largh, este rezistantb la saceth si fum, dar nu aste foarte rezistenth la gar. * 32, Populus alba L. Plop alb; Silver poplar arbore indigen da 30-35 m inSltime si diametul de 15-2 m inefdicineraa aste destul daprofunds, cunumer case ri décinilataralTuipina este groasé, cilindricS, puternic ramificaté cu scoarta alb-canugie, raminand nated’ toati vists, numal in partes de jos a wunchiului devine la batranete pietroasi, de culoare neagr’ Canugia, cu crSpaturi aproximativ rombice Scoarta congine tanin si salicin’ in cantitépi mari, Coroana largé curamificatil puternice, neregulate si frunzis bogat, ta bitrSnage targh, Brits Lujerit rotural, brun-verzui sau cenusii, pastes: tamentost, atti, pregints 51 brachibalste Mugu sli altert, ovo-conici de3-4 mm,cu3-5 solzi bruni, tomantog| Frunzete (ung petiolate, cu petiolul rotund sau turtit numai in porte superioar’, sunt de doub felurt: pe Lujeril Lungt sunt palm at lobate (3-5 Lobi) st lung) da 12cm, faya supertoar’ este tuctoas’, de culoare verde-inchis, tar pe cea inferioard s@ afl un put alb: paslos, pe lujerii scurgi sunt mal mict gi alungit-ovale. Florite sunt unisexuate-dioice grupate in amenti, Infloragte prin martie-aprilia, cel femalasti scurti de 5 cm, lar cel birbtagtl 6-7 cm, scuame crenelate, rar si lung ciliate Fructele sunt capsule gi s@-coc prin mal, iar semintele sunt mici, agratete. Lstéreste slab, drajongazi puternic, se butipeste usor. Longevitate pind la 400 de ani, partea intertoar’ 3 tuipinii putrezeste la un Ump, devenind scorbur’. Plopul alb este rBspéndit in centrul si sudul Europel, de la Marea Mediterani la 55° Latitudine nordic, trece si in Africa de Mord, iar spre ast ajunge in Asia Central’ gi Siberia, in Romania este rispandit in luncite rurilor de deal si edmpie. Altiudinal specia ured pind la 800 m Are o amplituding ecologic’ largé, ins este mai putin adaptabil fata de celelalte specii de plop. Prefers solurile profunde, afenate cu taxturS usoarS, umede pink la ude, trofice, nautra alealine {soluri aluvionare). Rezistd la inundatit, dar nu suport apa stagnant © 33. Populus nigra L. Plop negnu; Black poplar Arbore indigen de 30-35 m indltime, diametrul de 3m. Cu Tor ddécinerea puternic intinsd lateral, formand radacini adventive pe tulpin’ otunci cand aceasta este acoperits de oluviuni. Tulpina este dreapti, bine elagati in masiv, izolat cu gdlme provenite din aglomerares mugurilor dorminzi dazyoltath sub scoar{i. Cu oscoartd in tiner ete cenusiu-verzuie, neteds, dev enind groash sladine brbzdati de culoare negricioasé la bitrénete. Corana este argh, neregulat3, rar3, luminoasi, la bi wanete abirps. Lujerii sunt roturai, netez| sau usor striati, glabri, lucitori, galben: verzui sau galben-bruni Mugurif alterni sunt alungit-conici, oarecum fusiformi si usor curbati de culoarea lujerului, lung) de 2-3 em, alipiti de lujer si cu varful putin departat, lipiciogi, au miros aromat si gustul amirul. Frunzele rembice sau triunghiulare, lungi de 10-12 cm, late de 4-8 cm, pleloase, cu marginile dingate, fata superioar de verde deschis, La inceput cleioase, glabrecu un patiol de 6 cm, turtit si fir’ glande.Florite unisexuate-moncice, amentii birbStesti sunt mai scurti (4-6 em), lar cei femetesti, mai lung) (13-15 em). infloregte in lunile martie-aprilig, inainte de a infrunzi, Fructele sunt niste capsule cu numeroase seminte acoperite cu parigort albl, se rispandese prin vant in luna mab. Plopul negru are un areal vast, aseménbtor cu cel at [Link], in Siberia a)ungind la 64° latitudine nordic, adesea fiind intocult cuculturi de plopt hibrzi Este rlispindit frecvant in luncile 1 zivoaile rauritor de cimpte sidaaturl Plopul neg uaste adaptot lo conditi padoclimatica asembnbtoora cucale ale plopului alb, find mai pretentios taj de climi, dar mai razistent la gerurt si are caringe mot reduse fay de cblduré Suporti solurile argilonse, cragtert viguroose se inragistroweh po Soluri aluvionare, afinate, usoare profunde, bogate ti substante nutritive, eficient aprovizionate cu aps. Rezist la inundopii de lungi durati, cu condifia ca apa sé nu stagnaze Ca plantd madicinalé, se folosesc mugurii, din care se preparé o alifie recomandats in tratamentul hemor oizilor, lar sub form’ de caai, au afscte diuratica. Extern se intrebuintaaz’ in inflamatii, degerdturi, lotiuni pentru pix. 34. Populus tremuta L. Plop tremurStor; Quaking aspen Arbore indigen de 30 m, indltime si diametru de 1,5.m inridicinarea este superficial, cu ridicini laterale num eroase, lungi si subtirice ajung la 20 m de tulpin’, Tulping dreapta sicilindrick, scaartd noted’ cenusiu-verzuie, care la bEtrdnate se ingroags si devine nagricioass, formand un ritidom adane bragdat Corcana rownds, rari, luminoasé cu ramurile foarte fragile, cu varfurile: cu tendinta ascendent’ Luferié sunt glabri, Lucitori, brunsroscati, cu lenticele Lunguiete. Mugur/ alterni, ovo-conicl, 6-7 mm, cu varf puternic ascufit, brure ropcati, luciteri, alipiti de lujeri, 24 solzi.Frunzete aproape rotunde, cu petiolul lung, pind la 8 om si putarnic turtit lateral, aga c3 Laces mai mics adiere a vantulul ale tremurl, de unde si denumirea acestei specii de plop tremurator. Frunzele sunt de doul tipuri: cele de pe lujeri sunt lungi de 3-8 cm, subrotunde pind la ovate, la varf rotunjite sau ascutite, la bazi trunchiate sau cordate, pe margini [Link], in tinerate métssos piroase, apoi glabra; sicele de pe lastari, de pe exemplar ele Unere mult maimari de 10:15 cm, ovat triunghiular@, pa dos pubsseante. Florl unis@muate monoice, amenti de 10-15 cm, des st lung pirogi, canugil, amentit borbatesti sunt lungl, delicatl si pufosl, pa cand col fam niasti sunt mai scur i $4 mai gros, Infloragta in (unite martia-aprilia, inaintea infrundirii, Fructelesunt niste capsule car econ tin num @roase seminga egratate acoperite cu perljor! oibl ce sa cos, prin mol. Co longertate plopul tremurator treca putin paste 100 de ont. * Areal Are un areal larg, in Europa si Asia, tecind dincolo de 70" latitudine nordicé, iar spre sud ajunge in nord-vestul Africii, In Romania aste réspandita frecvent in regiunile de deal si munte, putind ajunge La 1.600 mv. * Ecalagic Plopul tremur Stor este o specie nepretentioas’ fati de conditiile stationale, rezistand la iemnile lungi si geroase, la amplitudini tarmice mai mari si prefers luminozitstes, fiind astfal 0 spacie plonieri. Este putinpretentios {a sot, ereste bine in soluri de panté, curagim normal de umiditate, la munte si la deal. Are o vital itatesporita pe regim normal pe soluri bogate, fertile, cum suntcele de pe recile wuleanice. Craste bine si pe soluri acide, sirSturate sou alealine, dar evit® solurile useate. In statiuni cu ap stagnantii creste slab, iar in turbiirii plopul tremurator lipseste. Inbor! pf arbuptt © 35, Populus cenescens. Plop cenusiu; Grey poplar * Descriere Arbore indigen, hibrid inte P. tremula X P. alba, ce apare spontan in ragiunea colinar’ sichiar la campie. Caracterele morfologice sunt intermediore intre print, dor mai apropiate de Papulus aba. Lujerii cenusii-tementosi, mugurii asemén3torl cu cei de plop wemurdtor. Frunze lung petiolate, de dous tipuri: cet pe lujerti lungi, deltoid: ovate, sinuat-dintata sau lobulate, pe dos cenuiu-tomentoase, ciliate; si cele de pe Lujerii seurti, subrotunde, pe dos cenusiu- vergul, glabrescente, neciliate. Specia este putin pretentioas’ fat de sol comparatir cu plopul alb, rezistand chiar sila nisipuri sarsturate. Parcut Ne ional Mun Rose= 36, Ulmus campestris L. Ulm; Common elm * Deseriere Specie indigend cu inaltimea ce poate depisi 30-35 m st diamatrul de 1-2 m. Tnrddéicinarea este pivotanté in primii 10-15 ani, apoi pivotant: trasanté, muit dez voltati lateral Tuipine este dreapts, elagats, lapitd la bazd. Seoarta formeazi de timpuriu un ritidom cenusiu inehis, adane brizdat longitudinal. Coroana este ovoid-alungiti in tinerete si globuloasi lz maturitate, curamuri ascendente. Lujerif anual sunt subtirl, geniculati, brun-rogcati pané la verti- ‘maslinii, glabri cu lenticele rare, cei de 2 ani au crépaturi fine longitudinale, gilbui. Mugurt alterni, ovo-conicl, bruni violacel, cu solzi stirbiti, pe margini albielos-ciltati. Frunze de 5-9 cm, eliptice pani la obovate, acuminate, evident, asimetrice la baz’, dublu serate, cu petiol relativ lung (6-12 mm), la smocurt de pert albi in axita nervurilor, uneori cu ganda Inbor! pf arbuptt punctiforme rogii in lungul nervurilor secundare, pe exemplarele Unere sou pe ramuri frunzele sunt aspre, pBroase Fiori hermafrodite, apetale, grupate in fascicule sesila, brune violacee, apar foarte devreme primavera (martie-aprilig), inainte de infrungire, Fructele sunt samare turtite, eliptice obovate, 1,5- Zcm, cu varful ariploarel divizat, sSmanta flind plasats excentric spre vart Naturapia este timpurie (mai-iunia), iar imprigtierea semingalor are Loc imediat, fructificata incepe |e 10-20 de ani, flind anuall pl abundanté, Areal Ulrnul ara un eral rn9joritor european: la vast ajunge la Cewanul Atlantic, (a ast s@ intinde pink la Marea Caspich, ta nord a) unge la 55® lotitudine, pind in Suadio {f8r8 Morep Britanie}, iar (a sud trece in Africa de Nord ji Asia (circa 30° latitudine nor dich}. In Romania apare in zona silvosteps sb zona forestier’, flind o spacie de amestac. Ecologie Specie putin razistenti la geruri, la cele excesive apirand gelivuri, prefer’ regiunile cilduroase, ferite de vanturi uscate si prea rect de barn’. Se caracter zeazé ca specie termofilé, rezistenti la seceti, ce nu sufer3 la ingheturile timpurii si tarzil, Este pretentios la fertilitates solutui, fiind asemanitor frasimulul si paltinului d2 munte, ceea ce determing participares diseminants, cu preferinte asupra soluritor bogate. Ca $i déundtoare principala este semnalati cluperca Ophiostoma ulmi, care a determinat uscarea in masé in intreage Europa. Parcut Ne ional Mun Rose= 37. Ulmus glabra Huds. Ulm de munte; Wych elm * Descriere Arbore indigan de 30-40 m indltime, cu talia mai redusé deca. Utmus campestris. Cu tutping dreapti cilindricd, scoarte lo inceput cenusie, neteds, lar la batrdneye cenustu-nagricioasd cu créps tur inguste. Lujerif sunt vigurosi, user geniculati, brun-verzui, far’ crpituri longitudinale, evident pubescent, cu numeroase lenticele mari. Mugurli alterni, ovo-ccnici deculoare violacee, pubescenti cu peril url, Coroana ovoid-alungitls in tinerete, globuloas la maturitate, cu ramuri ascendente. Frunzete sunt dispuse distih, mari (8-16 cm lungime), eliptice sau obovate, cu 15-18 perachi denervuni, pe margin acut dublu-serate, la varf cu tendintd de tilobare si bruse acuminate, pe fot scabre, pe des pubescente, la baz’ puternie asimetrice, scurt petiolate. Florite hermatrodite, apetale gupate in fascicule dase, seurt- pedunculate, mich si de culoare rogcata, Apar primavera devreme {martie-aprilia), inainte de infrunzire. ‘Aebarl pl avtnyt) Fructu! este samara, mare de culoare verzuie, retunds, latita cu ripa incratits, simanta centralé nu atinge crestitura terminal. Maturatia este timpurie {mai-iunie), imprastierea semintelor are lec imediat. Areal Ulmul_de munte are un areal mai extins spre nord si nord-vast fot de Ulmus campestris, in schimb in sud evits finuturile mediteraneane (sud Spania, Corsica, Sardinia, Sicilia}. La rol in rk specie asta rispindi in zonele de desir 3! de munta (400-1.200 m). In grohotiguri calcaroase formeazh uneori mici arb orate pure sau amestecuri cu paltinul de munte. In fara noast’® unala axemplare saculora ou fost daclarote monumente ale naturil st puse sub oer otire, Ecologie Ulmul de munte este o specie mai exigent fai de chldurb, dar sensibill la seceth si usciclune, de asemenes este pretentionsh fot’ de fertilitatea Solulul, dezvoltindu-se bine pa solurl raavane pind la jilav-umede, Este © specia mai rezistents decéit Ulmus campestris ta atacul clupercit 0 pifostoma lil.© 38. Morus alba L. Dud alb; White mulberry Specie exotied, devenitd subspontans, cu indltimea de peste 15 m lungime si 1,5 m diametru Tuiping este dreapts, ramificatd de la mic’ indi time. Scoarte este brun-cenugie cu ritidom timpuriu larg superticial crapat. Coroana globuloasi cu lujeri zv pub escenti Mugurl alterni, ovoizi, mucronati, cu 5-7 solzi bruni, gabri. Frunzete latovate, de 6-18 de cm, lung petiolate, intreg) saucu 3-5 lobi inegali, serate, acute sau acuminate, usor cordate, pe fat werzi deschis, netede si glabre, pe dos rézlet pubescente. Flori ver2ui ee apar prin mai Fructele sunt de tip sorezi (dude), de 1,5-2 cm, alba, rosiatice sau negricioase, cu pedunculi lung} cit ea, comestibile Moaturitatea este timpurie, cu fructificatii anuale si abundente. brun-cenugii, glabrii sau slab Dudul este originar din China gi Joponia, fiind introdus in Europa inc din sacolul al V-lea si apoi extins pentru cragterea vierm lor de matase, Este o specie de climat blind (specie termofilé), suport bine seceta si gerurile lernii, dar suferd la inghefuri tarzil $0 dezvolté bine pa solurt usoare, fertile, cu sufictents umiditote, dar vogatea’ 51 pe terenuri bBtGtorite si in curt, marginea soselelor. Suporté si unele inundatit de scurté durats, 39, Morus nigra L. Dud negru; Black mulberry exotic’, devenitS spontan3, poate ajunge la marimi de 15 min indltime 51 1,5 m in diamateu Se deosabaste de dudul alb prin: coroana mai larg si mai deass, tujeri{ pubescenp, muguri mai mari cu solzi mat putinFrunzete de obicei sunt nelobate, adinc serate, la baz profund cordate, mal scurt petiolate, relativ groase, pe fat scabre, iar pe dos pubescente. Fructele (dude) sunt de culosre rosuinchis sau negr scurt pedunculate. foarte Esta 0 spacie originars din Iran gi Transcoucazia. Lo nol in gark dudul nagru astecultivat prin grBdini, curgiete,, dar mai rar decbt dudul alb Are o important sericoll redusb datoriti frunzelor ca nw sunt consumate de viermale de mbtase, Se poate folost in culture forastiara din staps si sitvostaps, © 40, Ribes grossuleria L. syn, Pibes uva-crispa, Agrly; Gooseberry Arbust indigen de 1,5 m indigime cu tulpini numeroase eu 1-3 spint fureati, scoarté canusie-brund, se extoliaz’ in fasil Frunzete palmatlobate (35 obi] cu marginile dintate, sunt piroase, Florile cite 1-3 sunt grupate la baza frunzelos invelisurile florale (sepalele si petalale) sunt varzui-roscate. infloreste in aprilie-mai. Fructete {agrisele) sunt niste bace sferice verzi-gilbul, pbroase cu sdungi in Lungul fructului, acrisoare si suntcomastibile. Au un efect laxativ 1 secoc prin funie-iulte. Este cultivat pentru fruc! voriatéyi amalicrate Ca formé spontand vegeteaz’ in pidurit montane si subm ontane. ale sale, existind «mai multe #1 tutigurite diry regiunite 41, Ribes petraeum Wulfen, Coaciize de stincl; Currant Arbust indigen, tfos, pind la 2 m inBlpime, cu tulpini viguroase, negricioase. Scaarto este cenushu-negricioasa, exfoliab ila Lujerii cenugil, ce se exfoliaz3, muguri sesili, conici ascutiti, bruni, cu perii cenust Frunze mari de 7-10 em, trunchiate, 3-5 lobate, dublu serate, ciliate, pubescente in lungul nervurilor.Flor hermatrodite de culoare rosie sau roze, find grupate in raceme multiflore lungi de 5-10 emi. Fructele sunt bace sferice rosii, foarte acre Coacizele de stanci au un areal raspandit in Europa, Asia si Africa de Nord. In Roménia este sporadic in zona figatelor si a molidigurilor, pracum $1 in cea alping inferioara, prin paduri, chel, mlastini eutrofe. Prafari statiunt ricoroase, umede, pidurt umbroase, soluri superficial, schelatica, autrofice, contibult ta fixaraa solulul Este o specie razistonts la secats, ger si boll criptogamica 42, Pyrus pyraster (L) Burgsd. P&rul pSduret; European wild pear Arbore indigen de 12-20 m inkltime, adesea arbust, cu o tulping noragulat si ramifieatS, seoacte verde-cenugie la ineaput, apoi devine negricioas’ si brizdata longitudinal Coroana piramidal8 cu (Bstari brun-cenusli, cel tnterali sunt transtormayi in spin Lujert adesea spinosi, bruni, glabri, cu muguri altemi, ora-conici depirtagi de lujer. Frunzele pleloase de 5-8 em lungime, ovate sau rotunde cu vérful scurt-ascutit si cu baza rotunjité, cuneate, acuminate, Marginile intregi sou mBrunt dinate, petiolul foarte lung, cind se usuck frunzele devin nage. Fiorile harmatrodite, albe, mari de 3 cn stam inal au antere rosit, Infloreste in april gupate in corimb, mal Fructete sunt peame mici, piriforme sou globuloase 2-3 cm), pulpa piatroasd si astringent’ (pare pidur Specie este prezents in Europa zi Aso, ojungind pan’ to S5* latitudine nordic’. In Romania apare trecvent in siivosteps pani la coling, in dumbrivi, [uminiguri atc.. flind un insopitor fidel al stajarulul, rar ure’ in etojul ntan inf ertor, Phrul pidure este putin pratentios {08 de climb si sol, prefers ebidura, rezistind lo ger 51 saceth. Suporth solurile compacta, argiloase, cu daficit hidric prelungit. 43. Matus sylvestris (L) Mill, Marul piduret; European crab apple* Deseriere Arbore indigen de 12-15 m indltime, tulpfna scurt, puternic ramificaté, cu seoarta brun-inchis, solzos, exfoliabil in plael mari. Coroana este foarte ramificata si deass, unit lujeri se termin’ in spini, pr ogi spre varf in tinerete, pe care se dezvolté brachiblaste fructifare, acestea se pot termina cu spin soucu mugur. Mugurt alterni, ovoid conic|, apropiati de Lujer, tom entogt, Frunzete pin’ la 7 ¢m lungima, lat-ovate, eliptice sau subrotunde: cu marginile mBrunt-dinfate, serate, pe dos slab pubeseanta, cu papiolul mai scurt decht frunza. Florite albe sau roz, marl, grupate in raceme umbelate, staming cu antere golbane, Inflorasta in aprilie-mob Fructele sunt nigte poame mici, oproape sfarice, de culoare varzui-gilbule, cbmoase, ovelde sau globuloase da 2-3em, la varf cuoadancitur’, cuun gust acru-astringent si sunt folosite ca hran’ da onimalele de pidura. © Areal qi ecologic Spacie résp anditi in Europa, ajungénd aproape de Cercul Polar. La nol in fara este rspandit prin coline si cémpil, poieni, margines pliduriler, ajungind pin’ in regisnea montan’, raristi, liziere, Coaste stancoase ate Rezist# mai bine la ger dacét pirul, dar suport mal greu compactizarea si usciciunea solului. Prefera soluri misipo-lutoase, permeabile, cu umiditate moderat3, de asom enea rez ists la umbri Inbor! pf arbuptt © 44. Prunus avium (L.) L. 1755. Giresul silbatic; Wild cherry * Descriere Arbore indigen, cu tulpina dreapti, elagaté in masiv, inriidacinarea este puternich, plvownt- tasants, cu ramificagit laterale, lung), a infipte in sol. Scoarta este brun-violacee, nated’, lucioasé, exfoliabilé in Fsil cireulare, La batrénete apare un ritidom negricios gros, la baza tulpinii. Coroana este piramidal- ovoid’, cu ramuri lungi. Lujert vigurogi, zvelti, usor muchiati, gabri, cenupil, solzogi, Frunze de 8-15 cm, eliptic-obovate, acuminate, dublu serate, gabre, la baza limbulul pe petiol eu 1-2 glande roseate. Fiori albe, de 2-4 em, grupate cSte 3-6 in fascicule umbelate, inflor ese in aprilie-mai inainte sau odaté cu infrunzirea. Fructul este o drup globuloass, de 1 em, rosie, negricioasd. Longevitatea ciresului salbatic este de 100 de ani. + Ateal si ecologic Ciropul silbatic este rispandit de la Oceanul Atlantic pani in Siberia, in Asia cd si chiar in Africa de Nord. in Romania este Wa ianel Wrdiseminat in pidurile de foioase, de la cimpie pani in zone montand, pe versantii insoriti, urednd pang la 1.000 m altituding. Este o specie pretentioasé fati de conditiile stationale. Prefers solurile fertile, bogate in calcar, suficient de umede cu drena) bun, un sezon de vagetatie lung, evitind excesul de umiditate sisdrbturile, "45, Prunus cerasifere Ehth. Corcodus; Cherry plum riere Arbust indigen, rar arbore de pani la 8.10 m indltime, cu tulping seurtl neregutat’. Scoarfe este cenusie lucitoare, neted’, exfoliabild inelar, cu tujert sublirl, verzi sau rosiatici, Luciter, cei later ali terminati in spini Mugurt alterni, solitari sau grupatiedte 2-3, bruni coniel. Frunze de 2-7 cm, eliptic- ovate, acute, cuneate, serate, glabre, pe dos cu peri rari pe nervure medians. Florf alba, solitare sau grupate- cate douk, de 2m, apar odati cu infrunairea. Fructele globuloase, de 2-3 em, galbene sau rogii-brune, se coc pein tulle. Araal si ecok Coreodujul este rSspindit in Europa de Sud-Est, Asia de Vast, Caueaz. in Romania apare in sudul si vestul tril, 1a cimple st coling, in rest subspentan si cultivat. Este n spacie rezistantd la ger si seceti, vegetand pe soluri uscate, reavane pietroasa, praferand lumina. 46, Acer campesire L. Jugastnul; Field maple Arbore indigen scund, nu depiseste 12 m ingltime si 0,7 m diametru. lnrddeinarea este putemic®, mult dezvoltatd lateral. Tulpina de obicei strambS si noduroas3, scoarta formeazd crap Sturi m&runte si neregulate de euloare cenusiu-galbuie cu pete albicioase caracteristice. Coroana rotunda 31 bogata in frureeig. Lujerit subtiri, brun-gilbul, pSrogi la varf in tinerete, cei de 2 ant cu crépiturl deschise la culoare transformate uneort in muchit de suber.Mugurt mici, alipiti, ciliati la varf, cu cicatrice unite sub un unghi ob tur. Frungete mict da 7-8 em lungime, palmat-lobate, Lobli (3-5) au pe ‘margini lobuli, tar scobiturile dintre lobi sunt largi st rotunjite, fara superior’ a frunzel pBroasi, petiolul conting un suc liptos. Florite bisamare, verzui-gilbui, grupate in corimbe erecta, apar odatis cu sau dupa infrungice. Fruecedisamare, cunucule turtitecu deschideres dintre aripioare da 180". Longevitatea * Areal Jugastrul este rispindit in toatl Europa si Asia, avansind spre nor d-vast pind in Anglia, Scondinavia, mal putin decht artarul, lar in sudul arealului dincolo de limita arealuiul paltinulul de munte, La nol in gard aste o specie comund la cémpie, coling si silvostaps, fhind © spacie de amestec, de ina slivostepal s4 pnb (a limita inferioar’ a faguiul, mat rar in Zone montan’. * Ecalagic Jugastrul este o spaciemal termofils decat ceilatti paltini, dar mat putin pretentioasé fap de sol, Prater’ de altfel solurile alurionare, dar nu lipseste de pe solurilecompacte, uscate, carbonatice. strulul este de circd 100 ani, ‘Aebarl pl avtnyt) "47. Acer platanoides L. Paltin de cimp; Norway maple * Deserler Arbore indigen de 25.30 m inditime cu tulpina dreapti st inaltd, scoarfa cenusie-brun’, cu ritidom timpuriu subtire, fin cripati in lung jilateral, neexfoliabil. inrdiddcinarea pivotant-trasantd, mai superficial decat paltinul de munte. Coraana ovoidald, lujerii brun-roge ati, glabrilucitori, Mugur! cpusi, ovolzi, alipigi de lujer, ropcati, glabri, cusolzi cili pe margini, mugurele terminal este mai mere in patru muchil eieatricele muguriler perechi se unese intr-un unghi aseutit. Frunzele subtiri, de 10-19 cm diamewu, palmat-lobate cu 5-7 lebi, scobiturile dinte Lobi sunt largi retunjite, lobii sunt ascutigi ta varf, la marginea lor au dintii mari si rari, de asemenea ascutiti, petiolul confine un sue léptos. Fiorile uni sau bisexuate (poligame), verzi-galbul, formeaz’ inflorescente in corimb, erecte. Infloreste in tunile aprilie-mai, inainte de infrunzire. Fructele disamare cu seminge txtite, iar deschiderea dintre aripi ste de 120° {unghi obtuz). Percul ie {hanal Mun ih ResetFructificatia incepe de la 20-35 ani in masiv, aproape anual si abundent, iar maturatia fructelor este in sep tembrie-cetombria. * Areal Paltinul de cémp este mai larg rispandit decst paltinul de munte, aste prezent in Europa Centrala si Est pind in Munbii Urali, ta nord dapigind £09 Latiudine nordic’ in Scandinavia (Finlanda}, ajunge (a formul Oceanulul Atlantic gi al MicliMediterane gt in Coueaz. In Romania paltinul de cémp- eregte in plidurile de foloase din regiunea de cimple si de deol, dar poate apbrea si la munta, in fi gate si am astecurt de fagcu risinoase, * Ecalogic Spacio prefer’ un climot continental excasiy, rezisti to gerurt axcesiva, Este mat putin pretentions’ La sol fay de poltinul de munte, preferind totus! solurt fertile, prezenja sa find un Indicator al fartilith pli ridic ate: Inbor! = 48. Tilia cordata Mill. Tei cu frunzd mica; Smalkleaved lime * Descriere Arbore indigen de 20-25 m indlgime si 1 m grosime. inrtiddcinarea este puternick, intings, cu ramificatil lungi, lar tulpina dreap ti, in masiv bine elagatd. Scoar ta cenugia gi neted’ pind ls 20.30 de ani, dup’ care formeszé crap dturi Longitudinal e Coreana ovaid-conicS, ramificatS si bogatl in frunzis, lujerii rogcati glabri, Lucitori care poarté muguri oveizi. Muguri alterni, ovoiki, prevazuti cu 2 solzi, din care cel inferior depi so ste jumBtates muguretul ul. Frunzele sunt relativ miei de 3-6 em lungime, in form’ de inimé asimetricl, cu varful brusc ascupit si baza cordats, marginile dintate, fata superioar’ verde, iar cea inferioaré verde: albéstruie, cu Smocurl de peri ruginil la baza nervurilor. Fiori miei, galbene, cu 15.40 stamine, grupate pink la 4-15 cima, diseret mirositoare, peduneulul inflorescentei prins din mijloeul bracteli, bractees inflorescentel liguliforms, inflorescenta find de aceaasi lungime cu frunzele, formatiune caracteristic’ florilor de tal. Infloreste in lunile iunie-iulie. Parcut Ne ional Mun RoseFructele sunt niste achene mici sferice (nucule), de 4-6 mm, cu5 Coaste putin proeminante si pereti subtiri pielogl, fragili, fruc tific’ anual si abundent. * Areal Telulcufrunza micé este specie rispanditi in Europa, dela Marea Mediteran’ pina la 60° Latitudine nordic’ (Anglia, Scandinavia} si da la Oeeanul Atlantic pind in Siberia gi Coucez In Romania aste prezenté in reghnea colinari pind (a atajul mantan inferior (400 m altitudine), fiind frecventsiconstant si pe sleaurite de deal, avansind altitudinal mai mult dacht ceitalfi tei, athtla chmpia, cot sila munte, pe alacurl poote form. talguri pura * Eealogic Este © specie mezofiti, razistentl ta ger, dar sensibli la seeatb, cama ca it determin’ avansarea in altitudine pinb acolo unde precipitatille anuale sunt de 700-800 mm, Prefer’ solurie fertile, profunde, afanate, cu ragin constant de umiditate, nu erase pe solurl compacte sau cu umiditate in exces, prefer’ locuriie umbroasa, ungor in arboretele de fag sau gorun, in subetaj, are talie redusé cu coroana Latiti, Cregte bine in special in ragiunea de colline si subalping, ajungand pané La 800 m altitudine. Telul cu frunza mie uneori are comportament de specie pionier’, iar pe conurile de dajactie se instaleazi inaintea fagului, Inbor! pf arbuptt © 49, Salix triandra L. Salcie migdalats; Almond willow Spocia Salix triandra denumitd solcie migdalath sau selcie cu frunze de migdale este o specie de salcie originaré din Europa de Vast si Aste Cantrals. Se gBsaste din sud-estul Angliei pind la est de Lacul Baikal, Spania si Marea Maditeran3 de est, pind in Caucaz si Muny De obicel, creste in habitatele riverane, pe rauri si in zonde umede. Soll triondra este un arbust cu frumze cizitoare sau arbore mic de dimensiuni de 10 m indltime, de obicel [Link] de multe ori corpana pe sol Ritidomul exemplareler tinere este nated de culeare gri-maronie, devenind sclzos pe tulpini batréne, cu solzi mari de exfoliere ceea ce lasii pete portocaliu-maronii Frunzele sunt late, lanceolate, de 4.141 cm lungime si 1-3 om litime, cu o margine zim tat, de culoare verde inchis cu un petiol de 1-2 em Ficrile sunt viibile prin matigeri primivara devreme, in acelagi timp cu frunzele noi si polenizate de insecte: Specie dioici, cu florile barbatesti si femeiesti diferite. Flerile birbiitestisunt de 2,5-8 cm lungime, cele femeiagti de 2-4 cm lungime. anal Nun i RewFlorilebarbatesti au trei stamine, o caracteristic’ de identificare utilé in comparatie cu alte séleli care ou dou sau cine! stamina "= 50, Robinia pseudacacia L. Salcim; Black locust * Deseriere Arbore exotic spines, originar din America st réspéndit in toot’ Europa. inalt pind La'35 m si gros [Link], tulpina dreap ti, bine elagaté in masiv strdns, jar in plantagit rBrite este scurté, infurcité Inrddtictnarea in prim ii2-3 ani este pivotant3, pe solurile nisipoase atingand 1,5-2 m. Ulterior ramificatille laterale se dezvolté puternie, ajungind pan3 1a 20 m de trunchi. Scoorte la ineeput este neted3, brun-rogeaté pan’ la cenusiu mislinie, timpuriu formeaz3 un ritidom gros, de culoare neagr’, adanc brizdat Lemnul cu alburn ingust si duramen larg, brun-verzul, greu, dur gi elastic. Coroana neregulats, ramuri spinoase si frunzis sirar Lujerf muchiati, mislinii, pin la brun-rogeati, eu spini de o parte fide alta a mugurilor, spini proveniti din transformar ea stipelalor. Mugurt alterni, foarte mici, cite 34 aseungi intr-o proeminent® din mijtccul ele atr ical Inbor! pf arbupt Frunzele imparipenat-compuse din 7-21 foliole eliptice, lungi de 20.30 em, glabre sau pubaseente, apar térziu prin mal. Fioriie harmafrodite, cu simetrie bilateralé de culoara albé stu roz-deschis, plicut mirositosre, melifere, gupate iny-o inflor escent sub forma de ciorching {racem) pandant5, de 10-25 em, cu axul moale, miros plécut, gust dulceag. Infloraste in mal junta, dupa infruraire. Fructele sunt pistii dehiscente, de 5-10 cm, cu 3-10 seminge nogy ichoase ¢@ bu un tagument tare, necasitind fortare, Listiras te 51 drajoneozi puternic, pe mort distanga, Longevitaten saledmUlul este de pasta 100 de ant Areal Specie originaré din America de Nord, fiind intradus’ in Europa in anul 1,601 de cite Robin, in Roménia s-a introdus in 1.750 ca arbore de parc. Este rispinditd in toate ragiunile firth st faste natur altzats. Ecolotie Salcim ul este o specie destul de pretentioasé taj de sol siclimé in ragiunea de origine preferé climate umede, suficient de calde, sezon lung de vegatatie ferite de ingheturt tarzii Se dezvoltd bine pe soluri nisipoase-cu textur’ grosier’, afanate, aerisita, permeabile, necarbonatice. Vegeteszs slab pe solurt compacta, argilease, calcarease. De asemenes, are un consum ridicat de substante nuvitive. Salcdmul are o largs amplitudine ecologic, faptce determing oacomodare relativ rapid’, cumulats cu modificérl_morfologice evidente, nu creeaz’ un fitoclimat intern, astfel incat salcamul nu se-ascciagé cu alte specii Ca sf factor limitativi ar fi vantul rece [Link] Salcamul prezinté important pentru impadurirea terenurilor degradate din zona de cémpie si deal, in statluni cade, usate, este specia de baz’ pentru focarea nisipuritor. lana Mun Resetalt de 12-15 m cu tulpina scurts, uneorl arbust, scoarta subtire, mBrunt reticulat brbzdata, la strivire cu miros urat. si gust amar da culoare canusiu-deschis. Tuipina se destace in putine crici groase, ascendente, Lujert foarte grosi, brunicu lenticele mari, fin pubescent, miduva este larg portacalie. ‘Mugurtaltemni, mici, tomentosi, situa ti deasupra uneicicatricimari Coroana este rari, putine ramuri groase ascendente. Frunzete imparipenat-compuse, meri de 70 cm Lungime, cu 13-25 foliole ovat-lanceolate, la baz3 cu 2-4 dinti terminati cu gande, ‘mar ginile intregi. Strivite intre degete las un miros tare, neplicut. Florite poligame, galben-verzui, cu miros neplicut, grupate in panicule term inale, eracte. Infloreste prin iunie-iulie. Fructele sunt niste samare grupate cate 2.5 pe acelagi peduncul. Siménta este situats in mijlocul unet aripioare oval-lung si risuciti. Dup’ coacere devin rosiatice, ramin pe arbore si in timpul lerntl Otetarul fals este originar din China, Coreea, in tara fiind frecvent: cul tivat pa terenuri degradate, taluzuri, terenurl virane, devenind subspontan in stap§ gi silvosteps. Este rispandit mai ales in regiunile de cémpie. Prefer’ climatele calda, are un sezon lung de vegetati si aste rezistant la secati si poluare, ingheturile timpurii si cele mari de peste larnd afecteazi Lujerit nelignificati, Nu este pretantios fayb de soluri, vegetind chiar pe nisipuri marine. Intrebuingat ta {area coastelor core se supb si pe taranurile degradate, formeazi fitceanoze pe locul fostelor vil, locurt ruderale, anumite ripe. 52. Juglans regta L. Nuc; Comman walnut Esta 0 spacia de arbore ce atinge mBrimes de 30 m inkltime si 1 m diametru. Inrdidcinarea puternicS pivotantS, eSmoass, motiv pentru care puietil s@ transplanteaz’ greu.Tuiping 1a exemplarele izolate, scurti, cirnossé, cu gilme proaminente datorits mugurilor dorm ingi; in masiv trunchiul este cilindric, bine cenformat, cu 0 cor oan’ redusi Scoorta in tinerete neted3, cenugiuverzuie, a bbtranepe cu ritidom cenusiu inchis, pletras, cucrépiturt adénci, rare. Coroana arborilor olati este foarte mare, regulat globular’, cu ramuri groase Lujerti sunt grogi neragutat indoigi, beunivarzit. abel lueitorl, eu lanticale rare 51 miduva Largs lamelar intrerupts, Mugurt oltarni, nageiciosl, cat terminali mal mari, ovoid gobulosi da 7mm, cal laterall sferici cu 2-4 solzl, mugurt floriferi mai mart, coniel, cu solzi numarogt Frunze imporipanat-compuse, 10-20 em, cu 5-9 foltole aliptice sau obovate, de 6-12 cm, cea terminal’ mai mare, acuminate, pe margint intragi, pe fai glabra, pe dos cu smocurt de pert mict la Subsuoara ner wurilor, Flori unisexuat monoie nogriciost de 8-10 cu stigmate purpurl Fructele sunt drupe globuloase de 4.5 em, cu invelis exterior verde care crapS neregulat si se dasfoce singur, nuca ovolds, cu varf scurt, suprafata neregulat brizdati. Maturatia este anuali, prin septembrie-oc tombrie. * Areal Nucul comun este originar din Europa de Sud-Est si Asia: Peninsula Baleanie’, Asia Mie’, Caucaz, Chins, Himalaya; prin cultur’ s.2 extins mult in afara arealului. in Romania nucul este cultivat in toate zonele fri, de la campie pané la circa 800 m altitudine, in zonele colinare este comun, daseori sub spontan. * Ecalogic Optimul shu ecologic sunt climatel eblande, cu amplitudini termice mici, in zone ferite de geruri si ingheturi timpurii sau térzil. DE rezultate pe soluri bogate si constant reavene, wegeteaz’ slab pe soluri compacta, prea umade sau uscate. cele borbstest in ament pendanti, cale femaiastichte 1-4 terminale si sasila, ‘Aebarl pl avtnyt) "53. Corylus avetlena L. Akin; Common hazel * Descriere Este un arbust de pind la 4-5 m indltime, formand tufe bogate, din numerosilastari drepti, flexibili, porniti de la beza. Scoarta este cenusiu-gilbuie, lucioasé, cu pete mari albicioase, nu formeaza ritidom. Lujerii sunt geniculati, gilbui-cenusli, glandulos pubescenti, cu peri roscati si lenticele albicioase. Muguril sunt ovoizi sau sferici, solzii glandulos progi. Frunzele, de 5-12 cm lungime sunt dispuse distic, la bazé inegal cordiforme, in partaa superioarS acuminate, uneori cu trei varfuri, pe margini dublu-serate, pe dos plroase, prinse pe petioli roscat- slandulos- paras, Fiorile sunt unisexuat-monoice; cele bErb&testi, dispuse inam enti, céta 2.4, formati in anul precedent, iar cele femeiasti apar foarte devreme primavara, prin februarie-martia, l3sind sa iasa dintre catafile doar stilele ros Fructete {alune}, aglomerate cite {1} 2-4, sunt achene oveide, cu coaja subtire, brund, netedi, iar involucrul rezultat din coneresterea bracteolelor formeaz5 o cup mai scurté decht Percul ie {hanal Mun ih Resetaluna, previzutdicu peri glandulosi si cu vérfuri divizate neregulat. Maturatia asta anual, prin octombrie. Listiragte putemic, drajoneaz’ mai rar. Areal ;i ecologic Alunul este rispandit in toast Europa, lipsind in pirtile nord- astice, este des intélnit in pidurile de stejar din Crimeea, Cauca Asia Mich. In Romania este considerat un insotiter fracvant al Stajarulul si gorunulul, la cém pie si deal, constituind un element important al subarb oratut ul Se poate inthini pe substrate colcaroase, poate urce pin’ in zona molidulut {1.400 m), lar (a comple coboars sporadic pans in silvostep6, Preferd solurile fertile, slab acide, ferite de usckelune shoreole dastul de luminoase, 54, Ribes alpinum L. Coaciz de munte ; Alpine currant Deseriere Specie indigan’, tufoass de 2m, cu tulpini lung, pendente si Scoarfi cenusiu-negricioass, exfoliabila. Tufele ating 2 m indltime si sunt formate din cutpinf lung) eurbate cu seaarta eenusiu-negricioass, exfoliabili Lujerii sunt subtiri de culoare galben’-cenusie, glabri, cu mugurt ingusth pind La fusiformi, seurt pedicelati, galben-cenugil, cu solzi uscati s1 pe margini ciliagi Frunzele mici, de 3-4 cm, sunt subrotwunde sau ovate, ta bagi trunchiate saucordate, pe fay dispers piroase, pe dos pubascente. Fiorile, caracteristic, unisexuat-dioice, verzuly cole birbitesti céte 8-30, grupate in raceme eracte, de 3-6 cm lungime; cale fomaiagti cite 2-5; apar davrema, prin aprie, Fructul este o back rosie, micb, pin’ la 8 mm diamewu, cu 5 seminfa lenticulare, galbene, fructele s@ coc prin bunie sl ou gust mbLBiag, naplicut. Areal si ecologic Specia are un areal european, montan-subalpin, prezent natural in, ragiunile nerdice s1 subalpine ale Europe), La nol, de multe orl, se intalne sta pe stinciirii si in chal, to altitudini mari, incepénd din @tajul monton, dar apare uneor! si pe soluri slab schaletice, destul, de profunde, Ii priesc soluriie eubazice, cu mull acide, afdnate, cu umiditate normalé sau jilav-umede, ins vegeteozs si in mlagtini autrofe. Se cultiva co specie ornamental, uneori chiar in gorduri vil, Are un rol antier oztonal.Este un arbust inalt pand la 1-2 m. Are tulpinl eracte, viguroase, cenusii-negricioase, cu scoarta cenusiu-negricioasé, exfollabila si curidic inl adventive Lujerit'nespinosi, pubescent in tinereye, cenusit-gélbul, cuscoar ta grau mirositoare ‘Mugurf pedicelatl, ovoizi, bruni, spre varfcu glande. Frunzete subrownde, de 5-10 cm lungime, 3-5 palmatlobate, cu lobi triunghiulari, dublu-serati, cordiforme, mate, palid verzul gi pubescente pe nervurl, petioiul mal scurt decat ¥ limbulul.. Florite hermafrodite, mari, campanulate, cate 5-10 intr-un racem de 3-5 em lungime; au receptacul p5ros, sepale verzi si petale rogcate spre interior. Inflor este odata cu infrungires, prin aprilie. Fructele, bece sferice, de circa 1 cm dismetru, negre cu puncte galbene, contin multe vitamine (C, P, A318). Se coc in var’ (iunie: lulig), au seminte mici negra. Esta rspindit in cantrul sl nordul Europel, precum $1 in zonale cantral-vastice ale Asia}, introdus prin eultur’ si in Europa Sudich: La noi creste sporadic, incepand din luncile inalte, pani in zona montani, cu pracidere in tinuturilereci din Transilvanta si Moldova, Este considerat relict glaciar. Se cultiva ca arbust fructifer Spacie rezistent la ger si inghopuri, dar exigent fats de umiditate. Se localizearé pe soluri grate, argiloase, glaizate lun: zbvoale, maluri de paraie, depresiuni cu apd stagnanté}, suporth oareeare umbrire 56, Rubus idaeus L. Zmeur; Red raspberry Zmeurul formeaz’ wife cu tulpini numeroase, astfel c&, in condigit prielnice, poate forma asccialii dese si intinse. Tulpinile sunt erecte, de 1-2,5 m, inalte si cu varful arcuit, jar lujerii sunt ugor geniculati, striati, verzi-cenugii, mai mult sau mal putin ackeular-ghim posi, uneori ghimpii sunt degi st localiza i indeosebi spre baza tulpiniler. Neduva lujerulul aste Largs, spongioasa, brun-galbuie Muguri alterni, mich, conkcl, brun-luctosi Frunzele sunt alterna, imparipenat-compuse, sunt de doul tipurt cu 5-7 follole pe tulpint sterile, iar pe tulpini fertile eu 3 falinle;foliolele sunt ovat-lanceolate, serate, glabre si verzi pe fat alburiu-tomentoase pe dos. Florite sunt mici, albe, grupate in raceme pautiflore 51 apar prin mab-iunie, formandu-se pe tulpini de 2 ani, Fructul apocarpic, © polidrup’ gidbuloass, rosie [2 maturitate, plroasé, zemoasd cu gust dulce, usor detasabila de pe raceptaculul alungit. Fructale se coc in tulla-august Tulpinile devin mature in al doilea an, Fructificatiile suntabundente, mai ales in pling luming. De obice!, tulpinile nu triiesc decit doi ani, dar tufele se rafac viguros din listart 1 drajont, conferind spaciel capacitaten invadanth * Areal qi ecologic Spacia rhspindith in Europa si Asta, in ragiunite cu climat rece gh med, subcarpatic panb la temperat. La noi este freevanté pe tat teritoriul girl, de La coline 31 pind in regiunea subalpink. Este abundent in rarigti, Lum iniguri, vbi um ede, Spacie razistants ta gay, zm eurul prefer’ stagiuni cu solurt afanate, permeabile, slab acide, bogate in mitrayi. Fructele sunt foarte opreciate in industria alimentars. Zmeurul aste o specie indicatoare, prezenta sa find ascciaté cu statiunile cu solurt bogate, bine aprovizionate cu apa st cu continut ridicat. de azot. Inbor! pf arbuptt © 57. Rubus hirtus Waldst. et Kit. Mur trator * Descriere Este un arbust tirétor, relativ scund, cu tulpin{ roslatice sau wiolacee, glandulosparoase si ghimpoace ce formeaz’ covare dese ce stanjenase regenerarea pSduril; ghimpit sunt foarte ingepateri, rari, aciculart Frunzete alterne, de obicei wifoliate, mai rarcu cinci foliole, inegal serate, verzi i timpul iemii, foliolele sunt veriable ca forma, de sical caa terminala este mai mare, ovets sou oboveti, pe margine sunt inegal-serate, pe fat verzi- inchis si pe dospalid-verzui, piraase. Inflor escentele sunt tot paveiflere, plroase, glanduloase, cu flori mici, albe. Infloreste din iunie pins in septembrie. Fructele polidnpe negre, cu gust dulce, comestibile, detasabile de pe receptaculut alungit * Areal #4 ecole: Este foarte riispandit in Europa, ajungind pind in asia Mc st Caucaz. La noi apare ca specie comuns. Prefers solurile cu humus mull, mull-moder, slab-moderat acide. Este 0 spocie relativ higrofits, pretentioasi fa,3 de umiditatea atmosferied, rezistent la umbr’, caz in care nu fructificd Parcut Ne ional Mun Rose® 58. Rubus caesius L. Mur de camp; Dewberries Specie indigen’, subarbustivs, thrbtoare, cu tulpinile si dujer!l slab lignificate, cu ghimpi moi, arcuitl, scurti, | rari $l pal glandutogl Frunzete hibernante, alterne, trifoliate, cu fottole subtiri, {ungi de 3-7 cm, pe margine dintate sau, in parte lobulate, verzi pe ambele fate, stipelele sunt lanceolate. Florite albe, grupate in corimbe scurte, pauciflore; infloreste tot timpul verti. Froctele sunt polidrupe nogre-albistui-brumate, aderente pe receptacul, acrisoare Rispandita in Europa, Caucaz, Siberia vesticé i Asia Cenwall. La nol apare att. in fondul forestier, cat si in afore acestula. Este o specie comund prin pSdurile rrite sau in tiziere, plantatil de plopt euramericani, pe terenuri agricole, de asemenea, apere frecvent in luncile réurilor Este o specie eutermi-mezoterms, de solurl bogate, eubazice, uneor| temporar submerse. Suporté solurilecompacte, hidromor fe. 59. Rosa caning L. Mic: Specie indigend cu larg’ rispandire, este un arbust de pan’ la 2-3 m indltime, cu ramurile arcuite, cu ghimpi puternicl, recurbati, layiti La baz, comprimayi lateral Lujerit freevent verzi sau brunt-roscati, cu mugurl mict, rogil Frunzele imparipenat-compuse, de reguld cu sapte foliole, lungi de 2-4 cm, ovate sau eliptice, cu marginea simplu sau imperfect dublu serats, glabre pe ambele fete Fioriie sunt roze sau albe, terminale, solitare sau pin’ la 3, de 4-5 cm diametru; cu 5 sepale care au marginile spintecate, reflecte dupa inflorire, cazatoare inainte de maturitatea micesel, 5 petale si receptaculul neglandutos. Fructut fals, multiplu, de focmi elipsoidal8, de 1,[Link], rogu, cu humeroase achene miei si pBroase: Aroalul su euprinde sudul, eentrul si o parte din tinuturile nordiee ale Europel, Asia Mica, Asia Centrala si nordul Alrictl. Le nol este cea mai rispindith dintre numeroasele spacii de Rasa, fiind unarbust comun La dealuri si in regiunile montane, pan’ La 1.200. 1.700 m al titudine. MBcesul vegetear’ prin tuférigur, liziere, La marginea pidurilor, piduri ririte, poleni. Este o specie xeromezofité, putin pretentioasé fagd de condigiile pedo-climatice. 60, Rosa pendulina L. Micey de munte ; Alpine rose Este un maces indigen, specie arbustivé, pin’ la circa 1m inSltime, cu tulpini (ung) si ramuri subtiri, divergente, orizontale sau pendule, caracteristic, lipsite adesea de spini, mai ales cole florifere. Frunzete au multe foliole, 7-9, fiecare de 2-6 cm lungime, dublu sau triplu dintate, cu dinti aseutiti, glandulogi, petiolul, rahisul i ner vura principala sunt glanduloase Florite sunt mari, dacirea Sem diametu, solitare, purpuril sau roz intungcat, cu sepale intragi, mai lungt decat petalele, persistente, indreptate in prelungirea fructului. Infloreste in mai-iunie, Micease este alipsoidall tau oblong, uneor ineovolaty de circa cm lungime, de obleei cu nunerosse glande si sete, mal rar gars Specie rispandita in regiunile montane din Europa Centralé si de Sud. In tara noastré este prezent in luminiguri gi la liziere padurilor de motid, urednd pan’ in etajul subalpin, pe coaste abrupte, prohotisurl, stinc rll sau prin chei st defiieurt Se dazvolt pe soluri scheletice, superticiala, sab acide, bogate in az0ta|), suport 0 anumith umbriva, © 61, Prunus spinosa L. Porumbar; Blackthom Este un arbust xgrofit cirul denumire comuni de porumbar vrine da la faptul eB oul ubilizeazé ca indicator pentru cultivares porumb ului, pericada de inflorire a porumbarulul. Arbustspinos, sub formi detufé deasé, nudepdseste 3{5) m indlyime, cu Inrdidicinare profundé $1 numeroase ramiticati later alaRomurile brun-inchis sunt acoperite de ghimpi, brachiblastele prezint® multi mugurl, aglomerati spre varf. Mugurf mich, 1-2 mm, seriall, ete 3, cei laterall ovoizl, floriferi, lar cel mijleciu mai mic, sferic foliar. Frungete eliptica sou alungit-obovate, de 2-4 cm, sunt la bazi cuneate, crenat-serate, de regula pe dos pubescent, la Maturitate, pBroase, stipate sunt alungite, glanduloase, dintate, mat lungica papiolul Florite hermafrodite, solitare, pedicelate, alba, mici, da 1-1,5 cm, au 5 petale si numeroase stomine si crease pe ramurt scurte Cu varful ascutit tare. Infloragte in lund martie, ior lorie apar inaintea infeureiri, Fructele sunt globuloase, ebrnoase, erecte sau pandante de 1-1 cm diamatru, negra-albastrul-brumate, sunt acoparite cu o brums albicion $6 si ou un singue ssmbure. Fructal@ au un gust astringent si rlimén pe ramurl pnd primbvara Se culag in perioada septembrie-decembrie, de preferings cind trac primate gerurl pentru cd atunci sunt mai dulei, Drajoneazé putarnie share crestere inceath. Areal giecologic Porumbarul are un areal larg de rispandire, prazent in Europa, Asia MeS, Africa de Nord. in Roménia apare free vant dela campie sl pana in etajut montan infer ior. Suportis ins solurile cu umiditate ridicaté, cum sunt cele din ziwoaie. Razisti bine La ger si este putin pretentios fog de sol, vegatand in conditii bune pe cele compacte, lutoase sau |uto-argiloase. Prefera liiera padurilog rarigti, coastele insorite, stancariile, mar Seinigurile si marginga pajigtilor. Este un element xerofit. Este 0 specie importants in protectia lizierei pduril, de asemenea are un comportament de specie pionier3, flind recomandat in cazul terenurilor degradate. 5 © 62, Humufus luputus L. Hamei; Common hop * Descriere Arbust volubil indigen (lian3) cu o tulpind volubili de 3-6 m lungima, acoperits cu peri in forms decarlige Frunzele opuse, aspre la pipdit, paroase, formate din 3-5 lobi dintati pe margin, toamna devin rugint Fiorile unisexuate dioice, florile b&rbatesti sunt mici, galben verzui, dispuse in ciorehine, iar cele femeiasti au form’ de con slobulos for mat din frunzulite verzi care se acopera unale pe altele a tiglele de pecas’. infloreste in iulie-august, au miros aromatic si gust amar. Fructele sunt niste achene ovoide dispuse incenuri. Creste in lunci, in zivoaie, de-a lungul cursurilor apelor, ta marginea padurilor dela sas pina | 800-1.000 m altitudine. Se utilizeazi ca plant industrialé si farmaceutic 5.® 63, Spireea chamaedryfolia / Spiraea ulmifolla L. Cununiti: Germander meadowsweet Arbust indigen cu tulpini si ramuci subtiri, frunzele sunt mici alteme, ovate, la virf acute, la bazS ingustate, cu morgines dublu-serati spre varf. Florite sunt albe, grupate in raceme umbeliforme. Fructul cu 5 foliole dehiscente cu circa 15 seminte. Arbust indigen cu {ujeri arcuiti, muchiag largi, sunt deculoare brun-rogeati, gabri. Are tulpin’ si ramuri subtiel, frunzete sunt mici de4.7 cm, alterna, ovate, la vari acute, la baza ingustate sau rotunjite, cu marginea dublu-serat spre varf. Mugurl alterni, mici, ovoizi, depSrtati de ax. Florite sunt albe, grupate in raceme umbeliforme, ce apar in june. geniculagi ce au mBduré Fructu este de cutoare brunS, cu 5 foliole dehiscente cu circa 15 seminge, Specia este prezent in Europa gidsia, la nolin tard fiind rispandits in pidurile din regiunea montan’ si subalping, de-a lungul vailor, prin chei, grohotiguri, stincBrit calcaroase (saxicol’) Cununita este 0 specie putin pretentionss, rezistd la ger st secati Este rispandita in padurile din regiunea montand. " 64, Crataegus monogyna Jacq. Piducelul; Common hawthom Arbust indigen spines de pani l2 8 m indltime, cu tulpina scurts, neregulati 3i sccarta este [Link], Lucitoare, formenz5 uh ritidom solzos, de culoare eenusiu-brund Coreana rari cu ramuri pendente, iar (ujerit laterali transformati in ghimpi, de culoare brun-roscat, glabri, Lucitori, Mugurl alterni, globulosi mici, roscati Frunze ovate sau rombic-ovate, penat-lobate cu 3-7 lobi adanc crestath 31 dingayl spre varf, glabre, lucioase pe fata superioars, fata inferior’ cu smocuri de peri la subtioara ner vuritor.Flori albe, grupate in buchete (corimb], gineceul are un singur stil. inflorasta in (unite aprilie-mal. Florile sunt mirositoare si melifere Fruetele sunt niste drupe false, rogii, ovoide, de 8-10 mm, Cirngase, cu un singur simbure, avand la partes supertoara restur ile calichulul {sepalelor) * Areal qi ecologic Réspandit in Europa pan’ to 60* latitudine nordic’, Asto de Vest, dar si in Africa de Nord. In Romania este frecvent din stopi, pank (a atajul mentan, Cresta prin polant, tulipurl, stinciril, pajisth incepind din chmpie pind in ragiunea montand. Este un element de suborborat in padurile tuminoase, mat ales in stjerete, Are o largé ampl ttudine ecologic, aste o specie mezofitmezo-xerofith, iubitoare de clldurb, rezistenté lo usclchune, vegetind pe soluri variate, Fruncele, florile si fructale se folosesc la praparerea unor madicamente si caaturi cu actiune calmanth, in tulburbrile cardiace de natura nervous. " 65, Cornus sanguinea L. Singerul; Common dogwood Inbor! pf arbuptt * Descriere Arbust indigen de 34 m indltime, cu ramuni rogii sau rosii pe o parte si verzi pe cealaltS, glabre, nelucitoare, lastaril formand nuiele'drepte cu muguri opusi, cei laterali mici, ingust conic, lipiti de Lujer, cu 2 solzi erbacei, pirosi, cu scoarga fin brizdats, mébrunt solzoass. Frunzele lotaliptice sauovate de [Link] lungime, scurt acum inate, piroase po ambele faya, cu 3-5 perachi de nervurl arcuita st fara smecuri de peri in axila nervuriloc cu patiol de 6-15 mm. Spre toamn’ devin rogil {ce singela), de unde si danumirea popular’ } orbustulul, Fiorile ale, formeazi inflorascente numite cime umbe liferme tarminale, pbroasa, cu 4 patote foorte alungite. Infloraste prin moliunia, dup infrurz ie. Fructete sunt nigte drupe globutoase, negre-purpurll, de 5-8 mm, 8@ 0c prin cetombrie gi nu sunt comastibie, * Atealsi ecologic SAngerul este un element eurasiatic, la nol find printre cal mai frecvanti arbusti din pidurile de foioase Este intilnit adesea la cimpie si deal, prin marginile pidurila, tufigurilor. Are o amplitudine ecologic’ larg’, flind rlspandit din climatele sacetoase, din silvostepS, in amestec cu stajarul brumBriy, earul, gimnita pana in amestacurile de fag cu raginoase (800-900 mi. Se dazvoltS viguros pa solurile fertite din pidurile de sleau, tor in cazul altitudinilor mari apare pe versantil umbriti. Se instaleazi freevent in lunci, pe soluri aluvionare: Percul ie {hanal Mun ih Reset© 66, Cornus mas L. Comul; Comelian cherry "Di e Arbust indigen de 7-8 m indltime, uneori ia forma de arboras, scoarta formaaz’ un ritidom cenugiu-rogcat, se exfoliazé in solzi marl neregulati, iujeni relatiy muchiati, verzi-cenugll pind lo ropii, fin cenusiu-parosi. ‘Mugurt foliacel, alungit conici, putin depirtayi de lujer, cu 2 solzi fin pubescenti, mugurii floriferi sunt mai mari, sferici, pedicelati. Tuiptna este scurté, coroana rar, lum inoasé. Frunzete lat-aliptice sau ovale de 4-10 em lungime cu 3-4 perechi de nervuri curbate, pubescente pe ambele fete, acuminate, pe ambele fete sunt paroase, albicioase in axila nervurilor sicu petiol de 5-10 mm, iar teamna devin rosii Florite mici, galbene, grupate cate 6-10 incime-umbeliforme, la baz cu un involucru de-4 bractei golben-verzui. infloreste inainte de infrurgire in Luna martie-apritie Fructele {coarnele) sunt niste drupe elipsoidale, rogii de 12-15 mm, care se coc in august-septembrie, au un gust acrisor si sunt, comestibile. Cornul este un element pontic-mediteranean, la noi find freevent la chmple 31 daal {sub 700-800 m}. Ecologe aceasté spacie este mai Rermofila, rezisth bine la usciciune. Prefer’ solurl brun-rogcate, uneori pseudogleizate, iar la deal se poate intéini pe coastale uscate, insorita, pletroase, calearoate, Evits luncile si terasale. Frungala, fructele 31 scoarta contin substange tanante care sunt racomandate ca antidiaraice, 67. Prunus padus L. Malin alb; Bird cherry Arbore indigen, scund de 3-13 m lungime cu tulpina dreapts, stoaria nated-cenusie. Corcana deasi cu frunzis bogat, frunzele eliptice sau invers: ovata, dintate mBrunt pe margini, nervurile laterale nu ajung pin la margine, ele se arculese in sus, unde se unese cu cele de dea supra lor Fiorile albe, grupate cate 15-35 inciorchini pendeni, Infloreste in aprilie-mai, degajand un miros plicut.Fructele suntdrupe mici, negre, asemanétoarecireselor negre, au gust amBrul, nacom astibile Areal 91 ecole; Craste prin piduri, tufisuri, 2ivoaie, in special inregiunea de deal, preferind malurile apelor. Este cultivat ca arbore omamental Scoarta are proprietati diwetice, antireumatice, recomandath in artrive. 68, Syringa vulgaris L. Litiac; Common Hac Arbust indigen de 3.4 m ingltime, uneori eu aspect de arbore (7 m), cu Inefddeinare trasant3, bine dezvoltaté si ulpinaramificati de la baz, formeazi un tot ovoid. Scoarfa este brunroscati cu crSpSturi in spiralé la exemplarete in virst5 Lujectt vigurosi, mstinil, glabri, terminagi ta varf cu dol muguri {tals dihotomia) Mugurli opusi, lat ovoiz, depSrtath de Lujer, verzi, roseati sau violacal, aucdte o muchie ascutitS longitudinalé. Frunzele de 6-12 cm lungime gi 6-10 cm latime, simple, ovale cu varful ascutit si marginile intregi, acuminate, petiolul lung da 2-3 cm, deculoare verde-inehis Fiorite liliachii la formete spontane, plicut mirositoare grupate in inflorescenté de tp panicul dens, terminale, lungi de 10-20 cm, apar priv luna mal Fructete sunt niste eapsule elipsoidate, de 1-1,5 em, dehiscante in dou valve, in interior cu seminge Brune, ingust aripate A ia Aradlul natural ol (laculul este sudest european, craste per colinale insorita 51 stanc rile calcaroase, forménd tufbr gurl, Este specie tiemotil, razist bing la gerurl, sacetb, preter dnd (um inezitatea 69. Syringa josikaea J. Jacq, Ex Rehb, Liltac transilvinean; Hungarian lac Arbust care ajunge pind la 4 m indlpime, fujerit tineri sunt par ogi, cu un singur mugur terminal.Frungete sunt eliptice, alungite, de 612 cm lungime, au baza rotunjité sau [Link] simarginile ciliate. Florile de culoare purpuria-vislacee, slab mirositoare, sunt-dispuse: in panicule mici si inguste, intrerupte. Se deosebeste de litiac prin tulpini si ramuri mai groase, indreptate in sus, lujert Rinari pirogi, cu un singur mugure terminal. Frunze: la bozk rotunjite sau beuse ingustate, cu marging scurt ciliats, pe dos albiclos glaucascanta, ungeri pe nervurl rar piraase si cu patiol scurt de tem Flor{ mai slab mirositoara, grupate in panicule mici si inguste, cu putine florl, purpurii-violacal. Capsule ovolde, oscutite lo vart Arealul Litaculul vransiivingan este limitat (a Transiivania Cragte sporadic in mai multe statiuni in Munpii Apuseni, Rodnal sh Maramures. Este 0 specie endemics a Carpatilor. Specie razistentd la ger i poluare, putindu:se instala ta altitudint cuprinse intra 440-1.000 m, in statiunt umede sau cu umiditate atmosfericd ridicata, 70, Jasminum fruticans L. lasomia; Shrubby jasmine Acbust indigen care ajunge pind la 3m inaltime, cu ram muchiate, erecte sou divergente. Are frunzelecompuse din 3 folinle alungit-invers-ovate, la virt obtuze sau stirbite, la baz’ cuneate, pemarginiciliate, verzi st iarra. Fiorile sunt galbene, slab mirositoare, aglomerate cdte 2-5 pe romurt scurte laterale i subtii, Cragte prin tufBrisurl, (a morginaa pi durtlor, in loc url stanc oase pr substrat calcaros. Unaorl se cultivé co planté omameantald, flind apreciat prin infloriraa abundenti si frunzipd persistant 71, Euonymus verrucosus. Salba ritoasi; Spindle tre: Arbust indigen de 1-3 m inaltime cu aspect de tufé strénsi, cu Yarddeinare fasciculaté, foarte ramificath si scoarta cenusiu. verzuia. Lujerit subjirl, aproape cilindrici, verzi-negriciost acoperiti cu Rumeroase verucozitbt! brun-negricioase, d@ unde si denumiras daté special de ,verrucosus” gi ,rdfoase”Mugurt opusi, ovoid ascutiti, dep3rtati de lujer, cel terminal mai mare, Cu S-b solzi pe marging tiviti cu o dungé Bruns, Frunzete opuse, eliptic-oblonge, mai miei decét cele ale salbel moale {3-6 cm) cu marginile mBrunt-dingate, scurt petiolate Florite brune cu pedunculli de 3-4 em, grupate adasea cite 3 (in cima} in axila frunzelor. Infloraste in perioada mai-tunie. Fructele sunt nistecapsule galben-roycote, de tcm. Celed seminte negra luc itoare sunt scoperite partial de un invells portocaliu, se coc in august-sep tembria, jar dupb deschiderea capsulal semingele Fim atarnate cava timp dé pedunculul filam antos. Esta 0 spacie rispandité in Europa si Asin Vastich, in Roménio frecventd in subarborat la chmpie 51 coline, din silvosteph st pink \ limita inferioaré a subzonel faguiul Crogte prin pidurile din regiunes de chmpie pind incea deluroasi Salba rdioas® este o specie de climat continental (rezistli la gerurt ji seceta), praferind locurite umbrite cu umiditate suficlents. Lo altitudine mal mare prefers locurile calearoase. * 72, Euonymus latifolius. Salba moale de munte ;Broad-leaved spindle Arbust indigen de circa 6m indltimecu ramurilecilindrice, natede, comprimate, de culoare verde-mslinie gi mugur! opus, fusiform. Frunzele cpuse, late la baz, rotunjite, serate, de 8-14 cm. Fiori grupate cite 7-15 in cime laterale, petalale subrotunde, vora| cu mar ginile ropit Fructete sunt capsule rosil-purpuri, late de 3 cm, cu 5 tobh, semingele acoperite in intragime de aritul portocaliu. Este prazent in Europa si Asia de Vest, (a not intélnindu-se sporadic in subarboretul pidurilor din zona montand, pe soluri calcaroase © 73, Euonymus europaea L. Saba moal European spindle Scoorta este cenusie cu pete rare de culoare albi, brazdati de dung/ longitudinale. Lujert obignuit verzi, relativ grogi-ascutiti, alipiti de tujer, muchiagi, eu solzi verzuiFrunzete sunt opuse, ovat-eliptice pini la lanceolate, de 3-10 cm lungima, marginile fin dintate lipsite de peri, patiolul scurt, acuminate, albastrul pe des, glabre Florite sunt verzui-gilbui, pedunculil lungi (1-1,5 cm) pe care Sunt grupate cite 3-8, alcituind o inflorescen{a cimoas& in axila frungater. Infloras te in mai-iunie: Fructele suntiniste capsule rosil sou veri de 1.2 em, deschizindu- sa ind valve. Samintele sunt albicioase, acoperite intr-un invally clrnos portocallu si s@ coc prin august-septembrie Cragte prin piduri, eringurt gi tutiguri din regiunes de cimple pan’ in cea daluroasi. Constitult un element auropeon-asiatic, (a nob in gard glisindu-se cal mal fracvant in subarboretul pidurilor de: cimple, colina, zbvooie ate Esta spacia mezo-xarofitl, pratenyionsh fey da lumind st cllduri, rezistents lo seceth Din scoart8 51 cin ridicin’ se extroge gutaperea, iar din tamn, priry ardere se obting edrbunele folosit in dasan, Acbust indigen de 4-5 m indltime, scoartd neted’, lucioass, alb- canugie, pe care se observ numeroase pete ovale (lenticele) Frunzele alterne, eliptice, cu marginea intreagé, scortoase, lucioase cu7-4 perachi de nervuri paralele Fiorile mici, albe-verzui, hermafrodite, grupate cite 2-10 la subsuoara frunzelor. Infloreste din mai phn’ toamno. Fructete sunt nijte drupe gl obuloase, 1 m oturitate negra. violacee sleonpin 2 mal rar 3 sominge Croste prin regiunite de daal si montane, cu exces de umiditate, Coboarl adesea da-a lungul cursuri prin zbvoale, mlastini. Scoara so int in compozitio ceaburilor hepatica, laxative, antihemoroldale, Planta aste consumatis st de animalele sbibatice inainte dea intra in somn de iar sau hibernare: ¢ de op pan’ spre cimph * 75, Berberis vulgaris L. Dracila; European barberry© Descriere Arbust indigan spinos de 1-3 m indltime, cu tulping tufoasé, varful ramurilor recurbat sl Scoarta cenusiu-deschiss. Lujertl muchiati, pe ramurile tinere prezinté spini mari de [Link], adasea trifurcatl, proveniti prin modificarea frunzelor. Mugurii alterni, mici ovelzi, cu solzi useati. Frunzete simple, ovale, de 3-4 cm lungime, alterna sau in verticil CU marginile spinos-dingate, nervurite reticulate. Sunt de culoare verde-inchis pe partes superioarS si verde-albiclos pe partea inferioark, toamna se coloreazé in rogu, Acesten sunt grupate |e subsuoara ramur lor Flore suk mich, gubane e» 6 patale, miositowe gupate raceme pendente. In perioada mai-tunie, varfurile ramurilor sunt acoperite cu lungt ciorchini atérnbtoare de flori galbene, Fructele sunt nijte bace elipsoide, aproape eilindrice de culoare rosusaprins, acrisoara, bogate in vitamina C, comestibile gt contin cite dou’ saminga. Fructele se culeg in perioada septembrla- cetombria sau se pistraazi pe ramuri peste baenb. « Areal si ecologic Dracila este rispandita in aproape toati Europa, ta nol in fark flind semnalati pind in atajul montan inferior. Ridicina contine berbering, o substanti care coloreszii scoarta in galben. Creste prin locuri insorite, uscate si pietroase din regiunile de campie si de deal, in paduri si ter enuri deschise cu soluri eubazice, calearoase. Prefers padurile rare de stejar si de pin, in special terenurile calearoase sau de-a Lungul mira inigurilor Durata de viagi este de circa 40 ani. Frunzele de dracilé sunt folosite sub form’ de ceai, constituie un calmant al colicilor biliare, iar coaja si radicina se recomands in afactiuni ale ficatuiui. in doze mici, are actiune asupra arterelor coronare, stimulind activitates nim ti "76, Viburnum lantena L. Darmoz; Wayfaring tree * Descriere Arbust tuios indigen, cu lujerii foarte flexibili, galbui, tamentos Frunzele sunt mari de 5-12cm lungime, opuse, ovate, tamentoase, pe fata rugoase, pe dos verde-cenusiu, marunt dintate. Fiorile sunt albe, dispuse in eime umbeliforme, pubescente, iar fructele drupe, ovcide, rosii, apol negre, lucitoare. \ageteazi bine in stathuni calde si uscate, este rispandit in pidurile de deal side munte" 77. Hippophee rhamnoides L CStina albS; Common sea-buckthorn * Descriere Arbust indigen, tufos de circa 6 m inditime cu fujer! anuali pirosi de culoare cenusiu-daschisi cu pete argintil, solzogi, lar ramurile lateral purtitoare de spini Scoorta subtire, brun’, care mai tirziu formeazé un ritidom fibras ‘Mugu rl foliacei sunt mici, alterni, cu2 solzi, acoperitieu peri brun aramii, cei floriferi sunt mai mari cu numerogi solzt Frunzete linlare, petiolate, ingust lanceolate de 1 pind la 6 em lungime cu marginea intreag# si o singurS nervurl evident, pe fata inferioaré cu peri argintit asem@nitori cu cei de pe lujeri, pe dos cenusiu argintli, cu peri solzosi cenugit sau arBmii, lucitori. Florite unisexuat-dioice, mici, de culoare galben-ruginie, cele brbStesti formeaz’ inflorescente globuloase, cu 2 sepale si 4 staming, lar cele femeiesti se grupeaz’ in raceme spiciforma. infloreste inainte de infrunzire, prin martie-apr lie. Fructele sunt niste drupe false de 7-8 mm lungime, cirnoase, portocalii, ingrimadite spre vrful ramurilor de 2 ani, cu gust astringent, contindnd vitam inate Agi C, tarna raman pe ramurh Inbor! pf arbuptt * Aral Specie rispanditi in orealul eurasiatic, de lo Oceanul Atlantic la Oeeanul Pacific, in nord ajungind in Norvegia, jar in Africa apare: pani la Oceanul Indian. Altitudinal, specia ajunge pan’ la 5.000 m in Himalaya st 2.000 m in Api in Romania apare de la cimpie si pind in zona montand, formand dasiguri pe terenuri erodste, pe prundigurile rhurilor si aterismantale torantilor * Ecologie Citing albs este caracterizat de o mare amplitudine ecologic’, suportind gerurila aspre, secata, usebciunea, Are preferinge radusa fax da sol, prezant’ penisipuricontinantole sou maritima, shriturl, prundigurl, soluri argiloase, umede sau useate, solurt schelatice, grohotisuri, alunecdri de tere, Craste in regiunile de cimpie si deal pin’ spre etajul monten, de-d (ungul réurilor gt in locurite abrupta din aceste regiuni, Ce plants medicinalé sunt intrebuintate fructele care, sub forma de ceai, sirop, gem, duiceata se recomands ca recomfortant st tonic in avitaminoze. Importanta special este majors inconsolideres terenurilor fbaren nistpuriler, impidurirea sirdturilor (rédécini cu bactertt foatoare de azot). Ne (ianel Mun Reset© 78, Hedera helix L lederd; Common ivy Arbust indigen cu 0 tulpind agititoare de lian’ sau tardtoare de 20 m lungime, ce s@ fixeaz’ de trunchiul arborilor, stanci, ziduricu ajutorul rddde(attor adventive emise de lujer. Lujerif sunt galben-cenusii, glabri Tuipint gabre, subtiri la baz’ frd truce. Frunzete alterne, \ucioase cu aspect pielos, sunt de dou tipuri: unele lobate {3-5 lobi) de 4-10 cm, triunghiulare, intwegi, pe fat verti inchis, pe dos palide, aflate pe ramurile sterile (far8 flor) si altele intregi, ovat-rombice, nelobate pe ramurile fertile (cu flori}, ele riman verzi si peste iama. Florite sunt alb-verzui lipsite de invelis floral {sepale si potale), ci numa organe de reproducere (staminele si pistilul}. Infloreste prin august-septembrie. Fructele sunt niste bace globuloase de 6 mm, la maturitate negre violacee, se cac prin mai. ladera este un element atlantic-mediteranean, este frecvent talnits prin p&duri, tapisind trunchiurile arborilor, pe sténet umede, pan’ in regiunea subalping (1.500-1.800 m) Are o amplitudine ecologicé Largs, preferdnd solurt calearoase, condifii de umbr’ si umiditate crescuté, prin poient, rarigti. Se cultivé co plants ornamental prin poreuri, gradini, cimitire ete. "79, Rhododendron myrtifolium / Rhadedendron kotschyi Rododendron,, Smardar, bujor de munte ; Carpathian Katschy's alpenrose heaths Arbust indigen scund, de 50 em lungime, cu tufpfni lung), putin ramificate si lujeri cu glande ruginii, solzoase. Frunze alterna, de 1.2m, persistenta, pieloase, ingrim idite spre vérful (ujerilor, eliptice, cuneate, cu marginea intreag’ $1 putin risfranti, tar pe dos cu glande ruginii, ca stlujerii, Flor rogii-purpurii sau roz aprins, mari de 1,5-2 cm, grupate cite 6-10 in raceme terminale. Apar in mai-iunie, in functie de condipiile meteorologice.Fructele sunt capsule, ce se desfac in 5 valve. + Areal siecologie Smardarul aste un element dacic, ce formeazé tufBriguri scunde in atajul subaipin si alpin din Carpatii Meridionali si Orientali, din Muntit Rodnal si pani in masivul Godeanu. Adasea se aseciazé cu jneapiinul (Pinus mugo}, formind comunititi intinse cu Vaccinfum Wiis-idaea, Vaccinium myrtillus, Vacctnium gouither(oides. De asemenes, poate fi intdinit in pleuri intinse: de stanclirl s1 varsangi cu zbpadd ce se topeste rapade primbvara Formeaz’ desisurt compacte in gol olpin, instalandu:se pa solurt acide, axtram oligotrofa, la 1.900:2.000 m, dar urcb sila 2.300 m {Varful Pletrosu More din Munpii Rodnai). Unele zone din Mungit Rodnat ou primit denumiraa dupb populapiile imansa de rododandron fexemplu Varful Rogu) Esta o specie alpino-xerofitd, adaptatd la climatul aspru, secetos fiziologic, cu insolagie puternicl, aer corafiot 51 van turt putarnica, Are un rol antierozional insemnat. " 80, Vaccinium vitis-idaca L. Merigor; Cowberry * Descriere ‘Arbust indigen de 5-30 cm indltime, tufpini subterane curemifica tii aeriene tufoase. Lujerii sunt verzi, rotwni, subtirt si pub escengi Frunzele cbovate, trunchiate la virf, 1-3 em lungime cu marginile intragi, aspect pielos, lucitoare, pe fata inferioars au niste puncte brune. Roman verzi si peste iarnd (persistente} Flortie monoice, mici, de culoare olb-roz pind la alb, apetalat, grupate cite 2-6 in raceme la subsuoara frunzelor, dintre care una asta femelasch si mai multe birbbtesti, Infloraste in mateiunia. Fructete sunt niste bace sferice, in 3 valve, rogil cu gust acrlyor- ambrul, sunt comestibile cu 2 seminte negra, s@ coc in ougust: seprembr ia, * Areal si ecologic Marisorul este un element circumpoler, cu areal vast, (a nob in gar’ vogetind la altitudini ceva mai mari decét ale afinulul, Cresta in Zona alpind, cobordnd pind in regiunes superioars a padurilor de brad motte. Are ecologie asemindtoare cu a atinulul, fiind ceva mai acidofil simaioligotrof. Rezistd bine la seceta, praf, fum, prefers umbra si faste pretentios oarecum fats de conditiile edafice. Este plants melifer’. Frunzele au proprietBti antiseptce st diuretice, lar fructele se invebuinyeazé la watarea afectiunilor pulmonare. De asemenea se utilizears in bucatarie.81, Vaccinium myrtillus L Afin; European blueberry Arbust indigen, scund de 30-0 cm indltime, tulpind vardtoare, foarte ramificats, cu inrdddeinare trasants, alctuind o retea de fire Lung), puternic intretesute, de pe care drajoneazé abundent. Tuiptni 51 lujeri verzi, geniculagi, muchiati, glabri. Mugurl alterni, foarte mici, turtiti, alipiti de lujer Frunzele obovate sau eliptice de 1-3em, acute, mirunt serate, verde-deschis pe ambele fete, pieloase, cu marginile dintate. Florite albe sau roz, hermafrodite, grupate in raceme. infloreste in maielunia, impristiind un miros pleut Fructele sunt niste bace albastre- vinetil (afine), zemoase, cu gust dulce-acrigor, aromat si se coc prin iulie-august, Afinul este un elementeircumpelar, cu areal larg, este rispandit in zona montana si subalpin’ situate intre 400 si 2.000 m altitudine, uneori st in cea alping, unde formeaz’ ‘twférisuri compacte Intélnitd de obiecel ta ridiecina fagilor, zadelor sau.a molizitor. Este un bun indicator de soluri usoare, acide, sirace in baze de schimb, cu acumuléri de humus brut. Apare pe podzolurl, soluri brune acide, din gorunete si pana in molidigurt, aleStwind covoare ntinse Contribuie astfel la podzoliraa si acidificarea solulul, avanseazi jl in turbirit oligotrofe. Find © specie heliofilé, invadews cu Ugur inti parehatele da pidure tBiate ras Afinul esta, printre altel, o plants alimentaré (din fruct se praparl duleaturi si bauturt alcoolice - afinate) si madicinalé {frunzale se folosesc sub form de-ceal, incomboterea diabetulul, lar tructela s@ recomanda in tatamentul diareai sl al difaritalor afacthuni digestive) 82, Vaccinium oxycoceus, Richitele , Cranberry Arbust indigen, tardtar, pitie, eu tulpin? subtiri, filiforme, roseate. Frunze pieloase, persistente, scurt petiolate, ovat-eliptice, de 8-18 mm, revolute, pe dos glauce Fiori roz, grupatecéte 2-4 in inflorescente umbelate. Fruetete sunt baee rogit, lung padunculate.« Areal si ecologic Spacia este rasp andit in Europa Central, nordul Siberiei, America de Nord. La noi apare in tinoave si sfagnete, in zona montan’ si subalpini Praferé solurile turbificate, excesiy umede, oligotrofe, puternic acide. © 83, Daphne mezereum L. Liliac sAlbatic; Mezereon, * Descriere Arbust indigen de pani la 3 m inltime, cu lujerl! cenusiu-verzul sau galbui, glatri Frungete sunt alterne, oblong-obovate, petiolate, la varf obuuze sau acute, pe dos verde-cenusiu, glabre. Florite pleut mirositeare, sunt roz-violacee, grupate cdte 2-4 in fascicule sesile, apar de timpuriu inaintea frunzelor, Fructul este o drupl rosie Cragte freevent in pidurile de folosse din zona montané Inbor! pf arbuptt © B4. Lonicere migre. Caprifoi negru; Black honeysuckle Syn: Lonicera barbinervis, Coprifolium nigrum * Deseriere Arbust indigen, de pind ta 2m indltime, cu fujer! glabri, putin striagi, are maduva plin’ in cine! colturi. Mugurll opusi, ove-conicl, depSrtati de lujer. Frunze eliptice sau ovat-lanceolate, de 4.7 em, pe dos piroase numai pe nervura median’, Fiori rosiatios, grupate in [Link] glabri céte 2, de 3-4 cm, apar in iunie. Fruetete sunt niste bace de-culoare neag’, putin concrescute. * Areal i ecologic Speele Sspanditi in Europa si Asia, la noi in par este prezenti pidurile de molid, umbroase, mai ales in nordul tarit {Munpli Rodnei) Este 0 specie care ereste pe lings paraie, pe soluri scheletice cu rena) bun, in stafiunt sem tumbr ite Ne (ianel Mun Reset= 85, Lonicera xylosteum L. Caprifoi; Fly honeysuckle * Descriere Arbust indigen, erect, de circa 2,5 m indlpime. Frunzete lat-ovale, eliptice, lungi pind la 6 cm, acuminate, pubescente, verzui-cenusii-inchis, tar pe partes inferioara verzui- deschis, cu petiolul lung pani la 1 em. Flori cucorola galbend, albi-gilbuie sau alb3-rosiatic’, la exterior pubescente sustinute pe cite 2 pedunculi comuni, lung de circa 15cm, pubescenti Fructul esta obaek rosie. * Areal ° Este riispanditi in regiunile de deal si de munte, in pdurile de rBsinoase, figete, gorunete si stejarete, © 86. Lonicere caprifolium L. Caprifoi; Goat-leaf honeysuckle Arbust cu tulpini agivitoare sau térétoare (lini) de 2-3 m time, curamurt flexibile, melifere Frunzele scurt petiolate, simple, opuse, eliptice sau invers ovate, cele din weimea superior’ conate, pe partea superioar’ verzi inchis, pe partes inferioar’ glauce. Fiori alb-g5lbul, parfumate, ete 6 dispuse in verticil Fructu! este 0 bacd rosie Se foloseste pentru imbricares staipilor, balcoanelor, zidurilor, teraselor.= 87, Sambucus nigra L. Socul negru; Black elder = ¢ Arbust indigan de4-10 m indltime, tulping gi ramurile acoperite cu 0 coajé cenugie- verde, miduva alb-galbute. Coroana rotund 51 tufoasd, lujerii verzicenugii, mugurit mari, opust Frunzete mari de 25 em, imparipenat-compuse, formate din 3-5 folicle cu marginile dimtate, pe fata inferioars de-a lungul ner vurilor sunt pBroase si emang un miros neplcut. Florite sunt albe sau alb-galbuie, cu miros plécut, dispuse in cime umbeliferme plane, mari (12-20 em diametru}.. infloreste in mal: junie. Fructele sunt niste bace neg cu gust dulceag- ac rigor. lueioase cu 3-5 samburi, sferice, Croste pe soluri bogate in resturi vegetate si umede. il intainim prin pSduri, 25voaie, pe LingS garduri, de la sos pan3 in ragiunea de munte. Este © plant medicinal, florile sunt consumate sub form’ da caal, se recomands pentru combateres récalii sl a gripal. Extern, compresii locale in erizipel afectiuni oculare asemanea, din fructe se obtine dulceats mult aprect ‘88. Sambucus racemosa L. Socul de munte; Red elderberry Arbust indigen care atings indltimes de 4-5 m, cu fujeril brur verzul, cu lenticele mari, maduva roscats. Frunzele sunt alterna-eu 5 foliole, ovate, egate, adine serate. Fiorile sunt gilbui, dispuse in racem. Fructele drupe baciforme, rosii. Creste frecvent in raristi, la margini si tieturi de péduri din regiunea montané zi subal ping.© 89, Sambucus ebulus L Socul mic, Boz, Danewort Sambucus ebutus, cunoscut sub numele de box sau socul mic, este © spacie erbacee mare, nativ in sudul si centrul Europei si sud: westul Asie El creste la 1-2 m indltime, wipinl de obieei erecta, crestere neramificati, in grupuri mari, plant peren’, rizom subteran. Frunzele sunt opuse, penate, 15-30 cm lungime, cu un miros fatid. Tulpinile se termina intr-un corimb de 10-15 cm diametru, cu numeroase flori albe {uneori roz). Fructele sunt boabe mici negre lucioase cu un diametru de 5-6 mm. Fructele coapte dau un suc violet. Mumele de bez vine de la convingerea cB acesta craste numai pe cémpurile de lupté, tulpinile plantei si frunzele se utilizeazé pentru eolorarea in rosy, asa se explicd legitura cu singele Bozul este o plant perend, fratele “vitrag” al soculul. Cresta in silbBticia, pe pais, La margines pidurllor si drumuriloy, atat. la munta, cat si la campie. Este inalt de pina la 1,5 m, florile prezint® petale albe si staring rosii, fructale suntnagre, Rédicina asta addres 31 foarte puternica siaste partea care prezints intaras terapeutic La aceasta plantis Bozul confine: acizi grasi, fitosteroli, acid ursolic, glicozide, compusi Iridoizi. Se distinge printr-un miros respingétor al frunzelor, al tulpinilor si ridicinil Bozul are calithti deosebit de apraciate in curale de sBbire, find un inhibitor puternic al apatitulul alimentar, Este un foarte bun diuretic, analgezic, antinflamptor, antispastic, yomitiy, axpactorant. $e mal folosaste st incu 1.b ine; constipa fie sh apetit alimentar excesiy, In curd intamnd se utilize’ penteu: 0 zitate, ingrBsare in oxces, stiri febrile, partortrit3 scopulo-humeralb, rbc@alb, raumatism, constipatie, tulburdrt de micfiune, ademe, afecfiunt ale rinichile apatit alimantar, afactiuni renale, cistitd, ascith, constipafia, tuse = sub form’ de macarat, plimadael5, dacoct, talll fowrte mich {co stimulant gost ke} Extern sa utilizasz’ in cazurt pracum: rbni, conturl, durart de insocta, durert museulare st articulare, furuneule, intepituri de insects madeala, macerat, der ding, contuaii + sub form’ de gorgor’, decaet * 90. Clematis alpina {L.) Mill. Curpen de munte; Alpine clematisSpecie indigens, care poate atings Frunzete sunt biternate (de 2 ori trifoliate), cu foltole mici (2 em), serate, pe dos slab pubescent Floritesuntalbastre-violete, maride 3-Sem, salitat lung pedunculate si apar din mai si pani in august nbltimes de 2 m 5 2,campanulate, Spacie rispandits in Europa 4 Asia, este un element arcto-alpin. in Romania asta samnaloth to atajul montars supartor si subalpin fBgote, molidijurt, jnepenigurl, sthncdrii umbrite, pe vEi, pa soluri scheletice. 91, Lois cteuria procumbens (L.) Desy. Azalee alpink; Alpine azalea, Syn: Kaimia procumbens, dzatea procumbens Loiseleurfa procumbens este cunoscuts sub numele comun de azalee alpin’, arbust pitic caracteristic regunlor muntoase inalte din emisfera nordic5, cu inSitimea de maxim 10 em, Este si un arbust cultivat Prezinta 2-5 flori roz, mici. Frunaele sale Sunt opuse gi vasnic verzi cu marginea incizats, Florile sunt elopotel cu 4 lebi sicu 5 stamine. Timpul de inflorire este sférsitul primiverii si inceputul veri, cu toate acestes, depinde de altitudine si de-clims. Distributie special Loiseteuria procumbens nu aste bine cunose uth, est aceasta are distributia pe scars larg, Aceste plante sunt comune inragiunila sub arctice s1 munfi inalti din emisfera nor dick Actasti specie asta, de asemanca, gisiti in Eurasia Lolseteuria pracumbens prafer’ zonel ® sou subalpine, habitate stineoase si expuse, Aceasts plant craste in zonala rack pl uscate. 92, Viscum album L. Vase, European mistletoe Arbust indigen, somiparazit, ce se fixeaz3 pe ramurile unor specii lemnoase prin intermadiul unor formatiuni numite Aaustari, ce erase pasiv in lemnul plantel-gazds.Tuipina este ramificati dihotomic, poate atinge 60 de cm lungime, = 93. Empetrum nigrum L. Vuietoare, Crowberry werde-gilbui ca si frunzele, formand o tufé globuloasé Lujertf sunt verzi-gitbul si se desprind usor de-ta nodul de insertie. Frunze persistente, opuse, alungit obavate, de 2-4 em, intregi, glabra, sesile, verzi-galbui Florite dicta, cate trei la virful ramurilor apar in februarie- aprilia. Fructul este o bae& tals, steric, alba, ce contine o substanth claloasi. Fructale se matureazi in decembrie si rman pe ramuri pin’ primbvara daci nu sunt consumate de pisirl, « Areal qi ecologic Véscul are un areal larg, cantyal european, sud european 5 asta tic. In Romania paroziteazs numeroase speci da lemnonse, fopt ca duce [a uscaraa arboritor, apare freevent in zona colinoré $4 de munte. * Descriere Arbust. inalt pand ta 25 em, eu lujert tinert glandulos-pir ogi Frungela alterne, persistente, liniare pané la ingust-eliptice, adeseoricu margini revolute. Flori mal adesea solitare, dioice sau monoice, cu sepale i patale de circa 1,5 mm, verzi-rozee pind la purpuriu-rosiatic. Fructul este o drups neagrs cu diametrul de 5mm. + Areal si ecologic Europa de Nord cu extinderi in regiunile muntoase, spre sud si sud- vest, Siberia, America de Nord. Specie mezofili-mezohigofil de semituming, cu amplitudine ecologic’ larga fata de cAlduré si reactia solului, de statiuni cu soluri sirace, foarte sSrace in substante nutritive. Vageteazi prin turbarii precum si in tufSrisuri montane, Inbor! pf arbuptt Pan13. @ BeLiocRarie: 10. WW 12. Barlea L.. 1962: Tinovul Tiul Muxed, Comunicrile Academiat ‘Republicit Populare Romane, tomul Xl, Bucures th Borza A, 1921-1918: Schedse ad Floram Romania Exciectam, Cant. 1.900%, Bul. Grid. Bot. Clu), vol. 1-27 Boscalu N., Lupsa V, Olos E, Panzaru Gh., 1983: Aspacte diy tracutul vegetatiel Munwilor Rodnal, in Rezervatia naturall Piatrosul Rodnat lo 50 de ani, Cluj-Napoca - Bois Mare, p. 232-245, Botnoriuce N., 1983: Petros Rodnei in codrul retale internationale de razervoyi ole biosterel, Rezervoyia natural Pintrosul Rednai ta 50 ani, p. 42-48, Cluj-Napoca, Ciobanu |., Diaconeass B., futeu $t, 1965; Analiza polinicl a tinowulul Taul Muced (com. Romuli), Studia Univ, .Babay-Bolyai", Ser. Blol., 2, p. 4146. Clobanu |, Diaconaasa S., Suteu St, 1969: Analize de polen in unele mlastini de turbb din zona estich a» masivulul Rodnai, Contributii Botanice Cluj-Napoca, p. 301-305. Coldaa Gh., 1980: Rolul termodinamic al jnepeniguritor in mentinerea echilibrului natural al etajulul subalpin diy Carpatit rom anesti, Oerotirea Naturii, 24 2), p. 165-168. Coldea Gh., 1984: L tude des paturages basiphiles sous alpins das Monts Rodnei {Les Carpates Orientals}, Contrib. Botanice, Cluj-Napoea, p. 137-154. Coldea Gh., 1985: Neve Isehaften in Rodna - Gebirge, Rev Roum. Biol. -Biol., eget, 30 (2), p. 101-107. Coldea Gh., 1990: Mundi Rodnei. Studiu geobotanic, Edit. Academiai Romane, Bucuresti ‘Coldea G., Pénzariu G., 1986: La végétation de la réserve Bila. Lala des Monts Rodnei, Contr ibutii Botanice, Cluj-Napoca. Coldea Gh., Tauber F, Panzariu Gh., 1981: Asociatit vegetale din Rezervatia natural’ Pietrosid Mare, $t. Comun. Cercet. Mat, Suceava 5, p. 424-450. Inbor! pf arbuptt 1. 15. Ib. aM: 18, 19%, 20, 21. 22. 23. 2. 25. 2b. Coldea Gh., Tauber F., Parzariu Gh., 1983: Importanta botanica a Rezervatiel naturale Pietrosul Rodnel, Rezervatia naturalé Pietrosul Rodnel la £0 de ani, p. 160-174, Cluj-Napoca. Coldea G., Cristea V., 1998: Floristic and Community Diversity of Sub-alping and Alpine Grasslands and Grazed Dwarf - shrub Heaths in the Romanian Carpathians, Piringos, p. 151-157 0 82, Jaca, Coman A, 1938: CBteva plante interesante din Maramures, Revista Plidurilor, 80 (3), p. 249-250. ComanA., 146: Enumerares plantel or vasculare din Marem uragul rombnesc din Herbarul A. Coman”, Bul. Grid, Bot Cly, 26 {1+ 2h p. 57-89, 110-130, ComanA., 1971: Flore Maramurepulut, Comun, Bot., a Vil-a cons, Nat. Gaobot. Bucurasti, p. 139-147, Clinorschi, F, (2005): Dendrologia, Editura Universttligil Suceava, Coandi C., Stoicascu C., 2005; Cercetiri asupra biodiversith ti forastiere din unele ari protejate din Carpatii Rom éniel, Revista Piidurilor Créciun, F., Bojor, 0., Alexan, M, 1977: Farmacia naturil, 1, II, Ed. Cares, Bucuresti. Cristea, V., Bactu, C., Gafta, D. feds), 2002: Municipiul Clu). Napoca si zona periurbani. Studi ambientale, Editura Accent, Cluj-Napoca. Denit, NM, Purcelean, $T., Celanu, I., Beldie, AL., 1978: Ecologie Forestier, Editura Intreprinderea Poligrafic®, Cluj-Napoca. Donité M., Popescu A., Paucé-Cominescu Mihaela, Mihéilescu Simona, Birig |. A, 2005: Habitatele din Roménio, Editura Tehnics Situ Denité M., Popescu A., Paucd-Comanescu Mihaela, Midileseu Simona, Biri |.A, 2005, Habitatele din Romania - modificart conform amendamentelor propuse de Romania gi Bulgaria 1a Directiva Habitate 92/43/EEC, Editurs Tehnics Silvie’. lugan C., Szab oAlina, 2009: "Ghidu? speciilar comune air Pareut Nasional Muni! Rodael - Field Guide to Common Species from Rodina Mountains Nat(onat Park”, p. 792, Editura Karuna Bistrita, lugan C., 2010: "Ghidul voluntarulul din Pareul National Muntit Rodnei”, p. 157, Editura Karuna Bistrita. Parcut Ne ional Mun Rose27. 28. 29 30, hh 32. 33. 34. 35. 36. lugan C., 2011: .Ghid de bune proctiel privind menftorizarea blodiversit&tl forestiere din Pareul National Muntii Rodnei, p. 200, Editura Galaxia Gutenberg, Targud Spus (Maramures) lugan C, Vaida R., 2011: Ghidul produsetor accesori! ate padurit din Parcul Nasional Mung Rodnef, p, 163, Editura Galaxia Gutenberg, Targu:L pug (Maramurag) lugan C., 2011: Monografia Pareulul Nazional Muntii Rodnet (Rezervasie a Biosferei), Editura Todesco, p. 335, Cluj-Napoca. lujan C., 2011: Inventarierea participativd a blodiversitifil forestiere din Parcul National Mungii Rodnel, p. 154, Editura ‘Golaxto Gutenberg. Targu-Lapus (Moramurag) lugon C., 2012: Analele Parcutul Nationat Mungii Rodnet = Premisele conservilrit biodiversi weit din Parcul National Munfil Rodne, p. 101, Editura Exclus Prod, Bucuragti, lugon C., 2007: Studiul de fundomentare panty daclararen Razarvoiel stuingifice Corongls din Parcul Napional Muntli Rodnet {Rezervatie'a Biosterei), manuscris APNVR, p. 98, Documentatte ‘reallzat® incadrul prolactului"Porticiparen tinerilor la declarares rezarvativor stiingifice Bita-Lala si Corongis din Muntil Rodel", finantat da Ambasada Olandal prin Prograniul KNIP MATRA, lusan C., 200% Studiul de fundamentare pentru declararea Rezervatiel stiintifice Bila-Lala din Parcul Naglonal Muntil Rodnei {Razervatie a Blosterel), manuscris APNMR, p. 99, Documantatie realizati incadrul prolectulul”Participarea tinerilor la declararea regervatiilor stiintifice Bila-Lala si Corangis din Muntii Rodnei”, finantat de Ambasada Olandel prin Programul KNIP MATRA lugan C., 2013: Studiul de fundamentare pentru extinderea Rezervatiel stiintifice Piatra Rea din Parcul National Muntil Rodnei {Rezervatie'a Blosferelj, manuscris APNMR, p. B4 Myarady A, 1950: Adnotatiuni si date noi la cunoasterea raspandirii unor speci si forme de gram inee din Muntii Rodnei, St Care. Se Cluj, 1 Nyarady A, 1963: Contributii ta studiul si cortarea pajistilor subalpine din Muntii Rodnei, Acta Bot. Berti, Bucuresti, 1961- 1962, 2, p. 819-824. Inbor! pf arbuptt a7. 38. 39. 40. A. 42. 43. 44. 45. Ab. 47. ag. Nyarady A, 1966: Rispandirea gi caracteristicile ecologico- fitocanologice ale statiunilor cu Festuca poreli Hackel, Catalog de sem inte, Inst. Agr. Cluj, p. 81-92. Nyarady A, Popescu V, 1961: Contribuyi la cunoasteres rispindirit in RPR a speciilor de Claviceps Tul. parazitare pe Graminag, Luer. $t. Inst. Agron. Cluj, 17, p. 193-268. Nyarady A, Rasmeriti |., Spirchez Z., 1971: Aspecte privind flora jl vogetatla Muntilor Rodnai st Muramurapulul, Comun, Bot., A Mla Consf. Nation. de Geobotanich, Bucuresti, p. 49-172, Nyorady 0. 1991; Conspectus fungerum — hypogeorum Trensalveniaa, Notulee Bot. Hort. Agobok.s Clu. Napact, 20:21, pe233b. Ol €., 1982: Flora gi wagataia stincirit Patra Ran dex Mun Rodnai, Cercat. Nat gi Mad, Inconjurbtor, 26 {1-2}, p. 90%, cod, RSR, Bucur ey th Dltaan M., NegraonG., PopascuA, RomanN., DihoruG., Sanda \V. Mibdilescu 5., 1994: Studi, sinteze, documentatii de acologie, Lista Rosie a plantelor superioare din Romania, Péngariu Gh., 1977: La situation actuelle des réserves de Varrondissement forestiare de Borys. Protection de lo nature de_Maramures, Académie de la RSR, Filiale de Cluj-Napoca, p. 89-104. Pargariu Gh., Andreica A, Soran V, 1983: Dendrocronologia zmbrulul (Pinus cembra) din Rezervatia biosfarel Pietwosul Nore, Muni Rodnal, Rezervatia natural Pietrosul Rodnei la 50 de ani, p. 216-222, Cluj-Napoca. Pop E., 1942: Contributii la istoria paduriler din nordul Transilvaniei, Bul. Geédinii Botanice gi al Muzeului Botanic Cluj, ne 22 {1-4}, p. 101-107, Cluj-Napoca. Pop E., 1960: Magtinile de tueb din Republica Popular Romani, Edit Academiei RPR, Bucuresti Porcius F, 1878: Enumeratio plantorum phanerogamicarum districtus Naszodiensis, Cluj. Porelus F,, 1885: Floca dis fostul district omnes: al NEsbudulut in Tronsilvania, in Analele Academial Romane, Seria Il, Tor. Vil, Soctia I, Mamorit i notite, Bucuresti, p. 99 Parcut Ne ional Mun Rose49, 50. $T. 52. 33. 54. 55. 56. 57. 5B. 59. Prodani., BuiaAl., 1958: Flore mic Hustraté a Republicii Populare Romane, Editura Agro-Sitvied de Stat. Resmerita |. 1973: Signalement de marais dans les montagnas de Maramures avac flore et végétation significatives, Rev. Roum. Bid. Got, 18 (3), p. 137-143. Resmariti 1., Raghu O., 1974: Vegetatie Peso: ; fl hiro: in Maramures, Contrib. Botanice, Clu)-Noy Resmarits 1, 1975: Synthase de ta ve ten de la province Maramures, Roumanie, Phytodcologin, 2 (3-4), p. 236-348, Rasmeritd |., 1976: Alianta Cetrarfo-talseleurion Br.-Bl. at Siss, Renan Maramuragulul, Contrib, Bot Cluj-Napoca, p. 161+ i Reasmerit |., 1979: Flora Rezervatiet naturale Pietrosul Mare, |, Studia Univ. Babay-Bolyat, 200V, Ne. 2, p. 8-14, Cluj-Napoca, Rasmaritd 1, 1981: Vegatatia Rezervo tel naturale Pietrosul Nara, IN, Studia Univ. Babes Bolyal, XVI, Ne. 1, p. 3-11, Cluj-Napoca, Rasmerité |., Rotiu 0., 1983: Contributilla cunoasterea vagetatiet alpine din Muntit Rodnal, Contributil Botanica, Cluj-Napoca, p, 99-109, Schur F., 1866: Enumeratio plantarum Transsilvaniae, Vindobonae, Seghedin T., 1977: Parcul National al Nuntilor Rodnel, Ocrot. Net. Treony., T. 21, ne 1, p. 13.22. Sircu 1, 1978: Muntii Rodnei. Studiu geomorfologic, Edit. Academiel, Bucuresti. Sircu |., 1987: Carpatii si Depresiunea Transilvaniel, Bucuresti, p. B. Smaranda Samad John, 2007: Menegementu turismului in ariile ‘Naturale protejate, TezS de doctorat, Bucuresti. Soo R., 1944: Die Pflarzenwelt der Rodnaer Alpen, Erd. Mu. Egyes. Besttercel vandorgyul, Emlekkonyve, p. 57-87. Sao R., 1964: Die regionalen Fagion- Verbande undGesellschaften Sud-est-europae, Budapesta. Soran V., Nemes M, 1978: Actiuni umane asupra jnepenigurilor din Muntii Maramuresului, Rodnai fi din alte zone ale Transil vanial, Academia RSR, Filiala Cluj-Nepoca, Subcomisia Om gi Bios ters, p. 152. ‘Aebarl pl avtnyt) 65. bb. 67. 8, 6% 70. 7, Sofletea N., Curtu L., 2000; Dendrolegie, vol I Stinescu, V., Sofletea, N., Popescu, 0., 1997: Rlora forestiers lemnoasa a Romania, Editura Ceres, Bucuresti. Tarnavschi L. T., Andrei M, 1971: Determinator de plante supericare, Editura Didactic’ si Pedagogie’, Bucuresti, 2003: Ecologia gonarali si forestier’, Arad, Rezervatia naturals Petros Rodnal la {0 de ani, Acodamia Romans, Fillata Cluj-Nepoco, Const. Cult. Educ. Soe. ‘Maramures « Cluj-Napoca = Baia Mare, 2013: Planul de management al Parcului National Mungit Rodnal ([Link]). anal Nun i RewArbael ph arteagtteupoy iiunyy jeuorleny injnoueg evieasi wy Bau) eBuyy uedwe; BUEN] epser :WoyENOgE} oD mupne|3 Nvsnl coyduiAs Jo}eUOpO0D (lauadsoig v aLiwauazay) laNdoy ILINNYW WNOLLYN ‘INDuvq Nid YOTLLENGUY 1S HOTNOEYY INGIHS@ Cuprins Profaya. 1. Istorieul cercatirilor botanice din Mungil Rodnal.. 2, Flora cormofitieS (plante cu lori} 3. Vagetatia din Parcul National Muntii Rodne! 4. Deseriarea speciitor de arbori sf arbusti din Parcul National Muntit Rode 1, Ables alba Millar, Brad, Fir Tree. 2, Picea ables (\.) Karsten. Molid: Nomay spruce 3. Larix decldue Niller subsp. cempeice (omir} Siman. Larité, zadd; European larch . 4, Pinus sylvestris L. Pinul de piddure; Scots pine. Pinus mugo -Turra. Jneapin; Mountain pine. Pinus cembra L. Zimbru; Swiss pine ... Juniperus communis L. lenupir; Common juniper European yew... 9. Fagus sylvatica L. Fag Common beech... 10. Quercus petraea Mattuschks} Liebl. Goruny Cornish oak. . 11. Betula pendula Roth. MestoarSr; Silver birch. oe AD 12. Alaus glutinose {L.) Gaertner. Anin negru; Black alder .. 47 28 30 33 35 Ghidul arborilor +i arbustilor din Pareul National Muntii Re Plugan Claudiu, Jarda 13. Alnus inane {L.) Moench. Anin alb; Grey alder... 49 Lilfana, Cimpan Kinga Times. - Bucurestt : Exclus 44. Alnus viridis (Erbe) C. Koch. Publishing, 2013 Anin de munte; Green alder Bibliogr é Pe ie RUDE 19, Sorbus aueupariaL. Scorupde munte; Mountain-osh.. 1, Jord, Liliana 1b. Sorbus daciea Borbis. Scorus da munts, Nountain-ash 4 Cimpan, Kinga Thee 17. Acer pseudoplatanus L. 4594, 9{498)(22 Rdnat| 620-22 Paltin de cimp; Syeamore maple ... ‘Aebarl pl avtnyt) L Mun Rode18. Fraxinus excelsior L. Frasincomun; Common ash ....... 19. Salix bicolor Nubl. Salcie de munte; American willow... 59 20. Salix eleagnos Scop. Richitd albi; Hoary willow . 21. Salix purpurea |. Réchith copie; Purple willow 22. Salix alba. Salcie alb’; White willow .... 23. Salix caprea L. Salcie cBpreasc}; Goat willow os 24, Salix hi L, Salcie de munte; Halberd willow: ....... 65 25. Salix herbacea |. Salcio; Dwart willow. bb 26, Salix alpina L. Salcie alpins Alpine Willow o..cce ui 67 27. Salix retusa kiteibeli an an de munta; Blunt leoveed willow ......... coves 6B B. Salix reticulata L. Soicie pitich; Nattoaved willow. ores 68 i Salix silesiaca, Solcia; Skasion WHLOW.... occ 70 30. Juniperus nana / Juniperus sibiriea. \enupir pitic; Procumbans nana Juniper saa... 31. Thuja orientalis (L.) Franco, Tula oriantald; Oriantal thuja. 32. Populus atbe L. Plop alb; Silver poplar 33. Populus nigra L. Plop negru; Black poplar 34. Populus tremula L. Plop wemurbtor; Quaking aspen. 35. Populus canescens, Plop cenusiu; Grey poplar... 3h. Ulmas campestris L. Lim: Common elm 37. Ulmas glabra Huds. Ulm de munte; Wych elm 38. Morus olba L. Dud alb; White mulberry ....... 39. Morus nigra L. Dud negru; Black mulberry... 40. Ribes gossularie L. syn. Ribes uve-crisps. Agris; Gooseberry... 41. Fibes petracum Wolfen. Coacize de sti 42. Pyrus pyrester {L.) Burgsd. PBrul piaurey, Bapeesn sald PHAU A srositsbermeiectionst noes ns 43, Malus sylvestris (L) Mil MBrul piduret; European crab apple 44. Prunus avium {L.) L. 1755. Ciregul sStbate; Wild cherry - 4 45. Prunus cerasifera Eheh. Cineiidin; ‘Cherry plum wee 4b, Acer campestre |. Jugastrul; Field maple . miele 47, Acer platancides L. Paltin decimp; Norway maple... 95 48. Tilia cordate Nill. Tal cu frunzi mici; Small-leaved time see 49. Salix triandra L. Salcia migdalats; ‘Almond willow ah 50. Robinia pseudacacial. Solcim; Block locust 100 51, Alanthus tiene (MUL) Svdngle. Oxetar fals; Allanthus . 52. duglans rele L. Nuc} Common walnut . 53. Corylus evellana L. Aun; Common hazel. 54, Ribes alpinum |. Coscliz de munte; Alpina currant 55. Albes nigrum |. Coactz negru; Blackcurrant . 5b, Rubus idaeus |. Zmeur; Red raspberry 57. Rubus hirtus Waldst. et Kit. Mur tirbtor .. 58. Rubus caesius L. Nur de cimp; Devberries... M2 59, Rosa caning L. ices, Dog rose... teen AY 60. Rose pendulina L. Nicos de munta; ‘Alpine FOS Mh 61. Prunus spinosa L. Porumbar; Blackthorn... U5 62. Humulus luputus L. Hamel; Common hop . eAtte: . Spiraea chamaedryfolia / Spirae. utmifolia fi: Germandar meadowsweet. 1705 menogyna Jecq, PEel; Common hawthorn .... 65. Cornus sanguinea \. Sangerul; Common dogwood - 66. Cornus mas L. Cornul; Comeliancherry 67. Prunus padus L. Milin alb; Bird cherry 68, Syringe vulgaris L. Lilizc; Common tilac 69. Syringa josikaea J. Jecg. Ex Rehb Lilia transilvénean; Hungarion lilac... oe 02 103 105 106 108 109 m1 ne 9 2 we 23 24 125 anal Nun i Rew126 127 70. Jasminum fruticans L. lasomia; Shrubby jasmine. 71. Euonymus verrucosus. Solbo raionsa; Spindle tree... 72. Euony mus la tifolius. Salba moale de munte; Broad-leaved spindle. . 128 73. Ewonymus europaea L. Saba moale; European spindle... 129 74. Rhamnus frangula L. Crugie; Alder buckthorn 130 75. Berberis vul garis L. Dracita; European barbarr 131 76, Viburnum tantana L. Dirmoz; Weytaring wee, 133 TT. Hipp rhamnoides \. CBtina alba; Common saa-buckthorn ... seonee eo DBA ‘78. Hedera helix \. \ader’; Common ivy. 79. Rhododendron myrtifolium / Rhododendron kotschyi Redodendren, Smardar, Bujor de munte; Carpathian Kotschy's alpenrase heaths sous. VIF 80. Vaccinium vitissida©a |. Merijor; Cowberry.. 138 81. Vaccinium myrtillus (. Alin; Europeon blueberry. 140 82. Vacel alum oxycoceus. Richitele, Cranbeny .. 44 83. Daphne mezereum |. Lilioc silbatic; Mazereon.. 142 84. Lone era migra. Coprifoinegru: Black honeysuckle...... 143 85. Lonicera xylosteum (. Caprifol; Fly honeysuckle, 144 86. Lonicera caprifolium L. Copriful; Goat-leaf honeysuckle... 145 87. Sambucus nigra L. Socul negru; Black alder... 148 88. Sambucus racemosa L. Socul de munte; Red elderberry......sse0. 89. Sambucus ebulus L. Socul mic, | Bor; Danewort. 90. Clematis alpina (L.) Mill. Curpen de munt Alpine clematis. 41. Loteeteurla procumbens {L.) Desv. Azalee alpin3; Alpine azalea 492. Viscum elbum L. Vise, European mistletoe, 93. Emp etrum nigrum L. Vuiatoare, Crowberry ... 136 47 148, 149 150 154 153 Bibliogr afie ... 154 Inbor! pf arbuptt @ PreratA Parcul Napional Mung Rodeel rap rezinti un sanctuar natural cu blodiversitate ridicats ce a stamnit interasul multor carc:etitort fia constituit un laborator viv in domenkdl inventarterii si ‘Mmonitortzbril floral ji founet locote. Nulte din rezultatele cercathirilor sunt eunoscute xi aecasibite doar persoanator pasionate de cercetore, explorere, motiv pantry care derim priey astial de materiola informative o prom over @0 informofiilor care sustinim por tanta aria proteja te att la nival locel, regional, napional, cét si Interagional, Serta de ghidurl de spacit de flor’ x4 fauni din Parcul Napional ‘Muntii Rodnel constituie o modalitate ineditl de informare & vizitatorilor cu privire la diversitates biologicé din aceasti arie protajati Ghidul arborilor s arbugtilor din pare cuprinde o deseriere general 2 93 specii de plante arbustive, semiarbustive si lemnoase ce pot fi observate in acosistemele Muntilor Rodnel, Acest ghid este realizat in cadnl proiectulul POS Mediu intitulat "Masur de management privind cregterea gradutul de informare $i constientizare din Parcul Natianal Munsil Rodnei” implementat de Consilid Judetean Maramures in parteneriat cu Administratia Parcului Notional Muntii Rodnei. Nultunim tuturor eelor eare au participat ta realizares acestul material {Administratia Parcului National Muntii Rodnei, profesori, cercetitori, colaboratori, prieteni). Cloudiu lugan, anal Nun i Rew@ 1. KTORICUL CERCETARILOR BOTANICE DIN MUNTII Roonei Diversitates gaomorfologic’ si pedoctimatic’ 8 acestor munti e -detorminat aparitia unei mari bogs floristice, care a atras atentia ‘botanistilor strBini siautohtont inca dela starsitul secolulul al XVill-Lea, Primul botanist strbin care, cu ccazia unor expaditii gtlingifice intrapr inge in Galitia si Bucovina in anit 1788 = 1795 9 vizitat ji Muntele Platrosu Nara, a fost francezul Balthasar Hacquatcarea descoper it sia daseris din regiune deen(tum maldavicum Hacq., specie subandamich pantry Carpag. in doeeasl parioads au afectuat cercetiri floristic pa Muntele Platrosu | botanigtit A. Waldstain 51 P. Kitoibel, core au descris spactt rare gb \portante sub aspact fitogeogratic, cum sunt: Silene nivalis Kit, Dianthus compactus Kit., Ranunculus erenatus Wald, atKit., Soxifraga cymosa Wald. @tKit,, Chrysanthemum rotundifolium Wald, at Kit. atc, Lovestiga yh floristice mat aménuntite supra vorfurilor inalta diy ramura asticé a masivulut (Corongis, Indu, Gargitéu, $uiol, Galatiu} a fécut la inceputul secolulu! al XX-lee G. Baumgarten, iar rezultatale acestor cercetiri au fost incluse in opera sa monumental’ epiruti in 1816. Inaceastd primé sintezS floristicd a Transilvanieiau fost mentionate din, ‘Muntit Redhei paste 240 specii de planta. Reritatile floristee descrise de el au atras atentia unor botanigti renumiti din a doua jumitate 2 sec clului al XDX-lea, cum aufost: Th. Kotschy {1852}, F Herbich (1859), F. Schur {1866}, M Fuss (1866) ete., care vor cerceta si Muntit Rodnei Polling descr ierea unor noi speci pentruTransilvania,ca Rhadedendron myr tifotium, Draba kotschyi, Festuca flaccida, in lucrérile lor intétnim siinumeroase date corologice referitosre la plantele din Muntii Rodnel, contr ibuind astfel 2 © mai bun’ cunoastere a florel acestora. Unelee ontributil la cuncaster ea florelPietrosulul au adus si botani sti F Hazslinszky (1868) siL. Wagner (1876). Dinnefericire insa, unele specti semnalate de acesti botanigti in lucrérile lor nu au mal fost raghsite in seeolul nostru, rmanand indolelnice pentru flora Muntilor Rodel. ‘Tot in seassti pariosd’ igi public lucrares sa monogratics eruditul botanist F. Poreius (1878). Cele paste800 de specii montane enumerate: da pe versantul transilvinean al Muntilor Rodnei au fost rodul a ‘Aebarl pl avtnyt) aaa anal Nun i Rewnumer oase investigatil intreprinse ant la rind de autor in diverse zone ale masivulul linele dintre aceste spacti sunt deserise ca nol pentru Transilvania, de- exemplu Centaurea carpatica Porc., Heracleum carpaticum Porc., iar altdle precum Festuca porcil Hank. si Saussureg porci/ Deg. au fost. dedicate renumitulul botanist deept omagiu. Spr sfirgitul sec. at XX-las a mal axplorat sub aspect floristic versantul maramurasean al Muntilor Rodnai gi botanistul polonez H. TZapaloviex (1889). Dintre cele 1,013 speci enumerate in tucrorea so, @ bunk parte sunt Mantionate din acest mast. Cétava ramprct corologice #1 ecologic e asupra unor specii endemice corpatice se gisese gi in lucraraa lui A. Procaplanu » Pracopovict {1887}. Lo inceputul sac. al XXlea, A Pox (1898, 1919] igi public tucrbirile de sinter’ asupra Carpatilor, in core intdlnim numeroase speci de fanerogame citate din Muntit Rodnel, Tot in acest timp igi publich datelefloristice privitoare (a unele spacti din partaa estich a masivulul {Corong);, Putredu) botonistul |. Prodan (1913), CAtive ani mal thrziu apare lucrares de sintez6 privind vegatatia si flora Transilvanial elaborats de A. Borza (1929), in core sunt citate xi din ‘Muntil Rodnel spect interesante sub aspect fitogeografic: Ranunculus crenatus, Rhododendron myrtifolium, Heracteum carpattcum, Silene nivalis, Festuca porel|, Ligularta earpatiea, Melampyrum saxosumr ete. Importante sunt sf eonfirmirile fScute de E. |. Nyarady {1933} privind prezenta speciei Carex rigida pe Valea Lalei si a speciel Astragalus penduliftorus. Contributii insemnate la cunoasterea fanerogamelor de pe versantul maramuresean aduce A Coman (1938, 1940, 19441} prin publicarea mai multor note floristice, iar apoi prin lucrarea de sintezi asupra florei Maramuresului. lerbarul A Coman se gseste astiizi la Muzeul Maramuresului din Sighetu Mermatiel. Date corologice asupra rt specit din masiv gisim in [uerSrie publicate de I. Resmer iti 1973}. De asemenea, Tr. Stefuresc (1952, 1963, 1971, 1983) public, pe Langa numeroasele date briofloristice din Muntli Rodnei, si not date fitocorologice asupra unor specii_rara, cum asta Kobresia simplicuscula, la a doua statiune din tard. In zona Vf. Inau s-a gisit Ranunculus glocialis, specie importantd din [Link] vedere floristic. ‘Aebarl pl avtnyt) Inwestiga tile fitocenologice asupracovorulul vegetal din Muntii Rodnet au inceput mult mai tarziu gi s-au rezumat la cBteva formatiunt de vegetatie mai frecvente. Prima Imagine fitegeograficd a masivului o di Al. Borza (1929) prin delimitaras circumscriptiel Munglor Rodnei, pe baze cétorva specit endemica rare, care confers grupsrilor vagetsle un colorit regional aparte. Aceste speci rare au fost pretuate de R. Soo (1930) in studiul siu comparativ afectuat asupra vegetatiel Alpilor Centrali gt Carpatilor, utilizate co diferentiale geogrotice in dalimitarea unor asocia tit Lemnoase zonal@. Chtove contributil ta studiul vegetatiol masivulul a adus si A Nyorady (1963, 1966, 1968, 197 1) prin pub licarea unor sintaxoni mai important Sub aspect fitogrogratic s10 unor conspecta cu asoclo tii zonal Do pa varsontul moramurazaan sunt publicdte unale asocboM, mal ales da pa) igth siaphe side Rasmaritd (1975, 1976, 1979, 1981). Inultinit ani au mai aparut [ver dri referitoare la unele fitocenoze inedite din masly {Coldea, Tauber #1 Parzariu, 1981; Coldea, 1984, 1985}, pracum slo lucrore semnat de E. Olos (1982) ca descrie céteva asociati de ‘a Phatra Rea. 0 lucrare deosebiti privind flora si vegetatia Muntilar Rodnel o constitule Muntli Rodnei - Studiu geobotanic” realizat de Gh. Coldea, 1990. Percul ie {hanal Mun ih Reset@ 2. FLORA CORMOFITICA (PLANTE CU FLORI) Pobaza literaturit de specialitate (Coldea, 1990, 2012}, s-au identificat peste 1.585 spectide fanerogame. in ums analizei aresl-gengrafice & floral masivulul §-2 constatat o peadominare 8 elementalor aurasiatic {36,7%), pa tondul Brera s-au interferat in diferite etapa fitokstorie & elamantale eircumpolare {12.7%}, cantral-europane (81%) gl un SOnBOYRNE recat 36 Glemante mecnertneene (4,68) jl continental {1,4 in categoria speciilor rare sau foarte entru flora Romanies, enumeriim urmitoarele: Salix alpina, Satix bicolor, Astragalus penduliflorus, Androsace obtusifetta, Laserpitium archangetica, Canfoselinum tataricum, Saussurea poreii, Carex atrofusea, Carex pediformis, Carex bicolor, Kobresia simpliciuscula, Juncus eastaneus atc, [intro spectile endemice pancarpatice, care vegatewi frecvent in Hitocenozele da pe substratele calc or oase, din eto)ale subalpin 51 alpiry ale masivului sunt prezenta: Salix Aitaibellona, Erysimum wittmanii, Cardaminopsis megtecta, Oxytropis carpatica, Thymus putcherrimus, Campanula carpatica, Leontodon pseudo-taraxor!, Festuca carpatica, Trisetum fuscum, Aconitum moldavicum, Dentaria glandulosa, Saxifrage ‘carpathiea, Symphytum cordatum, Euphrasia tairae, Erigeron macrophylus, Centourea mollis, Petasites kablikionus, Leucanthemum waldsteinil, Festuca versicolor. Dintee spectile endemice pentru Carpatii sud-estici: Silene dubia, Sitene zawadzkil, Cerastium lerchenfetdianum, Dianthus tenuifoitus, Aconitum lasiocarpum, Ranunculus carpaticus, Papaver corona: Sanetf-stephani, Hesperis oblongifolia, iyssum repens, Draba kotschyi, Thlaspi dacieurn, Viole declinata, Chrysasplentum alpinum, Heraeleum sphondyllum transsilvanicum, Melampyrum saxosum, Thymus comosus, Phyteuma tetramerum, P vagnert, Carduus kernen, Centaurea pinnatifide, Tisewm macrotrichum, Sesteria bielzil, 5. heufleriana, 5. rigida haynaldiana, Poa deylli, Alopecurus pratensis lagurifermis, Festuca porcil ete. in numér mai redus se intalnesc in masiv speciile endemice pentru Carpatli Risiriteni: Primula officinalis carpatica, Pulmonaria filarszkyana, Euphorbia villosa, Pearehmannil, Meracteum carpatieum, Centaurea phrygia carpatica si spaciile endemice pentru Muntii Inbor! pf arbuptt Rednei: Silene nivalis, Soldanella hungarica hungarica, Squssurea porefi. Flora Muntilor Rodnei cuprinde relicte glaciare deosabite: Scheuchzeria palustris, Carex timosa, C. paupercula, C. pauelftora, Empetrum nlgrum, Vacetnlum axycoceos, Salix bicator. Nunwt Rednel adSpostesc si un contingent. mare de specii dacice: {carpato-baleanice}: Silene heuffelll, Cardamine rivulanis, Thtaspt kovatsti, Viola daciea, Hypericum riche grisebochit, Jawbarba heuffelil, Sempervivum marmoreum, Saxifraga tuteoviridis, §, heucherifolla, Lathyrus hallerstefnii, Veronica baumgartenit, Melampyrum bi hartense, Swertia punctate, Campanuta transsilvanica, Achillea tingutata, Doronicum carpaticum, Senecio abrotanifottus carpathicus, Crocus banaticus, Poa media, Linum extraoxltore, Asperula capitata, anthemis macrantha ate Mel sa gbsese 9 speel protejate (incluse in Lists Rogie a speciiior de flor’ st faund din Muntii Rodnal) din care amintim: Leantapodium alpinum, Gentiana tute, Gentiana punctata, Angelica archangelica, Trollius europaeus, Nigeiteila rubra, Silene nivalis, Papaver corena-senetl stephent, Pinus mugo, Pinus cembra, Tesus baceata, Rhadodendean myrtifeitum. Parcut Ne ional Mun Rose